Subiecte pentru examen Cursul Sociologia familiei i comportamentul deviant Masterat, Consiliere familial

a) Definii

1. Abordarea sociologic a familiei: concepte i caracteristici conceptele de familie, sociologie a familiei i nominalizai aspectele cheie ale

acestora. Sociologia familiei este o ramur specializat a sociologiei care studiaz familia ca o structur dinamic, definit n raporturile sale cu mediul social global. Din punct de vedere etimologic, semnificaiile conceptului de familie pun n eviden variabilitatea istoric a instituiei pe care o desemneaz. Termenul "familie" provine de la latinescul "famulus" (servitor), ceea ce, potrivit Dicionarului etimologic al limbii latine, desemneaz "ansamblul sclavilor i al servitorilor ce triau sub acelai acoperi", iar mai apoi casa n ntregime: stpnul - pe de o parte, soia, copiii i servitorii - pe de alta. Prin extensie de sens, familia a ajuns s cuprind agnati (rudele pe linie patern) i cognati (rudele pe linie matern) i s devin sinonim cu gens (comunitate format din toate rudele de snge) n limbajul curent, dar nu i n cel juridic. Familia reprezint, n orice societate, o form de comunitate uman alctuit din cel puin doi indivizi, unii prin cstorie i/sau descenden, legai ntre ei prin relaii biologice, economice, moral-afective, spirituale i juridice, care au anumite drepturi i obligaii reciproce, legiferate sau nu, i care desfoar o serie de activiti, ndeplinete o serie de funcii specifice att n folosul su ca grup i al membrilor acestuia, ct i al societii. n consecin, familia se caracterizeaz prin: este alctuit din persoane unite prin cstorie i, n cele mai multe cazuri, prin legturi paterne (uneori de adopiune); ntre membrii ei se stabilesc o diversitate de relaii biologice, moral-afective, spirituale, juridice etc.; presupune un sistem determinat de drepturi i obligaii, ndatoriri reciproce; are anumite sarcini specifice i ndeplinete anumite funcii specifice.
b) Comparai perspectiva sociologic i perspectiva juridic de abordare a familiei n ncercrile de a defini familia putem delimita dou abordri: una sociologic i alta juridic. Din perspectiv sociologic, familia poate fi definit ca un grup social constituit pe baza relaiilor de cstorie, consanguinitate i rudenie, membrii grupului mprtind sentimente, aspiraii i valori comune. Din aceast perspectiv, familia este un grup primar n care predomin relaiile directe, informale, nemediate. Calitatea de grup primar nu semnific absena normelor i a reglementrilor. Dimpotriv, familia este unul dintre grupurile primare cu cea mai mare responsabilitate normativ. Din perspectiv juridic, familia este un grup de persoane ntre care s-au stabilit un set de drepturi i obligaii, reglementat prin legi i alte acte normative. Aceste norme stabilesc modul de ncheiere a cstoriei, paternitatea, drepturile i obligaiile soilor, relaiile dintre prini i copii, modul de transmitere a motenirii etc.

Cele dou perspective se suprapun parial. n unele situaii sensul sociologic al noiunii de familie este mult mai larg dect sensul juridic. De exemplu, cuplurile consensuale, care au luat o mare extindere n societatea contemporan, sunt considerate de ctre sociologii familiei, ntruct ele ndeplinesc majoritatea funciilor unei familii. Din punct de vedere juridic, cuplul consensual nu este o familie, deoarece raporturile dintre parteneri nu sunt sancionate prin cstorie legal. n alte situaii, sensul juridic poate fi mai larg dect sensul sociologic. De exemplu, un cuplu separat prin divor nu mai este o familie, ntruct nu mai ndeplinete funciile definitorii eseniale ale familiei. Totui, separarea celor doi parteneri n menaje diferite nu semnific ncetarea oricror raporturi juridice ntre ei. n situaia n care partenerii care divoreaz au copii, ntre ei continu s existe anumite raporturi juridice privind ncredinarea copiilor unuia dintre soi, obligaiile celuilalt so pentru sprijinul financiar al copiilor minori, dreptul la vizit etc. Cele dou perspective de abordare a familiei se completeaz reciproc. n unele situaii, perspectiva sociologic poate conduce la modificarea perspectivei juridice i, implicit, la schimbarea reglementrilor legale privind familia. Familia reprezint un ansamblu de relaii sociale reglementat prin norme juridice sau prin norme sociale difuze. Relaiile din cadrul familiei pot fi reduse la cteva categorii principale: relaii ntre soi (parteneri) reglementate prin cstorie sau prin consens; relaii ntre prini i copii (ntre ascendeni i descendeni); relaii nte descendeni (ntre copiii aceluiai cuplu); relaii de rudenie ntre membrii cuplului familial i alte persoane (prinii din familia de origine, socri, cumnai etc.).
c) Evaluai

necesitatea studierii familiei ca instituie social pentru specialitii n consiliere familial Familia i rudenia sunt instituiile fundamentale ale oricrei societi . Ele sunt modul de constituire a strucuturii sociale, influeneaz modul de producie i de reproducie , ajut la asigurarea stabilitii i ordini sociale, la creterea i diminuarea performaneelor sociale , economice i cultural. Cu ct familiile sunt mai stabile i relaiile de rudenie mai strnse, cu att ordinea social este mai consolidat i mai durabil.
2. Abordarea a) Prezentai

sociologic a familiei: concepte i caracteristici

un scurt istoric a cercetrilor n domeniul familiei Sociologia familiei a dobndit un statut distinct prin contribuiile lui Auguste Comte (n esena lor teoretic speculative, fr nici o fundamentare pe analize empirice), Frederic Le Play (s-a sprijinit n principal pe anchete extensive i pe monografii). Emile Durkhaim prin cursul Introducere n sociologia familiei i lucrarea Familia conjugal aduce contribuii interesante mai ales n planul metodologiei. Pe aceast linie l va avea drept continuator pe Claude Levi-Strauss. Pe de alt parte, prin analiza formelor arhaice de familie n care, din punctul su de vedere, i-ar avea originea toate formele moderne, Durkhaim va influena indirect antropologia social englez i sociologia americana (Radcliffe-Brown i Talcot Parsons). Sociologia american interbelic a familiei a reprezentat o etap distinct. Aceasta s-a dezvoltat sub forma unor analize structural-funcionaliste care consider familia un sistem de poziii sociale i de roluri legate prin procese funcionale de celelalte

instituii sociale. Problematica se reduce la raporturile dintre organizarea familial i schimbarea social asimilat cu industrializarea i urbanizarea. Cercetrile nu depesc dect foarte puin nivelul de comentare a datelor empirice i le lipsete dimensiunea istoric. Fac excepie lucrrile colii de la Chicago, ndeosebi ranul polonez n Europa i America (W. Thomas i Znaniecki) i Familia neagr (Frazier). Acestea au o suprafa teoretic mai mare i ncorporeaz din plin dimensiunea istoric. Dup al doilea rzboi mondial, cercetarea sociologic privind familia din SUA i diversific domeniile de analiz i demersurile metodologice. Se contureaz trei direcii principale de studiu: 1. o orientare structural interesat de raporturile dintre familie i societate; 2. orientarea comportamental centrat pe interaciunile din cadrul familie; 3. orientare situaional preocupat de aciunile familie n situaii date. Dup 1960 dimensiunea istoric este tot mai frecvent integrat n analizele de sociologia familiei. Neil Smelser i William Good i fundamenteaz analizele pe un bogat material istoric i etnologic. n alt ordine a ideilor, istoria sociologiei familiei evideniaz o permanent schimbare a temelor principale abordate i a principalelor rspunsuri date cu privire la situaia familiei. La mijlocul sec. XIX este frecvent prezent ideea crizei familiei. Temele critice principale vizeaz slbirea autoritii paterne, condiia moral precar a familiei creia i se propun remedii filantropice, moraliste sau ideologice. Tema crizei morale a familie este amplificat la nceputul sec. XX. n perioada interbelic, ca reacie la concepia lui Malthus, se amplific discursurile pronataliste, modelul familiei numeroase mai ales n Europa. Aceast tem va reveni cu obstinaie n America postbelic. Dup al doilea rzboi mondial se afirm tot mai frecvent tema statului providenial care ar trebui s preia tot mai mult din funciile tradiionale ale familiei (educarea copiilor, ngrijirea bolnavilor, btrnilor). Aspiraiile teoretice i practic-aplicative tot mai nalte ale sociologiei familiei au pus n eviden limitele abordrilor riguros disciplinare, necesitatea permeabilizrii granielor prin abordri inter-, multi- i trans-disciplinare, adic de tip integrativ. Acesta este mesajul explicit nscris chiar n titlul unor lucrri cu caracter didactic de exemplu Psihosociologia familiei (Florin Dru), Sociopsihologia i antropologia familiei (Petru Ilu). Dar cele mai multe lucrri elaborate n ultimii 20 de ani conin implicit acest mesaj prin recursul la cunotine generate de diferite discipline, de exemplu Marrieges and famillies making choices and facing change (Marry Ann Lamanna, Agnes Riedmann). O contributie remarcabile a avut si sociologul roman , D. Gusti, fondator al Scolii sociologice romanesti si a metodei monografice. Analizai tipurile de familie evideniate de coala lui Frdric Le Play. Le Play a delimitat patru tipuri familiale: 1) Familia patriarhala n cadrul acestui tip de familie, individul este anihilat si complet absorbit de comunitate. Societatile care deriva din acest tip ori si-l asociaza sunt conservatoare, stagnante si, considera elevii lui Le Play, napoiate. Caracteristicile morfologice ale acestui tip sunt, n principal, trei:
b)

- autoritatea patriarhului; - dependenta completa a copiilor de comunitatea familiei; - instructia este familiala si nu personala. Respectul este elementul strategic al ordinii n familia patriarhala. Durkheim considera ca prabusirea respectului traditional a mediat trecerea de la solidaritatea mecanica la cea organica. n alta ordine de idei, sporirea numarului de membri peste capacitatea de hrana a domeniului si disensiunile interioare generate de autoritatea slabita a patriarhului reprezinta principalele cauze ale disolutiei familiei patriarhale. 2) Familia tulpina Reprezinta o reproducere, n cadre diminuate, a tipului patriarhal. Diferenta esentiala rezida nsa n faptul ca acest sistem familial ncurajeaza autonomia si dezvoltarea unor menaje noi, oferind n acest scop suportul material si social. Familia tulpina ngaduie, asadar, roirea familiilor tinere, pastrnd o relativa interdependenta ntre ele, gratie provenientei din aceiasi matca familiala. Asa cum remarca R. Nisbet, acest tip combina ceea ce este mai bun din sistemul patriarhal cu individualismul familiei instabile (The Sociological Tradition, 1967). 3) Familia particularista n societatile n care predomina acest tip, individul prevaleaza asupra comunitatii, viata privata asupra celei publice, profesiunile utile asupra celor liberale si administrative (Demolins, apud. Badescu, 1992). Individul nu se bazeaza n actiunile lui pe familie, ci pe capacitatile si initiativa lui proprie. Familia particularista formeaza caractere independente la tineri, capabili de initiativa si putere organizatorica, pregatiti sa conduca afaceri si activitati comerciale n mod independent. Acest tip de familie, cel putin din punct de vedere istoric, sta la baza familiei instabile. 4) Familia instabila Trasaturile familiei instabile sunt cel mai bine sintetizate de R. Pinot. Acesta considera ca, spre deosebire de familia patriarhala, familia instabila si creste copiii fara a le comunica respectul autoritatii si al traditiilor si, n acelasi timp, nu-i pregateste pentru a fi originali, cum face tipul particularist de familie. n familia instabila, calitatea subordonarii si cea a initiativei sunt deopotriva absente iar individul care, n realitate, n-a primit nici o educatie sau instructie si care nu e capabil de nimic devine prada statelor si guvernelor (Pinot, apud. Sorokin, 1934). familiile din societatea sociologic contemporan prin prisma tipologiei colii lui Fr. Le Play coala Le Play i metoda monografic n cercetarea familiei n desfurarea cercetrilor de sociologie, mai ales n perioada marilor ambiii pozitiviste ale acestei discipline, preocuparea principal a fost gsirea unei metode ct mai exacte de descriere a socialului. n acest curent s-a nscris i coala Le Play, care a consacrat metoda monografic drept fundamental n cunoaterea societii. Pentru evaluarea funcionalitii ei, Le Play recomand, ca instrument de investigaie asociat metodei monografice, bugetul de familie, investit, astfel, cu puterea de analiz a ntregii societi. Modurile de asociere uman sunt clasificate pe trei niveluri: comuniti (societile tradiionale), corporaii (asociaii cu rol moral sau social) i asociaii profesionale. n urma unei anchete asupra a 45 de familii europene, au fost constatate beneficiile, dar i limitele monografiei familial realizat pe baza bugetului de familie. Complementar acestui efort, Edmond Demolins a formulat teoria spaiului fizic, n spe a drumului ca factor cu
c) Evaluai

influen deteminant asupra apariiei unui tip specific de familie i, deci, de societate. Spaiul, fie c este step, tundr, pdure, fiorduri sau cmpie, determin un anumit profil al ocupaiilor specifice; aceste ocupaii determin, la rndul lor, adoptarea unuia din cele patru tipuri familiale principale.
3. Abordarea a) Relatai

sociologic a familiei: concepte i caracteristici.

criteriile de difereniere a familiei din punct de vedere structural Analiza sociologic distinge mai multe tipuri de familie, n funcie de anumite criterii: 1. n funcie de numrul de generaii, exist: familia nuclear, restrns sau conjugal, alctuit din so, soie i, dac este cazul, urmaii lor. Familia nuclear complet presupune ocuparea celor trei poziii-tip (tat, mam, copil) i, prin urmare, existena a cel puin trei diade nucleare: so-soie, tat-copil, mam-copil (precum i, eventual, un numr variabil de diade copil-copil). Familia nuclear incomplet implic ocuparea doar a uneia sau a dou poziii din cele trei posibile n familia nuclear; familia extins sau lrgit, format din mai multe familii nucleare, aparinnd unor generaii succesive. Sociologul american N.Smelser aprecia c familia extins reprezint o anumit continuitate, nelegndu-se prin aceasta c n aceeai cas btrneasc triesc mai multe generaii, continundu-se tradiiile, preocuprile i obiceiurile familiei respective. n acest caz, indivizii pot s dispar, sunt trectori, dar familia ca grup se menine peste generaii. Putem delimita familia extins patriliniar, atunci cnd familiile sunt legate pe linie brbteasc, i familia extins matriliniar, cnd legtura este stabilit pe linie feminin. 2. n funcie de criteriul locuinei, putem delimita: familia de reziden, care const din toate persoanele ce locuiesc n aceeai cas, deci au locuin comun i desfoar unele activiti comune. Sociologul american T.Burch apreciaz c persoanele care triesc n aceeai locuin, indiferent dac sunt sau nu rude, sunt considerate membri ai aceleiai uniti familiale; familia de interaciune, care reprezint grupul de persoane ntre care exist, n primul rnd, relaii de rudenie, dar i relaii de ajutor reciproc, de schimburi de produse, vizite reciproce etc. (este vorba, mai ales, de situaia n care unul sau mai muli membri ai unei familii sunt plecai la munc / studii sau au prsit familia, deci nu mpart aceeai locuin, dar pstreaz puternice legturi cu familia din care au plecat). 3. n dependen de poziia unei persoane n cadrul familiei, putem distinge: familia de origine (de orientare), prin care desemnm familia n care te nati i creti i care este format din mam, tat, frai, surori. Mai este denumit i familie consanguin pentru a desemna faptul c ntre respectiva persoan i ceilali membri ai familiei (prini, frai i surori) sunt legturi de snge; familia proprie constituit prin cstorie i care include soul, soia i copiii acestora. Se mai numete i familie de procreare (avndu-se n vedere funcia demografic a acesteia) sau familie conjugal (sugernd c se origineaz n cstoria partenerilor ajuni la maturitate). Este important a meniona c majoritatea oamenilor aparin att unei familii de origine, ct i unei proprii.

4. n funcie de criteriul normalitii, vom deosebi, innd cont de aspectele structural-funcionale, juridice i etice ale normalitii: familii normale, alctuite din so, soie i copii; ndeplinesc adecvat funciile familiei; sunt constituite prin cstorie ncheiat conform normelor juridice existente i sunt ntemeiate pe dragoste reciproc, respect i stim. Cu referire la viaa de familie, termenul normal, dincolo de ncrcarea axiologic, semnific ceea ce este permisibil social, ce se ntlnete, de regul, n cele mai multe familii. Altfel spus, dup cum se exprim H.H.Stahl, sensurile termenului de normal variaz de la: - accepiunea curent, dup care frecvena unui fenomen determin normalitatea sa. Potrivit acestui sens, familia normal este compus din so, soie i copii; - sensul conferit de lege normalitii. Din aceast perspectiv, normale sunt familiile ntemeiate prin actul juridic al cstoriei; - sensul etic al normalitii ia n considerare ntemeierea familiei pe baza sentimentelor de dragoste, respect reciproc, stim, cu precizarea c dimensiunea etic a familiei este dificil sau chiar imposibil de a o cuantifica; familii anormale, din care lipsesc copiii (familie incomplet) sau lipsete unul din partenerii cuplului conjugal (familie mo-noparental); nu-i ndeplinesc corespunztor funciile care la revin; nu sunt constituite prin cstorie; sunt constituite potrivit unor calcule i interese materiale. Analizai funciile familiei evideniind particularitile acesteia n familia tradiional i cea modern
b)

Cercetarea familiei traditionale moldovenesti a reliefat ca valoarea focala a stilului de viata o constituie autoritatea. In general, autoritatea implica raporturi de inegalitate. Din acest punct de vedere, in familia traditionala raporturile de inegalitate sunt foarte mari si unidirectionale, si aceasta datorita faptului ca femeia este supusa. Rolurile sunt distribuite in functie de ierarhie, conformism, putere. Acestea definesc un stil de viata a familiei ce consacra superioritatea parintilor asupra copiilor, varstnicilor asupra tinerilor, a barbatilor asupra femeilor, a fratilor mai mari asupra celor mai mici etc. Putina lume se intreaba: De ce trebuie sa fie asa?, pentru ca lumea considera normal ca asa trebuie sa fie. Autoritatea barbatului este rar pusa sub semnul intrebarii pentru ca asa se perpetueaza modelul, preluat prin imitatie, si orice atitudine de negare a acestuia duce la etichetare, marginalizare, stigmatizare. Opus, dar nu totalmente, familiei traditionale este familia moderna Modernitatea este diferita sau chiar opusa perceptiilor traditionale. Familia moderna se bazeaza pe individualism ca valoare (ceea ce explica cresterea spectaculoasa a numarului divorturilor si toleranta din ce in ce mai mare fata de acest fenomen social, femeia capata independenta economica, copiii au un mai mare control asupra propriului destin, obidienta si conformismul devin nefunctionale). Functia economica Prin trecerea de la familia extinsa la cea nucleara sau la alte forme atipice ale ei, s-au reformulat componentele functiei economice. Aceasta are loc atat in ceea ce priveste producerea de bunuri, cat si in administrarea bugetului de venituri si cheltuieli. Si familia nu mai este o unitate productiva autosuficienta, membrii ei fiind dependenti de venituri castigate in afara gospodariei. Apoi, s-a redimensionat si componenta privind pregatirea profesionala a descendentilor. Transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii se intalneste

din ce in ce mai rar. Aceasta se intampla datorita deplasarii locului de munca al individului din interiorul familiei in exterior, in intreprinderi si servicii sociale. Nu in ultimul rand, latura financiara a cunoscut si ea importante modificari. Astfel, familia contemporana este caracterizata print-un buget dezechilibrat, datorat surselor sporadice de venit si/sau cheltuielilor exagerate intr-o anumita directie, de obicei, cheluieli pentru subzistenta. Functia de socializare Aceasta functie a fost afectata si ea de mutatiile lumii contemporane. Sistemul scolar creat a inlocuit, in mare masura, procesul instructiv-educativ al familiei. In acest caz, putem aminti faprul ca parintii nu mai pot asigura transmiterea de cunostinte copiilor lor. Ei nu le mai pot satisface nevoia de instuctie la standardul exigentelor actuale. Din motive financiare, in marea majoritate din familiile moldovenesti, lipseste computerul, atat de necesar in conditiile de astazi. In alta ordine de idei, lucrand in afara familiei, de multe ori chiar plecati peste hotare, parintii sunt mai putin timp impreuna cu copiii. Iar copiii sunt dusi - de la cele mai fragide varste in institutii specializate (crese, gradinite), sau sunt lasati in grija buneilor, rudelor sau vecinilor care de multe ori nu pot oferi conditii necesare dezvoltarii normale a copilului. Astfel, parintii nu numai ca nu dispun de timpul necesar realizarii unei socializari firesti dar, de multe ori, nici nu realizeaza necesitatea actiunilor educative. Functia de solidaritate familiala Diminuarea acestei functii se datoreaza, in special, mobilitatii sociale, mobilitate ce face ca locul de munca sa difere de cel rezidential. Aceasta nu face decat sa influenteze negativ solidaritatea familiala, care este macinata de separarea fizica si afectiva existenta intre membrii familiei. Pe de alta parte, relatia conjugala datorita unui complex de factori ca emanciparea femeii, diviziunea moderna a rolurilor in cadrul familiei, satisfactia legata de viata sexuala, au inceput sa fie dominate de framantari si contradictii. Acelasi lucru se intampla si cu relatia parentala, din cauza adancirii diferentelor dintre modelele culturale apartinand diferitelor generatii. Functia sexuala si reproductiva Ca si celelalte functii, functia sexuala a cunoscut importante schimbari. A inceput sa se acorde o tot mai mare importanta performantelor sexuale. Niciodata nu s-a discutat ca acum despre "satisfactie sexuala", "apetit sexual" etc. Imortanta acordata acestor aspecte face ca indivizii sa adopte o serie de comportamente ce cad de multe ori, in cele doua extreme (dorinta de a poseda versus inhibitia sau teama de a nu fi destul de "bun/buna" in actul sexual). Aceste componente sunt, de regula, "vinovate" de satisfactia/insatisfactia indivizilor fata de relatia de cuplu, de insasi continuitatea si viabilitatea mariajului. De asemenea nu putem ignora faptul ca, intr-o perioada relativ scurta de timp, s-a trecut de la familia extinsa, din punct de vedere numeric, la cea restransa. Numarul de copii a scazut continuu, ajungandu-se la 1-2 copii in societatea contemporana. Plus la asta, se contureaza tot mai clar tendinta cuplurilor de a renunta la copii si de a trece la un alt mod de viata - "familia axata pe adulti".

Evaluai situaia gospodriilor casnice din Republica Moldova din perspectiva numrului de cupluri conjugale.
c)

Din repartizarea gospodriilor casnice pe tipuri, rezult c n Republica Moldova predomin gospodriile familiale, care la data recensmntului constituiau 870 mii (77% din total), urmate de cele nefamiliale, n numr de 262 mii (23%). Printre gospodriile familiale ponderea cea mai mare o deinea gospodriile alctuite dintr-un cuplu conjugal cu i fr copii (79%), urmate de gospodriile alctuite din dou cupluri conjugale (4,8%), din trei i mai multe cupluri conjugale (0,2%). Peste 16% (140,7 mii) din gospodriile familiale erau familii incomplete (monoparentale), alctuite din mam sau tat cu copii, cu alte rude ori persoane nenrudite sau fr ele. Ponderea gospodriilor alctuite dintr-un cuplu conjugal cu sau fr copii din mediul rural depea cu 7,1 puncte procentuale ponderea acestui tip de gospodrii din mediul urban, dar ponderea gospodriilor monoparentale din mediul urban era cu 9,2 puncte procentuale mai major dect n mediul rural. Gospodriile casnice nefamiliale, n marea lor majoritate (87,4%), erau alctuite dintr-o singur persoan, sau din persoane nenrudite, care triau i-i fceau menajul n comun.Analiza cuplurilor conjugale dup vrsta soilor arat c, la 1000 de cupluri, cel mai frecvent - la 738 de cupluri - soul era mai n vrst dect soia, la 154 cupluri soia era mai n vrst, iar la 105 cupluri ambii soi erau de aceeai vrst.
4. Transformrile a) Descriei

n institutul familiei

specificul abordrii sociologice a familiei Familia reprezint, n orice societate, o form de comunitate uman alctuit din cel puin doi indivizi, unii prin cstorie i/sau descenden, legai ntre ei prin relaii biologice, economice, moral-afective, spirituale i juridice, care au anumite drepturi i obligaii reciproce, legiferate sau nu, i care desfoar o serie de activiti, ndeplinete o serie de funcii specifice att n folosul su ca grup i al membrilor acestuia, ct i al societii. n consecin, familia se caracterizeaz prin: este alctuit din persoane unite prin cstorie i, n cele mai multe cazuri, prin legturi paterne (uneori de adopiune); ntre membrii ei se stabilesc o diversitate de relaii biologice, moral-afective, spirituale, juridice etc.; presupune un sistem determinat de drepturi i obligaii, ndatoriri reciproce; are anumite sarcini specifice i ndeplinete anumite funcii specifice. n ncercrile de a defini familia putem delimita dou abordri: una sociologic i alta juridic. Din perspectiv sociologic, familia poate fi definit ca un grup social constituit pe baza relaiilor de cstorie, consanguinitate i rudenie, membrii grupului mprtind sentimente, aspiraii i valori comune. Din aceast perspectiv, familia este un grup primar n care predomin relaiile directe, informale, nemediate. Calitatea de grup primar nu semnific absena normelor i a reglementrilor. Dimpotriv, familia este unul dintre grupurile primare cu cea mai mare responsabilitate normativ. Din perspectiv juridic, familia este un grup de persoane ntre care s-au stabilit un set de drepturi i obligaii, reglementat prin legi i alte acte normative. Aceste norme

stabilesc modul de ncheiere a cstoriei, paternitatea, drepturile i obligaiile soilor, relaiile dintre prini i copii, modul de transmitere a motenirii etc. Cele dou perspective se suprapun parial. n unele situaii sensul sociologic al noiunii de familie este mult mai larg dect sensul juridic. De exemplu, cuplurile consensuale, care au luat o mare extindere n societatea contemporan, sunt considerate de ctre sociologii familiei, ntruct ele ndeplinesc majoritatea funciilor unei familii. Din punct de vedere juridic, cuplul consensual nu este o familie, deoarece raporturile dintre parteneri nu sunt sancionate prin cstorie legal
5. a) Relatai

Teoriile clasice ale devianei sociale

concepia lui E.Durkheim cu privire la diferenierea dintre normal i pathologic Emil Durkheim incearca sa dea raspunsul la aceasta intrebare.El constata permanenta crimei in toate activitatile umane considerand ca,crima este normala fiindca o societate in care ar lipsi este cu totul imposibila.Asadar acesta se opune tezelor criminologilor italieni.Ceea ce-l preocupa pe Durkheim este functia crimei el descoperind principiul acestei functii intr-un fenomen comun:definirea sociala a deviantei si reprimarea ei. Durkheim incearca sa distinga normalul de patologic pentru a izola aceste fenomene intrucat cel de-al doilea fenomen constituie o deviere de la ordinea obisnuita a lucrurilor,iar simptomul aparitiei unei astfel de stari este anomia.Pentru el un fapt social normal se remarca prin generalitatea si constanta sa.Pentru acesta orice conduita normala devine anomica de indata ce se observa o crestere sau o diminuare anormala a incidentei sale medii.de aceea el considera ca crima poate prezenta forme anomice,de exemplu in vreme de razboi,de foamete sau asediu.Astfel normalul si patologicul sunt doua fete ale un complex functional care explica procesul schimbarii sociale.In final Durkheim afirma ca:Nu poate exista o societate in care indivizii sa nu se abata mai mult sau mai putin de la tipul colectiv.
b)

Analizai teoria despre suicid propus de E.Durkheim

Una dintre cele mai importante lucrari ale lui Durkheim este cea publicata in anul 1897-Despre sinucidere,lucrare in care acesta abordeaza in mod stiintific un fapt social contemporan si anume cresterea frecventei sinuciderilor la sfarsitul secolului al19-lea.In acest sens Durkheim defineste sinuciderea ca orice caz de moarte rezultat direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau negativ savarsit de victima insasisi despre care aceasta stie ce rezultat va produce.In prima parte a lucrarii, autorul descrie factorii extra-sociali. In primul rand se discuta influenta pe care o pot avea cauzele extra-sociale (dispozitia organo-fizica si natura mediului fizic) asupra sinuciderilor. Exista mai multe conceptii, conform carora sinuciderea constituie prin ea insasi o nebunie speciala sau ca sinuciderea ar fi un episod al uneia sau mai multor forme de nebunie, neintalnindu-se la subiectii cu spiritul sanatos. Dup prerea lui Durkeim influena de-a lungul anotimpurilor pare mai justificat (Omul prsete de preferin viaa cnd i este foarte lesnicioas) S-a crezut pentru mult timp c toamna este anotimpul care favorizeaz sinuciderile, datorit faptului c este un

anotimp cu umiditate ridicat i cea n care oamenilor le este greu s suplineasc lipsa de cldur. Statisticile arat c din 1000 de sinucideri anual, ntre 590 i 600 se comit n anotimpurile calde, i doar 400 n restul anului. n proporie de 76%, anotimpurile se claseaz n ordinea urmtoare: var, primavar, toamn i iarn. Interesant este faptul c acest clasament se aplic pentru toate rile. Durkheim a mai constatat c atunci cnd zilele cresc repede, sinuciderile se nmulesc (din ianuarie pn n aprilie), cnd creterea zilelor ncetinete se reduc i sinuciderile (aprilie-iunie). Aceeai coresponden se regsete i n perioada de descretere. Chiar i n luni diferite cnd ziua are aproape aceeai durat exist aproape acelai numr de sinucideri (iulie-mai, august-aprilie). Totodat n timpul unei zile, sinuciderile ating recordurile n dou momente: dimineaa i dup-amiaz, atunci cnd dinamica afacerilor este mai rapid. Astfel, creterea zilelor permite creterea activitilor sociale Exista patru tipuri de sinucidere care reprezinta speciile cele mai importante (Jousset si Moreau de Tours): a) Sinuciderea maniaca - se datoreaza halucinatiilor sau conceptiilor delirante. Halucinatia apare brusc, si la fel si tentativa de sinucidere. b) Sinuciderea melancolica - este legata de o stare generala exagerata de depresie si tristete, care-l determina pe bolnav sa nu mai aprecieze relatiile sale cu oamenii si lucrurile din jur. c) Sinuciderea obsesiva - nu are un motiv real sau imaginar, ci este cauzata doar de ideea fixa de a muri. d) Sinuciderea impulsiva sau automata - este la fel de nemotivata ca si cea obsesiva, dar ea apare brusc, si bolnavul nu-i poate rezista. Teoria despre anomie. Anomia este o stare sociala caracterizata prin "suspendarea temporara a functionalitatii vechilor reglementari", prin tendinte antinormative cel putin n prima ei faza, de negare a oricarui fel de normativitate ntruct este perceputa coercitiva n mod exclusiv.Revolutiile, rasturnnd vechea ordine sociala, constituie situatii anomice tipice pentru ca provoaca dezorientare normativa, confuzie n sistemul reperelor care ar trebui sa orienteze conduitele. Analiznd "marile tragedii" ale Revolutiei ruse, P. Sorokin 13 constata ca starile anomice generate de revolutii sunt urmate, cu necesitate, de tendinte de "pervertire a comportamntului uman", cu alte cuvinte, de tendinte deviante. Revolutiile, sustine sociologul american, antreneaza aparitia urmatoarelor comportamente individuale si sociale :
c)

- disparitia vechilor obiceiuri si dezvoltarea altora noi ntr-o scurta perioada de timp, si nu n cteva decenii, asa cum s-ar fi ntmplat n conditii obisnuite ; - adoptarea rapida a unor noi forme de gndire si conduita n domeniul religios, moral, estetic, politic, profesional etc.; - "biologizarea individului, transformarea sa ntr-o fiinta primitiva care reactioneaza numai la stimuli neconditionati";

- "eliberarea" indivizilor de sub autoritatea normelor morale sau legale declarate a fi de natura prejudicianta pentru libertatea individului ; - transformarea actelor de crima si tlharie n actiuni motivate n numele "luptei pentru libertate, fraternitate si egalitate" ; - amplificarea reactiilor verbale si scrise ale publicului (nmultirea mittingurilor, a discursurilor n public, a articolelor de presa, a pamfletelor etc.); - nmultirea infractiunilor avnd ca obiect proprietatea ; - cresterea numarului de divorturi, a delictelor sexuale si a altor tipuri de delicte ce afecteaza morala publica ;

6. a) Relatai

Teoriile clasice ale devianei sociale

despre specificul teoriei etichetrii n sociologia devianei Teoria etichetarii este un nou model explicativ al deviantei. Cum apare aceasta teorie? Stanton Wheeler, profesor cercetator n sociologia deviantei (SUA), ntr-un interviu cu Mihail Cernea 20 sesiza ca n primele patru decenii ale secolului, interesul cercetatorilor deviantei era polarizat n jurul efortului de a raspunde la doua ntrebari :1) cum putem explica variatiile (dupa aria geografica, zona oraselor, legislatia n vigoare, dupa diferitele categorii sociale etc.) n rata criminalitatii? 2) cum putem explica de ce tocmai un anumit individ ajunge la comportament delincvent sau la crima? Iata, deci, continua autorul mai sus mentionat, ca n aceasta perioada cercetatorii nu-si puneau ntrebarea : de ce acest comportament este considerat deviant sau criminal. Dupa cel de al doilea razboi mondial, situatia se schimba fundamental : apar noi modele de teoretizare sociologica a deviantei, termenul de devianta este utilizat cu o frecventa crescnda, este elaborat conceputl de "labelling"(etichetare). Tot acum Frank Tannenbaum si Edwin Lemert au subliniat importanta problemelor pe care le ridica denumirea unei conduite date drept delincventa, crima sau devianta. A proceda astfel, sustin cei doi autori, nseamna a eticheta sau stigmatiza respectiva persoana si a-i ngreuna revenirea la un mod de viata obisnuit. Una din cele mai clare abordari a acestei teorii a realizat-o Howard Becker, care, n lucrarea "The Outsiders", facea urmatoarea insertiune explicativa : "nsasi grupurile sociale constituie devianta, aplicnd aceste reguli la anumiti indivizi si etichetndu-i drept marginali". Rationamentul pe care el l dezvolta n aceasta lucrare porneste de la ntrebarea "ce anume face dintr-un act, un act criminal". Pe scurt, raspunsul ar fi urmatorul : nu ceva care este imanent actului nsusi face dintr-un act un act criminal, ci etichetarea oficiala. Initial, el a ajuns la acest raspuns, constatnd ca n legislatia americana, existau att lucruri inofensive ct si lucruri periculoase care, dupa mprejurari, erau considerate uneori ca deviante, iar alterori ca acceptabile. La rndul sau, Stanton Wheeler constat ca majoritatea crimelor gulerelor albe (exemplu, propaganda nselatoare a unor produse, "violarea reglementarilor antitrust n lumea afacerilor) la nceput primesc sanctiuni foarte blnde : i se solicita persoanei sa renunte la a le mai comite si abia n ultima instanta se

acorda o modesta sanctiune penala (cel mult 1 an nchisoare). La polul opus, furtul unor cauciucuri de automobil poate fi pedepsit cu pna la 15 ani nchisoare n unele state din SUA. Putem spune ca, n conformitate cu aceasta teorie, devianta nu are realitate n sine, ci numai prin procesul sau de definire, de "etichetare" a unor comportamente ca fiind deviante. Nici un comportament nu este n mod inerent sau n mod automat deviant. Diversele societati (si n cadrul acestora diversele grupuri) eticheteaza diferite actiuni ca deviante. Cercetarile sociologice care au succedat aceasta teorie au scos n evidenta cteva dintre limitele ei. n 1980, Gove constata ca unii delincventi se angajeaza n infractiuni diverse, cu toate ca nu au fost prinsi niciodata si deci nu au fost expusi deviantei secundare, respectiv etichetarii si stigmatizarii. Pe de alta parte, pentru anumite categorii de oameni, faptul de a fi etichetati este mai degraba un stimulent pentru a-si schimba comportamentul dect pentru a persevera n comiterea de infractiuni. De asemenea, asa cum sesiza M. Cernea, n orice societate unii comit prejudicii corporale altora, se ncalca dreptul la proprietate, nu se respecta contractele etc. Ori, abordarea acestor actiuni ca simple activitati de etichetare "ar fi o greseala si o trivializare".
7. Violena n familie Se numete "violena n familie" orice act vtmtor, fizic sau emoional care are loc ntre membrii unei familii. Abuzul n interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni i familie, ameninri i atacuri care n unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Violena n familie este definit de majoritatea respondenilor (63%) ca fiind un abuz fizic, psihologic, verbal, economic, spiritual sau sexual din partea unui membru al familiei asupra altui membru/membri al familiei, care aduce anumite daune. Ali 27% participani percep violena n familie ca abuz fizic din partea brbatului asupra femeii, ponderea cea mai mare fiind deinut de persoanele cu vrsta de peste 45 ani. Fiecare a opta persoan cu vrsta de pn la 18 ani percepe fenomenul de violen n familie cu abuz sexual din partea brbatului asupra femeii.

Tipologia violenei n familie Violena fizic este cel mai bine cunoscut n rndul respondenilor, fiind menionat de 84% persoane. Puin peste jumtate de respondeni au menionat c violena poate fi i de ordin psihologic. Faptul c fenomenul dat poate fi clasificat n violen verbal i sexual a fost marcat de aproximativ 40% participani, i doar 17% respondeni au subliniat motivul economic care contribuie nemijlocit la apariia violenei n cadrul familiei. Violena verbal i sexual este cunoscut mai bine de respondenii ce locuiesc n mun. Chiinu i Bli. Totodat, violena sexual a fost marcat preponderent de tineri, contrariu, respondenii cu vrsta de peste 25 ani cunosc violena economic Cauzele violenei n familie Alcoolismul reprezint cauza principal a violenei n familie, fapt recunoscut de ctre 79% dintre participanii la studiu. Pe al doilea loc se afl srcia, cauz care a fost enunat de ctre 54% dintre persoanele intervievate. Poziiile de frunte sunt ncheiate de ctre nivelul sczut de educaie i omaj, cauze votate de ctre 48% i 46% respectiv. Cote semnificativ mai mici au dobndit aa categorii ca: preluarea modelului autoritar n familie (17%), emanciparea femeii (8%).

Srcia i omajul gsete cota cea mai mare de respondeni ntre populaia din mun. Bli, pe cnd nivelul de educaie, emanciparea femeii i preluarea modelului autoritar a nregistrat cote mai mari n cadrul respondenilor din capital. Respondenii cu vrsta de peste 45 ani nregistreaz cea mai mare pondere (62%) atunci cnd vorbim despre srcie ca fiind motiv al violenei n familie, cota cea mai mic fiind nregistrat ntre adolesceni (42%). Mai muli respondeni cu vrsta de peste 25 ani consider nivelul sczut de educaie i omajul drept fiind cauzele principale a violenei n familii. Impactul migraiei asupra familiei Instabilitatea economic pe care a cunoscut-o Republica Moldova dup obinerea independenei a determinat creterea nivelului srciei i omajului, iar aceste fenomene au influenat extinderea procesului de migraie la munc peste hotare. Efectivul migranilor moldoveni este estimat diferit, de la circa 200-350 mii de persoane conform statisticilor oficiale pn la 500-600 mii de persoane, potrivit unor studii sociologice realizate de instituiile internaionale. Conform datelor Biroului Naional de Statistic, numrul persoanelor plecate la munc peste hotare, n anul 2010, a constituit 311,0 mii persoane, fiind n cretere fa de anul precedent cu 16,1mii persoane. Pe de alt parte, consecinele demografice i sociale ale migraiei forei de munc sunt ngrijortoare: se reduce numrul populaiei, se accentueaz procesul de mbtrnire, crete instabilitatea familiilor care au membri plecai la munc peste hotare. Nu n ultimul rnd, migraia influeneaz dezvoltarea psiho-emoional a copiilor care rmn fr ngrijire printeasc, sntatea, educaia i socializarea lor, precum i starea psihologic a persoanelor vrstnice care rmn fr ngrijirea copiilor pe care i-au crescut. Efectele pe termen lung nu sunt mai puin semnificative, deoarece urmtoarele generaii vor prelua comportamentul migraional al prinilor, ntruct percep i interiorizeaz modelul familiei n care au crescut, inclusiv lipsa responsabilitii psiho-emoionale fa de propriii copii. Narcomania Motivele i cauzele care duc la folosirea stupefiantelor sunt diverse.Identificarea lor constituie una dintre cele mai mari dificulti in lupta impotriva abuzului de droguri. Printre cauzele, care influeneaz in mod direct abuzul de droguri, putem deosebi: a) cauze interne ale consumului de droguri: - curiozitatea, tentaia, fructul oprit; - dorina de senzaii puternice; - lipsa de maturitate / responsabilitate; - problemele personale, disperarea; - singurtatea; - plictiseala etc. b) cauze externe ale consumului de droguri: - anturajul; - climatul familial defavorabil; - nivelul educaional i cultural redus; - lipsa informaiei cu privire la droguri etc.

Este important a meniona i principalele situaii / imprejurri favorabile in care tinerii incearc un drog sau devin consumatori de droguri, printre care: - prietenia toxicomanilor; - distraciile (petreceri, discoteci, baruri); - locurile ascunse / secrete. - 319 Paralel cu aceste cauze ale consumului de droguri exist i un ir de factori inhibitori (atat interni, cat i externi), care ii impiedic pe tineri s consume droguri i care e necesar s fie identificai. Astfel, printre factorii inhibitori interni pot fi numii: - tria de caracter, voina, maturitatea; - teama de dependen, de a nu se putea lsa; - nu simt nevoia / nu sunt influenabili; - contientizeaz pericolul pe care il presupune consumul etc. Factorii inhibitori externi ai consumului de droguri includ: - gradul de cultur i educaie; - teama / respectul fa de prini; - mediul in care triesc etc. Tipuri de dependenta: Dependena fizic este rezultatul administrrii indelungate a unui drog. Ea se manifest evident in cazurile cand are loc reducerea marcat a dozelor, intreruperea complet a administrrii sau amanarea acesteia peste limitele suportabile ale organismului, situaii ce genereaz o serie de tulburri fizice. Dependena care nu este dobandit in mod accidental pe parcursul vieii individului se numete dependen natural. Aceast dependen survine o dat cu naterea individului, in cazul in care mama sa este toxicoman. Organizaia Mondial a Sntii a stabilit (la 1964) c exist, din nefericire, atatea tipuri de dependen cate droguri sunt, acestea fiind: dependena de tip morfinic, dependena de tip cannabis, dependena de tip cocainic, dependena de tip amfetamnic, dependena de tip solvent etc. b) Analizai dimensiunile sociale ale consumului de droguri 3. Dimensiuni sociale ale consumului de droguri Programul Naiunilor Unite pentru HIV/SIDA estimeaz c un numr de peste 36 milioane de persoane sufer in prezent de HIV/SIDA. 89% din acestea triesc in Africa i in rile in curs de dezvoltare. Consumul ilicit de droguri, ca fenomen cu dimensiuni sociale, a aprut in anii 50-60, in cursul dramaticelor mutaii culturale ale lumii contemporane. Se presupune c in mai puin de 10 ani drogurile vor lichida statutul social - prin marginalizare, desocializare, incapacitate de integrare in viaa social - al unui numr de tineri egali cu toi ostaii czui pe front in primul rzboi mondial. Nici o ar nu a fost cruat de problemele devastatoare cauzate de acest fenomen. Cu prere de ru, nici Republica Moldova nu a scpat de praful nociv al disperrii. Narcomania este rspandit pe intreg teritoriul ei. Principalele focare de rspandire sunt oraele mari i centrele raionale din nordul republicii. Astfel, in municipiul Chiinu sunt la eviden 1 380 de adolesceni, in Bli 1 620, in Tighina 980, in Tiraspol 1 005, in Edine - 996; 13% din numrul total sunt elevi ai colilor

generale i liceeni, 6% inva la colegii i coli profesionale. In urma cercetarilor s-a constat ca: 16% dintre persoanele dependente de droguri in varst de 18-21 ani au inceput s administreze droguri in 1996. In 1998 numrul lor a crescut pan la 31%; 96% dintre persoanele de 18-21 ani, care se drogheaz, i-au injectat mac, iar 100% dintre ei au administrat alcool; 71% dintre adolesceni prefer s-i administreze intravenos macul (in cazul in care nu au la indeman drogul preferat), iar 20% dintre ei administreaz hai; 24% dintre adolesceni ii injecteaz droguri de 11-20 de ori in decurs de o sptman; 43% dintre persoanele participante la sondaj cunosc in fa 1-10 persoane pan la 20 de ani care ii injecteaz intravenos droguri; 49% dintre adolesceni ii administreaz droguri doar pentrudistracii; 40% dintre adolesceni ii administreaz, de obicei, drogul impreun cu alii; 16% dintre adolesceni au suferit candva de sifilis, iar 11% - degonoree; 76% dintre tinerii de 18-21 ani au trecut testul HIV; 13% - aurefuzat s treac acest test; 42% dintre persoanele in varst de 18-21 ani consider c necesit tratament in privina dependenei de droguri. c) Propunei msuri de prevenire a consumului de droguri Actualmente, n majoritatea rilor dezvoltate exist un sistem de msuri legislative, sociale i medicale care asigur reabilitarea narcomanilor i care se includ ntr-o puternic campanie antidrog. n Republica Moldova aciunile educative, de prevenire i informare se realizeaz la un nivel suficient, pe cnd cele terapeutice, de dezintoxicare se desfoar cu dificultate, din lipsa resurselor financiare. n temeiul actelor legislative i normative, n Republica Moldova funcioneaz urmtoarea structur a serviciului narcologic: Unitatea structural de baz a serviciului narcologic in sistemul de ocrotire a sntii din Republica Moldova o constituie Dispensarul Republican de Narcologie, care reprezint un centru metodicoorganizatoric i consultativ al serviciului narcologic. Menionm c spitalele de narcologie se ocup doar cu dezintoxicarea fizic a narcomanilor. Este tiut c in afara dependenei fizice exist i o dependen psihic fa de droguri, care este mult mai complicat. Din acest punct de vedere, constatm c nu exist uniti specializate pentru scoaterea din dependena psihic: centre de zi, comuniti terapeutice etc. Dependena fizic tratat in spitalele de narcologie rmane a fi in ultim instan neeficient, intrucat programul de dezintoxicare nu este complet. Drept urmare, fotii narcomani redevin dependeni de droguri. Inainte ca un fenomen grav s impun adoptarea unor msuri specifice, se dovedete a fi necesar demararea unei politici care s urmreasc evitarea unor astfel de riscuri i care s fac din reeaua instituiilor de tratament i reabilitare un loc unde toi, tineri i aduli, s lucreze cu plcere i s se simt in siguran. In acest context este important prezena a trei verigi complementare, i anume: dezvoltarea aptitudinilor individuale; ajutorul i alternativele oferite de prieteni; proiectul comunitar .