Sunteți pe pagina 1din 20

Basmul cult

Tinerete fara era odat un crai i batranete, sau viata Amu cic, fara de moarte? craiul avea trei feciori...
Cum m ajut literatura s m neleg mai bine pe mine nsumi? Ficiunea mi poate oferi exemple, modele pentru viaa real? La 16 ani mai pot nva din basme?; mai e basmul o specie literar de actualitate?

Ion Creang, Povestea lui Harap-Alb


Repere biografice:
La 1 martie 1837, dup mrturisirea proprie, se nate la Humuleti, n inutul Neamului, Ion Creang, primul din cei opt copii ai familiei i care va deveni una dintre figurile boemei ieene (Tudor Vianu), un clasic al prozei romneti. Periplul colilor i imaginea primei vrste sunt redate n cuprinsul Amintirilor din copilrie. Omul matur, preot fr vocaie, institutor druit, prieten adevrat, este un nostalgic care face haz de necaz. Creang scrie o serie de manuale colare prin care contribuie la reformarea nvmntului romnesc i i ctig reputaie n cercurile profesorilor. Dup ce l cunoate pe M. Eminescu, ncepe s scrie povestiri, iar Soacra cu trei nurori este primul text citat la cenaclul Junimea i apoi publicat n revista Convorbiri literare. Creang se stinge din via n ziua de 31 decembrie 1889.

Opera literar: un roman: Amintiri din copilrie; povestiri: Mo Ion Roat, Povestea unui om lene, Inul i cmea; basme: Povestea lui Harap Alb, Povestea porcului, Ft Frumos; o nuvel: Mo Nechifor Cocariul. Apariie: Cel mai complex dintre basmele lui Ion Creang, Povestea lui Harap-Alb, a aprut la 1 august 1877 n paginile revistei Convorbiri literare i s-a impus n contiina generaiilor de cititori ca veritabil bildungsroman fantastic al epicii noastre (G. Munteanu). Bildungsroman- un roman de formare, reprezentnd aici formarea personalitii lui Harap-Alb.

Definiia basmului
Termenul de basm vine din slava veche i nseamn nscocire,scorneal. Definiie: Basmul desemneaz o specie a epicii populare i culte, n proz, mai rar n versuri, n care personaje imaginare (regi, zne) traverseaz ntmplri fantastice i n care forele Binelui triumf ntotdeauna asupra Rului. Criticul literar G. Clinescu n lucrarea Estetica basmului numea basmul oglindire a vieii n moduri fabuloase.

Caracteristici

Caracteristicile basmului popular reflectate n basmul cult:


Basmul i are punctul de plecare n realitate pe care o transform n suprareal; Spaiul i timpul sunt nedeterminate; ntmplrile se desfoar ntr-o anumit ordine: o situaie iniial de echilibru (un crai are 3 feciori), un eveniment sau mai multe care deregleaz echilibrul iniial (mparatul Verde are nevoie de un motenitor), refacerea echilibrului prin rsplatirea eroului.

Existena unor motive specifice: mpratul cu trei feciori, cltoria iniiatic, motivul celor trei probe; Textul este marcat de formule specifice de nceput (a fost odat ca niciodat), mediane (ca cuvntul din poveste, nainte mult mai este) i finale (-am nclecat pe-o a, i v-am spus povestea aa). Criticul literar V.I.Propp mparte personajele basmului n urmtoarele categorii: rufctorii (Spnul), ajutoarele sunt personajele care l insoesc pe erou (calul nzdrvan) i donatorii sunt personajele care i ofer eroului ceva care l va ajuta la un moment dat s depeasc un impas (craiul).

Fara ndoial o capodoper, Povestea

lui Harap-Alb este cel mai reprezentativ basm al lui Creanga, nu pentru ca n el sunt cumulate majoritatea temelor, motivelor, modalitatilor narative specifice basmului, ci pentru ca releva constiinta scriitoriceasca a autorului, faptul ca opera literara este o plasmuire artistica a realitatii cu multiple valente psihologice, etice si estetice. Povestile lui Creanga au un caracter realist, fantasticul fiind puternic individualizat si umanizat. Structura compozitionala are ca element constitutiv calatoria intreprinsa de Harap-Alb, care devine un act initiatic in vederea formarii eroului pentru viata.

Inca de la inceput, fiul cel mic al Craiului isi va dovedi calitatile deosebite, fiind afectat de dojana tatalui mahnit de nereusita celor doi baieti mai mari. Prin mila si bunatate craisorul castiga sprijinul Sfantei-Duminici care il va ajuta sa-si gaseasca un cal pe masura. Odata ce voinicia tanarului a fost dovedita, tatal tine sa il instruiasca, dandu-i o serie de sfaturi intelepte, rezultat al unei indelungate experiente de viata.

Conflictul este determinat de nerespectarea sfaturilor printesti, eroul fiind nevoit s refac experiena tatlui, pe care calul il purtase, n tineree, prin aceleai locuri. ntlnirea cu Spnul este, deci, o reluare a venicului conflict dintre cele dou fore, simboluri ale binelui i rului. Spnul, impostor, ajuns nepotul mpratului Verde, vrnd s-l piard, l supune pe Harap-Alb la diferite incercri.

Construite cu o art desvrit, episoadele n care eroul este trimis s aduc sali din grdina ursului, pielea cerbului din pdure i pe fata mpratului Rou, sporesc tensiunea narativ. Cea de-a treia ncercare presupune la rndul ei alte trei probe, cifra 3 revenind n mai multe rnduri, ca i n basmele populare.

ncercrile la care este supus sunt menite a-l pregati ca viitor conducator, mostenitor al unchiului sau, dar si in vederea casatoriei, prin stapanirea farmazoanei cumplit care era fata imparatului Ros. Toate obstacolele sunt depasite cu bine cu ajutorul: furnicilor, albinelor si a lui Gerila, Setila, Pasarila-Lati-Lungila, Flamanzila, Ochila. In final, Harap-Alb, ajutat de calul nazdravan, este repus in drepturi, iar Spanul este demascat si pedepsit.

In final, Harap-Alb, ajutat de calul nazdravan, este repus in drepturi, iar Spanul este demascat si pedepsit. In desfasurarea epicului, personajele sunt puternic umanizate, ceea ce permite individualizarea lor si creare unor psihologii complexe, pe care nu le intalnim in basmul popular. Harap-Alb devine un erou exemplar, nu prin insusiri miraculoase (cum se intampla in basmele folclorice), ci prin extraordinara lui autenticitate umana. Stapanit adeseori de fric, plin de naivitati si slabiciuni omenesti, este nevoit sa dea primele probe de curaj si barbatie. Bunatatea si mila il situeaza in registrul simbolistic al fortelor binelui. Prin ele isi face ajutoare care il scot din impas. Infrangerea propriilor slabiciuni in procesul anevoios al devenirii il conduce la dobandirea constiintei de sine si a libertatii sale morale. Eroul individualizat si prin nume are de infruntat multe primejdii fara de care destinul sau de conducator intelept, receptiv la durerile si suferintele celor multi nu s-ar fi implinit.

Prefacut, schimbandu-si infatisarea, manifestand o falsa solicitudine, Spanul reuseste sa-l determine pe fiul de crai sa-l tocmeasca in slujba sa, in ciuda sfatului parintesc. Odata ajuns sluga, el isi construieste un plan minutios de supunere a stapanului sau. Prin viclenie si stratagema diabolica, reuseste sa-l subordoneze, schimband astfel identitatea fiului de crai. In continuare, impostorul se comporta ca un adevarat tiran, injosindu-l pe erou in orice fel posibil. Neindurator, il supune pe Harap-Alb unor incercari menite a-l duce la pieire. In final, este demscat si pedepsit, in numele dreptatii si al demnitatii, aspiratii etern umane. Cei 5 nazdravani care il insotesc pe Harap-Alb se inscriu tot in sfera umanului, reprezentand un portret grotesc-caricatural in care o trasatura dominanta este ingrosata pana la limita absurdului si capata dimensiuni fantastice. Fiecare il ajuta pe crai sa treaca probele la care il supune imparatul Ros, drept rasplata pentru omenia sa. Prin ei, Harap-Alb constata ciudateniile firii omenesti, avand astfel prilejul sa cunoasca mai bine psihologia umana si sa constate ca tot omul are un dar si un amar.

In Povestea lui Harap-Alb Creanga a retopit structuri epice traditionale, intr-un stil puternic individualizat care poarta amprenta modernitatii. Astfel, de inspiratie folclorica sunt: tema (triumful binelui asupra raului) si motivele (calatoria, petitul, muncile, proba focului, incercarea puterii, izbanda mezinului, casatoria), personajele (Craiul, Verde-imparat, Imparatul Ros, fata acestuia, Spanul, Harap-Alb), ajutoarele eroului (Gerila, Setila, Sfanta Duminica, regina furnicilor, si cea a albinelor, calul, etc.), elementele miraculoase (apa vie, apa moarta), fuziunea dintre real si fabulos (se trece de la real la fantezie fara sa se faca distinctie intre cele doua planuri), limbajul caracterizat printr-o aparenta simplitate si oralitate (determinata de prezenta exclamatiilor, interjectiilor, a verbelor imitative, a onomatopeelor; repetitia formulelor tipice basmului, precum si frecventa dialogului si monologului). Dar elementele populare nu exclud pe cele care confera povestirii o certa nota de originalitate. Referitor la specificul artei literare, scriitorul individualizeaza cu ajutorul detaliilor si dramatizeaza actiunea prin dialog. La nivel fantastic, personajele sunt umanizate, nu numai prin comportament si mentalitate ci si prin limbajul ce permite o localizare. Personajele devin astfel niste tarani care vorbesc in grai moldovenesc.

Nota de originalitate a basmului este conferita si de eruditia paremiologica. Creanga citeaza la tot pasul proverbe, zicatori, vorbe de duh, pe care le ia din tezaurul de intelepciune populara si le introduce in text prin expresia : vorba ceea. Procedeul are o mare frecventa si, datorita lui, Creanga a fost comparat cu Anton Pann si amandoi cu marele scriitor francez Rabelais. O alta nota distincta o da libajul folosit: majoritatea cuvintelor sunt de origine populara, unele cu aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme, in timp ce neologismele apar foarte rar. Particularitatea cea mai izbitoare a scrisului lui Creanga ramane insa exprimarea locutionala ce creaza un relief unic al frazei romanesti. Ca si in Amintiri din copilarie, autorul se implica in poveste, limbajul capatand o puternica tenta afectiva exprimata prin interjectii, exclamatii sau dativul etic. De asemeni, metaforele lipsesc cu desavarsire, lasand locul comparatiilor (de fapt, figurii de stil generalizate, devenind expresii consacrate de uz). Sintaxa frazei este orala, deoarece cuvintele curg dupa o ordine a vorbirii si nu a scrisului.

Harap Alb, prototip al adolescentului obinuit


1. 2. 3. Care au fost probele la care tnrul a fost supus de-a lungul cltoriei? Care au fost greelile pe care le-a svrit i din ce cauz? Surprinde maniera n care craiul i face datoria de tat i msura n care acesta devine un model de urmat pentru fiul su. Cum ai fi acionat tu, dac te-ai fi aflat n locul personajului, n una dintre situaiile n care consideri c a greit?

4.

Substratul moralizator al textului


Rolul important pe care familia l joac n viaa adolescentului; Sfaturile primite de la cei cu experien trebuie luate n considerare; Orice abatere de la normele etice este aspru sancionat; Atingerea oricrui obiectiv propus presupune acumulare de experien, rbdare, sacrificiu, perseveren.

G. Clinescu: "Creang este o expresie monumental a naturii umane n ipostaza ei istoric ce se numete poporul romn, sau, mai simplu, e poporul romn nsui, surprins ntr-un moment de genial expansiune".

Bibliografie:
George Clinescu, Ion Creang (Viaa i opera), Prefaa de Eugen Simion, Editura pentru literatur, Bucureti, 1966 George Clinescu, Ion Creang (Viaa i opera), Editura Minerva, Bucureti, 1972. George Clinescu, Ion Creang (Viaa i opera), Colecia Biblioteca Eminescu". Editura Eminescu, Bucureti, 1975. Jean Boutire, Viaa i opera lui Ion Creang, Editura Junimea, 1976 Mircea Mot, Ion Creang i impactul cu cititorul, Editura Paralela 45