P. 1
GEOGRAFIA_ROM

GEOGRAFIA_ROM

|Views: 1,722|Likes:
Published by tanta9295756

More info:

Published by: tanta9295756 on Mar 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/02/2015

pdf

text

original

1 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT LA GEOGRAFIE
SESIUNEA – 2010

Odoleanu Natalia Jioară Mariana

Chişinău, 2009

1

2

I.

CONCEPTUL DISCIPLINEI Examenul de geografie, din cadrul sesiunii de bacalaureat – 2010, este susţinut ca unul obligatoriu pentru profilul Umanist şi la solicitare, de către candidaţii profilurilor Real, Arte, Sport şi Tehnologii. Proba de examen se va desfăşura pe parcursul a 180 de minute. Variantele de probe vor include conţinuturi din Geografia fizică generală, Geografia umană a lumii şi unele aspecte din Geografia mediului. Evaluarea rezultatelor şcolare din cadrul sesiunii de bacalaureat are ca scop certificarea nivelului de cunoştinţe şi capacităţi formate la geografie la finalizarea învăţămîntului liceal. Pentru alcătuirea răspunsurilor candidaţii pot folosi atlasele geografice şcolare necesare: Geografia continentelor şi oceanelor şi Geografia umană a lumii. Programa de faţă este destinată candidaţilor pentru toate profilurile. Examenul de geografie reflectă cunoaşterea de către candidaţi a legilor care acţionează în învelişul geografic, a particularităţilor geosferelor şi a diferitelor tipuri de activităţi umane; explicarea relaţiilor cauzale dintre învelişurile Pămîntului, dintre ultimele cu activitatea umană şi consecinţele acestora; aplicarea adecvată a terminologiei geografice; descrierea unor obiecte ale naturii, statelor, ramurilor economiei; deducerea concluziilor privind fenomenele şi procesele geografice, analizînd materialele statistice, grafice şi cele cartografice; compararea particularităţilor componentelor, fenomenelor şi proceselor geografice la nivel global şi regional; proiectarea şi explicarea măsurilor de protecţie a componentelor mediului. II. STANDARDE DE PERFORMANŢĂ ŞI MODELE DE ITEMI

Standarde de evaluare Modele de itemi 1. Identificarea, explicarea şi 1.1. Citiţi afirmaţia de mai jos. Dacă afirmaţia este adevărată, aplicarea principalelor încercuiţi litera A. Dacă consideraţi afirmaţia falsă, încercuiţi concepte geografice. litera F. Dacă aţi încercuit litera F, scrieţi pe liniile din faţa literelor mari, în locul cuvintelor subliniate, alte cuvinte, care fac afirmaţia adevărată. ___ A F 1. Variaţa orei pe Glob este o consecinţă a mişcării de revoluţie a Pămîntului. ___ A F 2. Lacul Ladoga este de origine tectonico-glaciară. 1.2. Explicaţi, cu cuvinte proprii, esenţa noţiunii „politică demografică”.

2

3 2. Distingerea obiectelor, componentelor, fenomenelor, proceselor geografice şi caracteristicilor acestora. 2.1. În coloana A sunt indicate cîteva zone climatice, dar în coloana B – unele caracteristici ale lor. Scrieţi pe liniile din faţa literelor mari din coloana A, cifrele din coloana B corespunzătoare unei zone climatice (cifrele pot fi scrise o singură dată). Coloana A Coloana B ____ A. Zona ecuatorială 1. Pe tot parcursul anului predomină masele de aer ecuatorial. 2. Cantitatea medie anuală de precipitaţii atmosferice atinge 1 000-3 000 mm. ____ B. Zona subecuatorială 3. Vara temperaturile ating 2530ºC. 4. Vara predomină masele de aer ecuatorial, iarna – tropical. 2.2. În coloana A sunt indicate cîteva zone naturale, dar în coloana B – unele caracteristici ale lor. Scrieţi, pe liniile din faţa literelor mari din coloana A, cifrele din coloana B corespunzătoare fiecărei zone naturale (cifrele pot fi scrise o singură dată). Coloana A Coloana B ____ A. Păduri de conifere 1. Evaporaţia depăşeşte cantitatea de precipitaţii. ____ B. Deşerturi tropicale 2. Pelin, cactus, agava. 3. Molid, brad, pin. 4. Sol podzolic. 3.1. Descrieţi condiţiile de formare a rocilor sedimentare. 3.2. Analizaţi principalele caracteristici ale climei temperate de pe teritoriul Europei, aplicînd hărţile climatice. Indicaţi: tipul de mase de aer, valorile temperaturilor medii ale lunilor ianuarie şi iulie, amplitudinea anuală a temperaturii aerului, cantitatea medie anuală de precipitaţii atmosferice şi regimul lor, factorii climatogeni. 3.3. Descrieţi importanţa rîurilor Europei pentru viaţa şi activitatea economică a omului. Indicaţi patru exemple. 3.4. Descrieţi rolul rîurilor pentru natură. Indicaţi patru exemple. 3.5. Descrieţi politica demografică în două state din Europa cu diferit tip de reproducere a populaţiei. Indicaţi cîte două direcţii ale acestei politici în fiecare ţară. 3.6. Apreciaţi rolul comerţului exterior şi a colaborării ştiinţificotehnice în stabilirea relaţiilor economice internaţionale. Indicaţi, respectiv, cîte un exemplu.

3. Descrierea şi analiza particualrităţilor condiţiilor şi resurselor naturale, componentelor naturii, populaţiei şi economiei monidale.

3

4 4. Explicarea mecanismului formării, a producerii fenomenelor şi a proceselor geografice din natură şi din activitatea umană. 4.1. Explicaţi cum se formează alizeele. 4.2. Este cunoscut că solul este un rezultat al interacţiunii a mai multor factori. Explicaţi rolul rocilor şi a vegetaţiei în formarea solului. 4.3. Explicaţi doi factori care determină densitatea înaltă a populaţiei în Regiunea Marilor Lacuri din America de Nord, aplicînd hărţile geografice. 4.4. Explicaţi unul dintre factorii care determină densitatea joasă a populaţiei în Podişul Arabiei, aplicînd hărţile geografice. 4.5. Explicaţi rolul a trei factori naturali în dezvoltarea agriculturii României, aplicînd hărţile geografice. 4.6. Explicaţi doi factori de amaplasare a industriei automobilelor în Germania, aplicînd hărţile geografice. 5.1. Generalizaţi particularităţile climei ecuatoriale pe teritoriul Africii, analizînd harta fizică şi hărţile climatice ale continentului. Explicaţi, pe jumătate de pagină, cum inluenţează clima asupra densităţii populaţiei şi a activităţii economice în această zonă climatică. 5.2. Argumentaţi rolul economic a două modificări calitative produse în harta politică a Europei după anul 1989. Indicaţi cu cîte un exemplu pentru fiecare modificare. 5.3. Argumentaţi rolul resurselor naturale bogate în amplasarea populaţiei pe Terra. Indicaţi un exemplu corespunzător, aplicînd hărţile geografice. 5.4. Generalizaţi influenţa reliefului asupra repartiţiei culturii plantelor pe teritoriul Indiei, analizînd harta fizică şi harta economică a ţării. Indicaţi două exemple respective. 6.1. Comparaţi mecanismul formării musonilor de vară cu a musonilor de iarnă şi descrieţi două deosebiri. 6.2. Comparaţi clima tropicală-continentală cu cea ecuatorială, analizînd hărţile climatice. Explicaţi, pe exemplul Africii, deosebirile în valorile temperaturii aerului, cantitatea medie anuală şi regimul precipitaţiilor atmosferice şi deosebirile în activitatea agricolă a populaţiei. 6.3. Comparaţi poziţia economico-geografică a Italiei cu cea a Ucrainei, identificînd trei deosebiri. Aplicaţi hărţile geografice. 7.1. Clasificaţi lacurile enumerate mai jos în dependenţă de originea cuvetei lacustre. Lacul Baikal, Marea Caspică, Lacul Sarez, Lacul Sf. Ana, Lacul Titicaca, Lacul Sevan, Lacul Tanganyika, Marea Aral. 7.2. Clasificaţi subramurile enumerate mai jos, în două grupuri, în dependenţă de factorul care a determinat amplasarea lor. Scrieţi denumirea subramurilor în tabel. Metalurgia neagră în Ucraina; industria aeronautică; industria mecanicii de precizie; industria zahărului. 7.3. Clasificaţi plantele de cultură enumerate mai jos, în trei grupuri, în dependenţă de tipul lor. Scrieţi denumirea plantelor în tabel. Floarea-soarelui, iuta, trestia de zahăr, arahidele, bumbacul, sfecla de zahăr.

5. Generalizarea proceselor naturale, demografice şi economice.

6. Compararea componentelor şi proceselor geografice, a particularităţilor economicogeografice a diferitor regiuni şi ţări.

7. Clasificarea componentelor naturii, ale celor socio-umane şi a caracteristicilor acestora.

4

5 8. Demonstrarea existenţei 8.1. Demonstraţi influenţa curenţilor oceanici reci şi a celor calzi relaţiilor dintre componentele asupra climei Americii de Sud, aplicînd harta fizică şi hărţile mediului. climatice. Indicaţi, respectiv, cîte un exemplu de curenţi. 8.2. Demonstraţi, cu trei exemple, corectitudinea afirmaţiei: „Rîul Huang He este oglinda ce reflectă relieful teritoriului străbătut pe tot parcursul său”. 8.3. Se ştie că de cantitatea de masă vegetală depinde conţinutul de humus în sol. Explicaţi, succint, de ce atunci în solul din pădurile foioase se conţine mai mult humus, în raport cu solul din stepe, doar în păduri este mai multă vegetaţie. 8.4. Este cunoscut că în regiunile estice ale Africii de Sud, în zona Tropicului, vegetaţia este mai bogată, în raport cu regiunile vestice. Deduceţi două cauze care determină formarea vegetaţiei mai bogate în regiunile estice, utilizînd harta fizică şi hărţile climatice ale Africii. 8.5. Argumentaţi unul dintre factorii care au determinat specializarea agriculturii ţărilor Asiei de Sud-Vest în creşterea animalelor, spre deosebire de ţările Asiei de Sud-Est, specializate în cultura plantelor. 8.6. Se consideră că construcţia centralelor hidroelectrice, în raport cu alte tipuri de centrale, mai puţin afectează mediul înconjurător. Argumentaţi trei consecinţe ale construcţiei acestor centrale electrice, negative pentru mediul natural. 9. Aplicarea reţelei de grade, a 9.1. Determinaţi coordonatele geografice ale oraşului Sidney, scării hărţii, a gradientului aplicînd reţeaua de grade a hărţii. Indicaţi harta aplicată. termic şi a gradientului baric. 9.2. Determinaţi, în limitele căror latitudini geografice este situată Insula Madagascar, aplicînd reţeaua de grade a hărţii. Indicaţi harta aplicată. 9.3. Determinaţi, în limitele căror longitudini geografice este situat teritoriul Ucrainei, aplicînd reţeaua de grade a hărţii. Indicaţi harta aplicată. 9.4. Dduceţi, care oraş este situat mai spre Nord unul faţă de altul - Los Angeles ori New York, aplicînd reţeaua de grade a hărţii. Determinaţi latitudinea geografică a fiecărui oraş, aplicînd reţeaua de grade a hărţii. Indicaţi harta aplicată. 9.5. Calculaţi desfăşurarea Australiei, de la Nord spre Sud, în grade şi kilometri, pe meridianul 130º long. E. Aplicaţi numai reţeaua de grade a hărţii continentului. Indicaţi harta aplicată. Efectuaţi toate calculele pe foaia de test. 10. Evaluarea asigurării cu 10.1. Evaluaţi gradul de asigurare cu resurse agroclimatice a resurse naturale, a teritoriului Ucrainei, utilizînd harta respectivă din atlasul şcolar. particularităţilor poziţiei Apreciaţi asigurarea plantelor cu căldură şi cu umezeală pe economico-geografice, a teritoriul ţării şi influenţa acestora asupra specializării fitotehniei. populaţiei şi a activităţii ei 10.2. Apreciaţi două avantaje şi două dezavantaje ale poziţiei economice în diferite ţări. economico-geografice a Marii Britanii. Indicaţi cum influenţează fiecare particularitate asupra economiei ţării. 10.3. Apeciaţi poziţia economico-geografică a Chinei: indicaţi poziţia faţă de statele vecine, principalele căi de transport terestru şi cel maritim.

5

6 11. Analiza cauzelor apariţiei şi proiectarea măsurilor de soluţionare a problemelor de mediu. 11.1. Analizaţi principalele două cauze care au provocat apariţia problemei despăduririlor. Descrieţi trei măsuri de soluţionare a acestei probleme. 11.2. Analizaţi principalele cauze care au provocat apariţia problemei asigurării cu resurse energetice. Descrieţi trei măsuri de soluţionare a acestei probleme. 11.3. Descrieţi două măsuri de păstrare a calităţii aerului în oraşele mari. 11.4. Descrieţi trei măsuri de soluţionare a problemei eroziunii solului.

III. CONŢINUTURI DE PERFORMANŢĂ În programa de faţă sînt incluse conţinuturile selectate din Geografia fizică generală, Geografia umană a lumii şi Geografia mediului. Testul de examen va include doar conţinuturile indicate mai jos. III.1. GEOGRAFIA FIZICĂ GENERALĂ 1.1. Pămîntul – corp cosmic Influenţa Soarelui asupra Pămîntului. Forma şi dimensiunile Pămîntului, importanţa geografică a formei şi a dimensiunilor Pămîntului; noţiuni: “mişcare de rotaţie”, “mişcare de revoluţie”, consecinţele mişcărilor Pămîntului. Proprietăţile fizice ale Pămîntului: masa, densitatea, gravitaţia terestră, căldura internă. 1.2. Măsurarea şi reprezentarea spaţiului terestru Globul geografic – model al Pămîntului. Planul şi harta: elementele planului şi a hărţii, tipizarea hărţilor după scară şi după conţinut; noţiuni: “planul”, “hartă geografică”, “coordonate geografice”; determinarea coordonatelor geografice, noţiunea “scara hărţii”, calcularea distanţelor pe hartă în grade şi kilometri. 1.3. Litosfera Structura internă a Pămîntului. Crusta continentală şi cea oceanică; compoziţia petrografică a scoarţei terestre. Mişcările tectonice oscilatorii actuale şi importanţa lor. Cutremurele de pămînt. Plăcile litosferice şi dinamica lor: dinamica plăcilor litosferice, plăcile majore, curenţii substructurali, dorsalele medio-oceanice şi expansiunea fundului oceanic, coliziunea şi subducţia plăcilor litosferice; noţiuni: “rift”, “subducţie”, “coliziune”. Relieful scoarţei terestre creat de forţele endogene: formele de relief şi clasificarea după dimensiune, formele majore de relief ale continentelor şi ale bazinelor oceanice. Relieful creat de forţele exogene: gravitaţional, fluvial, carstic, eolian. Noţiuni: “tasare”, “sufoziune”, “alunecări de teren”, “terase”, “canioane”, “defileu”, “peşteri”, “coraziune”, “deflaţie”, “hamade”, “erguri”, “kummuri”, “barcane”. Influenţa reliefului asupra repartiţiei şi densităţii populaţiei şi a activităţii economice. Rolul scoarţei terestre în învelişul geografic. 1.4. Atmosfera terestră Сompoziţia aerului, structura verticală a atmosferei. Radiaţia solară, tipurile de radiaţie solară (directă, difuză, totală, reflectată, radiaia terestră, contraradiaţia atmosferei, efectivă), noţiunea “bilanţ radiativ”. Variaţia temperaturii aerului pe verticală, noţiunea “gradient termic vertical”. Repartiţia geografică a temperaturii aerului. Condensarea vaporilor de apă la suprafaţa terestră şi în stratul inferior al atmosferei. Principalele forme şi tipuri de precipitaţii atmosferice. Repartiţia geografică a precipitaţiilor; noţiunea “сoeficient de umezire”. Variaţia presiunii atmosferice. Repartiţia geografică a presiunii atmosferice la nivelul mării. Noţiunile: “gradient baric vertical”, “ciclon”, “anticiclon”, „brize de mare”, “brize de uscat”. Masele de aer: noţiunea “masă de aer”, clasificarea maselor de aer conform originii geografice şi caracteizarea lor. Circulaţia generală a atmosferei. Formarea alizeelor, vînturilor de vest, vînturilor polare şi a musonilor. Noţiuni: “alizee”, “musoni”. Vremea: noţiunile “vreme”, “hartă sinoptică”; importanţa pronosticului vremii. Clima: noţiunea “climă”; factorii climatogeni, descrierea tipurilor geografice de climat: ecuatorial, subecuatorial, tropical, temperat, arctic (antarctic). Influenţa climei asupra repartiţiei şi 6

7 densităţii populaţiei şi a activităţii economice. Rolul atmosferei în învelişul geografic. 1.5. Hidrosfera Circuitul apei în natură. Proprietăţile apelor oceanice: salinitatea, temperatura. Dinamica apelor în ocean: mareele, noţiunea “maree”. Deosebirea curenţilor maritimi după temperature apei, noţiunea “curenţi maritimi”, importanţa curenţilor maritimi. Importanţa apelor subterane. Rîurile, noţiunile “reţea hidrografică”, “sistem fluvial”, “debitul rîului”. Alimentarea rîurilor. Dependenţa rîurilor de relief şi de climă. Importanţa rîurilor pentru natură, viaţa şi activitatea economică a omului. Geneza lacurilor, importanţa lacurilor în natură şi în activitatea economică a omului. Importanţa mlaştinilor. Importanţa gheţarilor. Influenţa rîurilor şi a lacurilor asupra repartiţiei şi densităţii populaţiei şi a activităţii economice. Rolul hidrosferei în învelişul geografic. 1.6. Biosfera Noţiunea “biosferă”. Interacţiunea biosferei cu scoarţa terestră, atmosfera şi hidrosfera. 1.7. Solul Factorii de formare a solului, tipurile zonale de sol (roşii galbene lateritice, brune-cenuşii de pustiu, de cernoziom, cenuşii de pădure şi brune de pădure, podzolice). 1.8. Învelişul geografic Noţiunea „înveliş geografic”, legităţile principale ale învelişului geografic: unitatea şi integritatea, zonalitatea, azonalitatea, asimetria, ritmicitatea. III.2. GEOGRAFIA UMANĂ A LUMII 2.1. Harta politică a lumii Modificările în harta politică a lumii după anul 1989 pînă în prezent. Clasificarea statelor lumii după nivelul de dezvoltare social-economică şi după gradul de asigurare cu resurse naturale. 2.2. Resursele naturale mondiale Noţiunea „resurse naturale”. Clasificarea resurselor naturale după geneză, gradul de epuizare şi cel de renovare, sfera de utilizare. Repartiţia spaţială şi gradul de asigurare a diferitelor regiuni cu resurse naturale: resursele de energie solară, energie eoliană, agroclimatice, apă potabilă, substanţe minerale utile, vegetale. Influenţa resurselor naturale asupra repartiţiei şi densităţii populaţiei şi a activităţii economice. 2.3. Populaţia Terrei Noţiunea “politică demografică”; tipurile de reproducere a populaţiei. Migraţiile populaţiei. Noţiunile: „migraţia populaţiei”, „imigraţie”, „emigraţie”. Tipurile migraţiei populaţiei, principalele fluxuri în prezent. Repartiţia şi densitatea populaţiei. Structura pe grupe de vîrstă şi pe sexe a populaţiei. Particularităţile urbanizării, cele mai mari aglomeraţii urbane. 2.4. Economia mondială Noţiuni: “diviziune internaţională geografică a muncii”, „ramură de specializare internaţională a economiei”, „economie mondială”, „economie naţională”. 2.5. Agricultura mondială Componenţa pe subramuri a agriculturii. Factorii de dezvoltare a agriculturii mondiale (şi a agriculturii statelor incluse în Programa de de faţă). Cultura plantelor: clasificarea plantelor de cultură, principalele regiuni de cultură a plantelor cereale şi a plantelor tehnice. Creşterea animalelor: creşterea bovinelor, avicultura. 2.6. Industria mondială Componenţa pe ramuri a industriei. Caracterizarea ramurilor industriei mondiale (şi a ramurilor respective din statele incluse în Programa de de faţă): industria energetică (subramurile, principalele bazine de combustibili, factorii amplasării CHE, CTE şi CAE) ; industriiа metalurgică (subramurile, materia primă, factorii ampasării subramurilor în diferite ţări); industria constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor (subramurile, baza de materii prime, factorii amplasării subramurilor în diferite ţări); industria uşoară (subramurile, materia primă, factorii amplasării subramurilor în diferite ţări). 2.7. Transporturile şi căile de comunicaţii. Componenţa pe ramuri, caracterizarea categoriilor de transporturi: feroviar, autorutier, maritim. Noţiuni: «trafic de mărfuri”, „trafic de persoane”. 7

8 2.8.7. Relaţiile economice internaţionale Formele de relaţii economice internaţionale: comerţul exterior, colaborarea ştiinţifico-tehnică. Marile regiuni turistice ale Globului. Uniunea Europeană. 2.9. Caracterizarea economico-geografică a statelor Aprecierea poziţiei economico-geografice (aprecierea hotarelor din punct de vedere economic, poziţiei faţă de bazinele de resurse naturale, poziţiei faţă de căile de transport); asigurarea cu diferite tipuri de resurse naturale; populaţia (tipul de reproducere, politica demografică, structura pe vîrste şi pe sexe, densitatea şi amplasarea); agricultura (factorii dezvoltării, ramurile de specializare); industria (ramurile de specializare, factorii de localizare ale subramurilor); rolul transportului în traficul de mărfuri şi traficul de pasageri. Statele: Marea Britanie, Franţa, Republica Federală a Germaniei, Italia, România, Ucraina, Federaţia Rusă, China, Japonia, India, Statele Unite ale Americii, Brazilia, R.A.S. III. 3. GEOGRAFIA MEDIULUI Noţiuni: “mediu geografic”, “mediu înconjurător”, “mediu antropic”, “mediu antropizat”. Tipuri de relaţii în mediul înconjurător. Рădurile ecuatoriale, savanele şi pădurile-galerii, mediile tropicale uscate, stepele, pădurile foioase, pădurile conifere, deşerturile polare (poziţia geografică, condiţiile climatice de formare, speciile tipice de plante, tipul de sol, speciile caracteristice de animale, activitatea economică). Cauzele degradării şi măsurile de protecţie a aerului, apei, solului. Problemele de mediu: despăduririle, deşertificarea, modificările climatice globale, demografică, alimentară, asigurării cu apă potabilă, energetică şi a asigurării cu materii prime. IV. MATRICEA DE SPECIFICAŢII Proba de examen va fi alcătuit din 11-15 itemi de diferit grad de complexitate. Testul va fi elaborat în limitele matricei de specificaţii prezentate mai jos. Domenii / Cunoaştere Aplicare Integrare Total, % Conţinuturi 18 20 10 48 Geografia fizică Generală 12 23 10 45 Geografia umană a lumii 7 7 Geografia mediului 37 43 20 100 Total V. MODEL DE TEST ŞI BAREM DE VERIFICARE Nr Itemii În coloana A sînt indicate cîteva tipuri de relief, dar în coloana B - unele forme de relief. Scrieţi, pe liniile din faţa literelor mari din coloana A, cifrele din coloana B corespunzătoare unui tip de relief (cifrele pot fi scrise o singură dată). ColoanaA Coloana B _____ A. Eolian 1. Terase 2. Hamade _____ B. Fluvial 3. Canioane 4. Kummuri 5. Dune 6. Defileuri Citiţi afirmaţiile de mai jos. Dacă Răspuns aşteptat, scor A – 2, 4, 5 B – 1, 3, 6 Pentru fiecare răspuns corect - cîte 1 p. 6 Scor total

1

10 8

9 2 afirmaţia este adevărată, încercuiţi litera A, dacă afirmaţia este falsă încercuiţi litera F. Dacă aţi încercuit litera F, scrieţi pe linie, în locul cuvintelor subliniate, alte cuvinte, care fac afirmaţia adevărată. A F 1. Nisipul şi argila sînt roci de origine sedimentară organogenă. A F 2. Mişcarea de revoluţie a Pămîntului se produce în 23 ore 56 min. 4 sec. A F 3. Transportul feroviar deţine primul loc în România conform traficului de mărfuri şi de persoane. A F 4. Consumatorul este unul dintre principalii factori care determină amplasarea producţiei utilajului agricol. A F 5. Mediul antropic este sistemul_ omponentele naturale ale căruia sunt complet sau aproape complet modificate de activitatea economică.

1. Fals - 1 p, origine sedimentară detritică -1 p. 2. Fals - 1 p, mişcare de rotaţie 1 p. 3. Fals - 1 p, autorutier -1 p. Adevărat – 2 p. Adevărat – 2 p. transportul

4. 5.

3

Determinaţi coordonatele geografice ale 1 p. – pentru indicarea valorii oraşului Beyjing, aplicînd reţeaua de latitudinii geografice în grade. grade a hărţii. Indicaţi harta aplicată. 1 p. – pentru indicarea valorii longitudinii geografice în grade. 1 p. – pentru indicarea latitudinii nordice. 1 p. – pentru indicarea longitudinii estice. Explicaţi legitatea asimetriei învelişului Exemple posibile: predominarea geografic. Indicaţi două exemple. uscatului asupra apei, deosebirile în configuraţia continentelor nordice şi cele sudice, răspîndirea organismelor vii, a zonelor naturale; asimetria formei Pămîntului; deosebiri în structura geologică şi relieful continentelor şi depresiunilor oceanice, în starea atmosferei, hidrosferei şi biosferei în emisfera nordică şi în cea sudică. Pentru indicarea corectă a unui exemplu – cîte 2 p. Pentru argumentarea corectă a răspunsului – cîte 3 p. (se vor acorda doar 3 p.). Explicaţi scopul politicii demografice în Măsuri posibile în scopul în unul dintre statele înalt stimulării natalităţii într-o ţară industrializate. Indicaţi două măsuri de înalt dezvoltată şi industrializată: 9

4

4

4

5

10

10 - alocări financiare pentru fiecare nou-născut; - acordarea diferitelor înlesniri mamelor cu copii mici; - asigurarea cu creşe, grădiniţe şi locuinţe; - păstrarea locului de muncă şi a salariului pentru un anumit timp; - reglementarea vîrstei de căsătorie; - acordarea drepturilor prioritare mamei şi a copiilor în caz de destrămare a familiei; - interzicerea avorturilor etc. Pentru indicarea unei măsuri (cîte 2 p.), pentru explicarea unei măsuri (cîte 3 p.). Propuneţi două măsuri de soluţionare a Măsuri posibile referitoare la problemei modificărilor climatice soluţionarea poblemei 10 globale. Explicaţi fiecare măsură. modificărilor climatice globale: - reducerea emisiilor de substanţe nocive; - combaterea efectului de seră; utilizarea surselor de combustibil ecologic; - împădurirea, inclusiv fixarea dunelor de nisip prin fîşii forestiere; - reducerea defrişărilor masive în regiunile ecuatoriale; - reducerea deşertificării; - extinderea irigaţiilor raţionale; - înlocuirea lemnului ca materie primă prin materii prime artificiale; - folosirea resurselor de energie şi combustibil alternative etc. Pentru indicarea corectă a unei măsuri – cîte 2 p. Pentru descrierea succintă a unei măsuri – cite 3 p. Apreciaţi poziţia economico-geografică a) statele vecine – nivelul de a Germaniei, indicînd poziţia faţă de: dezvoltare economică a statelor 10 a) statele vecine; vecine; asigurarea/neasigurarea cu b) principalele căi de transport terestru; resurse naturale; politica externă a c) principalele căi de transport maritim. statelor vecine în regiune; participarea statelor vecine în organizaţii economice şi politice; existenţa zonelor economice libere etc.; b) principalele căi de transport terestru – idei referitoare la: promovare a a acestei politici. 10

6

7

11 automagistrale, căi ferate, prin conducte; c) principalele căi de transport maritim - ieşirea la ocean, rolul mărilor, strîmtorilor etc. Pentru indicarea corectă unei particularităţi – cîte 2 p. Pentru aprecierea corectă a unei particularităţi – cîte 3 p. Clasificaţi subramurile enumerate mai jos, în două grupuri, în dependenţă de factorul de amplasare a lor. Scrieţi denumirea factorilor de amplasare şi a subramurilor corespunzătoar în tabel. Industria utilajului de extragere şi de prelucrare a petrolului; industria aeronautică; industria mecanicii de precizie, prelucrarea primară a bumbacului. Analizaţi principalele caracteristici ale climei subecuatoriale de pe teritoriul Africii, aplicînd hărţile climatice. Indicaţi: a) valorile temperaturilor medii ale lunilor ianuarie şi iulie; b) amplitudinea anuală a temperaturii aerului; c) cantitatea medie anuală de precipitaţii atmosferice şi regimul lor; d) tipul de mase de aer. Generalizaţi asigurarea teritoriului Franţei cu resurse agroclimatice, analizînd harta respectivă a lumii şi apreciaţi: gradul de asigurare a plantelor cu căldură şi cu umezeală şi rolul acestor resurse în răspîndirea plantelor de cultură. Materia primă (2 p.): Industria utilajului de extragere şi de prelucrare a petrolului (1 p.), prelucrarea primară a bumbacului (1 p.). Resursele umane calificate de muncă (2 p.): industria aeronautică (1 p.), industria mecanicii de precizie (1 p.).

8

8

9

10

11

Imaginaţi-vă că este necesar de localizat o întreprindere producătoare de rachete cosmice în una dintre ţările înalt industrializate ale lumii. Explicaţi

Pentru indicarea valorilor 10 temperaturilor medii ale lunilor ianuarie (1 p.) şi iulie (1 p.) Pentru indicarea amplitudinii anuale a temperaturii aerului - 1 p. Pentru indicarea cantităţii medii anuale de precipitaţii atmosferice (1 p.) şi regimul lor (2 p.) Pentru indicarea tipului de mase de aer – 1 p. Pentru indicarea activităţii agricole a populaţiei – 2 p. Pentru indicarea zonei de căldură 7 – 1 p. Pentru indicarea sumei de temperaturi active – 1 p. Pentru indicarea caracteristicii generale a zonei de căldură – 1 p. Pentru indicarea zonei de umezire – 1 p. Pentru indicarea coeficientului de umezire – 1 p. Pentru indicarea caracteristicii generale a zonei de umezire – 1 p. Pentru ramurii de specializare a culturii plantelor – 1p. Cîte 2 p. – pentru indicarea unui 10 factor. Cîte 3 p. – pentru argumentarea succintă a unui factor (se vor 11

12 principalii doi factori care vor acorda doar 3 p.). determina localizarea eficientă a acestei întreprinderi. Factorii: - forţa de muncă calificată; - centre universitare şi ştiinț ifice mari; - regiuni cu condiţii climatice favorabile; - spaţii largi pentru poligoanele de experimentare. Total 52

VI. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ 1. Atlas geografic şcolar. Geografia continentelor şi oceanelor (diferite ediţii). 2. Atlas geografic şcolar. Geografia umană a lumii (diferite ediţii). 3. Ciubară S., Calanda Z., Primenciuc M. Geografie. Manual pentru clasa a 11-a. Chişinău, Lumina, 2008. 4. Codreanu I., Roşcovan S. Geografia mediului. Clasa a 12-a. Chişinău, 2008. 5. Lungu N., Volontir N., Boian I. Geografia fizică generală, Manual pentru clasa a 10-a. Chişinău, Litera, 2007. 6. Neguţ S., Lelenchiz M. ş.a. Geografia mediului înconjurător şi problemele fundamentale ale lumii contemporane. Bucureşti, Humanitas Educaţional, 2004. 7. Odoleanu N. Olimpiade republicane şi bacalaureat. Chişinău, ARC, 2007.

12

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->