1

CAUZELE SPIRITUALE ALE BOLILOR,

NECAZURILOR SI SUFERINJELOR NOASTRE
1. DE CE NE NBOLNVIM?
Majoritatea oamenilor privesc boala ca pe un ghinion n viata lor, o nedreptate, mai ales dac este
vorba de o maladie ereditar sau e luat de la cineva. Orice boal sau accident aprut n viata ta a fost
provocat de tine. Boala este pur si simplu un semnal al corpului tu.
Supraconytiinja ta, latura ta divin, Dumezeul tu interior ti trimite un mesaj ca s-ti atrag atentia
asupra faptului c n actiunile, vorbele si gndurile tale este ceva care se opune legii iubirii. De aceea
este necesar s captezi mesajul si s multumesti supraconstiintei tale c ti l-a transmis. Dac nu reusesti
s descifrezi mesajul, bolile si accidentele tale nu vor face dect s se intensifice.
Cnd starea de ru persist, e timpul s vezi neaprat despre ce e vorba. Dac boala e puternic
nseamn c ea s-a instalat n tine de mult vreme. Este sufletul tu care strig ajutor i-ti spune s
revii pe drumul cel bun, pe drumul dragostei.
Fiecare boal, indispozitie sau accident nu este dect un semnal. Boala nceteaz de ndat ce ai nteles mesajul.
Cu ct doreste omul mai mult s se schimbe cu att mai repede si mai usor se desfsoar nsntosirea lui.
Bolile sunt cu miile, iar cauza este una singur: insuficienta iubire de Dumnezeu. De ndat ce ncetm
s nzuim ctre Divin noi ne cufundm n uman si ncepem s depindem de acesta, adic de viat,
desftare sexual, mncare, dorinte si constiint. Cu ct depindem mai mult de acestea cu att mai mare
va fi mbolnvirea.
Toate aceste boli se lecuiesc ntr-un singur mod: s accepti pierderea umanului, s vezi n aceasta
vointa divin si s ntelegi c fr boal nu exist dezvoltare spiritual. Boala este un bec rosu care ne
avertizeaz asupra faptului c noi ne aflm pe un drum gresit.
Dac ani n yir faci prostii, repetnd greyelile, vine o vreme a pljii prin boala pe care singur ji-
ai creat-o. De fapt boala se datorete pierderii divinului din noi, iar nsntosirea este rezultatul restabilirii
acestei legturi. Practic te vindeci trupeyte dac te-ai vindecat sufleteyte.
Noi oamenii suntem alctuiti din trei componente: trup, suflet i spirit,asemeni Sfinei Treimi:
Tatl, Fiul i Sfntul Duh si orice dezechilibru al uneia din cele trei structuri ne aduce suferint.
Boala yi starea de ru sunt opuse sntjii yi strii de bine yi se manifest n realitatea ta din
vina ta. Tu nu poti s fii bolnav fr ca la un anumit nivel s-ti cauzezi boala si poti s te faci iarsi bine
ntr-o clip, pur si simplu deciznd aceasta.
Oamenii care nu cred n Dumnezeu sunt mai expusi bolilor datorit coeficientului de imunitate
care este foarte sczut. De acea, oamenii credincioi sunt mai sntoi psihic i fizic dect cei care nu
au credint. Drumul nsntoyirii este drumul ctre Dumnezeu.
Toate bolile sunt autocreate. Pn si doctorii si dau seama acum de modul n care oamenii se
auto-mbolnvesc. Oamenii cu un orgoliu interior crescut atrag boala i nenorocirea.
Boala ne oblig s ne schimbm luntric, s ne transformm, s acumulm iubire pentru Dumnezeu.
Cu ct mai puternic se schimb omul luntric n directia bun cu att mai putine medicamente i sunt necesare
si mai repede poate nvinge boala.
ntotdeauna bolile apar n cmpul energetic al omului cu multi ani nainte ca ele s se manifeste n
planul fizic. Cmpul energetic este primordial n raport cu corpul si i determin acestuia soarta, caracterul
si starea fizc. Organismul blocheaz programele distructive ce au ptruns n cmpul omului. Cu ct
este mai puternic si mai periculos programul distructiv, cu att mai eficient si mai sigur poate s fie
blocarea acestuia, adic boala.
Cnd omul ncalc Legile Supreme se abate de la calea sa de evolutie, i se deformeaz structura
energetic, apar bree n sistemul su defensiv i el devine o prad uoar pentru virusul, care
ndeplineste functiile unui program punitiv. Omul ncepe s fie bolnav. Bolile grave contribuie la
protejarea structurii spirituale.
Dac distrugem armonia dintre noi yi univers vom avea parte de boli, nefericire, necazuri yi suferinje.
Gndurile sumbre, pline de nencredre, grijile, ura si frica, mpreun cu rudele lor: anxietatea,
amrciunea, nerbdarea, avaritia, lipsa de amabilitate, obiceiul de a judeca pe altii si de a-i condamna,
toate acestea atac trupul la nivelul celulei, ceea ce va conduce la suferint, nefericire i deprimare.
n aceste conditii este imposibil s ai un corp sntos.
Prin gndurile, dorintele si obiceiurile noastre inducem sntate sau boal n corpul fizic. Noi
suntem singurii rspunztori pentru starea noastr de sntate, pentru fericirea si nereusitele noastre.
Nu Dumnezeu ne trimite boli, accidente sau suferinje, ci noi ni le creem singuri prin gndurile
noastre distructive. Cu alte cuvinte, culegem ce am semnat n trecut. Sentimentul de prosperitate prin
rezonant atrage prosperitatea.
2
A-ji fi team de o boal nseamn a-i nlesni evolujia, a o provoca. Dac aveti gnduri despre
boal i suferint trupul va atrage aceste gnduri n corpul fizic.
Gnditi-v c ntmplrile nu sunt cauze, ci efecte ale strii mentale n care v complaceji.
Boala s nu fie considerat ca o pedeaps sau ca o nedreptate. Ea este cel mai drept act din
existenta noastr, pentru c a fost generat de comportamentul nostru mental si afectiv. Prin gnd
omul se mbolnveyte yi tot prin gnd el se vindec.
Orice boal porneyte din minte. Mulji bolnavi yi pregtesc n mental, cu strduinj, ani de-a rndul,
o nbolnvire definitiv. Nimic nu se manifest n corp fr s aib un prototip mental corespunztor.
Adevrata vindecare ncepe n momentul n care ne gndim ce am vrea s facem atunci cnd ne
vom recytiga sntatea. Nu tratamentul medical este cauza vindecrii, ci credinta ferm. De veti crede,
toate sunt cu putint celui care crede. (Marcu 9, 23)
Cnd suntem bolnavi s cerem s ni se dea sntate yi nu s fim vindeca(i de boal.
n cazul unui om bolnav, cu ct v temeji mai mult pentru el cu att produceji un ru mai mare
yi-l mpiedicaji s supraviejuiasc.
Cnd se mbolnveste cineva s-i acordm un ajutor minim si foarte detasat, nu unul sufocant.
Atenjia exagerat n timpul bolii ntrejine boala yi dependenja.
Dac comptimeyti un om, te poji mbolnvi. Pe om poti s-l ajuti, dar nu s-l comptimesti.
Comptimirea se adreseaz corpului si poate prejudicia spiritul omului. Cnd comptimesti un om
bolnav nseamn s nu fii de acord cu boala lui, dar nu iei n considerare cauzele spirituale ale bolii
respective, care favorizeaz destrmarea spiritului. De aceea, boala s fie acceptat cu smerenie.
Singura solutie a celorlalti este s se roage pentru sntatea lui, dar nu s-l comptimeasc.
Medicul panseaz rana yi Dumnezeu o vindec. Cnd rana este tratat cu iubire ea se vindec repede.
Vindecarea poate fi instantanee sau poate dura o viat, n functie de ct de mult a-ti capitulat n fata iubirii. n
msura n care putem pstra n suflet starea de bucurie si iubire vom putea s nvingem treptat orice
boal. Vindecrile au loc doar atunci cnd greelile sunt pltite, lectiile nvtate, atentionarea luat n seam.
Nu este suficient s acceptm boala, ci s ne bucurm c ea ne salveaz sufletul yi trupul. Noi s
acceptm toate umilintele, neplcerile pricinuite trupului nostru prin intermediul crora ni se purific
sufletul.
Obiceiul oamenilor de a discuta n societate despre simtomele diverselor boli, cauzele lor, morti, agonii si
scene de cosmar atrag asupra lor un torent de impresii duntoare, care le vor pricinui boli yi suferinje.
S nu uitaji locul n care v-aji nscut. De locul n care ati vzut lumina zilei si de poporul din
care v trageti v-a leagat si v leag ntotdeauna energii uriase, cu influente nebnuite. S nu uitati c
un om bolnav va fi ajutat cel mai bine s se vindece n locul n care s-a nscut, pentru c numai acolo
paternul lui bioenergetic functioneaz cel mai bine.
Dac avem curajul s fim cinstiti cu noi putem usor s observm c: jumtate din viaj ne strduim
s ne distrugem sntatea pentru avere, pentru ca apoi n cealalt jumtate s cheltuim averea
pentru a ne recytiga sntatea, ct se mai poate din ea.
2. CAUZELE SPIRITUALE ALE BOLILOR
Prin boal omul s nteleag c a gresit undeva pe drumul vietii si pn nu-si elimin greseala nu se
poate vindeca dect partial, deoarece n el persist cauza generatoare de ru.
De aceea e bine ca mai nti s fie depistat cauza bolii, iar bolnavul s nteleag s evite pe viitor
greselile comise. Dac nu se elimin cauza aceasta poate alimenta n continuare boala sau poate migra
de la un organ la altul. Cnd cauzele vor fi eliminate boala va disprea. Astfel:
ACNEEA (cosurile): nseamn neacceptarea propriei persoane. Nu ti place propria persoan.
ALCOOLISMUL: implic probleme legate de tatl su; se cultiv detasarea de acesta.
Alcoolicul prseste familia, slujba, viata, dar nu se las de alcool. El se afl n relatie de dependent de alcool
si aceasta nseamn c din suflet lipseste iubirea. Persoana e bine s iubeasc. S iubeasc lumea din
jur si, dac acest sentiment i lipseste, n suflet i se instaleaz o stare de disconfort, de chin spiritual.
De aceea el ncearc s-si reprime aceast durere prin orice mijloace. Omul s nceteze s mai poarte
suprarea pe lumea din jur si s intre n armonie cu ea, pentru c armonia nseamn iubire.
Cine de nimeni nu este iubit si pe nimeni nu iubeste foarte usor se pierde n valurile ispitelor. Cei
mai multi dintre oamenii nenorociti si dintre fctorii de rele sunt jertfe ale unei copilrii triste, n care
au fost lipsiti de iubire i de purtarea de grij. Aceytia nu au ajuns s iubeasc pe nimeni.
Nu uitaji niciodat c lucrurile care ne fac dependenji genereaz numai suferinj.
AFECTIUNILE PULMONARE: pstreaz deseori jale reprimat, necazuri, suprri, frica de a simti
plcerea si bucuriile vietii. Tuberculoza arat c ntr-o viat anterioar persoana respectiv a trit numai
pentru valorile materiale.Gndirea rului despre lumea nconjurtoare. Tuberculoza, pneumonia si bronsita
se datoreaz unor suprri de lung durat. Cnd nu iubim lumea nconjurtoare au de suferit plmnii.
3
AFECTIUNI LA SUPRARENALE: nseamn indiferent, ignorant fat de sine, anxietate.
ALERGIILE: sunt rezultatul suprrilor interioare, al nemultumirilor fat de oamenii apropiati
si lumea nconjurtoare.
AMIGDALITA: reprezint consecintele strilor de team, a emotiilor reprimate.
ANEMIA: este o utilizare incorect a oxigenului la nivelul globulelor rosii si este consecinta
unui refuz de a-si utiliza talentele n serviciul aproapelui.
ANGHINA: reprezint teama de a se exprima sau de a cere ceva printilor sau partenerului.
APENDICITA: frica de viat, blocarea curgerii binelui
ARTRITA: apare la persoanele care nu sunt iubite. Spirit prea critic si rigiditate provenit din
mental. Nu ncerca s-i schimbi pe ceilalti, accept-i pe ceilalti asa cum sunt.
Dac artrita e prezent la nivelul minilor, bratelor, picioarelor si soldurilor esti ncredintat c oamenii
se folosesc de tine. n realitate nu exprimi ceea ce vrei. Accept ntotdeauna s te sacrifici pentru ceilalti
si apoi s ncepi s-i critici. Corpul tu ti spune c e vremea s te afirmi prin tine nsuti.
ARTEROSCLEROZA: rezistent, tensiuni, refuzul de a vedea binele.
ASTMUL: iubire ascuns, nbusit. Plns suprimat. O femeie si-a alungat fiica din cas.
Aceasta a crescut, apoi s-a mbolnvit de astm, care nu a mai putut fi tratat cu medicamente. Cnd fiica
a reusit s-si ierte mama, astmul i-a trecut.
AUTISM: ntr-o experient anterioar, individul a manifestat refuz al societtii (mizantropie),
ducnd o viat marginal. Acum singura solutie este iubirea pe care va trebui s o druiasc i s o
primeasc de la apropiatii si.
ATAC, APOPLEXIE: fuga de familie, de sine si de viat. Un accident indic un sentiment
de vinovtie. Un accident este de fapt un avertisment n plus pentru a deveni constient de faptul c e
inutil s te simti vinovat.
BAZINUL: reprezint aspectele creatoare si procreatoare ale individului. O problem a bazinului
subliniaz c chakra rdcin nu functioneaz corect. n general, disfunctia se datoreaz schemelor
negative privind sexualitatea.
BILA: plcerea pentru mncruri fierbinti, iuti, acre, uscate si srate deranjeaz functia bilei.
De asemenea mnia, suprarea, frica, activitatea sexual excesiv sunt factori de dereglare a bilei.
BOALA PARKINSON: reprezint teama si dorinta intens de a controla tot si pe toti.
BOLILE DE PIELE: apar datorit acumulrii toxinelor n snge. Dar mai sunt generate si de
tulburrile hormonale. Problema pielei subliniaz teama individului de a se exprima total, de a fi el
nsusi, de a se deschide complet. Psoriazisul si alte boli de piele reprezint o lips de iubire pentru sine
si o respingere a tot ce viata i ofer individului. Psoriazisul poate fi si cauza unui orgoliu nestvilit, o
trufie exacerbat. Conflictul psihic cu spatiul poate predispune la boli de piele.
BRON$ITA: se declanseaz ntr-un mediu familial foarte tensionat.
BOLILE NERVOASE: se refer la sistemul nervos central, cel care conduce, coordoneaz
toat viata omului. El reprezint comandamentul suprem al sistemului nervos si al ntregului organism.
Starea pe care medicii o numesc depresie este o lips a dorintei de a tri. Acest program poate fi o
urmare a lipsei dorintei de a avea copii sau se naste un copil nedorit (fat n loc de biat sau invers, s.a.).
De fapt cele mai multe greseli ale printilor n timpul sarcinii fat de viitorul copil creaz acestuia un program
de autodistrugere. De aceea deprimarea odat instalat nu mai poate fi usor vindecat. Cnd te simji
continuu nefericit yi nemuljumit, cnd nimic din jur nu-ji mai place te ndrepji spre depresie.
Depresia este o agresiune mpotriva ta nsuti. Conflictul cu spatiul n care triesti predispune la
dizarmonii nervoase.
Grijile permanente sunt pcate mpotriva propriei tale naturi. Ele au urmri asupra sistemului
nervos sau asupra acelor boli care tin de somatizri nervoase. Nemultumirea de sine, nencrederea n
propria persoan duce la dizarmonii psihice, bolile de vedere, de auz, de perceptie.
Dac te auto-culpabilizezi, predispozitia de a achizitiona o boal psihic este foarte mare.
Stresul, tensiunea, ngrijorarea provoc insomnie, dureri de cap, alergii, boli cronice, ulcere, tensiune
arterial, infectii etc. Bolile pe fond nervos provin din ciud, mnie si alimentarea cu gnduri negative.
Strile de stres din copilrie si adolescent care n-au fost depsite pot influenta negativ caracterul,
sntatea si soarta urmasilor. Dac un om pstreaz pic celui decedat, acest lucru se va reflecta
negativ asupra sa si poate duce la diferite boli, tulburri psihice, schimbarea caracterului.
Cei care nu cred n Dumnezeu sunt alienati, nstrinati, ndeprtati de natura uman, de Dumnezeu.
De aceia oamenii care nu cred n Dumnezeu sunt mai expuyi la boli datorit scderii coeficientului
de imunitate.
Nelinitea este ucigtoare.Valul de neliniste din sufletul nostru este oglinda angoasei, a anxiettii,
fricii, etc. Nevroza anxioas se caracterizeaz printr-o stare de neliniste, adesea extrem, cu fric de
moarte si cu sufocri, cu palpitatii, transpiratii, ameteli, tremurturi si cu senzatia de oprire a inimii.
4
CANCERUL: este boala ntristrii, reprimarea sentimentului negativ, deprimarea si nemultumirea
fat de sine, de soart si atasament fat de viitor. Bolnavii de cancer cad n depresie si regret trecutul.
Regenerarea iubirii fat de alti oameni este prima cale spre vindecarea cancerului si a altor boli.
Femeile care tin mari suprri n profunzime se mbolnvesc de cancer. De fapt toate emotiile nbusite
produc cancerul. Emotiile ascunse mult vreme n tine sfrsesc prin a exploda, ceea ce provoac si explozia
celulelor din corpul tu.
Dac jignim prin cuvinte persoana iubit putem s ne alegem cu cancer la buze, la limb sau gingii,
iar dac vom critica n permanent ne vom mbolnvi de cancer hepatic. Dac ne vom supra n permanent
pe persoana iubit, pe sine si pe soart ne vom mbolnvi de cancer la piept. Dac vom gndi agresiv
despre cei apropiati riscm un cancer la stomac.
Cauza spiritual a cancerului const n faptul c individul nu a asimilat cel putin jumtate din lectiile
karmice ce i-au fost propuse n aceast viat, refuznd astfel evolutia. Cancerul reprezint o autodistrugere,
ceea ce face vindecarea dificil. De fapt, cancerul este o boal a sufletului si de aceea se vindec nti
sufletul.
CANCERUL MAMAR: se datoreaz suprrilor pe tema iubirii si o permanent nemultumire n
legtur cu banii, cu situatia material.
CANCERUL LA PROSTAT: apare datorit lipsei dorintei de a tri, care loveste n prima chakr.
Cancerul stopeaz dorinta de a-ti ucide propriul suflet.
CEFALEE, MIGRENELE: suprarea puternic pe un semen al tu duce la un blocaj energetic.
Remediul se realizeaz prin schimbarea gndului de ur n pace i adoptarea unei gndiri pozitive.
Restabilind legea iubirii prin iertare ti recapeti sntatea.
CEAFA NTEPENIT: refuzul de a se schimba, teama de noutate.
CELULITA: nseamn mnie depozitat.
CHELIA: exprim team, tensiune si ncercarea de a controla totul. Nencrederea n procesul vietii.
COLESTEROLUL CRESCUT: corespunde nspririi naturii sentimentale, rigidittii persoanelor
care si creaz o carapace de protectie. Acel individ are o mare team de a accepta bucuria. De aceea, n
permanenj el s lase emojia yi energia iubirii s curg prin fiinja lui.
COLOANA VERTEBRAL: este axul care poart amprenta mplinirilor noastre, a blocajelor
noastre si a temerilor noastre, a refuzului de a evolua, de a iubi, a tuturor suferintelor si temerilor pe care
acestea le genereaz. Durerea n coloana vertebral este de regul suprarea pe omul apropiat, pe sine
i pe soart. Dac amploarea suprrilor este mare poate s apar o deformare a coloanei, o fractur
sau s se formeze o cocoas.
n aceast situatie rugaji-v pentru dvs. yi pentru ntregul neam ca s fie ndeprtate suprrile,
nemultumirile de sine, de situatie si de soart. Omul apropiat, ndrgit, este dat de soart si Dumnezeu,
iar suprrile mari la adresa lui sunt, simultan, suprri pe soart si Dumnezeu.
Blocajele n partea de jos a coloanei indic teama de viitor si lipsa de sustinere financiar.
Durerile sau blocajele n partea de mijloc a coloanei indic un sentiment de culpabilitate si dificultti
de detasare fat de trecut. Durerile sau blocajele n partea de sus a coloanei indic nentelegerea de
ctre anturaj, o lips de sustinere afectiv, impresia permanent c are niste responsabilitti greu de suportat.
O sciatic, de exemplu, indic teama de viitor si de problemele bnesti, nesustinerea din partea anturajului.
Fracturile de coloan apar nu numai c te superi ru, dar si pentru c te superi pe cineva. Oamenii
suprciosi nu stiu s accepte umilirea dorintelor si, de aceea, au coloana ncovoiat.
COMA: fuga de cineva sau de ceva.
CONGESTIA CEREBRAL: se datoreaz respingerii vietii si afisarea unei ncptnri.
Ura se naste n cap si se blocheaz prin traumatism cranio-cerebral.
CONJUCTIVITA: mnie neexprimat, frustrare.
CONSTIPATIA: atasament, posesivitate, refuz de a se debarasa de vechile scheme devenite
inutile. Nu vrea s fac loc la ceva nou. Las trecutul si meargi mai departe.
DEGETELE ARTRITICE: dorinta de a fi pedepsit, culpabilizri, senzatia de victim.
DIAREEA: team, refuzul de a slbi ncordarea. Refuzul de a accepta idei noi.
DIABETUL: nu-i att o boal, ct o reactie de aprare a organizmului. Organismul blocheaz
programele distructive ale altor oameni ptrunse n cmpul acestuia. Cu ct mai puternic si mai
periculos este programul distructiv cu att mai eficient si mai sigur trebuie s fie blocarea acestuia,
respectiv a bolii semnalate.
Cauza principal este dorirea unui ru din tot sufletul unei persoane iubite yi de care te-ai desprjit.
Aceste sentimente provoac diabetul pentru c au ucis iubirea si prin aceasta legtura cu cosmosul.
De aceea s nu renuntati niciodat la persoana iubit.
La paisprezece ani o fat se ndrgosteste puternic de un tnr, ns a trebuit s se despart c erau
incompatibili. Fata a nceput s-l urasc de moarte pe tnr. Prin uciderea acestei iubiri ea a cptat
diabet, ntruct a nclcat legile de baz ale universului. S-a produs o ruptur ntre ea si Dumnezeu.
5
DINTII: dificult(i n a lua decizii. Distrugerea dintilor apare ca efect al vorbelor rele adresate
printilor, rudelor si urarea rului oamenilor apropiati. Plngerea de soarta proprie si o alimentatie
incorect, existenta geloziei si a suprrilor ascunse. O durere a dintilor nseamn c e timpul s iei o
decizie fr s-ti fie team de rezultate..
ntruct dintii tin de dorinte, lipsa dintilor din fat este dovada unei blocri dure, a sexualittii necontrolate.
ENCEFALOPATIE: certurile foarte puternice nainte de nasterea unui copil, ajungnd pn
la limita divortului si, chiar, la gnduri de sinucidere fixeaz n structura cmpului copilului programe
puternic distructive. Copilul care se naste plteste prin aceast boal.
EPILEPSIA: este rezultatul unei depresii de profunzime.
FEBRA: este un semn de furie interioar gata s explodeze. Toate dorintele nbusite, nchise
n tine explodeaz. nceteaz s aduni totul n tine. Suprarea si furia nu-ti sunt benefice, te pedepsesti singur.
FICATUL: este organul care riposteaz la suprarile pe oamenii apropiati si pstreaz deseori
mnie reprimat. Ficatul este sediul celor mai negative emotii (ura, mnia, furia). Problemele de ficat
vin dintr-o mnie ndreptat mpotriva propriei persoane, ca rezultat al unui conflict ntre suflet si mental.
Ficatul sufer la persoanele crora le place s fac o apreciere dur a celor apropiati.
Stresurile de orice natur au un efect negativ asupra ficatului. Ficatul este un instrument al sufletului si,
de aceea tratamentul depresiei nu poate fi desprjit de cel al ficatului.
O mare putere o au emotiile asupra ficatului si a secretiilor bilei. Emotiile pozitive bucuria, buna
dispozitie, voia bun mresc secretia bilei, iar suprrile o opresc partial sau complect. Ficatul este
foarte sensibil la suprri. S ne amintim de un proverb popular care spune de suprare i s-a vrsat
fierea n snge. Suprrile agresive pe oamenii apropia(i determin cancerul ficatului.
Problemele de vezic biliar arat ngustime de spirit. Icterul se poate declansa la individul care
sufer un prejudiciu pe care el nu-l va sti s-l ndrepte.
Hepatita reprezint rezistent la schimbare. Refuzul de a vedea limpede, de a discerne.
Ficatul este legat yi de credinj. Credinta n univers permite emotiilor negative s curg pentru a
curta ficatul.
FRIGIDITATEA: team, negarea plcerii. Credinta c sexul este ru. Parteneri insensibili.
GAMBELE: reprezint personalitatea, Eu-L inferior. Sunt n analogie cu semnul vrstorului.
GTUL: orice problem legat de gt corespunde temerii de a ntreba si de a se exprima, sau
un blocaj al creativittii inspirate. Refuzul schimbrii, rigiditate, mnie ascuns datorit unor cuvinte jignitoare.
GENUNCHII: simbolizeaz legtura ntre suflet si personalitate. O problem la genunchi
indic o ndeprtare de scopul su din aceast ncarnare si un refuz de a evolua, mndrie nmagazinat,
ncptnare si lips de flexibilitate..
GINGIILE: durerea gingiilor nseamn s-ti ntresti hotrrea luat.
GLEZNELE: reprezint capacitatea de a lua noi directii. Fiinta ncarnat este dual, dispunnd de
parte masculin si de parte femenin. Este natural ca gamba, ce reprezint tocmai personalitatea, s aib
dou oase tibia si peroneul. Pentru o femeie tibia corespunde sexului su, iar peroneul reprezint partea sa
masculin inconstient. La brbat tibia i reprezint sexul, iar peroneul partea sa feminin inconstient.
GREATA, VRSTURILE: respingerea unei idei, a unei persoane sau a unei experiente.
Pentru o femeie nsrcinat arat c nu a vrut s aib copilul.
GUTURAIUL: se declanseaz ntr-o perioad de confuzie a individului sau n urma unei temeri,
culpabilitti. Nasul care curge reprezint lacrimi si o purificare necesar.
HEMORAGIILE NAZALE: cauza principal este trufia.
HEMOROIZII: teama de a slbi ncordarea.
HERNIA DE DISC: nseamn indecizie, senzatia c viata a devenit de nesuportat.
HERPESUL: culpabilitate sexual.
HIPERTENSIUNEA: subliniaz o facultate de a iubi prea limitat si o lips de compasiune.
Persoanei i se arat s-si exprime iubirea pentru tot ceea ce ntlneste si pentru tot ceea ce vede. O alt
cauz poate fi vechile probleme emotionale, nerezolvate.
HIPOTENSIUNEA: arat, de asemenea, o iubire limitat, dar n sensul c aceast persoan a
fost foarte negativ si defetist, necreznd n iubire. O alt cauz ar fi lipsa de iubire n copilrie.
HOMOSEXUALITATEA: femeia geloas rpeste aptitudinile copiilor si nepotilor ei si i mpinge
la homosexualitate. Gelosul ajunge nu numai la sterilitatea fizic, ci si creatoare. Un om homosexual
este incredibil de gelos n interior. Alcoolismul si narcomania sunt alte forme de blocare a geloziei.
IMPOTENTA: Apare din cauza geloziei, a suprrilor si a dispretului fat de femei. Aceast
agresiune se dezvolt si programul de autodistrugere afecteaz sistemul urogenital. Dac brbatul a
fost deseori suprat pe femei, a gndit ru despre ele, el este un viitor impotent.
INIMA: reprezint centrul iubirii. Dac nu-si exprim deschis sentimentele individul si nchide chakra
inimii si risc s aib probleme cardiace. Datorit reprimrii emotionale si a sentimentelor multe persoane
au probleme cardiace. Un om bolnav de inim este depozitarul unei cantitji enorme de gnduri de ur.
6
Problemele conflictuale ndelungate, insatisfactiile, conflictele interpersonale genereaz hipertensiuni
esentiale si boli de inim. Bolile cardiace au drept cauze gelozia yi suprarea pe oamenii apropiaji.
Prin gnduri de iubire a semenilor si a Lui Dumnezeu se vor putea anula gndurile de ur. Lipsa
afectiunii poate deregla inima. Dragostea si compasiunea pot constitui forta terapeutic care ajut la
refacerea inimii.
Persoanele care si reprim sentimentele acumuleaz blocaje energetice la nivelul inimii. Stim c
verdele este culoarea predominant a inimii. De aceea o plimbare ntr-o pdure ndeprtat de agitatia
oraselor sau ntr-un lan nverzit va spori sntatea si vitalitatea inimii. Aceleasi efecte se pot obtine
prin folosirea n timpul meditatiei a unor pietre sau cristale de culoare verde.
Reumatismul cardiovascular are dou cauze: o lung perioad de suprare sau tristete precum si
din cauza unei expuneri repetate la factorii climaterici nocivi, cum este frigul.
Un atac cardiac arat c persoana nu transmite suficient energia iubirii. Ea va trebui s-si
manifeste iubirea n toate relatiile sale.
INSOMNIA: provine din totala incapacitate a spiritului de a-si concentra puterile pentru a-si
focaliza gndurile. Tratamentul pentru vindecarea insomniei se ncepe ziua. Este necesar s v
deprindeti spiritul s-si ndrepte toat forta gndirii asupra actului pe care tocmai l efectuati.
Cnd mprstiati forta gndirilor n mai multe locuri, slbiti capacitatea spiritului de a se concentra,
din care cauz seara i este din ce n ce mai greu s se detaseze de trup si s se rentoarc dimineata cu
fortele refcute. Nu putem avea un somn bun noaptea dect dac spiritul se retrage din corp.
Insomnia mai este generat de ntrejinerea unor gnduri de culpabilitate.
Oglinzile din dormitor sunt rspunztoare de cazurile de insomnie.
INTESTINUL GROS $I SUBTIRE: refuzul de a ntelege unele lectii de viat din punct de vedere
evolutiv. Dac omul nu suport stresul se mbolnveste intestinul gros, iar dac se nfurie acumuleaz
agresivitate si se mbolnveste cel subtire. Intestinul subtire sufer cnd agresivitatea nu este suprimat.
Informatia este receptat n primul rnd de intestin, care are rolul principal n prelucrarea primar
a acesteia. Reaua dispozitie, plictiseala si nereusitele la serviciu (sau n munca de zi cu zi) conduc la o
functionare defectuoas a intestinului gros.
n cazul cnd se manifest constipatia, ea este de urgent tratat, pentru a nu se ntrzia prea mult evacuarea.
Starea de sntate a unei persoane este n legtur direct cu evacuarea regulat a intestinului gros.
MBTRNIREA PRECOCE: De fapt, cauza mbtrnirii precoce const n otrvirea
cronic a organismului cu toxinele din intestinul gros. Iaurtul, laptele acru, derivate ale laptelui
continnd acid lactic, distrug bacteriile din intestinul gros si reduc astfel toxinele.
LARINGITA: n acest caz ti-e team s te exprimi si nu esti n stare s-ti spui prerea. Dac
laringita ta ascunde suprare si furie e bine s o exprimi, altfel furia va creste n tine.
LEUCEMIA: nseamn mndrie necontrolat.
LIMFA: plcerea exagerat pentru dulciuri, pentru mncruri acre si srate, alimente greu
digerabile si exces de produse lactate.
MINILE: minile si picioarele oamenilor gelosi sunt prost irigate cu snge. Deci, rcirea
membrelor este o problem de gelozie yi de atayare de relajii. Dac palmele transpir nseamn c exist o
tendint mrit n subconstent de a controla situatia. Adic exist un atasament crescut fat de aptitudini si
un destin favorabil. Cu ct ne transpir mai mult minile cu att avem mai multe neplceri si insuccese.
ngrijirea, tierea si pilirea unghiilor de la mini si picioare s se fac numai n zilele de vineri,
dup apusul soarelui, pentru c devin mai tari. Traumatismele, fracturile, pierderea minilor si picioarelor
reprezint un orgoliu exagerat.
MU$CTURILE DE ANIMAL: mnie interioar, simte nevoia de pedeaps.
NASUL: te deranjeaz ceva sau cineva pe care nu poti s-l suporti. Toate sunt semnale ale
corpului tu care-ti spun c nu este bine ce faci, si s nu te lasi afectat. Nasul reprezint intuitia si
cunoasterea de sine, fiind legat de charka frontal.
OCHII: indic teama de viitor, frica de a vedea nainte si faptul c ntr-o experienj precedent
individul nu a dorit s vad, nici s-i ajute pe apropiajii si.
Cauza miopiei o constituie deformarea structurilor cmpului la nivelul capului, determinate de sentimentul
de ur, precum si de nemultumirea de sine si frica de a vedea nainte. O principal cauz este agresivitatea
al crui motiv este gelozia. Cu ct un om are un caracter mai rigid, cu att mai ascuns, mai profund ptrunde
agresivitatea n subconstient si devine mai periculoas. Dac la invidie se adaug distretul, dac n caracter
avem vanitate si cruzime se produce un program de autodistrugere care se manifest cu ruperea retinei
sau orbire, sau un grav traumatism cranian.
Vederea slab este determinat de ura mpotriva unei femei sau brbat. Purificarea se face prin
spovedanie si rugciune. Atasarea de relatii si idealuri distruge vederea. Glaucomul este cauzat de
subiecte de neiertare restante de mult timp. Atunci cnd iubeyti lumea mai mult dect pe Dumnezeu
ji pierzi vederea. Multi la btrnete si pierd vederea pentru c se leag prea mult de aceast lume.
7
OSTEOPOROZA: persoana afectat simte c nu mai are un suport n aceast viat. n majoritatea
produselor de origine animal exist acid uric, care poate fi neutralizat numai cu calciu. n cazul n care
corpul nu l-ar neutraliza cu calciu, noi am muri. De aceea corpul nostru este nevoit s extrag calciu din oase,
ceea ce conduce la osteoporz. De asemenea si concentratele zaharoase, care sunt alimente acide, pot
agrava fenomenul.
Persoana n cauz s caute s consume peste (heringi) la cuptor, care contine vitamina D2,
necesar metabolizrii calciului n organism.
PANCREASUL: are rolul de a echilibra contributia de glucoz (zahr) n snge. Dac
individul consum prea mult zahr si dulciuri concentrate acestea provoac dezordini n organismul
su si o hipersecretie de insulin, care conduce la hiperglicemie. Astfel insulina secretat n cantitti
mari favorizeaz sinteza crescut de grsimi, conducnd la obezitate, diabet zaharat, ateroscleroz.
Pancreatita, diabetul zaharat i cancerul pancreatic sunt semne ale faptului c omul iubit si iubirea
pentru el au devenit o valoare absolut. De fapt, prioritar era n primul rnd iubirea pentru Dumnezeu.
Din cauza acestui sistem eronat al valorilor, a nceput s creasc brusc agresivitatea subconstient
si, n consecint, s-a format tumoarea. Cnd vei ntelege c fericirea suprem i sensul vietii nseamn
de fapt iubirea pentru Dumnezeu, dispare agresivitatea si, astfel, tumoarea. De obicei problemele
pancreasului apar la persoanele care cred c nu merit s se bucure de nimic n viat. De multe ori fac
plcerile altora, persoanele respective au n interiorul lor o mare tristete ascuns foarte bine.
PICIOARELE: reprezint ancorarea, conexiunea cu terra si cu manifestarea. Problemele de
la picioare simbolizeaz un refuz de a avansa, de a evolua, sau teama de a stagna n viat, team de viitor.
Atunci cnd omul este nemultumit de soarta sa l dor adeseori picioarele. Atunci cnd omul este gata ca
pentru o soart mai bun s fac un ru unei persoane sau s se dispretuiasc pe sine, dac prosperitatea
se nruie, atunci toate acestea pot da si dureri, traume ale picioarelor si o dilatare varicoas a venelor.
Varicele vin din faptul c sunteti suprat pe sine, pe soart, c nu vreti s triti atunci cnd sotia iubit
v provoac neplceri. Aveji grij s aveji picioarele calde! Aceasta este valabil pentru toti bolnavii,
dar n special cei de rinichi. O ncltminte proast face ru nu numai la picioare, ci ntregului corp.
Dac ai btturi nseamn c nu gndesti si nu actionezi asa cum ar trebui.
PIETRELE LA FIERE $I RINICHI: apar datorit consumului de zaharuri, amidon concentrat,
care mpiedic eliminarea din corp a depozitelor de calciu organic. Cauza este judecarea oamenilor si
suprarea pe soart.
PROSTAT: afectiunile ei sunt legate de un sentiment de culpabilitate, precum si teama de a mbtrni.
PROSTITUAT: cel mai adesea devine prostituat o femeie care ar muri dac ar avea un singur
iubit. Faptul c se prostituieaz nu-i permite s se ataseze de sentimentul iubirii pentru un singur om.
RU DE MARE: este n legtur cu teama de moarte.
RU DE MIJLOACE DE TRANSPORT: teama de a pierde controlul.
RETENTIE DE AP: refuzul de a slbi ncordarea.
REUMATISM: resentiment, slbirea iubirii de aproapele sau rigiditate, asprime. Persoana
respectiv se simte victimizat, lipsit de iubire, are o amrciune cronic.
RINICHI: reprezint capacitatea de a exprima, de a exterioriza tot ceea ce este n sine. Cel
care nu-si exprim talentele, capacittile, dorintele sau credintele sale, se expune la tulburri renale.
Tot ceea ce este reprimat, frica yi teama slbesc rinichii.
Dac orgoliul individului nu este mare n rinichi se formeaz nisip, iar pentru nivel mare se
formeaz pietre, care pot fi eliminate. Dac ns nivelul trufiei este periculos pentru urmasi ncepe
formarea de pietre ce nu trebuiesc ndeprtate, pietre de form coralic.
Litiaza renal mai apare cnd individul are probleme de mnie nerezolvate de mult timp.
Persoanele certrete si care sunt de multe ori dezamgite sau frustrate vor avea probleme cu rinichii.
SNGELE: zahrul, sarea, iaurtul si mncrurile acre au o actiune toxic asupra sngelui,
mai ales cnd sunt folosite n exces. De asemenea, ura yi mnia genereaz toxine n corp. Ceaiul de
rdcini de brusture este mijlocul cel mai eficace de epurare a sngelui. Pentru toate problemele
sngelui este util s se consume zilnic salat de cruditji.
SCLEROZ N PLCI: au drept cauze frica, rigiditatea, inima mpietrit si ngreunat.
SFORITUL: refuzul ncptnat de a se desprinde de vechile tipare. Dormitul cu fata n sus
favorizeaz sforitul.
SINUZITA: iritare fat de o anumit persoan.
SISTEMUL DIGESTIV: stomacul reprezint facultatea de a digera experientele existentei si
de a accepta cele nvtate. Ura, mnia, frica, regretul legat de trecut, precum yi grija, teama yi
ngrijorarea faj de viitor favorizeaz bolile stomacului, ale vezicii biliare yi al intestinelor.
Aversiunea, nelinistea, o agresivitate constient si resentimentul de ur mpotriva oamenilor sunt
principalele cauze ale ulcerelor. Dac omul se supr des yi nu numai pe cei apropiaji, ci yi pe sine,
va avea probleme cu stomacul.
8
Cancerul reprezint o autodistrugere, ceea ce face vindecarea dificil. Cauza spiritual a cancerului const
n faptul c individul nu a asimilat lectiile karmice ce i-au fost propuse n aceast viat, refuznd evolutia.
SISTEMUL REPRODUCTOR: probleme ale acestuia apar datorit unei proaste utilizri a
sexualittii n aceast viat sau n cea precedent. Agresiunea inconstient asupra ta nsuti naste
predispozitii maladive n zona bazal. Bolile uterului pornesc de la aceast autodepreciere.
Ginecologia este o zon a iubirii. Dac din copilrie ati avut probleme ginecologice nseamn c
v-ati reprimat sentimentele de iubire sau nu ati dorit s dati nastere copiilor, sau prin tririle dvs.
emotionale si prin comportament ati ucis iubirea ntr-un alt om, considerndu-l vinovat de toate
necazurile. Problemele ginecologice mai pot fi yi rezultatul agresivitjii faj de brbaji. Ciclul
dureros la femei se produce cnd agresivitatea constient fat de brbati este mrit.
Mnia fat de partenerul sexual creaz probleme legate de organele sexuale n caz de infectie urinar.
Menopauza nseamn teama de a nu mai fi iubit, teama de mbtrnire. Impotenta se datoreaz
unei tensiuni sexuale, stres, culpabilitate.
Sterilitatea este cauza unei gndiri permanente si o pedeaps pentru adulter. Aceasta declanseaz
un program de distrugere a iubirii si a vietii. Uciderea iubirii ntre dou persoane care se ador este o
crim imens, de fapt se ntrerupe legtura cu Dumnezeu.
Durerile de sni sunt datorate unei atitudini prea autoritare fat de cineva.
Culpabilitatea sexual aduce boli transmise pe cale sexual, precum bolile venerice, SIDA etc.
$OLDURILE: reprezint utilizarea liberului arbitru pentru a gsi propria cale n planul material.
O problem la solduri subliniaz o lips de utilizare a propriului liber arbitru si faptul de a nu avea un scop
n viat. O durere la solduri indic o fric n a lua decizii importante.
SPLINA: reprezint un depozit de snge, de energie. Problemele splinei arat o incapacitate
de exprimare a iubirii sau o obsesie, n acest ultim caz e necesar o purificare prin eliminarea
sentimentelor negative si a grijilor nmagazinate n timp. Sentimentele de lcomie si de avaritie au o
influent negativ asupra splinei si inimii. Splina mai este legat si de strile psihice si depresie.
TABAGISM: este legat de o problem de ntrcare, va trebui cultivat detasarea de mama sa.
n unele cazuri poate de tatl su.
TETANOS: mnie, dorinta de a controla pe altii, refuzul de a exprima sentimentele.
TIROIDA: problemele cu tiroida subliniaz faptul c persoana respectiv nu se poate exprima
cum dorete i nu poate ncerca umilinta.
TRAUMATISM CEREBRAL: nseamn certuri mari cu sojia, suprri yi gelozie. Gelozia
nseamn ur si creaz un blocaj la nivelul capului. Dac un om are caracter dur si nutreste gnduri
urte, pline de gelozie fat de alti oameni, apare cancerul creierului.
TUSEA: cine tuseste tot timpul este o fiint sufocat de viat. Trece printr-o stare de mare nervozitate.
Se simte strivit de o situatie oarecare. O tuse ocazional este un semn de plictiseal sau dorinta de ceart.
URECHILE: refuzul de a ntelege ceva sau pe cineva. Te lasi afectat de ceea ce auzi.
Senzatia luntric c esti superior fat de persoanele iubite printi, copii, sotie declanseaz un
program de autodistrugere care este blocat prin aparitia unor dureri n ureche.
VAMPIRISMUL: egoism exagerat manifestat n gnduri, emotii sau fapte, precum si
cruzimea duc la deconectarea de cosmos si atunci omul este nevoit s ia energia de la alti oameni.
Provocarea de chinuri fizice yi spirituale unui om este una din formele vampirismului.
VARICELE: prestarea unei munci care nu-ti place.
ZONA ZOSTER: indic teama de viitor, antrennd gnduri negative
X X X
TRUFIA se blocheaz prin boli canceroase, epilepsie, psoriazis
URA e tot ce poate fi mai distructiv pentru om. Trirea urii declanyeaz boli foarte violente,
de fapt ura yi distruge stpnul. Fiecare gnd ncrcat de ur e ca o nghijitur de otrav.
DISPRETUL faj de oameni este tot o form special a urii. Ura ia naytere n conytiinj yi
de aceea ea se blocheaz prin boli ale capului, scderea vederii yi a auzului. Disprejul faj de persoana
iubit poate duce la scderea vederii, dureri articulare n genunchi, la deformarea tlpii picioarelor etc.
FONDUL DE UR $I DE SUPRARE se dezvolt yi se transform ntr-un program de
autodistrugere. La nceput aparijia lui poate lua forma unor permanente dureri de cap, a slbiciunii
generale, a hemoragiilor nazale, probleme de vedere yi auz, inflamajii rinofaringiene, a distrugerii dinjilor.
Apoi totul se las n jos yi cnd ajunge la prima chakr programul se poate realiza ntr-o variant
mult mai dur. Perturbarea funcjiilor trece la deformri organice.
Prinjii sunt amabili yi buni la exterior, ns cnd ei disprejuiesc, copii lor devin ucigayi yi
nimeni nu poate njelege ce se ntmpl. Prinjii care se dezic de iubire, o calc n picioare, n ei yi
n aljii, copii lor se nasc cu tumori canceroase.
9
La omul credincios yi bun la suflet se va acumula iubire yi nzuinja spre Dumnezeu. Urmayii
lui vor fi talentaji. La omul suprcios, ranchiunos yi descurajat copii yi nepojii pot fi grav bolnavi.
Dac gndurile, vorbele yi acjiunile tale te mpiedic s progresezi n viaj apar probleme
la nivelul brajelor, picioarelor, ochilor, urechilor sau nasului.
GELOZIA de regul provoac scderea vederii, auzului, scleroza n plci, traumatismele capului,
diabet, inflamajii articulare. Dac gelozia este grevat de trufie, atunci este de dou ori mai periculoas.
NENFRNAREA DORINTELOR, n deosebi a celor sexuale, constituie o cale direct
spre mbolnvire yi mbtrnire.
Dac iubirea faj de brbaji yi plcerile sexuale sunt mai puternice dect iubirea pentru
Dumnezeu aceasta se blocheaz prin viol, boli venerice, sterilitate.
EXCESUL SEXUAL yi ALIMENTAR genereaz dependenj subconytient de fundamentele
fericirii umane yi, dup un timp, se manifest prin homosexualitate, toxicomanie, schizofrenie,
sterilitate. Cnd dorinjele noastre devin scop yi se ayeaz mai presus de iubirea pentru Dumnezeu n
acel moment sdim germenii viitoarelor nenorociri, boli yi necazuri.
Dac o femeie yi pierde credinja n Dumnezeu ea ncepe s cread n frumusejea sa, iar
mai departe ncep bolile yi traumatismele.
REGRETUL pentru trecut este o agresiune direct n raport cu timpul yi duce la boli din
cele mai grave. Teama de viitor la fel.
Lumea de astzi evolueaz foarte rapid yi persoanele care jin foarte mult la vechile lor idei
pot fi depyite de evenimente, nu se pot adapta la noile mprejurri. Atunci apar probleme manifestate
prin constipa(ie, hemoroizi, probleme de vezic, umflarea corpului yi re(inerea de ap n organism,
cci eliminarea se face nu numai prin intestine ci yi prin rinichi. Aceste neplceri organice indic
un blocaj la nivelul gndurilor yi ideilor.
Cnd viaja yi activitatea omului se desfyoar n zone supuse stresului teluric se favorizeaz
dezvoltarea unor boli cronice.
Actorii care se conecteaz total la starea emojional a personajului pe care l interpreteaz,
repetnd destinele eroilor pe care i reprezint, n timp ei se mbolnvesc yi mor.
Oamenii nefericiji sau cei atinyi de boli grave sunt cei care nu sunt n stare s gseasc
nimic frumos n ei yi n jurul lor. Nu ytiu s priveasc lucrurile frumoase.
FRICA micyoreaz diametrul vaselor de snge, ca urmare a unei vrsri excesive de
adrenalin n snge. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce cauzez boli
organice, cum ar fi boala coronarian (ischemia), hepatita, impotenja yi frigiditatea sexual, boli de
piele, nevroze yi psihoze.
Dumnezeu nu a creat rutatea, nu a creat nici boala, nici durerile corporale. Acestea sunt
pur yi simplu efectele naturale ale neascultrii omului.
Orice boal este chezyia fericirii viitoare. Cu ct mai multe boli yi ncercri ji ofer soarta
cu att te ayteapt o mai mare fericire n viitor.
NEMULJUMIREA PERMANENT faj de lumea ntreag yi propria soart poate genera
afecjiuni cronice grave, incurabile.
Orice INDISPOZIJIE ji indic faptul c acjiunile yi gndurile tale nu-ji sunt benefice.
Orice faci, spui, gndeyti sau sim(i, dac ceva nu e bine, primeyti un semnal. Singura ta grij este
de a rmne atent. Dac ndat apare un semnal, nseamn c se ntmpl ceva. E o indica(ie c
ai luat-o pe un drum greyit. Atunci eyti rechemat pe drumul cel bun, cel al dragostei.
Ascultndu-ji corpul fizic ji vei schimba viaja.
3 CAUZELE SPIRITUALE ALE NECAZURILOR $I SUFERINTELOR
NOASTRE
Fiecare lucru ce ti se ntmpl n viat este o parte din experienta legat de Dumnezeu. Uneori tragediile
se transform n binecuvntri neasteptate. Ati auzit oameni care spun: multumesc Lui Dumnezeu pentru
cancerul pe care l sufr. Fr el nu mi-a fi schimbat viata. sau: multumesc Lui Dumnezeu pentru lectia pe
care am primit-o cnd mi-a murit copilul, ea m-a ajutat s m trezesc si s-mi gsesc scopul n aceast viat.
Uneori ceea ce v este luat, e de fapt cel mai mare dar, deoarece v mpinge nainte, spre evolutia spiritual.
Durerea este un mare egalizator. Ea ne aseaz pe toti n genuchi, ne face mai umili si mai
sensibili la nevoile celorlalti. Fr durere nu exist dezvoltare spiritual.
S pstrm iubirea faj de Dumnezeu indiferent ce ni s-a ntmplat i s nu nvinuim pe nimeni
niciodat. n tot ceea ce se ntmpl s vedem vointa Divin. Stiinta de a primi n orice secund
pierderea fericirii omenesti, aspirnd n acel moment spre Divin, reprezint posibilitatea unei evolutii
spirituale normale.
10
Dac noi nu ytim s pierdem, atunci suntem privati de posibilitatea de a dobndi. Orice boal pe
care o primim de la soart constituie zlogul fericirii viitoare.
Cu ct un om este mai perfect cu att i vine mai greu s suporte njosirea sau pierderea si devine
mai agresiv. n final, el cade rpus de un puternic program de autodistrugere.
Ori de cte ori intervenim n ordinea fireasc a lucrurilor apare suferinta. ndat ce nu mai
intervenimsuferinta nceteaz. Noi suntem creatorii fericirii sau a nefericirii noastre.
Cu ct exist n subconytientul dvs. mai mult iubire cu att suntem mai uni(i cu Dumnezeu.
n acest caz, orice ncercare de a v conduce si de a v influenta nseamn o agresiune la adresa Lui
Dumnezeu si cu ct va fi mai puternic agresorul, cu att va fi mai periculos pentru el.
Un ru fcut cndva de om nu se pierde niciodat, el se cuibreste n subconstient si, mai devreme
sau mai trziu, rbufneste n exterior si, adesea, se ndreapt spre cei care ne sunt alturi si pe care noi
i iubim cel mai mult.
Sentimentele i tririle negative, ptrunznd n subconstient, nu mai pot fi controlate de om si,
ntruct sntatea fizic este strns legat de subconstient, apar anumite porniri greu de controlat.
Apare astfel o influent a subconstientului asupra tuturor sistemelor de autoreglare fiziologic si psihic.
Dac omul are o suprare i el o exteriorizez ea nu se mai duce n profunzime si nu-l atac
dinuntru. Cnd omul i ascunde suprarea sau ura i face ru lui i urmailor. Dac nu te manifesti
la suprafat, si-ti mpingi sentimnetele n tine, te vor rpune i mai repede. Sentimentele omenesti e
necesar s se exteriorizeze, nuntrul fiind consacrat lui Dumnezeu. Suprarea ndelung dospit,
ura, blamarea, dorinta de rzbunare se transform ntr-un program de autodistrugere, ntr-o anihilare
fizic, lent si rapid.
Nemultumirea permanent fat de lumea ntreag i fat de propria soart poate genera afectiuni
cronice grave, incurabile. Nu este permis s ascundeti n suflet ura, comptimirea, suprarea. Orice
emotie nbuit n prezent nseamn o boal n viitor.
Cnd cineva te jigneste nu te rzbuna pe el, nu-l ur si nu te supra pe el ntruct aceast jignire
este un dar de la Dumnezeu. Dac n-o accepti urmeaz ca purificarea sufletului s se nfptuieasc
prin boli i nenorociri, iar dac nu esti pregtit nici pentru aceasta ea vine prin moarte.
Aceast form de purificare ne este dat prin intermediul celor apropiati, de aceea n msura n
care reusim s-i iertm, n aceeasi msur sunt posibile schimbri interioare de profunzime. Se cuvine
s iertm nu numai n gnd, ci yi cu sufletul.
Dac v-a jignit o persoan apropiat, iubit, iar dvs. ncercati fat de ea sentimente de ur sau de
dispret, toate acestea se transform, cu timpul, ntr-un program de autodistrugere care te ucide n mod
automat, iar tu nici nu bnuiesti lucrul acesta.
Dac nu reusiti s iertati un om care a gresit fat de dvs., s v imaginati c el este nevinovat, dar
absolut de loc, atunci suprarea va trece de la sine. Cel mai mult ne leag de trecut suprrile neiertate.
Dac un om vrea s dobndeasc multi bani, nu va reusi de loc. Fiindc pentru el banii sunt un
scop i nu un mijloc pentru sustinerea existentei. Pe un astfel de om primirea banilor i va ucide nti
sufletul i apoi trupul. Dac omul primeste o sum de bani care depseste limita periculoas pentru el,
fie c pierde acesti bani, fie c ncepe s se mbolnveasc, sau ncepe s aib neplceri. Pentru ca
banii s vin nspre dvs. Se impune ca n plan luntric s v ndeprtaji de ei.
Dac n viaj doreyti s ai mai mult dect ai nevoie, vei ajunge s pierzi yi ce ai dobndit. Pe
msur ce acumulati banii devin atrgtori pentru hoti. Cnd lua(i deveniti dependent, v simtiti
obligati, iar cnd da(i v elibera(i. Dependenja nayte frica, ndoiala, depresia yi suprarea.
Cel orgolios asteapt s primeasc, fr a sti s druiasc si suferinta lui vine din nemplinire. Cel
mai bun mijloc de a v ndeprta de prosepritate este s fiti invidiosi si s-i criticati si pe cei care se bucur
de ea. Din aceast cauz invidia constituie principala cauz a srciei n cazul multor persoane.
Amintiti-v mereu c veji pierde tot ceea ce condamnaji yi niciodat nu veji avea tot ceea ce
criticaji. De aceea este bine s dorim tuturor fiintelor s se bucure de ambundent, s duc o viat
fr lipsuri i plin de fericire. Sentimentul de prosperitate atrage prin rezonanj prosperitatea.
Omul care a primit o functie sau un titlu ce depseste posibilittile sale, aceasta poate s se ncheie
tragic, ne mai vorbind de boli. De aceea valorile materiale, nmuljite brusc, ne pot ndeprta de
divinitatea pe care o purtm n suflet.
Cnd spre noi vine o mare cantitate de fericire omeneasc bani, bunstare, atitudini, mplinirea
planurilor noastre i a sperantelor noi trim o senzatie de bucurie si euforie. Noi nu stim c
fericirea ucide mai repede dect nenorocirea. Dac n suflet cantitatea de iubire este mai mic dect
fericirea care ne-a parvenit, dependenta sporit de valorile umane ne destram sufletul i ne ucide
corpul foarte repede.
S fiti foarte atenti cnd vi se ofer mncare, bani, sex sau atentie, fr s vi se cear ceva n
schimb, ceea ce vi se cere nu se vede cu ochiul liber!
11
A primi fr a da este un lucru n dizarmonie cu natura yi voia Divin. Se creeaz astfel o mare
dependent fat de ofertant, iar dependenta d nastere agresivittii. Cu ct credeji c aveji mai mult
nevoie de aljii pentru a fi fericiji, cu att veji fi mai nenorociji.
Nu cutati plat, nici laud si nici o rsplat, orice ati face. Svrsind ceva bun noi pretindem
imediat recompens. Aceste dorinte aduc ca rezultat suferinta. Cu ct veti intensifica dorintele
omenesti cu att va crete nivelul de agresivitate i se va ntri programul de autodistrugere.
Orice dorinj cnd se agaj de tine devine stpnul tu. Cnd esti mnios, mnia devine stpnul tu,
te acapareaz complect. Astfel mnia ta, n aceast stare, va face lucruri pe care mai trziu le vei regreta.
S nu vorbiji despre nenorocirile trite pentru c ele pot prelungi durata lor. Cnd nu vorbim cuiva
despre problemele noastre noi ne ndeprtm de ele. ndeprtarea de ele este primul pas pentru depsirea
acestora. Esential este cnd vorbiti despre problemele si emotiile dvs. s nu cutati mil sau comptimire.
]ntarii i furnicile apar cnd este prezent trufia. Cnd tntarul v nteap este o umilint pentru dvs.
El este de mii de ori mai mic dect dvs. si reuseste s v ntepe simtitor. n aceast situatie dac nu v
enervati trufia descreste. Deci tntarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului si micsorarea trufiei.
Gndurile oamenilor se stratific pe toate lucrurile din jurul lor. Adevrul este de fapt c omul
creeaz lucruri i locuri bune sau rele. Oamenii nu-si pot imagina c un obiect poate fi ncrcat cu
gndurile lor, care le pot influenta existenta n bine sau n ru. Cmpul fiecrui obiect viu si neviu contine
informatii nu numai despre obiectul respectiv, dar si n legtur cu ceea ce s-a ntmplat n jurul su.
Oamenii care se ceart ntr-o ncpere nici nu le trece prin minte c acest lucru are un impact
mare asupra snttii tuturor celor care se gsesc n ea, ntruct are loc acumularea de energii negative
n structurile informationale ale ncperii respective. Asupra omului are o influent absolut tot ce-l
nconjoar spatiul, obiectele de uz casnic, crtile, filmele, spectacolele, pentru c toate acestea
dispun de cmpuri energo-informationale care influenteaz cmpul omului cu urmri greu de stpnit.
Un nivel ridicat al agresivitjii subconytiente n structurile informajionale ale omului poate
determina ntrun viitor apropiat o serie de catastrofe globale greu de controlat.
Dac un pictor care picteaz un tablou are o puternic atasare de idealuri si o dorint de a muri
cnd idealurile se nruiau, n acel tablou el induce un program de autodistrugere care se rspndeste n
tot apartamentul si pe obiectele din apropiere.
S nu avem n cas icoane fcute de hoti, puscriasi si oameni preponderent negativi, pentru c
energia stocat n aceste obiecte de cult ne atac sistemul imunitar, ca si hainele cumprate de la
second-hand, purtate de alti oameni. Hainele, simbolul cmpului energetic, memoreaz si pstreaz cmpul
energetic al stpnului. De aceea nu este bine s druim altor persoane hainele noastre, ci s le ardem.
Dac aveti o mare suprare sau tristete ncercati s nu aduceti sentimente acas. Iesiti n strad -
cu deosebire n locurile nverzite si plimbati-v. Nu faceji din casa dvs. o groap de gunoi energetic.
Dac locuiti de ctiva ani si a-ti saturat spatiul cu regrete, suprri i spaime, amintiti-v momentele
n care v-ti certat i suprat, aezati-v n acel loc, iertaji, anulaji agresivitatea faj de iubire, rugaji-v.
Dac vorbim la telefonul mobil n primele 30 de secunde energia organismului blocheaz influentele
negative, ulterior ncepe s cedeze lent. O convorbire telefonic ce dureaz mai mult de un minut se
poate rsfrnge negativ asupra snttii. De altfel, orict ar prea de straniu, cel mai puternic ptimeste
nu zona capului, ci zona sistemului genito-urinar.
Dup o convorbire de trei minute are loc deformarea cmpului n zona capului, n zona sternului
(adic are loc slbirea sistemului imunitar) si, de asemenea, n zona primei chakre. O convorbire
telefonic care depseste un minut este de nedorit.
Mncatul este un serviciu divin si, ca atare, el nu se desfoar ntr-o atmosfer apstoare.
Mncarea ne poate da energii superioare dac este binecuvntat de Dumnezeu yi este gtit cu
devotament spiritual. Cea mai bun mncare, cel mai sntos meniu natural, se transform n otrav
n corpul dvs. dac atmosfera n care gtiti (gndurile i sentimentele) i mncati este tensionat.
Orice carne care provine de la un animal tiat transmite celor ce o mnnc toat ura fat de cel
ce l-a sacrificat, toat teama i consumatorii vor ajunge s se urasc ntre ei.
Dac supui trupul la prea mari greutti sau la prea multe plceri te vei mbolnvi. Se alege calea de
mijloc, a cumptrii.
Munca nu e nevoie s ne omoare, ci s ne dezvolte. nseamn c suprancrcrile s nu fie
permanente si n fiecare ocupatie s gsim plcerea. Dac nu exist plcere, orice activitate se poate
transforma ntr-o suprasolicitare si va duna snttii.
Dac un om bolnav roag o rud s accepte s aib grij de copii lui si s-i gospodreasc averea
pe care o va lsa n caz de deces, dac aceast rud nu-si va respecta angajamentul luat si va cheltui
averea copiilor n folosul su, el va fi urmrit n viitor pentru fapta sa, cci si-a legat existenta lui
viitoare de destinul acelor copii nefericiti. n viitor, cnd nu se va astepta, acest om fr inim va fi
deposedat la rndul su, de un altul, rmnnd n mizerie si astfel legea divin este aplicat. Din
aceast lectie amar va trage concluzia c nu este ngduit a lua bunul altuia.
12
Dac un om fur yi nyel pe al(ii o via( ntreag, el va fi pedepsit s suporte si pagubele pe
care le-a fcut altora. n concluzie, cel care a fcut bine va recolta binele, iar cel care a fcut un ru
fizic sau spiritual va recolta rul fizic sau spiritual.
Legile lui Dumnezeu sunt destinate pentru ob(inerea snt(ii spirituale yi a fericirii umane,
opozitia fat de ele genereaz durere spiritual si suferint. Dac un om ncalc flagrant legile supreme
poate muri, nu numai el ci si ntreg neamul su.
4 TOT CEEA CE PUNEM MAI PRESUS DE DUMNEZEU VOM PIERDE
Dragostea ndreptat mai nti spre pmnt si apoi ctre Dumnezeu ucide, ea ne lipeste sufletul de
pmnt si-l schilodeste.
Cnd sufletul se lipeste de cele pmntesti, el este condus prin intermediul bolilor, traumatismelor
si nenorocirilor s fie dezlipit de cele pmntesti, pentru ca s poat aspira ctre Dumnezeu. Caut n
permanent Divinul, pentru c pn ce nu l descoperi nu poti fi eliberat de suferintele fizice.
Suferinja face parte din evolujia noastr spiritual.
Dac ne facem tel din omul iubit, atunci forta si iubirea le rpim de la acesta, iar asta nseamn
deja jaf. n acest fel mamele, iubindu-yi nebuneyte copiii n mod inconytient, le fur sntatea yi
fericirea. Dac ne facem tel din Dumnezeu, atunci puterea i dragostea o lum de la El.
Dac iubiti un lucru mai mult dect pe Dumnezeu, mai trziu acest lucru o s ncepeti s-l urti.
nvtati s pstrati iubirea fat de Dumnezeu n cazul orcror neplceri si mbolnviri, nvtati s-i
multumiti Lui Dumnezeu pentru suprarea care v vine din partea oamenilor.
Noi, n fiecare secund, e bine s manifestm iubirea yi s nzuim spre Dumnezeu. Cu ct
emanm mai mult iubire cu att vom primi mai mult iubire. Cu ct femeia vede mai putin divinul
din lumea nconjurtoare si din omul ndrgit cu att mai mult l leag pe acesta de ce este omenesc, cu
iubirea ei. Atunci fie el moare, fie se mbolnveste, fie i se deformeaz caracterul si pierde ceea ce
femeia venereaz la el.
Din orice veti face tel, n afar de Dumnerzeu, se transform n opusul su. De aceea, tot ceea ce
absolutizm i se transform n tel, n afar de Dumnezeu, e necesar s pierdem. Dac femeia si-a
Icut un tel si o ratiune a vietii ei din dorinta de a avea copii, ea va deveni foarte geloas si se va
umple de agresivitate, iar copii nu va avea. Absolutizarea procreierii poate duce la sterilitate.
Dac un om si iubeste printii mai mult ca pe Dumnezeu, n viata urmtoare printii se vor purta urt
cu el pentru ca sufletul s nu se ataseze de ei, pentru ca el s-si orienteze ntreaga iubire ctre Dumnezeu.
Periodic relatiile dintre oameni trebuiesc ntrerupte pentru ca ei s se orienteze spre ce este mai important
legtura cu Dumnezeu. Iubirea pentru oameni nu poate fi un tel, ci doar un mijloc al iubirii pentru Dumnezeu.
Dac n viata aceasta v divinizati tatl, n viata urmtoare veti avea parte de un tat golan, snapan
sau betiv.
Dac ncepem s iubim un lucru sau o fiint mai mult dect pe Dumnezeu sufletul ncepe s depind
de acel lucru sau fiint. Sentimentul de iubire se stinge si apar pretentiile. Dac cantitatea de iubire
ncepe s se micsoreze apare agresivitatea si, odat cu ea, bolile si nenorocirile.
Omul care se gndeste numai la sine ncearc s ucid Divinitatea si universul. Consecinta este
aparitia bolilor, a traumatismelor si a nenorocirilor. Dac dragostea omeneasc este mai mare dect
cea divin si disproportia se mreste dependenta fat de ceea ce iubim se intensific brusc. Astfel
apare si creste agresivitatea, dup care ncep bolile.
Agresivitatea apare atunci cnd sufletul se atayeaz de valorile umane. Simtirea, vointa si
dorintele s fie orientate, n primul rnd, spre Dumnezeu si doar apoi spre toate cele lumesti..
Agresivitatea mutileaz sufletul, iar sufletul bolnav d naytere unui corp bolnav. De aceea mai
nti este vindecat sufletul. El se poate vindeca prin rugciune si pocint. Rugati-v n permanent ca
ura, suprarea si gelozia s prseasc sufletul dvs. Dac veti condamna ceea ce este pmntesc, v
veti atasa de pmnt, v va creste agresivitatea si, de aceea, v puteti mbolnvi.
Dependenja de valorile omeneyti apare cnd iubim n omul drag mai mult omenescul dect divinul.
La exterior acest lucru se manifest sub forma suprrilor si pretentiilor fat de omul iubit. n aceast
situatie s-i cereti iertare lui Dumnezeu c ati iubit omenescul mai mult dect divinul, s acceptati
umilintele din partea omului iubit ca un prilej de purificare.
Dac dependenta dvs. fat de iubirea pentru sot este foarte mare intervine mecanismul de protectie
si anume: ivirea atractiei fat de un alt brbat. Deci cu ct v veti iubi mai puternic sotul cu att mai
repede se va ivi o atractie sexual pentru alt brbat. Dac veti reprima acest sentiment, se poate
intensifica agresivitatea subconstient fat de propriul sot, fiindc dependenta va creste, ceea ce poate
duce la mbolnvirea si declansarea unor probleme grave la sot. Prin urmare, nu se admite nfrnarea
interesului pentru alti brbati.
13
n msura n care veti nvta s v iubiti sotul cu toate neajunsurile lui, s-l iertati, s nu-i purtati
resentimente si v veti strdui ca sentimentul iubirii din sufletul dvs. s nu depind de nimic,
orientarea ctre alti brbati va fi mai mic si relatia cu propriul sot mai armonioas.
Dac femeia iubit si familia sunt pentru dvs. mai presus de Dumnezeu, atunci femeile vor rupe relatiile
cu dvs., v vor trda si v vor njosi. Dac nu le luati toate acestea drept motiv de purificare dvs. ncepeti s
dispretuiti femeile, dup un program distructiv. Disprejul este mai periculos dect ura sau umilinja.
Cnd o femeie se ndrgosteyte de un brbat yi-l pune mai presus de Dumnezeu, atunci omul
iubit moare n scurt timp. Dac v iubiti sotul nainte de Dumnezeu l ndeprtati de Dumnezeu, i
afundati sufletul n pmnt cu iubirea dvs. si l faceti trufas. De aceea el poate pieri.
Iubirea ndreptat spre teluric ucide mai repede dect ura. Dac vreti ca omul iubit s fie sntos
dimineata, cnd v sculati, s spuneti: Doamne Te iubesc pe Tine mai presus dect omul iubit.
La baza geloziei st dorinta de a-l pune pe omul iubit si relatiile cu el mai presus de iubirea pentru
Dumnezeu. De aceea oamenii apropiati o s v jigneasc, o s v certe si o s rup relatiile cu dvs.
Neacceptnd toate acestea acumulati agresivitate, care mai devreme sau mai trziu o s genereze boal.
Antidotul este s acceptaji totul ca pe ceva trimis de Dumnezeu.
5. NTOTDEAUNA VOM PIERDE LUCRUL SAU FIINTA DE CARE
NE ATA$EM FOARTE MULT
Atayament nseamn alipirea sufletului de ceva sau cineva (printi, persoana iubit, copii, profesie,
obiecte, daruri etc). Atasamentul fat de cele pmntesti produce un urias ru lucrului de care ne atasm,
n acelasi timp sufer si cel ce se ataseaz.
Dac omul se ataseaz sufleteste de: hran, plceri sexuale, cas, avere, bani etc., sufletul lui este cuprins
de lcomie, de ur si frustare. n aceast situatie el pierde toate bunurile pentru a-si purifica sufletul.
Omul tie foarte bine c nu va lua nimic cu sine n mormnt.
Atayamentul faj de lume aduce durere. Ne bucurm de plcerile lumesti, dar de la un anumit punct ele ne
provoac durere. Plcerile au viat scurt si ne pot mbolnvi sau distruge, atunci cnd suntem prea atasati de ele.
Atasamentul creeaz ntotdeauna circumstante care duc la desprinderea de omul, fiinta, lucrul de
care suntem atasati. Noi doar iubim, fr ca viata noastr s depind de cei pe care i iubim.
Incapacitatea de a iubi transform iubirea n atasament, iar atasamentul ne oblig s uitm de Dumnezeu.
Toate lucrurile n numele crora noi distrugem iubirea urmeaz s ne fie luate. Atasamentul
exagerat fat de tot ce-i lumesc deformeaz structurile cmpului energetic si duce la mbolnvire.
Cnd v atasati de cineva i anulati din structurile biocmpului sistemul de aprare si i influentati
soarta. Atasamentul fat de persoanele iubite este att de puternic nct, dup pierderea fiintelor dragi,
se produce o durere profund n inim si d nastere la tot felul de gnduri rebele.
Orice fel de atayament yi negativism genereaz agresivitate. La fel, cnd nclcm libertatea cuiva,
cnd ncercm s ne impunem punctul de vedere, devenim agresivi.
Cu ct mai mult v atasati de o femeie cu att mai puternic devine agresivitatea dvs. Prin agresivitatea
interioar noi provocm alti oameni s ne jigneasc i s ne njoseasc. Atasamentul de persoana iubit
genereaz gelozia. Dac veji ncepe s v atayaji de cineva, s-l adoraji, acel om poate s moar.
Dac stpnul se ataseaz foarte mult de animalul preferat, atunci acesta se poate mbolnvi si pieri ca si
omul iubit. Ataamentul animalelor fat de stpn le provoac acestora mult suferint. De aceea este
foarte indicat ca n casele unde unul din stpni este bolnav animalele s fie desprtite de stpnul lor.
Cnd sufletul omului care are daruri Dumnezeesti se leag prea puternic de ceva pe pmnt, apare
agresivitatea si acest lucru genereaz boli. Omul devine semet, iar semetia este blocat prin suferinte
grave si prin moarte. ntotdeauna sufletul devine trufa i agresiv dac se ataeaz de ceva pmntesc.
Agresivitatea crescut n suflet este rezultatul unei puternice ancorri n teluric.
De ndat ce omul se ataseaz de ceva, el ncepe s depind de asta. O asemenea dependent
genereaz o agresivitate din ce n ce mai mare, iar dup aceea vine boala. Atasamentul genereaz
arogant si dispret fat de cei mai putin dotati si mai putin inteligenti.
Dac fiul dvs. este atasat de talentul de a cnta la vioar, el va manifesta dispret fat de oameni din
cauza talentului. Deci i va trata de sus pe ceilalti. n acest caz nseamn c ori si va pierde talentul,
ori mna, ori viata. Disprejul se transform rapid ntr-un program de autodistrugere.
Atayamentul faj de njelepciune se blocheaz la copii prin schizofrenie, oligofrenie, epilepsie, cancer.
Cu ct suntem mai atasati de stabilitate cu att mai greu suportm schimbrile vremii si suntem mai bolnviciosi.
Atayamentul faj de dorinje duce la destrmarea relajiilor familiare si a acelora din afara familiei.
Cu ct ne concentrm mai mult asupra dorintelor si facem din ele un tel, cu att ncepem mai mult
s depindem de ele. Atasamentul fat de aceast lume, care este rezultatul dorintelor noastre, constituie
o surs de dureri, chinuri si suferinte.
14
Dac sotiei i creste atasamentul subconstient fat de plcerile sexuale, acesta se blocheaz n felul
urmtor: ori sotul i aduce o boal veneric, ori o nseal n permanent. Femeilor pofticioase li se dau soti
impotenti sau destinul le transform n prostituate, pentru a le atenua atasamentul pentru plcerile trupesti.
Att timp ct suntem atasati de o persoan, aliment, medicament sau orice alt lucru devenim sclavii
acelui lucru.
Atunci cnd posezi pe cineva yi tu eyti posedat, atunci cnd constrngi pe cineva la sclavie si tu, la
rndul tu, devii sclav. Deci, dac posezi ceva si lucrul acela te va poseda. Ataeaz-te de ceva i te vei
simti ntemnitat.
Dac dependenta brbatului de cele umane este mic, cea care se poate mbolnvi si muri este femeia,
care se agat de el. Dac devenim prea atasati de lucrurile materiale, la un moment dat va trebui s suferim
durere, durerea pierderii.
O femeie si iubeste brbatul c este bogat, alta pentru c este corect. Cu ct dependenta este mai
mare cu att mai repede vor trebui s piard sotii lor valorile sau sntatea. n dragostea omeneasc e
necesar ntotdeauna s existe o detaare de omul iubit. Cu ct aveti mai multe pretentii, iritri si
nemultumiri fat de omul apropiat, cu att mai mult creste dependenta de el. Dependenja de valorile
umane ne va omor ncetul cu ncetul yi spiritul yi sufletul.
Dac invidiati n permanent pe cineva, din cauza banilor sufletul vostru se va atasa de ei si bani
nu veti avea niciodat. La fel se ntmpl atunci cnd dispretuiti un om care a pierdut bani sau n-a fost
n stare s-i cstige. Dac aveti mai multi bani dect altii nu aveti dreptul s-i dispretuiti pentru acest motiv.
Dac l condamnati pe omul zgrcit sau pe acela care are mna spart, sufletul dvs. se va atasa de
bani, atunci nu-i veti avea niciodat. Nimeni nu poate strnge bani dac-i dispretuiete. Zgrcenia si
risipa actioneaz ca rzbunri groasnice. Zgrcenia yi economia aduc boal yi dezastre.
Dac o femeie se ataseaz de un brbat bogat, drept rezultat el poate fie s moar, fie s se mbolnveasc,
fie s piard banii. De obicei brbatul iubit de o femeie pierde ceea ce aceasta ador la el.
6. BOLI, NECAZURI $I SUFERINTE PROVOCATE DE RELATIA N CUPLU
Este important ca cei doi parteneri de viat s nvete s-si mprtseasc orice suprare din viata lor,
ca doi prieteni. Aceasta presupune s-ti asumi rspunderea pentru tot ce ti se ntmpl. Dac-ti asumi
rspunderea de a culege ce ai semnat, vei privi situatia dintr-un punct de vedere complect diferit. Dac e o
situatie care apare n mod curent n viata ta ntreab-te ce anume din atitudinea ta provoac acea reactie
la sotul(sotia) tu(ta). E mai bine s-ti asumi rspunderea dect s te nfurie felul lui(ei) de a reactiona.
Asumndu-ti responsabilitatea, emotiile tale se vor risipi ncetul cu ncetul. Furia pe care o simti fat
de sotul(sotia) tu(ta) va disprea. Astfel l(o) vei vedea pe sotul(sotia) tu)ta) n cu totul alt lumin.
Legea responsabilittii ne nvat s acceptm c tot ce ni se ntmpl, e rodul faptelor i gndurilor noastre.
De regul, purtarea sotului(sotiei) dvs. este o reflectare a strii dvs. interioare. nvjaji-v s v iubiji
sojul(sojia) cu toate neajunsurile lui. Cnd veti simti schimbarea n interiorul dvs. atunci ele vor fi urmate
si de schimbri n sufletul sotului(sotiei) tu(tale).
Dac o femeie te urste, aceast ur te va strpunge doar n cazul n care esti purttorul unui
program similar ndreptat mpotriva ei. Dar dac femeia te ador la nebunie ea te distruge cu fort si
mai mare si iarsi esti amenintat de nenoriociri si boli. ns si ntr-un caz si n cellalt vei fi protejat
dac nu vei avea suprri luntrice la adresa femeilor. Dac o femeie este nebun dup tine, primul
lucru pe care s-l faci este s te ndrepti ctre Dumnezeu. Este unica modalitate de a te salva.
Dac femeia si iubeste sotul fiindc acesta este bogat ea se agat prin aceast iubire de banii lui de
zece ori mai puternic. n aceast situatie sotul si pierde banii sau sntatea si viata. Dac ea l iubeste
c e bun familist, atuci el se poate mbolnvi si muri. Dac ea l iubeste c el este capabil si inteligent
el ar trebui s aib parte de nselciune si insuccese sau va trebui s-si piard aptitudinile. Dac femeia
iubeste un brbat pentru c acesta este spiritual, nobil, el ncepe s se poarte josnic.
Femeii ancorate n relatii si trufie i se d drept iubit un om cstorit, pentru c nssi aceast situatie
distruge trufia si idolatria familiei, actionnd pozitiv asupra sufletului ei. Cu ct o femeie asteapt mai mult
de la un brbat, cu att mai dureros va fi esecul dorintelor sale.
O femeie frumoas, sensibil, ptimas, alturi de un brbat slab degenereaz. Dorintele vor depsi
iubirea si rapid vor ncepe s dea nastere la agresivitate.
Cu ct brbatul iubeste mai mult o femeie, cu att mai mult se va teme de nselare sau impotent.
n acest caz fericirea se transform n suferint si, apoi, ncepe degradarea. Cu ct un sentiment este
mai puternic cu att mai multe suferinje se ascund n spatele su.
Iubirea de Dumnezeu este singura posibilitate de a fi ntotdeauna fericit.
Cu ct iubim mai mult femeia, cu att i suntem mai putin pe plac, deoarece telul dvs. fiind
posedarea femeii, a frumusetii trupului ei, primind toate acestea, fie sentimentele se vor rci brusc, fie
posednd-o veti fi tot mai gelos si o veti ur, fie v veti mbolnvi si veti muri.
15
Cnd n cei doi soti se adun resentimente, nencrederea, suspiciunea si mnia, acestea slbesc si
epuizeaz unitatea cuplului. Ura dezbin ceea ce unete iubirea. Rugndu-se mpreun doi iubi(i se
vor armoniza la toate nivelurile fiin(ei lor yi vor rmne mereu mpreun.
S nu v mustraji sojul pentru faptele din trecut, cci dac nu v-ati schimbat dvs. nu puteti schimba nici
trecutul. Dac v veti educa sotul amplificndu-i complexul de vinovtie si regrete l veti ucide cu o astfel
de pedagogie. n procesul educatiei esentialul nu este pedeapsa pentru cele nfptuite deja, ci prevenirea
repetrii aceleiasi fapte.
Dac ne vom supra n permanent pe persoana iubit, pe sine si pe soart ne vom mbolnvi de cancer
la piept. Dac jignim prin cuvinte persoana iubit putem s ne alegem cu cancer la buze, la limb sau gingii.
Iar dac vom critica n permanent ne vom mbolnvi de hepatit sau cancer hepatic.
Dac femeia are o agresivitate subconstient fat de un brbat, brbatul respectiv va fi atras de
butur, pentru a se apra. Pn cnd nu-l veti accepta luntric i nu-l veti ierta pe omul iubit care bea
va fi greu s contati pe o viat de cuplu.
Dac pentru femeie principala fericire este plcerea sexual, brbatul respectiv fie moare, fie
sufer o boal grea, fie devine impotent.
Cnd cstoria este bazat numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi ndelungat. Cnd
sentimentele slbesc intervine nselarea, iar csnicia se destram. Familiile care sunt ntemeiate n
primul rnd pe prietenie si respect sunt fericite si dureaz mult.
Un soj e bine s evite s o transforme pe sojie ntr-o copie fidel a sa. Fiecare om are
personalitatea lui proprie si astfel de tentative sunt mpotriva firii, ducnd n timp la destrmarea
cuplului. Nu-l considerati pe cellalt ca fiind un obiect destinat s v serveasc, ci ca pe o fiint
divin, cu individualitate si cerinte proprii.
Dac un brbat consider c este superior femeii nseamn c el este deja bolnav. Si cu ct va
ncerca mai tare s sustin aceast orientare cu att mai repede bolile l vor rpune.
Violenja n familie vine din nevoia de a-l controla yi domina pe cellalt. Fiecare ncearc astfel
s aib controlul si s rmn deasupra ntregii situatii. Cnd controlezi o alt fiint i iei energia, ti
faci plinul pe socoteala altuia. Astfel devii vampir energetic. Ori de cte ori cdem n acest prost obicei
ne deconectm de la surs si intrm n suferint.
Rcirea relatiilor dintre doi parteneri se datoreaz cresterii nivelului de agresivitate interioar.
Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de
comunicare prin iubire duce la ur.
Dac blocati libertatea partenerului / partenerei dvs. de cuplu v blocati practic propria libertate,
cci sunteti implicat direct. O agresivitate subconstient fat de brbati / femei se transform ntr-un
program de autodistrugere. Dac doi parteneri abuzeaz fizic sau emotional unul de cellalt, atunci ei
nu merit s rmn mpreun.
Femeile din viata ta sunt doar nceputul experientei tale cu ele. Dac te prsesc ia-le asa cum sunt
si multumeste-le c te-au prsit.
Iertarea este cheia succesului n fiecare relajie. Dac tu si cealalt persoan v iertati reciproc
puteti tri mpreun cu succes, chiar dac nu aveti prea multe n comun.
Cei care divorteaz de sotiile lor atunci cnd sunt stui de ele, dar si din oricare motiv diferit de
infidelitate comit adulter. Oricine se cstoreste cu o femeie divortat din orice alt motiv diferit de
adulter comite un adulter. Dou fiinte care se cstoresc e bine s-si fie fidele una celeilalte.
Cstoria se studiaz nti cu ochiul, apoi cu microscopul yi n sfryit cu telescopul.
7. NECAZURI $I SUFERINTE GENERATE DE GELOZIE
Gelozia nu e nimic altceva dect atasamentul fat de relatii, de dorinte si, n cele din urm, fat de
viata nssi. Cu ct ne concentrm luntric asupra vietii mbtrnim si ne desprtim repede de viat.
Atunci cnd sotia este geloas si critic n permanent sotul si e nemultumit de acesta, atunci ea
amplific brusc n propria persoan si n copiii si posibilitatea aparitiei unor afectiuni. Gelozia si
suprarea unei femei genereaz tocmai acele afectiuni care ne scurteaz viata, apropiind btrnetea.
Uneori la femeie gelozia, suprrile si pretentiile pot fi att de profunde nct sotul poate muri sau
se poate mbolnvi grav.
Brbatii gelosi si femeile geloase nici nu bnuiesc c ei mutileaz n primul rnd sufletele copiilor
lor si c omoar copiii care nc nu au aprut pe lume. Pentru ca s se nasc un copil armonios
brbatul i femeia e necesar s se iubeasc unul pe cellalt.
Gelozia este o ancorare n relatii si, cnd acestea se rup, omul resimte o teribil groaz de ur sau
lipsa dorintei de a tri.
Femeia geloas si suprcioas atac n plan subtil pe sotul su. n aceast situatie sotul fie se va
mbolnvi n permanent, fie va deveni alcoolic, fie va divorta.
16
Pretentiile fat de cei apropiati, gelozia i blamarea grbesc procesul de mbtrnire. Un om
mndru, fiind gelos, i doreste cu sinceritate moartea celui pe care e gelos, dar moare el nsusi.
Dac sunteti gelos si v amplificati sentimentele agresive de profunzime, atunci puteti avea probleme
cu orice animal, veti putea avea si alergie si boli contactate de la ele. De asemenea, veti putea deveni
obiectul agresiunii din partea animalelor.
Cu ct este mai mare amploarea dorintelor, cu att mai puternic va fi gelozia, durerea sufleteasc,
agresivitatea si, cu att mai repede, vor aprea bolile. De ndat ce dependenta de dorintele profunde se
transform n dependent de alcool ncepe distrugerea. Dac boala a ptruns mai adnc, atunci n
acest caz, nu ajut nici alcoolul, nici drogurile.
Cu ct asteptm mai multe de la o persoan, cu att mai puternic va fi depresia si suprarea mea,
dac nu primesc ce doresc. A astepta nseamn dependent. Cu ct depindem mai mult de fericirea
uman cu att mai putin iubire va exista n noi si va exista mai mult suprare si boal.
Dependenta nate agresivitatea. Iar agresivitatea produce boala. Boala purific sufletul omului si
i fortific sistemul imunitar. Dependenta de dorinte, frica, depresia si suprarea atrag gelozia.
Cu ct este mai puternic dependenta de persoana iubit, cu att mai numeroase sunt pretentiile
noastre fat de ea.
8. FONDUL DE UR $I DE SUPRARE SE DEZVOLT $I SE TRANSFORM
NTR-UN PROGRAM DE AUTODISTRUGERE
Oamenii s nceteze s se urasc unul pe altul. Acest lucru slbeste organismul si aduce boala. Cearta,
mnia, nerbdarea emit n tcere o mare fort destructiv. Suprarea pe aproapele tu este una dintre
cele mai rspndite nclcri ale legilor universului care pot determina diferite neplceri n viat, att
celui pe care te superi, ct si n propria ta viat.
Nimeni nu poate s fac ceva contra aproapelui su fr s plteasc scump aceast dovad de
lips de iubire. Numai prin iubire poate seca izvorul ruttilor.
Omul care comite o fapt reprobabil si va nregistra fapta n propria cauz, cu timpul, ea se va
ntoarce ca efect. Cel care face binele va gsi binele. S nu scuipm n fntn cci s-ar putea s bem
ap din ea. Nu puteji opri ura, folosind rzbunarea n lupta mpotriva ei. Fiecare violent d nastere
la un contraatac. Nu puteji lupta contra rului cu ru. Este ca si cum ai lupta contra focului cu foc.
Este mai bine s plngeti dect s urti. Dac n-ati reusit s v nvingeti pe dvs. nsiv agresiunea
se acumuleaz n mod inevitabil. Atunci cnd plngeti agresiunea aprut se distruge.
Dac cineva te calc fr s vrea pe un picior nseamn c el nu are nici o vin. Deci vina celor
ntmplate se afl n tine. Prin urmare, s-i ceri iertare n gnd pentru asta. Astfel veti constata c
suprarea va dispare imediat. O suprare grea care nu trece este deja o boal destul de grav.
n situatii critice, n nici un caz s nu te lasi cuprins de fric sau de mnie, c vei rata.
Suferintele de care ne plngem deseori, acuznd pe nedrept destinul, sunt opera noastr si ne
apartin n totalitate. Totul se plteyte, yi fapta bun ca yi cea rea. Legea care regleaz diversele fapte
ale oamenilor, pozitive sau negative, este cunoscut din vechime si poart numele de legea talionului,
ce tie nu-ti place altuia nu face.
Dac n fiecare secund sufletul urste si blameaz lumea nconjurtoare atunci n fiecare fractiune
de secund omul se autodistrugere. Dac exist ur fat de adversar, atunci este imposibil de nvins.
Pentru a nvinge adversarul iubeyte-l. Omul care nvinge prin ur si consider c el a cstigat, n realitate a
pierdut. Numai c el nu vede acest lucru. Chiar dac a nimicit adversarul el va pieri apoi sigur. Astfel pentru
a nvinge adversarul el este iubit. Ura fat de o alt persoan nseamn ntotdeauna sinucidere.
Dragostea are o mare putere de vindecare fizic, mental, emotional si spiritual.
Plcerea de a brfi, minti si rni alti oameni provoac efecte karmice devastatoare pentru sufletul
care critic. El se condamn singur s triasc n nchisoarea nelinitii interioare. Toti cei care seamn
rutate vor culege suferint si amgire. S nu te aperi emotional cnd te supr cineva, adic niciodat
s nu rspunzi cu un repro sau cu suprare la suprare. Cnd vecinul tu este mnios pe tine trimite-
i iubire n loc de ur i mnie.
Pentru anihilarea agresivittii cel n cauz e bine s se roage cu bucurie n fiecare sear pentru
sntatea persoanei pe care o urte. Dac ai o aversiune fat de cineva, atunci la rugciune evoc-i
fata senin i druiete-i mental pace, sntate i iubire, restabilind legea iubirii prin iertare ti recapeti
sntatea.. Iertnd un om care ne-a jignit sau ne-a suprat ne putem vindeca de o boal grav.
Roag-te n permanenj ca toji cei din jurul tu s fie fericiji, sntoyi si ntreaga lume s fie
binecuvntat. Aceast rugciune va iradia att de mult iubire ctre ntreaga lume, nct iubirea se va
ntoarce la tine din belsug. Cum druieyti aya primeyti.
17
Rzbunndu-te te faci egal cu adversarul. Iertndu-l te arti superior. Iertnd ne eliberm pentru
a ne putea nlta. S fim constienti c iertnd i eliberm pe cei care ne-au gresit, deci iertnd oferim
libertate. S alegi calea iertrii, pentru c numai ea desface rana nclestat n timp. C de nu iertati
voi, nici Tatl vostru nu v va ierta vou greelile voastre. (Marcu 11.26).
Iertarea este sigur doar atunci cnd nu gndesti negativ despre cel iertat. Cnd l poti avea n fata
ta fr s apar vre-un resentiment, vre-o judecat, cnd l accepti asa cum este. Numai astfel iertarea
devine real. Dac ncercm s ne aprm cu att mai mult atragem atacul asupra noastr. Aprarea
noastr s se axeze numai pe iubire, transmijnd agresorului un dar de iubire yi nu de ur.
Adevrata cauz a narcomaniei si alcoolismului este un nivel sczut de iubire. Aceasta apare din
cauza unor puternice frustrri, a reprimrii dragostei fat de oameni. Omul s nceteze s mai poarte
suprare pe lumea din jur, s intre n armonie cu ea.
Omenirea s nve(e din nou s iubeasc: pe Dumnezeu, Universul, oamenii, lumea
nconjurtoare, trecutul, prezentul yi viitorul.
Dac vreti s-l transformati pe criminal, ncetaji de a-l mai pedepsi yi s ncepeji s-l iubiji. n acest
fel cel mai cumplit criminal se va nmuia atunci cnd este pus n fata iubirii si grijei adevrate.
Dac noi ajutm un om s se ridice cnd a czut se cheam sprijin. Dac ns noi continum s-l
sustinem dup ce s-a ridicat si a nceput s mearg se cheam umilire i pervertire. Fr compasiune
yi ajutorarea aproapelui omul n-ar fi om. Dar dac aceast compasiune ptrunde adnc n interior, ea
ncepe s duneze sufletului celui pe care l comptimim, opaciznd parc rspunderea personal a
omului n fata Lui Dumnezeu.
Dac ajutm o familie oropsit cu alimente, mbrcminte etc. n viata viitoare acea familie se va
achita la rndul ei fat de noi, pentru ca n acest mod karma s fie satisfcut.
Cnd oferiji cuiva un sfat acordaji persoanei respective yi dreptul de a alege. n cazul n care
sfatul a fost nepotrivit ea singur va trebui s decid dac s-l urmeze sau nu astfel responsabilitatea va
cdea pe umerii ei nu ai dvs. Dac sfatul a fost dat pe un ton categoric cel care va suporta
consecinjele unei acjiuni greyite veji fi chiar dvs.
9. GNDUL ESTE CEL CARE ATRAGE BINELE SAU RUL
N EXISTENTA NOASTR
Gndirea noastr dispune de cea mai puternic fort creatoare din ntregul univers. Gndul este cel care
aduce pacea si linistea n sufletul nostru. Gndul este cel care atrage binele sau rul n existenta noastr.
Toate gndurile emise plutesc n aer ca nite mine ameninttoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs.
O gndire sau o actiune negativ este resimtit dureros de mii de organisme. De aceea exist o lege
a naturii si a stiintei conform creia rul pricinuit altora ne face ru i nou nine. De aceea strduinta de
a ierta dusmanii si de a ndrepta spre ei numai gnduri de pace si iubire constituie un act protector
pentru noi.
Dac deslntuiti n voi ceea ce aveti mai ru, este normal s vin asupra voastr numai ce-i ru.
Dac veti drui iubire i lumin, atunci asta se va ntoarce nsutit. ntotdeauna primeyti napoi ceea
ce emiji. Toate se ntorc la noi asa cum le-am mprstiat n mediul nostru nconjurtor.
Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem n atmosfer, din punct de vedere vibratoriu:
gnduri, vorbe, dorinte, fapte, semntimente etc., se ntorc la noi producnd efecte perturbatoare n
cmpul nostru energetic. De aceea nimeni nu poate face ru altuia fr s plteasc. De aceea oricnd
aveti gnduri negative despre o persoan s v rugati n permanent pentru sntatea ei.
Tu eyti unica fiin( ce-(i cauzezi (produci) ntmplrile si nimeni sau nimic nu pot fi rspunztori de
producerea lor. Gndurile noastre creeaz realitatea noastr.
Cnd ne gndim la cineva se creeaz instantaneu o punte energetic ntre noi si omul la care ne gndim.
De aceea, orice gnd ru reprezint un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv.
Astfel ne atacm si ne omorm unul pe altul n mod inconstient, de multe ori fr s ne dm seama de acest
lucru. Orice expresie dur, afirmat pe un ton categoric poate provoca un ru att siesi ct si unui alt om.
Cnd v gndiji c vi se poate ntmpla ceva ru, dvs. atrageji nenorocirile. Si cu ct vi le
reprezentati ntr-un mod mai real, cu att este mai mare rul pe care l provocati. Dac veti gndi c v
veti mbolnvi, aveti toate sansele s v mbolnviti. Dac v gnditi c va veni cineva si v va jigni
acest lucru se va petrece n realitate. Imaginajia are puterea de a crea realitatea.
Cea mai mic suprare pe cineva, aduce prejudicii snttii si destinului persoanei pe care ne suprm.
Agresivitatea fat de un om reprezint un program de distrugere a tuturor rudelor si a copiilor si.
Aceast influent negativ se rentoarce mpotriva agresorului i a rudelor acestuia. La nivelul
biocmpurilor omul este ntr-o conexiune direct cu toate rudele sale, cu copii si, astfel nct lovitura
traverseaz ntregul lant al rudeniei, si ca recul vine pedeapsa mpotriva agresorului si a familiei acestuia.
18
Dac omul atac individual, el pltete individual, iar dac atac n calitate de reprezentant al
societtii pltete ntreaga societate. De aceea s fim atenti s nu facem ru nici mcar cu gndul.
Brfa yi calomnia produc un ru nemsurat. Deci prin puterea gndurilor noastre i afectm pe
ceilalti. Depinde de noi dac influenta este malefic sau benefic. Brfa ne scurteaz viata, ne distruge
fizic i spiritual, ne influenteaz longevitatea. Murim devreme fiindc n permanent ne autodistrugem.
Ne ruinm n permanent trupul si sufletul.
Majoritatea oamenilor nu fac dect s critice si s-i blameze pe aceea care ne guverneaz. Atunci
acestia, fiind torturati de aceste gnduri negative si rufctoare, sunt nevoiti s ia decizii gresite
pentru tar si greselile lor cad asupra ntregului popor.
Dac te uiti la un om si-ti spui n gnd: mutra acestui om cere palme, i-ai introdus un program agresiv
n subconstient. n el se crispeaz ceva si n ziua aceea el va njura, va violenta pe cineva, fr s stie cauza.
Nu emiteti nicioidat pretentii fat de nimeni si nimic, nu faceti nici un repros nimnui. Nu reprosati
nimic nici destinului, nici trecutului, nici oamenilor. Nu uitati c orice repro al dvs reprezint un
program de distrugere al aceluia cruia i-l adresati.
La om si sufletul se deschide prin spate. Tot ce vei rosti n urma omului totul se va mplini.
Vorba noastr este ca o piatr aruncat n ap, de la care pornesc n toate directiile zeci si sute de
cercuri. Svrsind o fapt oarecare, noi continum s o svrsim de sute si de mii de ori n subcostient.
Aceast rezonant atrage actiuni similare. De aceea, dac ati rostit n urma cuiva un blestem veti continua
n subconstient s rostiti acest blestem oricrei persoane care v-a ntors spatele, inclusiv propriilor dvs.
copii. De aceea, la toji cei care pleac de la noi s le transmitem numai lumin, iubire yi armonie.
Dac nu facem acest lucru prin subconstient vom transmite dezaprobare, suprare sau iritare.
Vorbirea de ru a unui om otrveyte mintea celui care vorbeyte, dup care produce perturbri n
cmpul su energetic. S nu salutati niciodat pe cineva dimineata cu un vas gol, deoarece i aduceti
vid pentru toat ziua.
ntr-o noapte niste jefuitori au ptruns ntr-o locuint si sub amenintarea pistoalelor au cerut toate
lucrurile de pret din locuint. Unul dintre soti a nceput s se roage astfel: Doamne, dac ei ne vor
ucide acum, i vor pierde sufletele. Doamne salveaz-le sufletele, nu lsa s se verse snge. Si ceva s-
a ntmplat. Ei au plecat imediat fr s mai cear nimic. Dac cei doi soti se rugau pentru salvarea
vietilor lor erau jefuiti si poate omorti de atacatorii respectivi. Rugciunea fcut n gnd i-a salvat de
la moarte. Aceasta este puterea gndului.
10. COMPORTAMENTUL PRINTILOR N TIMPUL SARCINII
INFLUENTEAZ CARACTERUL $I DESTINUL VIITORULUI COPIL
Cele mai mici greseli ale printilor n timpul sarcinii fat de viitorul copil creiaz acestuia un
program distructiv. Acest program este de lung durat pentru c este conceput de printi. Cmpul
printilor ncepe s distrug cmpul copilului si acesta se va naste bolnvicios, fricos, obsedat.
Faptele mamei yi comportamentul n timpul sarcinii determin soarta yi sntatea viitorului
copil. Printii le transmit copiilor o informatie complet a comportamentului lor si al strmosilor lor.
Aceast informatie st la baza formrii destinului copilului, a corpului, caracterului si spiritului acestuia.
Principala informatie ereditar se transmite nu numai genetic, dar si prin intermediul cmpului.
Mama este indisolubil legat prin cmp de copilul su si, de aceea, tririle emotionale ale mamei l influenteaz
activ pe acesta. Dac este vorba de ur, de separare de omul iubit, acest lucru va nsemna o adevrat catastrof
pentru copil. Structura negativ a cmpului femeii determin multe din viitoarele nenorociri ale copilului.
O ur puternic, nutrit n timpul sarcinii actioneaz asupra copilului care se va naste suprcios
sau pot aprea tulburri ale vederii sau auzului.
Agresiunea subconstient ridicat la femeile gravide este foarte periculoas deoarece spiritul
mamei devine trupul copilului si cu ct mai adnc este ptrunderea agresivittii n subconstient cu
att este mai periculoas. De aceea, astfel de femei vor da nastere la copii cu deformatii psihice pentru
faptul c acesta se zmisleyte n gndurile mamei.
O femeie trufas si cu o voint puternic are putine sanse de a naste copii sntosi. Femeile
brbtoase nseamn nu numai sterilitate, ci si copii bolnavi si agresivi fat de lumea nconjurtoare.
Copiii nscuti de o mam agresiv vor fi n esent atei.
Dac o femeie si reprim sentimentele de iubire fat de sotul ei, acest lucru se va rsfrnge
nentrziat asupra copilului. S nu uitati c atunci cnd ucideji iubirea nfptuiji o crim.
Dac femeia l blameaz pe sot, copiii vor avea o imens trufie si vor avea o vitalitate sczut.
Dac brbatul o va dispretui pe sotie sau o va blama efectul este mult mai puternic pentru c ea naste copii.
Dac un om se cstoreste a doua oar si poart n el suprarea pe prima sotie el si ucide viitorii copii.
ntruct cea de a doua sotie va deveni steril.
19
Orice suprri yi reproyuri ale prinjilor, unul fat de cellalt, ct si fat de lumea din jur,
afecteaz grav sufletul viitorului copil, care va mostenii numai boli si necazuri.
Suprarea este una din cele mai rspndite nclcri ale legilor universului, care poate determina diferite
neplceri n viata, att a celui pe care te superi, ct si n propria ta viat. Suprarea copilului pe printii si,
a printilor pe copii creiaz ruperea si deformarea celor mai fine structuri energetice, cu consecinte din cele mai grave.
Atunci cnd suprarea este tinut un timp ndelungat ea devine de cteva ori mai periculoas si
loveste nu numai pe cel care o tine, dar si n copiii lui. Ieratarea este cheia rezolvrii unei astfel de situatii.
Pentru ca s se nasc un copil armonios brbatul i femeia s se iubeasc unul pe cellalt.
n timpul sarcinii femeia s fie linistit si rbdtoare si s nu se supere sau s triasc sentimente
negative. S accepte cu senintate realitatea, asa cum este si s nu admit prerile de ru n legtur cu
trecutul sau s grbeasc viitorul.
Femeile gravide s nu vizioneze filme care rspndesc violenja, ntruct agresivitatea lor
subconstient devine necontrolabil, cu efecte devastatoare asupra psihicului si trupului viitorului copil.
De aceea oamenii adulti si copiii ar trebui s vizioneze numai opere de art, al cror nivel de agresiune
subconstient este negativ.
Majoritatea mamelor cred c pot avea ori ce fel de gnduri n timpul sarcinii, c acest lucru nu are
nici o influent asupra copilului pe care l poart n pntece. Vor ncepe s se ocupe de el imediat dup nastere,
atunci l vor educa, i vor angaja profesori etc. Nu cnd copilul s-a nscut, este prea trziu, el este deja
determinat. Nici un pedagog, nici un profesor nu mai poate transforma copilul dac elementele din
care a fost format n pntecul mamei sunt de o calitate inferioar. Materia acestor elemente rmne
asa cum este. Copilul va recdea nencetat n slbiciunile sale n ciuda educatiei pe care o primeste.
ntelegeti ct este de important faptul ca o femeie nsrcinat s yi pun n minte numai
gnduri nalte, luminoase. Datorit acestor gnduri germenele creste n ea, absorbind zilnic aceste
materii pure si pretioase si, n loc s dea nastere unei fiinte proaste, bolnave sau criminale, ea va aduce
pe lume un savant, un sfnt sau un mesager al Lui Dumnezeu.
Nasterea cu picioarele nainte si prin cezarian reprezint o trufie ridicat a mamei copilului.
Nasterea prematur nseamn umilirea mndriei. Copiii nscuti prematur sunt deosebit de slabi si
bolnviciosi, iar aceasta nseamn aceasi blocare a mndriei.
Cnd prinjii aleg numele copilului acesta se fixeaz n karma copilului si i influenteaz
structurile cmpului. Numele se ntipreste n cmpul bioenergetic si depinde de karma celui al crui
nume l poart copilul. nainte, nu ntmpltor, copiilor li se ddeau nume de sfinti. Karma luminoas,
pur a sfintilor se unea cu karma copilului, l proteja si actiona n favoarea lui. Dndu-i copilului
numele unei rude riscm, deoarece greelile i viciile sale va trebui s le ispeasc cel care a luat
odat cu numele i o parte din karm, adic copilul.
O bunic n anii si de tinerete a iubit un om, ns nu a dorit copilul si a fcut avort. Pentru
uciderea iubirii si a copilului a trebuit s plteasc fiica si nepoata, adic urmasii ei.
n cazul unei lovituri cu pumnul sufer unul singur vinovatul, n cazul lovirii bioenergetice ntruct
omul este la nivelul biocmpurilor, ntr-o conexiune direct cu toate rudele sale, cu copii si, lovitura
traverseaz ntregul lant de rudenie. Si ca recul, vine pedeapsa mpotriva agresorului si a familiei acestuia.
O femeie si-a sftuit prietena s fac un avort, la rndul lui brbatul a insistat ca sotia s avorteze.
Aceast dorint exprimat n cuvinte sau n gnd de a nimici viitorul copil este o nclcare a legilor
pentru care omul plteste cu sntatea si cu soarta sa.
O femeie si-a abandonat copilul n spital. Prin aceasta ea a svrsit o crim att de mare nct nimeni
n-o putea absolvi de pedeaps. Dragostea fat de copii face parte din cele mai nalte legi ale universului si
de aceea orice form de nclcare a acestei iubiri, exprimat prin renegarea copilului, refuzul de a avea
copii sau de a purta o sarcin, ne mai vorbind de avort, n special n fazele naintate, renegarea omului
iubit si nu numai cu faptele, cu vorba, ci chiar si cu gndul, poate duce la urmri din cele mai grave.
O fat la cinsprezece ani a declarat: eu n-am s fac copii. Ea consolideaz acest program
emotional, iar peste ctiva ani aduce pe lume un copil grav bolnav i vinovat este numai ea pentru
cele cteva vorbe prosteti pronuntate cndva.
11. EGOISMUL, URA, INVIDIA, MINCIUNA $I LENEA
NU AU CE CUTA N TARCUL COPILRIEI
Sub nici un motiv s nu spui unui copil: eti lene, nu eti bun de nimic, eti prost etc. fiindc
aceasta creaz n el cusurul ce i se reproyeaz.
Mama care spune copilului: uite dac ai s fii cuminte, dac ai s nveti bine ti cumpr cutare
lucru face din copilul su un sclav al crui stpn va fi lucrul promis. Dac printele ndeplineste toate
capriciile copilului si ncepe s depind de acesta, copilul se transform ntr-un tiran si poate muri.
20
Dac copilul este ocrotit n permanent el se va deprinde a nu se mai pzi singur i n acest mod
ii va pregti primejdii n viitor. Mamele care se sacrific pn la umilint pentru binele copiilor lor
sfrsesc ntr-o mare amrciune. La fel i copiii, de a cror natere printii nu s-au bucurat, sunt
profund nenorociti, ntruct triesc ntr-un chin spiritual.
Dac mama este inteligent, sever si cu voint si ncearc n permanent s controleze si s
supun situatia, atunci copiii si nepotii pot avea schizofrenie.
Copiii trataji cu asprime nu devin buni. Ei vor vedea n printii lor adevrati dusmani, cnd
acestia ntrebuinteaz continuu pedepse si amenintri.
Dac actualii printi au fost dominati n copilrie de printii lor, acum ei trebuie s domine, pentru
c n trecut au fost dominati. Asa se transmite violenta psihologic de la o generatie la alta.
Cum v purtati cu oamenii n aceast viat asa se vor purta copiii cu dvs. n vietile viitoare.
Atitudinea incorect fat de lume transmis de ctre printi copiilor, constient sau inconstient, este
cauza unor boli grave incurabile.
Dac i blamaji pe ticloyi se transform n ticloyi copiii yi nepojii noytri.
Ura, chiar dac ar prea ntemeiat, mpotriva unui individ sau a unui grup ncepe s creasc si s
actioneze asupra tuturor, ne schilodeste sufletul si-i transform pe copiii nostri n ucigasi.
Copiii abia nscuti care nu sunt iubiti se mbolnvesc i pot chiar s moar. n acelasi fel toti
simtim nevoia s fim iubiti de cineva, apreciati de altcineva si recunoscuti ca persoan, ca individ de
sine stttor de ctre cei cu care intrm n contact. De aceea, persoanelor care sufer de depresie li se
spune s se alture unui grup. Dac sunt vzuti ca nimeni ei nu primesc portia de recunoatere n
sensul apreciativ al cuvntului care este foarte necesar pentru supravietuire.
Orice greseal a unui om se poate rsfrnge asupra a sapte sau nou generatii de urmasi. La fel si
crima svrsit mpotriva unui om, se transmite ca program executabil multor generatii.
Dac omul yi face un jel din bani, copiii lui se vor nayte ceryetori, spre a-si purifica sufletele.
Dumnezeu nu le va da bani sau chiar ei i vor respinge pentru a supravietui.
Dac omul si face un tel din iubirea pentru oameni si-i dispretuieste si-i judec pe cei care i-au
nselat ncrederea Dumnezeu i va priva pe copiii si de iubirea fat de oameni. Astfel, ei vor respinge
iubirea pentru oameni si vor deveni niste netrebnici si violatori.
Egoismul, cruzimea nchid canalele energetice de legtur cu Dumnezeu si omul respectiv nu
mai primeste energia necesar ntretinerii vietii. n aceast situatie el este nevoit s ia energia de la alti
oameni, devenind vampir energetic. Acest lucru distruge sistemul de protectie al copiilor si. Copii
ncep s fie bolnavi, pot avea tulburri psihice si alte probleme.
Cnd simtiti c cineva v fur energia, rugati-v ca aceluia s-i fie druit iubirea divin i
energia care-l va schimba, i va purifica sufletul i-L va uni cu Dumnezeu.
Rul nimicitor si total vine atunci cnd copiii majori si capabili de munc continu s triasc lng
mama lor, s se bazeze pe ea, iar ea, la rndul ei, permitnd s fie exploatat din toate punctele de vedere.
n acest mod strzile se umplu n permanent de copii neajutorati, incapabili de a se ngriji pe ei nssi.
A ntrejine ns un copil major este nu numai duntor pentru el, dar e nedrept yi crud. n acest
mod se mpiedic dezvoltarea aptitudinilor care conduc aceast creatur n vltoarea vietii, purtndu-l
pe aripi solide. Instinctul le impune si psrilor s-si cheme din cuibusor puii crescuti de ndat ce sunt
n stare s zboare. S-ar face un serviciu gresit puisorilor dac ar fi lsati s rmn mai departe n
cuibul lor, aripile li s-ar atrofia din lips de exercitiu.
De fapt, la fel ptesc si fiicele care sunt n plin mritis si care, datorit avutiei printilor, nu ndrznesc
s intre n lupta independent pentru existent. Toate aceste fiinte sunt ca psrile rmase n cuiburi atta timp,
pn cnd aripile n-au mai fost apte s zboare independent si pe care printii sunt obligati s le ntretin mereu.
S muljumeyti prinjilor ceea ce eyti tu astzi, iar copii ti jie ji vor muljumi pentru ceea ce vor
fi ei mine.
12. EGOISMUL I FACE PE OAMENI INSENSIBILI LA NEVOILE ALTORA
Pn la un anumit punct egoismul este normal, ns omul care nu se gndeste dect la sine ncearc s ucid
divinitatea si universul. Sigur acest lucru nu poate continua mult vreme. Mai devreme sau mai trziu programul
de nimicire a universului va fi blocat prin intermediul bolilor, al traumatismelor si al nenorocirilor.
Egiosmul, lcomia nemrginit pentru bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important iubirea.
Simjul proprietjii nayte egoismul, iar egoismul suferinja. Fiecare act si gnd egoist ne leag de ceva sau
cineva si ne subjug imediat de cte ori spunemeu si al meu, ne punem ctuse pe neobservate, fcndu-ne robi.
ndat ce vom spune al meu suferinta se va ivi imediat.
S nu spuneti nici mcar n gnd copilul meu, casa mea, sotia mea sau trupul meu. Trupul nu ne
apartine nici nou, nici altcuiva. Trupurile noastre vin si pleac, supunndu-se legilor naturii. Noi
asistm numai ca martori (observatori).
21
Egoismul si interesul personal ne izoleaz de restul oamenilor si acest simt al separrii i face pe
oameni insensibili la nevoile altora.
Dac omul este egoist, se distruge singur. Egoismul este cea mai mare violare a legii naturale a fiintei
sale si produce cele mai dezastruoase rezultate. O persoan egoist manifest un atasament excesiv
pentru ea nssi, este o plag social. Egoistii au foarte putini prieteni. Cteva cunostinte si relatii
superficiale le umplu viat. Contactele cu ceilalti sunt limitate. Prin felul de a gndi se nchid n lumea
lor strmt. Prin gndurile voastre puteti s schimbati un egoist fcndu-l generos. S se emit spre el
numai vibratii de generozitate i bunvoint.
13. DISPRETUL ESTE MAI PERICULOS DECT URA
Dispretul fat de noi i profunda nemultumire fat de sine constituie o agresiune fat de Dumnezeu.
Dispretul i blamarea omoar nainte de toate iubirea fat de un alt om. Orice ticloie ar comite
un om mpotriva noastr noi nu avem dreptul s respingem iubirea fat de el. Sentimentul iubirii este
sfnt, intangibil si nu este permis atentarea la acesta.
Dac dispretuiti femeile si le priviti de sus nu veti avea niciodat relatii cu ele. Dispretul i
blamarea ne ataeaz de ceea ce blamm. De aceea, brbatul care disprejuieyte femeia se
degradeaz spiritual, ncepe s sufere de diferite boli si mbtrneste mai repede ca de obicei.
Schimbati-v atitudinea fat de femei si fat de situatiile legate de ele.
Dispretul se ntoarce foarte repede napoi i se transform n program de autodistrugere. De
multe ori omul nceteaz de a mai ur, ns continu s dispretuiasc si s blameze si, din aceast cauz,
se mbolnveste si moare. Dac l dipretuim pe omul de lng noi i l blamm riscm s-i prelum
boala. Este imposibil s intri n noroi si s nu te murdresti.
Dac brbatul va dispretui femeia el se va mbolnvi. Dac femeia va dispretui brbatul ea va deveni
steril. Dac v dispretuiti sotia v ucideti viitorul fiu, sansele lui de a veni pe lume sunt aproape zero.
De aceea, ori o s suferiti de o boal grav sau o s muriti ca el s se nasc n viata urmtoare.
Trufia i dispretul fat de oameni genereaz lipsa vointei de a tri, sentimentul pierderii sensului vietii.
Suicidul este dispretul fat de oameni, loveste mai nti capul, iar dup aceea sistemul uro-genital.
Disprejul faj de sine se transform ntr-un program de autodistrugere.
Pierderea sensului vietii, a dorintei de a tri si activarea programului de autodistrugere sunt
generate n primul rnd de dispretul fat de oameni.
Cnd dispretuieti pe cineva, deja stabileti o legtur cu el. Dac doresti s fii eliberat de cineva
s nu-l mai revezi niciodat, nu-l detestati, fiti indiferenti. Dac l detesti vei fi legat de el cu lanturi pe
care nimeni nu le va putea deslega, vei fi mereu cu el si vei avea de a face cu el ani si ani la rnd. Ura
este o forj care te leag de persoana pe care o uryti.
Pentru a v apra de duymanii voytri iubiji-i. Dac i detestati, i dispretuiti sau i urti aura voastr
se destram si prin acele portiuni destrmate se stabileste o comunicare cu tot ceea ce este negativ, distrugtor
n ei si, astfel, veti primi toate ruttile lor, ura lor, care odat declansat n voi va ncepe s v distrug.
Atunci cnd detesti pe cineva devi vulnerabil. Pentru a te apra intr n cetatea de netgduit a
iubirii. A-ji iubi duymanii este un lucru mai greu de realizat, dar este singurul mod n care te poji
apra de ei.
Ancorarea de ntelepciune d nastere dispretului. Acesta ncepe de la cap. De aceea se blochez
biocmpul n regiunea capului. n curnd dispretul se ntoarce mpotriva propriei persoane. De aceea,
se deterioreaz cmpul n jurul rinichilor si apare distrugerea acestora.
Nimeni nu poate strnge bani dac-i disprejuieyte. Zgrcenia yi economia aduc boal yi dezastre.