PROIECTAREA UNITATII DIDACTICE Profesor: Mirela NITIPIR Colegiul Stefan Odobleja Craiova Modul: Circuite electrice Clasa: a XI-a

C Unitatea de invatare: Circuite de curent alternativ Unitate didactica: CONDENSATORUL Competenta: Realizeaza circuite de curent alternativ Competente derivate: Definirea condensatorului si precizarea unitatii de masura Identificarea condensatoarelor pe scheme electrice si pe montaje practice Decodificarea capacitatii nominale si a tolerantei utilizand codul culorilor Rezolvarea de probleme Conditii necesare de desfasurare a activitatii: Loc de desfasurare: Laboratorul de electrotehnica ; Material didactic folosit: panoplii, tabla, video proiector, fise de lucru Continutul activitatii: Lectie de formare de deprinderi si priceperi Unitatea de invatare: Circuite de curent alternativ

Condensatorul este aparatul electric utilizat pentru nmagazinarea sarcinii electrice. El este format din dou armturi conductoare separate ntre ele printr-un material electroizolant numit dielectric. Sarcina electric acumulat depinde de natura dielectricului, de distana dintre armturi i de suprafaa armturilor Mrimea fizic ce caracterizeaz funcionarea condensatorului se numete CAPACITATE (C) Unitatea de msur a capacitii se numete FARAD (F). Faradul este o unitate de msur foarte mare. De exemplu, un condensator avnd ca dielectric vidul, pentru a avea o capacitate de 1F va avea suprafaa armturilor de 1m2 i distana dintre armturi de 1m. De aceea, capacitatea condensatorului este de ordinul pF, nF i F; 1pF=10-12 F; 1nF=10-9F; 1F=10-6F Simbolurile uzuale pentru condensatoare sunt:

MODUL DE FUNCIONARE AL CONDENSATORULUI

Atunci cnd la bornele condensatorului aplicm o tensiune electric, ntre cele dou armturi ia natere un cmp electric ce permite existena unei diferene semnificative de electroni liberi (sarcin) ntre cele dou armturi.
Ipotetic, un condensator (ncrcat sau descrcat) lsat neatins i va menine la infinit starea sa iniial. Doar o surs (sau un canal) exterior de curent poate modifica valoarea energiei stocate (implicit i a tensiunii la bornele sale) de ctre un condensator perfect.

ncrcarea condensatorului

Cnd tensiunea la bornele condensatorului crete, acesta utilizeaz curent din circuit; n acest caz condensatorul se comport ca o sarcin i spunem c se ncarc. Observai direcia de deplasare a electronilor (curentul) fa de polaritatea tensiunii.

Descrcarea condensatorului
Cnd tensiunea la bornele condensatorului scade, acesta introduce/genereaz curent n circuitul extern; n acest caz condensatorul se comport ca o surs de putere i spunem c se descarc. Stocul de energie din cmpul electric este direcionat ctre restul circuitului. Observai direcia de deplasare a electronilor (curentul) fa de polaritatea tensiunii.

Capacitatea unui condensator plan se calculeaz cu formula: unde, C = capacitatea condensatorului (F) = permitivitatea absolut a dielectricului (F/m) A = aria de suprapunere a armturilor (m2) d = distana dintre armturi (m)
Material Permitivitatea relativ
(constanta dielectric) Vid ---------------------------- 1.0000 Aer ---------------------------- 1.0006 PTFE, FEP ("Teflon") ----------- 2.0 Polipropilen ------------------ 2.20 - 2.28 Rini ABS --------------------- 2.4 - 3.2 Polistiren --------------------- 2.45 to 4.0 Hrtie ceruit ----------------- 2.5 Ulei de transformator ---------- 2.5 - 4 Cauciuc tare ------------------- 2.5 - 4.80 Lemn (stejar) ------------------ 3.3 Silicon ------------------------ 3.4 - 4.3 Bachelit ---------------------- 3.5 - 6.0 Material Permitivitatea relativ (constanta dielectric) Cuar -------------------------- 3.8 Lemn (Arar) ------------------- 4.4 Sticl ------------------------- 4.9 - 7.5 Ulei de castor ----------------- 5.0 Lemn (Mesteacn) --------------- 5.2 Mic, Muscovit ---------------- 5.0 - 8.7 Mic, Sticl ------------------- 6.3 - 9.3 Porelan, Steatit -------------- 6.5 Alumina ------------------------ 8.0 - 10.0 Ap distilat ------------------ 80.0 Titanat-Bariu-Stroniu --------- 7500

CODUL CULORILOR PENTRU CONDESATOARE

Click

FISA DE LUCRU

BIBLIOGRAFIE: 1. Topan, D. Circuite electrice. Universitaria Craiova, 1996 2. A. Amuzescu, D. Popovici Editura Printech Bucureti 1999

3. http://www.circuiteelectrice.ro
4. I.Mihai, D. Merica, E. Mnzrescu-Manual pentru autorizarea electricienilor instalatori Centrul de Informare i Documentare pentru Energetic, Bucureti 1998