STUFUL AURUL VERDE AL DELTEI DUNARII

POPESCU MARIANA ALEXANDRA MARKETING MASTER ANUL II

CUPRINS
1. MATERIALE DE CONSTRUCTIE ECOLOGICE 2. PREVEDERILE UE CU PRIVIRE LA MATERIALELE DE CONSTRUCTIE ECOLOGICE

3. STUDIU DE CAZ: STUFUL-UN MATERIAL ECOLOGIC

DE LUX 4. CONCLUZII

1. MATERIALE DE CONSTRUCTIE ECOLOGICE

Exista urmatoarele categorii ecologice: materiale naturale, cele obtinute din compusi pe care ii gasim in natura (vegetali, lana de oaie, minerale, etc.); materiale ecologice, cele care au impact scazut asupra mediului, in procesul de productie, utilizare sau reciclare (a caror prelucrare necesita un consum redus de energie si sunt biodegradabile); materiale sanatoase, cele care nu dauneaza sanatatii individului (putand fi naturale sau sintetice, ecologice sau nu). Exemple de astfel de materiale de constructie sunt: Caramida ecologica; Teracota; Argila expandata; Blocurile din pamant; Structurile din lemn masiv; Invelitorile ecologice;

IN CADRUL ARHITECTURII MODERNE, MATERIALELE DE

CONSTRUCTIE PREFABRICATE REALIZATE DIN STUF SI-AU DOVEDIT EFICACITATEA: 1. PLACA GRANULATA; 2. TESATURA DE STUF 3. PERETE DIN STUF 4. PLACA DE STUF

2. PREVEDERILE UE CU PRIVIRE LA MATERIALELE DE CONSTRUCTIE ECOLOGICE

Prevederile privind etichetarea produselor obinute din agricultura ecologic, stabilite n Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producia ecologic i etichetarea produselor ecologice i n Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 sunt foarte precise i au n vedere oferirea ncrederii depline a consumatorilor n produsele ecologice, ca produse obinute i certificate n conformitate cu reguli stricte de producie, procesare, inspecie i certificare. Sigla naional ,,ae, specific produselor ecologice, alturi de sigla comunitar sunt folosite pentru a completa etichetarea, n scopul identificrii de ctre consumatori a produselor obinute n conformitate cu metodele de producie ecologic.

Incepand din luna ianuarie 2013 va intra in vigoare noua directiva de eficienta energetica, care are ca principala prevedere sanctionarea lipsei certificatului de performanta energetica (CPE) pentru constructia, vanzarea sau inchirierea cladirilor si apartamentelor.

Spre deosebire de CPE, eticheta ecologica aplicata materialelor si sistemelor pentru constructii nu va deveni obligatorie in mod direct, insa companiile care nu o aplica vor avea un dezavantaj clar in momentul in care se vor organiza licitatii pentru realizarea de cladiri verzi, prevazute in noua directiva europeana ce ar intra in vigoare in 2013.

3. STUDIU DE CAZ: STUFUL-UN MATERIAL ECOLOGIC DE LUX

Datorita insusirilor sale fizice stuful reprezinta un material de constructie ideal: este usor, dar in acelasi timp si stabil. Aerul din si dintre firele de stuf asigura o izolatie termica si fonica deosebita, asigurand astfel un confort ridicat si poate fi usor combinat cu alte materiale de constructie, cum ar fi lutul, lemnul si cimentul. In cazul Deltei Dunarii folosirea acestui material poate oferi culturii traditionale un impuls economic si ecologic in directia dezvoltarii durabile. Ca nicio alta resursa naturala, stuful este parte integranta din ecologia si economia Deltei Dunarii, atat ca habitat important si planta purificatoare naturala pe de-o parte cat si ca materie prima versatila pe de alta parte, fapt ce se reflecta foarte bine in arhitectura traditionala.

Stuful ramane una dintre putinele afaceri neafectate de criza economica. In ultimii 5 ani, sute de mii de tone au luat drumul strainatatii, o tona fiind platita cu 60 de euro. Acoperisurile olandezilor facute din stuf romanesc dau clasa arhitecturii caselor de vacanta si cererea este in continua crestere. Trestia din Romania a fost, de asemenea, folosita pentru decorurile unor filme, ca de exemplu pentru reconstituirea unui teatru intr-un film despre Shakespeare turnat la studiourile Babelsberg, de langa Berlin. Stuful din Delta Dunarii este renumit pentru rezistenta sa si este in concurenta cu cel din China de cativa ani de zile. Inainte de a ajunge pe acoperisurile vilelor, al fermelor sau morilor din Europa de Nord, stuful este recoltat in conditii climatice dificile, in inima zonelor mlastinoase situate intre marea Neagra si fluviu, unde nu se poate ajunge uneori decat cu barca. Langa Lacul Sinoe, recoltarea se face manual, cu cosorul. Este o munca grea, dar fara stuf oamenii nu ar avea ce manca, deoarece nu exista o alta activitate in zona.

Ceea ce este foarte curios, acoperisurile din stuf atat de cautate de bogatii din Europa de nord sunt in Delta un semn al saraciei, locuitorii preferand adesea materialele considerate mai moderne.

Casa cu acoperi de stuf este un exemplu viu de arhitectur organic. n timpul nostru renaterea tradiiilor de fabricare a acoperiurilor din stuf este cauzat de dorina de a crea locuine ecologice, ns aceast tehnologie alternativ de construcii are, desigur, avantaje i dezavantaje.

In Romania, folosirea stufului s-a facut inca din neolitic, o dovada a acestui lucru in zilele noastre il reprezinta proiectul unic in Europa in cadrul Muzeului Cmpiei Boianului din Drgneti-Olt. Acesta a constat n reconstituirea unui sat dup tipul aezrilor neolitice specifice culturii Gumelnia, ale cror urme au fost descoperite la Drgneti.

Satul neolitic este format din ase colibe, de mrime natural, ridicate n aer liber, pe un teren mprejmuit cu un ant de aprare i gard din nuiele mpletite. Intrarea se face pe o punte din lemn. Fiecare colib este reprezentativ pentru o ndeletnicire specific vremurilor respective: agricultur, pescuit, olrit etc. . Colibele dein, n interior, obiecte neolitice sau reconstituiri ale unor obiecte neolitice, mese, altare de cult, unelte pentru gospodrie i practicarea diferitelor ocupaii.

n cadrul arheoparcului este reliefat modul de via al unei populaii care a trit acum cinci mii de ani .e.n., populaie care avea obiceiul s se aeze n zonele inundabile, pe nite mici insule, care, odat cu trecerea timpului, s-au transformat ntr-un fel de mguri sau teluri.

La nceput, comunitile respective erau mici, pe telurile respective gsindu-se numai trei-cinci colibe. Casele erau construite din trestie mpletit i pari btui n pmnt, iar printre mpletituri se punea pmnt. ntre case, se construia i o locuin-lacustr, unde i ineau proviziile.

Colibele erau dese, iar uliele (calea principal) nu erau mai mari de doi metri, uneori colibele fiind lipite una de cealalt. Construciile erau joase, pentru c nlimea oamenilor nu depea 1,50-1,60 m. Casele nu aveau tavane, dar erau bine cptuite la interior. Fiecare colib avea vatr, cuptor, lavi, iar patul era construit din pmnt ridicat, peste care aezau piei sau rogojina.

Arheoparcul, ce seamn cu o uli de la sat, va fi inclus ntr-un circuit turistic care va cuprinde alte obiective de interes cultural din judeul Olt.

4. CONCLUZII

In ceea ce priveste interesul pentru produsele ecologice , putem spune ca in zilele noastre acesta este din ce in ce mai mare, in special pentru beneficiile pe care le au aceste produse din punct de vedere al sanatatii, cat si din punct de vedere financiar. Uniunea Europeana incurajeaza productia si folosirea meterialelor de constructive ecologice, dar impune in acelasi timp si anumite prevederi si norme legislative cu privirea la fabricarea, comercializarea si utilizarea acestora. Suprafata Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii este considerata cea mai mare zona de stufaris compact de pe glob, care masoara in jur de 170.000 ha. Complexul lagunar Razim-Sinoe-Zmeica-Golovitza, este locul in care creste cel mai bun stuf din lume, aurul nostru verde, un material de constructie ideal: este usor, estetic, ecologic, rezistent, elastic si asigura o perfecta izolatie termica si fonica.

Stuful reprezinta o parte integranta din ecologia si economia Deltei Dunarii, dar se reflecta la fel de bine si ca element al arhitecturii traditionale.

Aurul verde este de fapt saracia oamenilor din Delta Dunarii si bogatia europeniilor care vor constructii din ce in ce mai sofisticate, mai cochete si bineinteles ecologice.

BIBLIOGRAFIE

http://www.adevarul.ro/life/viata/Trestia-vanata_pentru_acoperisuri_0_443956130.html http://www.agendaconstructiilor.ro/files/conferinte-expozitii/rogbcvor-fi-aplicate-sanctiuni-pentru-lipsa-certificatului-energetic.html http://epochtimes_romania.com/news/2011/03/stuf-din-deltadunarii-pentru-acoperisurile-vilelor-luxoase-din-europa---103540 http://www.e-sana.ro/index/php?a-1069 http://www.madr.ro/pages/page.php?self=01&sub=0107 http://www.nfi.at/dmdocuments/ausstellung_DD.web.pdf http://visitromanati.wordpress.com/2011/07/27/arheoparcul-de-ladraganesti-olt/