Sunteți pe pagina 1din 21

Marketing Anul III IEDM

Cuprins
1.Istoria jeansi-lor 2.Levis company 3.Wrangler 4.Studiu de caz 5.Bibliografie

Istoria jeans-ilor dateaza din secolul XVI, n orasul Nimes din Franta, unde se fabrica vestita pnza de Nimes, care consta n stofa tesuta din fire de bumbac pe un gherghef cu o urzeala solida, n diagonala din fire de culoare naturala. Se spune ca denumirea de jeans este legata de o deformare a cuvntului genovez provenind de la orasul italian Genova.

Cu timpul, urzeala a ramas la culoarea naturala a bumbacului, iar firele din tesatura au fost nlocuite cu fire colorate n bleuindigo, de unde blue-jeans

Levi Strauss a venit in 1853 in San Francisco, la varsta de 24 de ani, pentru a dezvolta ramura de vest a afacerii fratelui sau, care lucra in New York. Dupa ce a emigrat din Germania, el a petrecut cativa ani in New York pentru a invata comertul si afacerile de schimb. Afacerea pe care si-a construit-o timp de 20 de ani a reprezentat un succes, care i-a adus faima de business-man.

Unul dintre numerosii clienti ai lui Levi era un croitor, Jacob Davis. Originar din Letonia, Jacob locuia in Reno, Nevada, si cumpara in mod frecvent baloturi de materiale de la depozitul lui Levi Strauss & Co. Printre clientii lui Jacob era un barbat foarte dificil care intotdeauna rupea buzunarele de la panatalonii cusuti de el. Jacob s-a tot gandit cum ar putea sa intaresca buzunarele, asa ca intr-o buna zi i-a venit ideea sa coasa nituri de metal la colturile buzunarelor si la butoniere.

Acesti pantaloni nituiti au avut mare succes printre clientii lui Jacob, iar acesta a inceput sa se ingrijoreze ca cineva i-ar putea fura ideea. A decis astfel sa ceara o autorizatie juridica, dar nu avea cei 68$ necesari pentru eliberarea actelor. Avea nevoie de un partener de afaceri, si imediat s-a gandit la Levi Strauss.

La inceput pantalonii erau confectionati din panza, pentru ca mai apoi, cativa ani mai tarziu, sa inceapa sa fie facuti din denim. Desi pantalonii din denim erau de multa vreme purtati ca pantaloni de serviciu, aparitia niturilor a dus la crearea a ceea ce noi astazi numim jeans. Primul nume al acestor pantaloni a fost "waist overalls" (salopete pana in talie). Cuvantul "jeans" a devenit mai popular in jurul anilor '60, cand generatia baby boom l-a adoptat pentru pantalonii preferati in acea perioada.

Denim-ul pentru pantalonii de munca nituiti venea din Amoskeag Mill din Manchester, New Hampshire, o companie cunoscuta pentru calitatea produselor sale. In scurt timp, toate categoriile de muncitori cumparau pantalonii inovativi. In jurul anului 1890, acestor pantaloni li s-a atribuit numarul 501, pe care inca il poarte in denumire.

Patentul legal i-a permis lui Levi Strauss & Co sa fie singura companie producatoare de imbracaminte nituita, pana cand autorizatia a intrat sub domeniul public (in 1891). La expirarea patentului, o multime de fabricanti au inceput sa imite imbracamintea nituita facuta populara de Levi Strauss. Pana in 1985, cand familia Haas si alti membri ai familiei Strauss au readus compania in posesia lor, Levi Strauss & Co a devenit cel mai mare producator de pantaloni din lume.

Cu referire la imbracamintea produsa de Levi Strauss & Co se foloseste de obicei numele de Levi's, dar trademark-ul apare numai pe linia de produse cu stilul de design 501, care se distinge prin nasturi in loc de fermoar, nituri din cupru la tivul buzunarelor, o eticheta de piele cusuta in dreptul taliei, un W pe buzunarele de la spate si o eticheta rosie cu marca Levi's cusuta de tivul buzunarului drept de la spate. Anii '50 au insemnat pentru jeansi o afirmare a spiritului rebel, iar unele colegii au interzis purtarea lor. In anii '60 - '70, jeansii au fost luati sub cupola curentului hippie, devenind un simbol al decadentei vestului. Odata cu anii '80 au inceput sa devina obiect de lux, fiecare designer aducand propria lui viziune.

Levi's, inventati in 1873, sunt jeansii originali, autentici, cu cel mai mare succes, recunoscuti in intreaga lume si adesea imitati de alti producatori de imbracaminte. Jeansii Levi's au atras atentia, imaginatia si loialitatea a numeroase generatii de indivizi. Ca inventator al categoriei, marca Levi's continua sa aiba un cuvant de spus in productia de jeansi, aducand pe langa clasicii 501, numeroase stiluri si colectii sub eticheta rosie.
Lansati in 1986 in SUA, produsele marca Dockers au jucat un rol major in crearea noilor produse de imbracaminte pentru barbati in categoria de pantaloni de camuflaj si de imbracaminte casual pentru serviciu.

Semnatura Levi Strauss apare pe o colectie de pantaloni, din denim sau nu, fuste, tricouri, camasi, jachete pentru femei, copii sau barbati. Denim gives us a little bit of history everytime we put it on - denimul ne duce putin prin istorie de fiecare data cand il purtam; iar istoria lui incepe odata cu istoria Levi's.

Marca Wrangler, care se afirm n 1903, se impune datorit materialului mai rezistent, niturilor rotunjite care nu distrug aua i buzunarelor posterioare cusute mai sus, pentru a nu se sta pe portofel. n 1947, devin bestseller n Texas.

Studiul de caz nr 4
Blugii sunt un simbol ... La sfrsitul anilor '80, Levis a albastrit de suparare piata britanica a blugilor prin succesul fara precedent al marcii 501s. Reclama la televiziune nfatisa imagini ale Americii anilor 50, nsotite de cntece din aceeasi perioada. Dincolo de readucerea la viata a cntecelor de pe coloana sonora, care au si patruns n top 40, reclamele au stabilit imaginea de blugi americani autentici.

Orice alta marca de blugi care utiliza aceasta imagine risca sa devina doar nca o reclama la Levis. Cu toate ca blugii si America sunt o asociere de nezdruncinat n mintea consumatorilor, Wrangler a decis sa scoata la iveala o particica din America ce era a ei. Agentia sa de publicitate din Anglia, Simons Palmer, a nceput o cercetare calitativa extensiva pentru a afla ce nseamna America pentru clientii ei. Cercetarea a constat n neplacuta sarcina de a vizita cluburile si barurile de noapte pe unde si petreceau timpul tinerii clienti ai Wrangler.

Cnd erau depistati, acestia erau nghesuiti ntr-o camaruta si erau rugati sa priveasca seturi de fotografii nfatisnd imagini ale Americii. Rezultatul parea promitator. Cowboys, si n general America n stilul Levis, country & western, era refuzata n favoarea unei versiuni urbane. Contemporana, curajoasa, usor periculoasa - era la fel de autentica, nsa ocupa zone diferite n mintea consumatorului. Obtinnd simbolurile si codurile necesare, agentia a produs spotul Traficul din intersectie, filmat pe strazile New Yorkului, nsotit de muzica lui Jimi Hendrix. n reclama aparea un sofer de taxi care scapa de traficul infernal de pe strazile metropolei iesind din taxiul sau si lund metroul, n timp ce n spatele sau se forma un ambuteiaj de proportii.

Se ncheia cu un apel la individualitate, ceea ce reprezenta o provocare, tinnd cont de succesul lui 501s: Fii mai mult dect un numar. n afara de faptul ca n timpul filmarilor s-a produs un ambuteiaj de proportii monstruoase, spotul publicitar a creat controverse cnd a fost difuzat n cinematografe si la televiziune. Una din secvente, filmata dintr-un vehicul n miscare, nfatisa ceea ce s-a dovedit a fi o lupta de cutite adevarata ce putea ti zarita peste capota unei masini parcate lnga trotuar. Presa tabloida, aparatoarea traditionala a bunului gust al natiunii a sarit imediat la gtul companiei si al agentiei sale, facnd astfel o reclama pe gratis.

n ciuda acestei controverse, atentia deosebita acordata de Wrangler semioticii i-a permis sa-si pozitioneze produsul ntr-un mod original si decisiv. Produsul corespundea imaginii pe care o aveau clientii sai, oferind n plus o diferentiere clara fata de Levi's. Ideea a fost continuata apoi n campaniile ulterioare, punndu-se accentul pe urbanitate, rebeliune si natura individuala a acestei marci.

1. Ce factori influenteaza alegerea muzicii pentru un clip publicitar pentru o marca de blugi?

In alegerea muzicii pentru un clip publicitar se au in vedere de catre caompanii, influenele urmatorilor factori, si anume tipul de persoane carora le sunt destinatii blugi, si curentele muzicale. De exemplu perioada cand rock-ul era in floare , sau chiar in ziua de azi, cand domina clubbing-ul personale tinta sunt tinerii influenati de aceste curente si sunt create modele vestimentare conform cerintelor lor.

2. Ce parere aveti despre sloganul Fii mai mult dect un numar?

Sloganul fii mai mult decat un numarinstiga fiecare individ sa iasa din ritmul monoton al vietii de zi cu zi.Fiecare persona trebuia sa gandeasca liber si sa faca ce este mai potivit pt ea,sa renunte la efectul de turmasau de a face ceva doar pt ca si ceilalti fac,chiar dak nu i-ar fi de folos.

3. Controversa generata de spotul publicitar a adus publicitate gratuita. Care sunt potentialele pericole ale unei astfel de ntorsaturi? Principalul pericol pentru firma, desi a beneficiat de publicitate gratuita, poate fi publicitatea negativa, si anume o parte dintre potentialii clienti, sa-si schimbe optiunea din cauza controverselor. Totodata un alt pericol il repezinta controversele in sine, reclama fiind discutata de diferite persoane, mesajul perceput de oameni ar putea fi cu totul altul decat cel dorit de firma.