Sunteți pe pagina 1din 36

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE Gr.T.

POPA IASI FACULATATEA DE BIOINGINERIE MEDICALA CATEDRA MANAGEMENT SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI

MANAGEMENTUL SNTII
MANAGEMENTUL STRUCTURILOR SANITARE

NOTE DE CURS

Cuprins

pag.

Curs 1. Modele conceptuale pentru analiza sistemelor de sntate .3 Curs 2 . Performana sistemelor de sntate.8 Curs 3. Servicii de sntate - de la necesitate la utilizare12 Curs 4. Reforma n sistemul sanitar18 Curs 5. Finanarea sistemului de sntate24 Curs 6. Structura organizainal a sistemului de sntate: macrostructura i microstructura..................................................................................29 Curs 7. Reglementarea juridic a sistemului de sntate.32 Bibliografie ..36

MANAGEMENTUL SNTII MANAGEMENTUL STRUCTURILOR SANITARE

CURS 1 Modele conceptuale pentru analiza sistemelor de sntate, 2 ore


Functionarea si organizarea sectorului serviciilor de sanatate au la baza informatii si aptitudini prin care managerii din sistemul de sanatate il vor putea aplica in acord cu contextul general al reformei serviciilor de sanatate. In acest sens sunt urmarite o serie de obiective care vizeaza: Intelegea conceptului de baza ale managementului performantei serviciilor de sananatate. Familiarizara cu aspectele fiananciar economice (exemplu analiza critica a unui raport privind evaluarea performantei unui spital) Elemente de finantare si organizare a sectorului serviciului de sanatate Aplicarea la nivelul organizatiilor privind managementul si organizarea serviciilor de sanatate. Procesul de reforma in sanatate identificarea de probleme

In definira sistemului de sanatate este implicatata relatia

sntate boal ngrijiri de sntate Motivaii:


Interesul pentru starea de sntate sau boala le prezinta pentru: Individ Colectivitate Societate Volumul de resurse (umane, tehnice, financiare etc.), Influena asupra sntii

SANATATE

Definiie OMS (1948) = bunstare complet fizic, psihic i social i nu doar absena bolii i a handicapului.
Caracter pozitiv Caracter parial subiectiv Absena unei stri nedorite (boala) Limite: lipsa de specificitate, intervenii i politici sanitare vs. politici de bunstare dpdv al sntii atribute individuale, fizice i psihologice (determinate genetic?) + condiii sociale (factori determinani), absena strii biologice de boal, durere, incapacitate, moarte,

dimensiuni negative,
aplicare practic msuri eficiente (financiar) de evaluare a morbiditii i mortalitii (politici sanitare).

Factori determinani (implicarea i rolul serviciilor medicale n

practic): Aspecte pozitive


medicina tiinific (bazat pe dovezi) reducerea frecvenei i consecinelor unor boli, eliminarea lor (antisepsia, vaccinurile, antibiotice, chimioterapia) Instrument de mbuntie a sntii Impact pozitiv cu influen major intelectual i instituional, Efectul furnizorilor de servicii de sntate asupra societii Ample manifestri i interes crescut pentru sntate i mbuntirea ei dup II RM.

Implicarea i rolul statului i al societii resurse materiale finanare servicii sntate (creteri bugetare), Creterea alocaiilor bugetare de la PIB (2008-8%-10%)

Aspecte negative
medicina contestat servicii medicale curative, mortalitate, epidemiile de boli netransmisibile (cancer, boli cardiovasculare) rile dezvoltate creterea duratei medii de via prin eradicarea bolilor transmisibile,

constngeri macroeconomice anii 70 epoca petrolului reduceri bugetare, evoluia demersul tiinific rolul factorilor de mediu n sntate
fumat, compartament alimentar, hipercolesterolemia, sarea, exerciiul fizic,etc acumularea datelor unor studii privind

eficacitate, eficien, variabilitate servicii medicale


costuri (diferene i inegaliti de rezultate), medicina bazat pe dovezi (15% dintre procedurile diagnostice i terapeutice aveau la baz evaluri tiinifice bine documentate metodologic). reconsiderarea relaiilor dintre serviciile medicale i sntate, cu elaborarea unor noi modele.

Toate aceste aspecte au dus la reconsiderarea relatiilor dintre serviciile medicale si sanatate, precum si la elaborarea unor modele pentru intelegerea relatiilor diferitelor categorii de factori cu starea de sanatate. Primul modele de fundamentare a unei strategii de sanatate pe un model are sa recunoasca influenta majora asupra sanatatii a altor factori in afara de servicii medicale a aparut in 1974 modelul Lalonde, Cananda , model de referinta care a propus clasificarea determinantilor in patru categorii comportament, mediu, biologie umana si ingrijiri de sanatate. Acest model prin conceptul sau impune diferenta intre sistemul de sanatate si sistemul de ingrijirilor de sanatate.

Sistem de sanatate ansamblu elementelor si relatiilor care influenteaza starea de


sanatate a indivizilor si a populatiei

Sistem ingrijiri de sanatate reprezinta un susbsistem al precedentului cuprinzind un


ansamblu de resurse umane, materiale, financiare, informationale si simbolice care au ca scop imbunatatirea sau mentinerea starii de sanatate.

SNTATE
Raportul Lalonde (Canada) model
COMPORTAMENT

al sistemului de sntate

BIOLOGIE UMAN

STARE DE S NTATE

NGRIJIRI DE S

NTATE

MEDIU

Modelul celor patru categorii de determinanti ai starii de sanatate


Modelul celor patru categorii permite intelegerea relatiilor care influenteaza sanatatea si fundamenteaza noi tipuri de interventii medicale si nemedicale.

SNTATE
Distincia ntre sistem de sntate i sistem de ngrijiri de sntate

Comportament Factori biologici Mediu fizic i social

Sntate (t1)
Nevoia de sntate

Sistem de ngrijiri de sntate

Stare de sntate(t0)

SISTEM DE SNTATE

Distinctie sistem de sanatate - sistem de inijiri de sanatate


Acest model face diferenta intre boala (recunoscuta si tratata de sistemul ingrijirilor de sanatate) si sanatatea si functionarea adecvata (resimtite de individ).

MANAGEMENTUL SNTII MANAGEMENTUL STRUCTURILOR SANITARE CURS 2


7

Performana sistemelor de sntate, 2 ore


Performanele sistemelor de ngrijiri de sntate 1. Eficiena tehnic implic folosirea n combinaie eficient unor: resurse umane: medici, asistente, resurse tehnice medicamente echipamente avnd n vedere ce pltim pentru ele. 2. Cost-eficacitate combinarea de servicii pentru a obine la maxim un indice al strii de sntate. 3. Eficiena alocativ alternativa la cost-eficacitate; folosirea de resurse pentru a obine bunuri in scopul satisfacerii dorinelor individului. 4. Echitatea sectorului de sntate distribuia corect a: efectelor (starea de sntate) produsele (utilizarea ngrijirilor de sntate) oportuniti. 5. Cost-susinere economic un sistem cost-eficace sau eficient nu poate fi susinut economic dac este prea costisitor. 6. Echitate economic distribuia finanrii n domeniul sanitar 7. Calitate

calitatea tehnic se refer la luarea de decizii; calitatea serviciului accesibilitate la servicii, nivelul facilitilor, comoditate felul cum sunt tratai pacienii. calitatea nu este gratuita calitatea nu nseamn ntotdeauna mai bine ct isi permite o societate ca si calitate optiuni pentru: calitate tehnica oferirea de servici pe care oamenii le doresc.

Eficien n sistemul de ngrijiri de sntate Cerine:


nu risipete resursele p veniturilor roduce fiecare rezulat cu un cost ct mai redus produce tipurile i cantitatea de rezultate pe care oamenii le valorific cel mai mult

Alocarea resurselor unor societati dimensiunile problemei SRVICII DE SANATATE ingrijiri primare servicici de spital 9

medicamente Alti determinanati ai sanatatii

RESURSE Programe de

securitate a locuri de munca nepericuloase ALTI DETERMINANT I AI BUNASTARII produse de consum transport aparare

SANATATE

STARE DE BINE GENERALA

Performanele organizaiilor din sectorul de sntate


1. Realizarea misiunii sale 2. Achiziia i controlul resurselor 3. Dezvoltarea resurselor umane 4. Integrarea i gradul n care activitile sale sunt previzibile sistem de informaii, norme

Gestionarea serviciilor de sntate


Logica populaional este centrat pe atingerea obiectivelor Logica organizaional este centrat pe achiziionarea resurselor

Modele de performan organizaional:


1. Modelul centrat pe atingerea obiectivelor 2. Modelul relaiilor umane 3. Modelul deschis la mediu 4. Modelul proceselor interne de integrare a proceselor

10

Modelul organizational Modelul centrat pe atingerea obiectivelor Modelul relaiilor umane

Perspectiva de evaluare Centrat pe rezultate

Indicatori de masurare Productivitate eficacitate

Centrat pe procese de negociere a actorilor

Modelul deschis la mediu Modelul proceselor interne de integrare a proceselor

Centrat pe achizitionarea de resurse in functie de pozitia organizatii in mediu Centrat pe procesele de decizie satbilitate echilibru

climat organizational morala coeziune conflicte supravetuirea organizatiei credinta adaptare suport extern coordonare optimizara edciziilor programe de crestere a calitatii

MANAGEMENTUL SNTII MANAGEMENTUL STRUCTURILOR SANITARE


11

CURS 3 Servicii de sntate - de la necesitate la utilizare, 2 ore SISTEMUL DE NGRIJIRI DE SNTATE:


resurse umane resurse financiare resurse materiale resurse informaionale resurse simbolice Diferenta dintre starea de sanatate prezenta si cea ideala reprezinta o nevoie de inteventie concretizat prin efecte pozitive asupra profilului epidemiologic de morbidate raportat prin idicatori de frecventa a bolilor ( incidenta, prevalenta) si indictori de mortalitate. Harta epidemiologica regionala cu cartografierea patologie sunt un instrument util pentru panificarea si optiunea tipului de interventii, premize de eficienta si eficacitate in sistemul de ingrijiri de sanatate. Modelul DENVER 1975 argumente epidemiologice cantitative modificarea factorilor: de mediu, biologici comportamentali, apoi organizarea ngrijirilor medicale) intervenii ptr. ncetinirea i reducerea frecvenei bolilor, reducerea deceselor (ptr. boli cardio-vasc., cancer) comportamente nesanogene fumatul campanii de educaie medical

Fenomenul BOALA
Boala reunoscut vs boala tratat 12

Sntate vs funcionaliate adecvat Punct de vedere medical clinician scop: fundamentarea unor intervenii: medicale clinice, laborator, intervenionale, terapeutice Punct de vedere bolnav scop sntate = stare de bine complex, Tratarea bolii, mbuntirea sntii vs. intervenii pentru bunstare Programe de asisten social, mbuntirea calitii mediului Mecanisme pentru cretere a speranei de via Modele de sisteme de sntate = validare = Europa de Vest vs. Europa de Est. Politici de sntate = complexitatea relaiilor ntre factorii care influeneaz; sntatea, intervenii, echilibru, resurse.

13

SNTATE
Modelul actual al sistemului de sntate
Mediu social Mediu fizic Zestre genetic

Raspuns individual: comportamente biologie Sntate i funcionare BOAL Sisteme de ngrijiri de sntate

bunstare

prosperitate

Modelul actual grupeaza diferiti determinanti ai sanatatii la care se adauga rapunsul idividual al gazdei care include intelesul epidemiologic clasic. Comportamentul nu mai este vazut ca un factor independent care tine de libertatea de algere a individului care il responsabilizeaza pentru comportament nesanogene. Comportamentul este considerat un raspuns complex , individual la factorii de mediu in special cei sociali si economici. Presiunea grupului social din care face parte individul cat si mijloacele economice de care acesta dispune pot conditiona in mod considerabil alegerea individului asupra comportamentului. Reinterpretarea factorilor biologici este o alta propunere lansata de catre acest model care vine tot ca un raspuns de natura biologica individuala con stitutionala la factorii de mediu sociali si fizici pe un anumit fond de receptivitate determinat genetic. Influenta evenimentelor sociale preluate si asimilate de catre sistemul nervos dar si cel afectiv este sustinuta de constatarea disfunctionalitatilor endocrine si imunologice comunicate in literatura de specialitate. Acestea la randul lor fac individul mai vulnerabil sau mai rezistent la factori responsabili de aparitia bolii.

14

Acest model ofera si explicatii asupra mecanismemelor prin care s-a reusit o crestere a sperantei de viata, cu particularizare la comunitatile care eficientizeaza serviciile de ingrijiri de sanatate prin costuri relativ mici si beneficii mari. Modelul actual este o sursa e inspiratie pentru politici de sanatate, bazate pe elatia complexa de conditionare reciproca a fcatorilor implicati. Modelul lui Lalonde (Minc D., Marcu M. (coord), 2004) demonstreaz c factorii care influeneaz sntatea au diverse ponderi n aceast corelaie; astfel, dezvoltarea economic a societii (standardul de via al individului) are cea mai mare influen, de peste 50% asupra sntii acestuia, urmeaz materialul genetic motenit, stilul de via adoptat i factorii de mediu (obiceiuri de alimentaie, exerciiu fizic, stres, condiii de munc, comportament de prevenirea i tratare a problemelor de sntate, consumul de tutun, alcool, droguri etc.), nivelul de educaie al individului, n cele din urm, serviciile medicale intervenind doar cu o pondere de 1520%.

Serviciul Naional de Sntate (S.N.S.), tip Beveridge: imaginat de britanici,


funcioneaz n Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Anglia. Caracteristici: - sursa de finanare: taxe generale; - controlat de guvern; - dispune de buget de stat; - exist i un sector privat; - acces liber la servicii pentru toi cetenii; - acoperire general a populaiei cu servicii de sntate; - conducere prin autoritile de stat;

15

- medicii sunt: salariai sau pltii n funcie de numrul pacienilor nscrii pe listele lor (capitaie); - se practic o co-plat a unor pri din costul unor prestaii. Avantaje: - impact pozitiv asupra strii de sntate; - relativ neoneros (nu este greu de suportat de ctre populaie). Dezavantaje: - liste lungi de ateptare pentru anumite acte medicale; - medicii lipsii de stimulente; - doz mare de birocraie.

Sistemul de Asigurri Sociale de Sntate (S.A.S.), tip Bismark:


funcioneaz n ri ca Austria, Frana, Olanda, Germania, Belgia. Acest sistem a constituit sursa de inspiraie n elaborarea sistemului actual de asigurri sociale din ara noastr. Caracteristici: - finanat, n general, din contribuia obligatorie a salariailor i patronilor (cotizaii), n funcie de venit i din taxe generale; - acoperire larg , dar nu total (rmn neasigurate persoanele care nu lucreaz); - gestionarea fondurilor se realizeaz prin agenii; - ageniile contracteaz cu spitalele i medicii de familie sau medicii generaliti serviciile ce urmeaz a fi oferite asigurailor; - contractele cu practicienii au la baz taxa/serviciu, taxa/prestaie, iar cu spitalele prin bugete globale. Avantaje: - performane medicale relativ nalte; Dezavantaje: - cheltuieli - cele mai mari din Europa; - costurile administrrii sale sunt mari;

16

- genereaz consum indus ridicat cu posibilitatea apariiei unor fenomene perverse, cum ar fi: riscul moral (la un serviciu al crui pre este zero, cererea depete totdeauna oferta); selecia advers (se refuz asigurarea grupurilor costisitoare prin volum nalt al consumului sau costul ridicat al prestaiilor).

Sistemul Semasko
planificare centralizat; finanare integral de ctre stat; monopolul statului asupra serviciilor medicale; absena sistemului privat (aspecte reunite n reglementarea juridic, respectiv Lg. 3/1978-Lg.sntii ); administrarea rigid din punct de vedere administrativ, preluat dup 1989 de ctre sistemul managerial.

AVANTAJE
acoperirea general a populaiei; -accesul liber la serviciile de sntate. -obligativitatea unui examen clinic general, anual, pentru evaluarea strii de sntate (existena la nivelul unitilor primare de asisten medical, a registrelor de bolnavi cronici, nregistrarea i supravegherea femeii gravide, programe naionale de vaccinare a populatiei);

DEZAVANTAJE
abordare centralizat i inechitabil a resurselor; -slaba calitate a serviciilor medicale; -lipsa sever de medicamente i aparatur medical; -numr redus de paturi i personal medical insuficient; -lipsa libertii de alegere a medicului de ctre pacieni; -subfinanarea cronic a unor spitale; -lipsa reaciei fa de necesitile locale; -o proporie sczut a medicilor generaliti care ofer ngrijiri primare de sntate;

17

MANAGEMENTUL SNTII MANAGEMENTUL STRUCTURILOR SANITARE CURS 4 Reforma n sistemul sanitar, 2 ore
Date generale Conform Organizaiei Mondiale a Sntii, (1948) sntatea este o stare de bine complet din punct de vedere fizic, mintal i social i nu doar absena bolii sau infirmitii. Prin aceast definire modern, sntatea individului este strns legat de conceptul de calitate a vieii, aspect care reflect o mbinare eficient a politicilor sociale din domeniul sanitar cu alte tipuri de politic social, pentru o investire ct mai adecvat n recuperarea capitalului uman al respectivei comuniti. n 1977 Adunarea Mondial a Sntii i-a propus ca obiectiv principal ca pn n anul 2000 toi oamenii s ating un nivel de sntate care s le permit o via productiv din punct de vedere social i economic. n epoca modern, datorit mobilitii facile prin deschiderea granielor, sntatea unei comuniti a devenit vulnerabil i dependent de sntatea altor comuniti. Acest context a generat strategii comune de cooperare regional ntre ri, cu identificarea soluiilor pentru ameliorarea problemelor globale sau comunitare de sntate i standarde de via. Naiunile Unite au stabilit pentru perioada 19902015 un plan de aciune la nivel mondial, pentru a mbunti unii indicatori globali implicai n dezvoltarea social cum sunt reducerea mortalitii infantile, mbuntirea sntii mamelor, combaterea unor maladii (HIV, malaria, tuberculoza). World Health Report consemneaz c "toate activitile al cror scop principal este de a promova, restabili sau menine sntatea" corespund unui sistem de sntate reprezentat printr-un ansamblu de elemente reunite ntr-un ntreg organizat, structurat pe relaii interdependente, prin care se asigur funcionalitatea unei activiti conform scopului urmrit. Relaia sistem-sntate, prin antrenarea unui ansamblu de resurse umane, financiare, materiale i informaionale pune accentul pe importana activitilor intersectoriale utilizate n diferite modaliti n promovarea sntii cu mbuntirea sau meninerea acelei stri de bine a populaiei. OMS n Raportul 2000

18

consider c asigurarea sntii reprezint un obiectiv esenial printr-un sistem sanitar care ar trebui s corespund ateptrilor populaiei, cu distribuirea echitabil a serviciilor de asisten medical. Acest aspect implic respectul pentru individ, autonomie i confidenialitate. Realizarea unui nivel ridicat de sntate are ecou i n orientarea i adresabilitatea pacientului n funcie de promtitudinea serviciilor medicale i de calitatea dotrilor din sectorului sanitar. Ca i n cazul sntii, scopurile rezultate se coreleaz cu nivelul absolut de receptivitate, cu modul de distribuire a serviciilor de ngrijiri medicale fa de exigenele populaiei n condiiile unei finanri echitabile, obiectiv principal, n care cheltuielile reflect capacitatea de plat i nu neaprat riscul de mbolnvire. Sunt ns de menionat i limite deoarece n nici o evaluare a strii de sntate a populaiei unei ri nu poate fi gsit o cifr relevant sau un echivalent cuantificabil pentru formularea "toate activitile" i nici un sistem de sntate nu poate realiza toate obiectivele propuse la un nivel maximal n mod simultan. Mai mult, din cauza dificultilor de stabilire a criteriilor i a posibilitilor de msurare i evaluare a sntii, definirea strii de sntate rmne nc un ideal a crui atingere are n vedere o serie de condiii eseniale: -s prezinte acoperire general; -s asigure o accesibilitate prompt; -s prezinte pertinen fa de nevoi; -s fie echitabil; -s fie eficace; -s prezinte eficien crescut; -s ofere posibilitatea de alegere; -s prezinte acceptabilitate social larg; -s implice responsabilitatea statului fa de sntatea public; -s utilizeze eficient resursele disponibile. n condiiile n care se discut despre direcii de dezvoltare ntr-un mod eficient i profitabil pentru o naiune, majoritatea rilor europene acord prioritate unuia sau altuia dintre obiectivele serviciilor de sntate prezentate, n sensul i perspectiva unei dezvoltri sociale durabile. Tranziia sistemului de sntate

19

n dezvoltarea istoric a sistemului de sntate, Romnia are o lung tradiie n organizarea sistemului de asisten sanitar. ntre primul i cel de al doilea razboi mondial, a existat un sistem de asigurri sociale bazat pe modelul Bismarck, model care funcioneaz n Germania, Austria, Belgia, Frana, Olanda. Sistemul are o acoperire larg, cu performane medicale nalte, dar cu cheltuieli mari. Categoriile de populaie fr asigurare nu au acces la beneficiile sistemului. Dup cel de al II lea rzboi mondial urmeaz o perioad de tranziie progresiv ctre un sistemul de sntate cu puternice influene i preluri ale modelului sovietic Semashko, un sistem tipic pentru rile din estul i centrul Europei, al crui scop principal era de atingere a unui nivel ridicat de echitate prin furnizarea de serviciile de ngrijiri medicale cu evaluarea strii de sntate pentru toi membrii societii. Prin intermediul Ministerului Sntii s-a creat un sistem extrem de standardizat, centralizat i strict reglementat cu avantaje i dezavantaje. Absena concurenei sau a iniiativei individuale, calitatea serviciilor de sntate, normele administrative rigide, dotarea tehnic, dup o analiz pertinent realizat de ctre factorii de decizie au creat presiuni pentru schimbare. Asupra dimensiunilor sociale a sntii considerat un drept social, la care trebuie s aib acces toi cetenii, trebuie avut n vedere ca modelul adoptat s fac previziuni pe termen lung i s se tie n ce punct trebuie acionat, pentru a se obine rezultatele dorite. Contribuii la gsirea modalitilor de mbuntire a sistemului serviciilor de sntate din Romnia i de evitare a erorilor reieite din experiena rilor europene din perioada postaderare se regsesc n continuarea aciunilor reformatoare i n utilizarea tehnologiei informaiilor i a comunicaiilor n concordan cu strategia UE n domeniu, pentru asigurarea dezideratului comun al rilor membre UE, sntate pentru toi. Reforma sistemul de sntate Sistemul sanitar din Romnia se afl ntr-un proces de rapid transformare. n acest context, una dintre cele mai importante probleme este legat de autoritatea i coordonarea ntregului proces al transformrii cu pregtirea procesului de schimbare fr a demonta sistemul existent pn la adoptarea unei noi politici de sntate. Astfel, au fost create noi organisme (Casa Naional de Asigurri de Sntate) i pachete legislative (Legea Asigurrilor Sociale de Sntate, Reforma sntii) cu roluri importante n domeniul

20

asistenei medicale, dar cu limite manageriale i administrative, funcionnd alturi de cele vechi care nu i-au ajustat structura i funcia n concordan cu noile realiti. Ca urmare a schimbrilor n plan politic dup 1989, noile autoriti din domeniul sntii i-au propus ca obiectiv major angajarea sistemului sanitar ntr-o ampl reform cu introducerea sistemului de asigurri sociale de sntate care s se bazeze pe experiena anterioar i s integreze experiena naional i internaional definind obiective pe termen scurt ct i cele pe termen mediu i lung. Meninerea funcionalitii sistemului sanitar anterior prin intermediul unor ajustri compatibile cu schimbrile viitoare a reprezentat un obiectiv important n elaborarea strategiei de reform cu evaluarea necesitilor actuale ale sistemului legate de organizarea normelor sanitare i a resurselor financiare, umane i materiale disponibile. Reforma i propune astfel s revoluioneze politica sistemului sanitar actual prin conceperea unui sistem de sntate compatibil cu cerinele i legislaia Uniunii Europene, avnd n vedere particularitile naionale raportate la starea de sntate a populaiei, indicii demografici, situaia economic a rii, un cadru legislativ permisiv. Obiectivele propuse n cadrul reformei au avut n vedere: descentralizarea organizatoric, structural, financiar i echitabil a fondurilor ; promovarea unui sistem de sntate privat; posibilitatea separrii funciilor manageriale; gestionarea fondurilor prin Casa Naional de Asigurri de Sntate cu nlturarea dependenei de Ministerul Finanelor; programe de sntate naionale sau europene; asigurri sociale obligatorii care s ndeplineasc cerina de echitate i s reflecte starea de necesitate; nfiinarea unui cadru legal pentru asigurrile private de sntate. Prioritizarea acestor obiective este destul de dificil n cadrul unui sistem de sntate reformat dac avem n vedere motenirea n materie de dotare material i profesional, iar scopul urmrit vizeaz atingerea unui nivelul de practic medical european comparabil i compatibil cu ultimele nouti n domeniu, promovarea medicinii preventive, cercetare, aplicarea de tehnici medicale la scar naional.

21

De ce reforma n sntate este n mod particular dificil i n ce msur un sistem sanitar este mai bun dect altul? n comparaie cu alte domenii ale politicii i strategiilor publice, reforma sectorului de sntate este de multe ori dificil, deoarece sunt multe segmente ale sectorului de sntate organizate i finanate n moduri diferite, folosind personal cu pregtire profesional diferit. Aceast complexitate rezult i din limitele cunotinelor disponibile referitoare la cum?, de ce? i unde? ngrijirile medicale funcioneaz cel mai bine. n Romnia noul sistem de asigurri de sntate, inspirat de o versiune modificat a modelului Bismarck a fost introdus odat cu Legea Asigurarilor Sociale de Sanatate Legea nr.145/1997. Din analiza obiectivelor sistemului de asigurri de sntate se pot reine o serie de caracteristici care pot fi grupate n avantaje i dezavantaje: Avantaje: - creterea descentralizrii sistemului de sntate ; - fondurile destinate sistemului de sntate sunt independente de schimbrile politice; - calitatea asistenei medicale poate fi real mbuntit prin impunerea de ctre Casa Naional de Asigurri de Sntate a unor standarde de calitate ; definirea clar a pachetului serviciilor de sntate; introducerea de tehnici performante cu susinere financiar; aplicarea screening-urilor pe categorii de boli. o - dificultatea stabilirii contribuiei ce trebuie pltit de persoanele liber profesioniste, avnd n vedere variaia veniturilor realizate de acetia; o - necesitatea acoperirii i persoanelor nesalariate; o - asigurrile de sntate reprezint un fel de tax pe munc, ceea ce implic un cost adiional pentru angajatori. Condiionarea accesului la servicii prin introducerea asigurrii de sntate a dus la apariia de segmente ale populaiei care, prin neasigurare, nu mai pot beneficia dect de serviciul de urgen. Un numr mare de persoane, dei sunt asigurate, au acces limitat la asistena medical pe fondul bugetului foarte redus, iar un segment din populaie, dei asigurat prin

Dezavantaje:

22

plata contribuiei, nu poate beneficia de serviciile medicale necesare, datorit inexistenei sau insuficienei furnizorilor n aria geografic de domiciliu.

23

MANAGEMENTUL SNTII MANAGEMENTUL STRUCTURILOR SANITARE CURS 5. Finanarea sistemului de sntate, 2 ore

Finanarea sistemului de sntate mecanisme de generare a fondurilor pentru susinerea activitii sectorului de sntate . Principalele surse de fonduri pot fi: o impozitele, o contibuiile de asigurri sociale, o primele de asigurri private o plile directe. Pot exista i alte surse cum ar fi: o finanarea extern sau o form numit o finanare comunitar. Majoritatea sistemelor sunt mixte astfel nct este imposibil s situezi o ar n ntregime ntr-o anumit categorie . Finantarea din impozite - caracteristici: o este conditionata de competenta administrativa a agengilor fiscali si de disponibilitatea pentru plata a cetatenilor o poate fi singura sau principala metoda de finantare pentru sanatate. o finantarea unor activiati, institutii sau populatie care nu pot fi sustinute financiar prin alte surse. o Se pot face combinatii intre tipurile de impozit local, regional, national o Guvernul poate asigura serviciile prin spitale proprii, ambulator poate fi privat, fie servicile de sanatate independente, fie impozitele sunt un supliment la asigurarile sociale. 24

Asigurari sociale: caraceristici o Completare din venituri proprii in special pentru ei cu venituri mici o Destinatie precisa nu sunt folosite pentru alte scopuri o Fondul alocat este reglemetat legal si u poate fi schimbat usor o Acopera anumite grupuri o Pot face parte dintr-un sistem unitar o Pot fi cu nivel de contributie diferentiat Asigurari private : caraceristici o Au caracteristica sigurarilor sociale de distribuire a riscului toti platesc dar numai unii beneficiaza o Companiile prefere asiguraea individului sanataos si nu a categorilor de indivizi cu boala cunoscuta o Pot furniza un sistem propriu de servici de ingriji medicale sau prin contract la alti furnizori o Posibilitatea contribuabiluli de a trece de la o companie la alta o Reglarea pretului asigurarilor prin presiunile de piata cu dezavantajul pentru cei bolnavi si fara surse de a putea face fata situatiei. Plati directe: caraceristici Aproape toate sistemele de sanatate folosesc unele plati directe facute de pacientii furnizorilor de servicii, dar in putine cazuri persoanele care nu au nici un fel de asigurari platesc in totalitate ingrijirile de care beneficiaza in acest fel Probleme potentiale cauzate de finantare o Bani insuficienti o Incapacittea de a controla coturile o Distributia poverii costurilor o Distributia accesului la ingrijiri de sanatate o Distributia tipurilor de servicii Principalele mecanisme de plata a furnizorilor de servicii de sanatate

25

Plata modalitile prin care banii strni prin finanare sunt transferai persoanelor i organizaiilor din sectorul de sntate . Instituiile (n principal spitalele) pot fi pltite n multe feluri: pe caz externat, pe zi de spitalizare, pe serviciu, printr-un buget global.

Practicienii pot fi de asemenea pltii pe: pe serviciu, plata furnizorului de serviciu pentru serviciu prestat (consulatie, investigatii, teste diagnostice, chirurgie etc.) pe baza de diagnostic, plata fixa pe catgorii de diagnostic fara variatii in functie de servicicle furnizate in mod real pe baza capitaiei, plata fixa pe intervale determinate de timp pentru fiecare individ cu scopul satisfacerii nevoilor de sanatate buget global buget total pentru o anumiat peioada de timp bine determnata apreciat in raport cu anumite criterii: populatie deservita costuri istorice numarul de seviciic furnizate numarul si tipul de episoade de ingriji dupa timpul lucrat plata pentru timpul lucrat calculat pe ore de lucru pe caz rezolvat, plata acordata pe caz rezolvat functie de complexitatea acestui si numarul de servicii acordate ( sisitemul DRG - ICM indice case mixte). prin salariu, plata unui profesionist cu o suma de bani specificata in prealabil pentru servicii furnizate intr-un anumit loc si pentru o anumita perioada de timp Fiecare dintre acestea introduce anumite efecte stimulatoare folosind o serie de stimulente cheie:

26

Mecanism Plata per serviciu Plata pe diagnostic

Folosit pentru alocarea fondurilor, remunerare sau ambele ambele ambele

Stimulente cheie Cresc nr de servicii Scad resurse utililizate Exces de tratament, servicii Cresc nr de servicii Scad resurse utililizate Atrag cazuri mai putin grave Manipulare diagnostic Tratament insuf Servicii putine Cresc nr de persoane inscrise Scad servicii pe persoana Cresc servicii preventive Atrage indivizi sanatosi Tratament insuf Servicii putine Activiatate in raport cu salariu Prea putine servicii Calitate redusa Eschivare de la munca Cresc nr ore lucrate Crsc activitatile stabilite nivelului de plata Calitate redusa Eschivare de la munca Cresc orice uniati folosite ptr. a determina si justifica bugetul eschivare pe orice dimeniune care nu priveste bugeul

Plata pe capitatie

ambele

Plata pe salariu

Numai remunerare

Plata pe timpul lucrat

Numai remunerare

Buget global

Doar alocare de fonduri

Principii de realizare a sistemelor de plata o Echilibrarea elementelor prospective si retrospective ale sistemului de plata 27

o Cei care suporta riscul finaciar il pot prelua eficace o Minimalizarea posibilitatilor de raspunsuri strategice in interes propriu sau manipularea calor care sunt finantati o Disponibiltatea capacitatilor administrative si manageriale pentru eficienta sistemului de plata o Mecanism de plata adecvat contextului o Utilizare mare/mica a serviciilor o Modele ineficiente de utilizare a resurselor

28

MANAGEMENTUL SNTII MANAGEMENTUL STRUCTURILOR SANITARE

CURS 6 Structura organizainal a sistemului de sntate: macrostructura i microstructura, 2 ore


Structura organizainal a sistemului de sntate cu cele duoa componente macrostructura i microstructura sunt variabile care infuenteaza performanta sistemului de sanatate. Ele reprezinta o tranzitie in randul variabilelor, finantare si plata care genereaza orgnaizarea precum si oportunitatea de rapuns a acesteia la variabilele mentionate. Variabilele organizationale sunt macrostructura microstructura. Macrostructura se refer la: setul de organizaii rolurile lor funcionale, conducerea lor sursele lor de suport financiar. Microstructura se refer la: ceea ce se ntmpl n interiorul organizaiei., cum influeneaz felul de oameni pe care i recruteaz, stimulentele pe care le ofer propria structur de autoritate, responsabilitate i luare a deciziilor,

29

modul n care organizaia rspunde la stimulentele pe care le genereaz finanarea sistemele de plat Macrostructura structura Functiile se refera la modul de impartire a activitatilor intre care sa tina cont de anumite prioritati de sanatate cu alocare de fonduri corespunzatoare. Acordarea de catre o organizatie sanitara de servicii la asigurati si neasigurati trebuie sa tina cont in ce masura poate acoperi cheltuielile. Alocare de resurse tine cont de cele trei procese de alocare de resurse mecanisme de piata, = trebuie sa satisfaca cumparatorii = implica vanzatori si cumparatori =implica presiune competitiva buget = dobindirea de resurse prin proces politic bugetar cu atragere de capital politic pentru pacientii multumiti si angajati recunoscatori alocatii grats sau programe =dependenta de cel care ofera alocatii Responsabilitate determina tipul de presiune asupra managementului organizatiei in ceea ce priveste felul in are foloseste orice libertate de decizie are disponibila. Microstructura organizatie este constituita din indivizi aflati in competitie care urmarec sa foloseasca activitatile si resursele pentru atingerea scopurilor propuse. comportamentul acestor indivizi depinde de preferintele si oportunitatile lor, cat si de stimulentele externe la care sunt supusi. putere acestor grupuri de a influenta organizatia depinde de capacitatea de decizie sau de influenta pe care o exercita supra celor care iau decezii. experienta istorica a organizatiei reflectata in regului, strategii, proceduri care la randul lor modeleaza atat oportunitatea cat si puterea indivizilor sau a grupurilor din interiorul organizatiei. indivizii inclusiv pacientii reactioneaza de asemenea datorita interferentei de preferinte si oportunitati. 30

Comportamentul unei organizatii - punct de vedere managerial : context extern o mobilzare pentru resurse o gradul de dependenta fata de piata, bugete, alocatii o raportul intre autonomie si centralizare in ceea ce privesc resursele putere si liderii o grupurile de indivizi cheie o scopurile si obiectivele lor o influenta pe care o au si puterea de decizie o daca este respectat o fata de cine raspunde si ce presiuni creeaza acest lucru stimulente si control o ce au de facat membrii oragnizatiie pentru a obtine stimulente o in ce masura comportamentul este monitorizat si legat de stimulente o cit control discetional au superiorii in atribuira de stimulente o puterea stimulentului si influenta lui asupra modelarii comportamnetului membrilor oraganizatiei. structura si practicile o ierarhie si subordonare o dezacord suprimat, tolerat, incurajat o reguli de distributi a muncii o incorporarea experienta organizatie in structura si practicile ei o cine culege si distribuie informatia o cine sunt eroii organizatiei si care sunt ideiile lor

31

MANAGEMENTUL SNTII MANAGEMENTUL STRUCTURILOR SANITARE

CURS 7 Reglementarea juridic a sistemului de sntate, 2 ore


Cadru legislativ al sistemului de sntate Sntatea individului concept legat de starea de bine din punct de vedere fizic, mintal i social ct i de calitatea a vieii, reflect o mbinare eficient a politicilor sociale din domeniul sanitar cu alte tipuri de politic social, pentru o investire ct mai adecvat n recuperarea capitalului uman. Relaia sistem-sntate, presupune antrenarea unui ansamblu de resurse umane, financiare, materiale i informaionale cu accent pe importana activitilor intersectoriale n promovarea sntii. Evaluarea dimensiunilor sociale a sntii n timp a avut n vedere ca modelul adoptat n organizarea sistemului de asisten sanitar s fac previziuni pe termen lung i s se tie n ce punct trebuie acionat, pentru a se obine rezultatele dorite. Reformarea sistemului sanitar actual are ca obiectiv conceperea unui sistem de sntate compatibil cu cerinele i legislaia Uniunii Europene avnd n vedere particularitile naionale raportate la starea de sntate a populaiei, indicii demografici, situaia economic a rii, un cadru legislativ permisiv. Noile reglementari au schimbat practic ntreaga structur a sistemului sanitar i au stabilit cadrul legal pentru trecerea de la un sistem integrat, centralizat la un sistem de asigurri sociale de sntate, mult mai descentralizat i pluralist, cu relaii contractuale ntre fondurile de asigurri de sntate i furnizorii de servicii de sntate. Noile reglementari au schimbat practic ntreaga structur a sistemului sanitar i au stabilit cadrul legal pentru trecerea de la un sistem integrat, centralizat, proprietate a statului i controlat de ctre acesta, la un sistem de asigurri sociale de sntate, mult mai

32

descentralizat i pluralist, cu relaii contractuale ntre fondurile de asigurri de sntate i furnizorii de servicii de sntate. Avnd n vedere c datele prezentate in cursurile precedente in special cele referitoare la reforma in sistemului sanitar se bazeaz pe reglementri juridice, acestea vor fi prezentate n sintez. Pe intervalul prezentat reglementrile juridice realizeaz o punte de la sistemul centralizat, legiferat prin Lg. 3/1978, la noua reforma n domeniul sntii concretizat n Lg. 95/2006, care reprezint actuala lege a sntii. n relaia Ministerul Sntii-Direcia Sanitar Judeean, dup 1989 are loc descentralizarea sistemului de sntate cu trecerea de la autoritatea deplin a Ministerului Sntii la autoritatea teritorial cu competene multiple ale Autoritii de Sntate Public . Apariia Casei Naionale de Asigurri de Sntate n 1996 promoveaz noi tipuri de raporturi juridice n relaia medic - Ministerul Sntii -Colegiul Medicilor - Casa Naional de Asigurri de Sntate. Acreditare profesional i obligativitatea educaiei medicale continue este de competena Colegiului Medicilor, iar Ministerul Sntii are rol de coordonare i propagare a programelor de sntate. Legea 145/2002 a asigurrilor sociale de sntate, primul act normativ care a introdus principiile asigurrilor sociale de sntate, a venit cu caracteristici noi i democrate prin includerea populaiei ntr-un sistem unitar de protecie social, oferind un pachet definit de servicii medicale reglementate prin Contractulcadru, care permite alegerea liber a medicului, unitii sanitare i a casei de asigurri de sntate. Relaia pacient-Casa Naional de Asigurri de Sntate prevede prin reglementarea juridic obligativitatea participrii la fondul de sntate din care decurge dreptul i accesul la servicii medicale i gratuite. Legea privind cardul european i cadrul naional de asigurri sociale de sntate transpune prevederile Uniunii European n domeniu. Introducerea cardului reprezint o iniiativ cu profund caracter social prin care se garanteaz dreptul la sntate n spaiul european.

33

Cu semnificaie aparte i din punct de vedere juridic este relaia medic-pacient care face referire la dreptul pacienilor la servicii medicale, aspect prevzut ntr-un numr mare de acte normative, precum i dreptul la o a doua opinie medical. Malpraxisul medical, prin reglementare juridic a responsabilitii profesionale (Legea 95/2006) acoper vidul legislativ existent delimitnd exact rspunderea persoanelor care activeaz n sistemul de sntate. Personalul medical, prin exercitarea profesiunii sale nobile, contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale omului, consacrate in art. 22 al Constitutiei Romaniei - dreptul la viata si dreptul la integritate fizica si psihica. Exercitarea profesiunii medicale implica respectarea unor norme deontologice si juridice. Normele deontologice stabilesc minimum de morala specifica pentru exercitarea acestei profesii, iar in masura in care incalcarea unora dintre aceste norme pericliteaza valori aparate de drept, acestea din urma sunt reglementate ca si norme juridice. Termenul de malpraxis este vehiculat in societatea romaneasca fara ca majoritatea celor care-l utilizeaza sa-i cunoasca continutul. Malpraxisul sintetizeaza de fapt raspunderea civila a medicului fata de un prejudiciu provocat prin actiunea sa pacientului. Deci pentru a exista malpraxis trebuie sa existe: un act medical incorect, un prejudiciu real si cert produs pacientului si o legatura de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea medicului si prejudiciul provocat pacientului. In toate tarile civilizate medicul raspunde pentru greselile sale civil, dar nu si penal. Malpraxisul inlatura raspunderea penala a medicului. Aceasta atitudine este de fapt o atitudine pragmatica din partea societatii. Deoarece eroarea si greseala medicala fac parte integranta din profesie (nicaieri si nicicind in lume ele nu au putut fi eliminate) sa considerat ca este mult mai eficient sa se axeze actiunile pe preventie si atunci cind totusi ele se produc este mai eficient sa se acopere prejudiciul produs pacientului decit sa trimiti o persoana calificata, in care ai investit (medicul) in inchisoare. Bineinteles cu

34

exceptia culpelor grave pentru care cel vinovat este exclus din corpul medical. Culpe grave nu prin rezultatul lor, ci mai ales prin comportamentul medicului respectiv. Definitie / Malpraxisul este definit in art. 642 al legii 95/2006 ca fiind eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice. Lipsa unei reglementari legale. Obligatia asigurarii pentru malpraxis Eroare profesionala generatoare de prejudicii; Fapta: - comisiva indeplinirea defectoasa a actului medical Forme de raspundere Disciplinara Responsabilitatea pentru incalcarea normelor de deontologie medicala de compententa Colegiului Medicilor posibilitatea ridicarii dreptului de libera practica Administrativa fata de institutia sanitara cu posibilitatea desfacerii contractului de munca; Civila recuperarea prejudiciului Odata inteleasa latura juridica a notiunii de malpraxis cea economica se contureaza ca o masura de protectie menita sa acopere, pe o arie cat mai larga, eroarea profesionala din domeniul medical. Desfasurarea activitatii profesionale in mod competent, constiincios cu devotament are rol profilactic privind responsabilitatea profesionala prevenind savarsirea faptei de malpraxis. - omisiva - neindeplinirea obligatiei

35

Bibliografie: 1. Legea 3/1978 2. Legea 95/2006 3. Legea 145/1997 4. Legea 145/2002 5. OMS Raport pe 2000
6. Aurora Dragomiriteanu, Managementul organizaiilor medicale, Managementul

Serviciilor de Sntate, Iai 2003.


7. Bostan, D.T. Epure, Elena Toader, Marina Popa, A. Blnaru, Management bancar

reglementri i instrumente de plat, Ed. Ovidiu University Press, Constana, 2005 ISBN 973 614 286 8.

36