Sunteți pe pagina 1din 20

Tema 3. Amenajarea tehnologica a hotelurilor 1.Compozitia si organizarea functionala in hotelul. 2. Structura spatiilor in hotel 3.

Caracteristici tehnico-functionale ale amenajarilor hoteliere.

Compozitia si organizarea functionala in hotelul. In general, hotelurile cuprind urmatoarele functiuni, care deternima amenajarea anumitor spatii si crearea anumitor servicii: 1. posibilitatea de a se odihni - Prezinta loc de recreere, relaxare, reculegere -la asigurarea acestora contribue-amenajarea camerei de cazare, amenajarea grupului sanitar, amenajarea spatiilor commune, numarul si calitatea echipamentului. 2. posibilitate de a realiza activitati lucrative - prezinta loc de lucru si comunicare- la asigurarea acestora contributeechipamentul camerei de cazare(telefon etc.), echipamentul specific(internet, modem, fax, printer), echipamentul salilor de conferinta, de convorbiri etc. 3. animatie(miscare ) accesul in hotel, intarea in hotel, circulatiile orizontale si verticale, afisaje, informare. 4. agrement- loc de distractie, activitati sportive: 5. aspecte comune-loc de armonie si de securitate.

Funciunile hotelului:

Odihn

Lucru

Relaxare,reculegere: -amenajarea camerei -amenajarea bii -amenajarea localurilor comune -Numrul i calitatea echipamentului
Aspecte comune

Lucru ,comunicare: -echipamentul camerei (telefon etc.) -echipament specific (internet,modem etc.) -echipament de salon i localuri comune

Animaie

Deplasare: -accesul n hotel -intrarea n hotel -coridoare,scri -afiare,informate -etc.

Armonie i securitate: -aspect exterior (arhitectur,concept etc.) -aspect interior (decorare, amenajare,acces la diverse camere) -calitate (primire,deservire etc.) -securitate (securitatea persoanelor i a bunurilor)

Agrement

Distracie,activiti sportive: -amenajare exterioar (tenis,piscin,golf etc.) -amenajare exterioar ( sal de for) -activiti culturale locale etc.

Amenajarile exterioare ale hotelului: Acestea se divizeza in domenii ce concureaza in asigurarea unei coerente in ceia ce priveste imaginea de ansamblu a hotelului - Accesul - Parcaje si garaje - cladirea; - intrarea principala. Accesul la hotel include ca elemente - indicatoarele rutiere, firma(tot mai frecvent incude denumirea marcii comerciale promovata de hotel), elemente publicitare (banere, afisaje etc.- continutul acestora trebue sa fie pe cit de posibil informative continid logo-ul, telefon, mijloace de deplasare etc ). Amplasare in spatiu a acestora tine de reglamentarile in vigoare si de bugetul destinat in aceste scopuri.

Parcaje si garaje pentru auto oaspetilor . Contribue la imaginea hotelului si trebue sa raspunda celor doua cerinte de baza: - sa pezinte un serviciu pentru oaspetii hotelului: trebue sa fie practice, bine situate, in stare buna. - sa asigure siguranta: trebue sa fie privative, securizate, suparavegheate(vizualizare video), pazite.
De regula se organizeza in sub sau demisoluri fie in cadrul cladirii, fie sparat de ea.O conditie obligatorie este prezenta unei sisteme deventilare a aerului.

Spatiile verzi si constructiile cu destinatie sportiva.


Tot mai frecvent in cadrul loturilor de teren destinate constructiilor hoteliere sunt prevazute fusii de arbori si/ sau arbusti.. Multe dintre hoteluri ofera oaspetior posibilitate de a face sport, dispunand de constructii cu destintie sportiva: corturi de golf , tenis de camp, piscine, terenuri de joaca pentru copii etc.

Cladirea hotelului. Se ia in vedere -amplasamentul un factor important al succesului. Este necesar de realizat studii de amplasament anterior amplasarii effective a cladirii. -dimensiunile volumetrice: corpul cladirii este influentat de diverse reglamentari avind in vedere statutul de cladire publica: trebue sa intruneasca insusiri arhitecturale si estetice(dispozitia in spatiu-insorirea; inaltimea numarul de niveluri; stilul arhitertural, materialele de constructie, decoratiile etc) si sa se conformese bugetului si principiului rentabilitatii(cost argumentat). -fatada- ea corespunde acelorlas cerinte mentionate mai sus. Totodata, fatada poate constitui un element de personalizare a conceptului de hotel Intarea principala in hotel
Contribue: -identificarea de la distanta si destinctia hotelului; -flatarea clientului -trecerea din exterior in interior si viceversa Constitue: -primul punct de contact al oaspetelui cu hotelul si creaza prima impresie(uneori categorica) despre hotel(prin elementele decorului, stilul arhitectural si curatenia); Permite: -protectia oaspetilor de intemperii( soare puternic, ploae, ninsoare etc,)

Simbolizeaza: -dorinta de a cunoaste si lumea interioara(cu cit este mai atragatoare cu atit dorinta este mai mare) Asigura: -protectia persoanelor si a bunurilor aduse de catre oaspeti la hotel, integritatea patrimoniala a intreprinderii hoteliere Aspectul arhitectoral al intarii principale in hotel este o problema ce necesita solutionare in cadrul elaborarii proectului cladirii.De regula solutia tine de caracterul hotelului si categoria de vizitatori si poate reprezenta o stuctura monumentala sau una foarte simpla, de tip magazin.La unele hotele sunt prevazute intari separate pentru bagaje.

Intrare pentru personal si caile de acces pentru transporul de serviciu.


De obicei, intrare pentru personal se face din curtea cladirii, fiind prevazute legaturi cu retiuaua stradala care o deserveste..Petru transportul de mare tonaj la fel sunt prevazute cai de acces.

Amenajarea interioara
Indiferent de tipul sau de marimea unui hotel, principiile de organizare interioara sint asemanatoare, pentru ca sectoarele de baza sint aceleas: cel legat de primirea oaspetilor(receptia), de gazduirea lor (cazarea) si de alimentare (restaurantul), completate cu spatiile aferente serviciilor de intretinere, tehnice si cele destinate servirii personalului. Stabilirea schemei functionale, care in fond materializeaza procesul tehnologic din hotel, este o conditie a bunei functionari a unui hotel.( vezi scheme functionale) Compunera in spatiu a functiunelor principale a unui hotel poate fi realizata print-un sir de solutii. Asa numitul stil international al hotelurilor presupune formule plastice similare pentru cea mai mare parte a hotelurilor noi, contemporane, avand la baza acelas principiu: Receptia, spatiile comune si serviciile generale la nivelurile inferioare, dezvoltate in suprafata si pe orizontala si cazare intr-un corp suprapus, dezvoltat pe verticala.( vezi schemele) Solutia este caracteristica hotelurilor mari, cu grad de confort ridicat, care ocupa o suprafata mare de teren, cu multiple accese si spatii libere inconjuratoare. Solutia specifica hotelurilor mijlocii(cateodata si celor mari), amplasate intr-un mediu dens construit, in care terenul este limitat si cladirea se incadreaza de multe ori in fronturi de constructii existente, este suprapunerea aproape completa, in acelas contur exterior.In acest caz, primele niveluri sint atribuite receptiei si serviciilor comune si tehnice, ultimele fiind cele de cazare. Ca o varianta la aceasta solutie poate fi considerata cea in care doar serviciile de alimentatie sint scoase din corpul principal, indepartund astfel o serie de functiune mai incomode de zona de cazare, care se dezvolta pe mai multe niveluri. Este utilizata mai ales la hotelurile mici si mijlocii, amplasate intr-un mediu urban cu o densitate de construtie mai mica sau pe terenuri mai degajate de natura. In sfarsit, putem remarca si solutia cu o compunere pe orizontala a functiunelor principale: este solutia cea mai libera, cu cele mai mari posibilitati de incadrare in tern si de dazvoltare independenta a fiecarei functiuni. Deaceia este specifica hotelurilor mici, permanente sau sezoniere, amplasate intr-un cadru natural, liber, sau in statiuni balniare. Desi este una din cele

mai scumpe solutii, pentru ca ocupa cea mai mare suprafata de teren, este deosebit de agreabila pentru calatorul obosit de aglomeratia marilor orase. Solutiile pavilionare sunt adoptate in rezolvarea multor hoteluri sezoniere si presupun ca diverse functiuni sa fie adapostite in cladiri separate. Desigur ca aceste solutii de compunere in spatiu a functiunilor de baza nu sint singurele posibile, insa sint cele mai caracteristice si cele mai des intalnite. Dispunerea camerilor in cadrul etajului se poate face prin mai multe solutii: de tip coridor, pe o singura parte a a coridorului, in forma de Y, X, U, sau circulara.( vezi scheme)

2. Structura spatiilor in hotel mbinarea i distribuirea spatiilor in cadrul unitilor de cazare trebuie s corespunda urmatoarelor imperative: - sa asigure primirea clienilor, -optimizarea fluxurilor de circulaie (lucrtori i clieni) -organizarea muncii Inginerii specializai n ale hotelriei au stabilit anumite norme privind unitile hoteliere ce conin peste 100 de camere de cazare. Se opereaza cu termenul unitatecamera Prin unitate- camera se intelege suprafata ansamblului de spatii(localuri) destinate cazarii(locative) raportata la numarul de celule- camere construite sau proiectate. ansamblul localurior(spatiilor) destinate(afectate)- este -celulele camere (camera propriu zise) -vestibul -grup sanitar - spatiu servicii de etaj -circulatiile Unitatea globala camera se calculeaza dupa aceias metoda integrind spatiilor comune - holul de primire si suprafele destinate serviciilor si anexele complementare activitatii de cazare.
Suprafaa unitate globala camera (m2) funcie de hotel Hotel cu restaurant 50 Hotel cu restaurant i sal de 65 reuniuni Hotele de 4* 70/75 Suprafaa unitate-camera (m2) pentu camer dubl in hotel 1* 22 2* 26 3* 32

4*

40

mere construite sau determinate: -celule camere (antreul,WC,baie, etc.) -spaii comune (coridor, scri,hol etc.) -spaii de deservire (economat,oficiu de etaj etc.) tatea camer se definete ca fiind o suprafa destinat cazrii ,divizat de numeroase celule camere construite sau determinate: -celule camere (antreul,WC,baie, etc.) -spaii comune (coridor, scri,hol etc.) -spaii de deservire (economat,oficiu de etaj etc.)

2.1 Holul de intrare -reprezinta imaginea hotelului;

-punct de sosire a oaspetilor; - loc de trecere(traversare) catre alte servici din hotel; -este punct de convergenta si de concentrare a oaspetilor(nod de circulatie, centru de informare pentru oaspeti, loc de intilnire); - nu presupune intrare pentru personal.

Primire

Imaginea cldirii: - dimensiunile volumetrice holului(suprafaa mimina conform normelor,nlimea) - Concepia(diverse intari/esiri, coridoare,goluri largi cu geamuri etc. - Cptueal/acoperimintul(perei n culori calde,materiale uzurii intensive) - Echipament: mobilier (mese joase, fotolii,banchete etc.); servicii (cabin telefonic, w.c etc.); accesorii (scrumiere etc.)
-decorare: plante, decoraii murale (tablouri,litografii etc.) -iluminat(conform normelor) direct sau indirect.

Funciile holului

Informare

De informare: -servicii de hol (w.c,telefon etc.) -acces la camare(ascensor,scri,etaje i numerele camerelor) -alte servicii(restaurant,bar,saloane) -activiti(banchete i reuniuni,informaii turistice i de animaie interne/externe) De documentaie: -tablou luminos -evalet

Securitate

-Toate persoanele care intr n holul hotelului trebuie s fie identificate de ctre personal; -Ieirile de securitate trebuie s fie vizibile i degajate;

2.2 Recepia Recepia constituie prima imagine interioar a hotelului att la nivel decorativ ct i la nivel al calitii serviciilor oferite. Recepia permite: -identificarea i localizarea imediat a hotelului de ctre client dup sosire; - comunicare optimal ntre client i personalul recepiei,confidenialitate; -crearea unei atmosfere clduroase (acustic adecvat,claritate concentrat asupra desk-ului etc.) Deosebim 3 domenii ale recepiei: -Front Office ansamblul de funcii care au contact direct cu clientela pe durata sejurului. -Back Office ansamblul de funcii cu menire administrativ sau comercial care contribuie la o bun derulare a sejurului, fr contact direct cu clientul. -spaiu tehnic regrupeaz tablourile de control(electric,alarma etc.)
Funciile hotelului Servicii: -Interne (curtorie trezire,depozitare etc.) Externe:pressing,taxi

Primirea informaiei Informaii(tarife,animaie i manifestaii,schimb etc.) Servicii clientelei: planuri,orare,activiti culturale,chei,ziare etc. Gestiunea: -Facturare -casieria -rezervare -night-auditor -check-ingul/ chek-outul Comunicare: Standart,mesajerie,reea de apeluri,gestiunea cabinelor,controlul i gestiunea liniilor de apel ale Clienilor.

Supraveghere: -Intrrile -plecrile i sosirile persoanelor -echipamente (saloane,iluminarea holului,sonorizare etc) -Alarme

2.3 Camera de cazare. Camera de cazare este ceia ce cumpara oaspetele la hotel. In acest cadru , ea poarta amprenta asteparilor impuse de oaspete. Deaceia este important de a cunoaste care sunt doleantele oaspetilor privind camera de cazare. Un sondaj a scos in evidenta tipologia functiunilor unei camere de cazare: - chambre Couchoir functia de baza fiind asigurarea somnului(primeaza) in raport cu alte functiuni;(hotele de clasa economica, fara stele) - chambre Sanitaire-oaspetele primeaza prezenta echipamentului sanitar in paport cu alte elemente ce determina confortul; - chambre Vacances- este formula clasica a camerei de cazare, accentul se pune pe confort (dispune de balcon, terasa cu vedere spre..., sezlong etc ); - chambre Travail- raspunde cerintelor omului de afaceri in materie de confort si-i ofera tot echipamentul indispensabil: prize adaptate pentru conexiunea modemului, spatiu de lucru, la fel- masa de calcat pantalonii, perie automata pentru pantifi etc; - chambre loisirs/detente(relaxare)- este cea mai scumpa formula de camera de cazare, propunind la echipamentul traditional ce asigura confortul unul specific cum ar fi: mini-bar, radio-reveil, TV-cablu, satelit, programe vidio Pot fi identificate trei zone in cadrul camerei de cazare -zona de primire; -zona somn/relaxare; -zona sanitara. Zona de primire: este constituit din antreu . Zona de odihn: camera de hotel ndeplinete tot mai multe funcii ( pentru unii reprezentnd loc de lucru, pentru unii loc de relaxare,reculegere). Pentru a satisface dorinele clientului se creaz condiiile necesare. Zona sanitar: echipament necesar pentru a menine igiena corporal. Doar deschiznd ua clientul trebuie s simt o senzaie de plcere, satisfacie. Amenajare cu gust,decor atrgtor, n totul trebuie s persiste originalitatea,culori calde,primitoare. Criteriile calificative a unei camere sunt: -suprafaa -aranjament -echipament*(mobilier si furnitura) -decorul Elemente in corelatie cu organizarea camerii de cazare: -confortul acustic(geamuri duble, usi inchise(pline), pereti izolanti); -iluminatul:poate fi direct, indirect sau mixt, conform nevoilor de utilizare(general- pentru camera, la capatul patului cu actiune dute-vinopentru confort, sulpimentat de lampi aplicate , lampa de masa pentru decoratie si confort.); -peretii: acoperi cu materiale rezistente la soc si frecare -podeaua:deseori mochetata(confort acustic), sau pavata(usurinta in intretinere si rezistenta la uzura) sau parchet(nobleta); -atribute de pat(exl. Lingeria de pat): matras, matras de lina, traversine, 4 perne(2 de rezerva), 2 plapume(1 de rezerva), cuvertura asortata cu perdelele si decorul camerii; -produse de primire:hirtie de scris, pix sau stilou etc, set de cusut, vaxa in hotele de lux;

-echipamente:(elemente de confort complimentare)-televizor, mini-bar, telefon, etc. -mobilier: echiparea de baza include-pat, masa, scaun(pentru fiecare pat), noptiera(pentru fiecare pat), -afirma stilul si imaginea de marca a cladirii, determina rezistanta, usurinta de intretinere, estetismul si raportul calitate-pret. -incalzirea si climatizare:generala sau individuala cu reglaj prin termostat.

.Tipurile utilizate in practica internationala sint variate, insa in principal se poate vorbi de: camera cu pat individual, reprezentind spatiul destinat folosirii de catre o singura persoana, latimea patului individual este de minimum 90 cm. Camera cu pat matrimonial, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre una sau doua persoane. Latimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm. Camera cu doua paturi individuale, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre doua persoane; Camera cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentind spatiul destint folosirii de catre un numar de persoane egal cu numarul de paturi. Camerele cu peste patru paturi individuale sunt considerate camere comune. Camera cu priciuri, reprezentind spatiul destinat utilizarii de catre mai multe persoane. Priciul reprezinta o platforma din lemn sau din alte materiale, pe care se asigura un spatiu de 200/100 cm pentru fiecare turist. Garsoniera, reprezentind spatiul compus din: dormitor,pentru doua persoane, salon, vestibul si grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despartit de salon print-un glasvand sau alte solutii care permit o delimitare estetica. Apartament, reprezentand spatiul compus din unul sau mai multe dormitoare(maximum 5 dormitoare) sufragerie, vestibul, echipare sanitara proprie. Suprafetele aferente camerilor de cazare depind de caracterul hotelului , gradul de confort,

tipul de partiu al etajului. Unele suprafete ale camerei de cazare caracteristice la unor hoteluri:
Camera cu un pat, mp 16.27 19.32 Camera cu pat matrimonial, mp 16.27 21.1 25.1 Camera cu 2 paturi, mp 19.75 21.78 -

1. 2. 3. 4.

Hotel Mercury Hotel InternationalMadeburg Hotel HiltonBerlin Hotel HiltonAmsterdam

Din aceste suprafete totale, repartitia pe diverse functiuni ar fi:


camera vestibul grup sanitar Camera cu 1 pat, % 64.8 12.9 14.6 Camera cu pat matrimonial. % 67.3 16.8 15.9 camera cu 2 pat.,% 72.5 12.9 14.6

Diverse solutii de realizare a camerelor de cazare sunt prezentate in schemele de mai jos: Raportul dintre diversele tipuri de camere de cazare( cu 1 pat, cu2 paturi, cu pat matrimonial, apartamente) depinde de caracterul hotelului, categoria de confort, solutiile constructive si alti factori. De exemplu in hotelurile de afaceri fondul de camere de cazare este dominat de camerele cu 1 pat( 60-80% din totalul de camere), in hotelurile de vacanta acest raprt este caracteristic camerilor cu 2 paturi( in unele hoteluri cifra fiind de 100 %), in hotelurile pentru sportivi, cele pentru tineret predomina in fondul de camere de cazare lele cu 3,4 si mai multe paturi. 2.4. Spatiile pentru personal si serviciile de etaj. Indicii rezultati din analiza a numeroase lucrari arata ca ponderea lor pe total este totus neimportanta si ca este de dorit justa lor dimensioanre. In mod curent ele cuprind functiunile necesare deservirii vizitatorilor si intretinerii camerelor, cum ar fi: un oficiu de deservire pe etaj, legat cu oficiul central al restaurantului prin intermediul caruia se serveste in camera miculdejun, in mod curent si ocazional, si masa; el trebuie sa asigure posibilitatea unor mici preparatii ocazionale si a depazitarii veselei necesare care de multe ori ramane pe etaj: de asemenea, trebuie asigurar spatiul rentru pastrarea si aranjarea mesei(pe rotite) pentru cazul servirii ei in camera; camera pentru calcat la dispozitia clientilor sau a persolalului; camera personalului de etaj cu dotarea sanitara corespunzatoare; camera pentru lengeria de pat curata si murdara; camera pentru materiale si utilaj de curatenie si intretinere; accesul la tubul de evacuare a gunoaelor; camera de bagaje, in care se depoziteaza cele ale vizitatirilor a caror camera nu a fost inca eliberata sau a celor care se eliberiaza inainte de ora plecarii Desigur ca existenta tuturor acestor spatii, precum si dimensiunile lor variaza de la caz la caz, fiind in functie de categoria hotelului si de solutiile constructive, precum si de gradul de mecanizare a diverselor servicii. La cele aratate mai sus se mai adauga si unele grupuri sanitare care, sunt de rezerva pentru cazul defectarii uneia de la camere sau completeaza dotarea mai redusa (in hotelurile de categorii medii si inferioare).

2.4. Circulatiile orizontale si verticale. Sunt spatii ce asigura legatura intre diverse spatii in hotel, contribuind astfel la realizarea procesului tehnologic.In mod curent ele cuprind: circulatiile orizontale( coridoare , holuri de etaj, holuri de pe langa lifturi si scari, galerii, pasaje s.a.) circulatiile verticale ( scarile: principale- pentru vizitatori si oaspeti, pentru personal si speciale-pentru evacuarea locatarilor in caz de incendiu sau alte pericole; lifturile: pentru vizitatori si oaspeti si pentru personal si bagajele oaspetilor; escolatoarele) 2.5. Spatiile pentru public. Din acesta catigorie de spatii fac parte:

Spatii pentru servicii de posta, telefon, telegraf; Grupurile sanitare comune, garderoba. salonele unitatilor de alimentatie, ( restaurant, bar, discoteca, casinou) sali pentru reuniuni( sala de conferinte, sala de banchete, sala de expozitii, sala pentru convorbiri s.a.) sali pentru agrement( sala de sport, pisina, bazine de innot, terenuri de tenis, ring, arena s.a.). 2.6. Spatii tehnice si anexe Spatiile tehnice au menirea de a adaposti serviciile, ce asigura functionalitatea hotelului.Din aceasta categorie fac parte: spalatoria ateliere de lucru magazii si depozite penru produse alimentare si materiale; depozitul pentru lingeri de pat sala de supraveghere a securitatii din hotel; centrala telefonica ateliere auto, spalatorie auto, garage subterane s.a. Existenta acestor spatii depinde de caracterul, conditiile de expluatare, gradul de mecanizare a serviciilor, capacitatea hotelului.

3. Caracteristici tehnico-functionale ale amenajarilor hoteliere.

Prin amenajarea interioara se intelege organizarea spatiului interior al cladirilor.Reprezinta un mediu material format artificial, in scopul crearii unor conditii de confort pentru vizitatori(oaspeti) si personalul hotelier. Organizarea armonioasa a mediului interior are implicatii psihologice asupra individului. El trebuie sa trezeasca emotii pozitive, care ar stimula acomodarea in respectivul local. Confortul emotiv depinde in mare masura de faptul cat de corect si comod sunt organizate in mediul interior procesele pentru care este destinat spatiul respectiv. Amenajarea interioara tine de gustul si de creativitatea hotelierului, influentat de traditiile zonei geografice si segmentele de consumatori. Atributele hotelului care contribuie la crearea stilului sau particular sunt: pentru desingul exterior: fatada, firma, vitrina, caile de acces, aranjamentele exterioare(amenajari horticule sau peizajistice), intarea principala; pentru desingul interior: peretii interiori, pardoseala, plafonul, iluminarea, mobilierul, echipamentele.

Principii in amenajarea interioara a hotelurilor 1. Amenajarea interioara armonizeaza cu aspectul exterior al cladirii hoteliere, ea fiind o continuare logica a acestuia. In prezent, se cauta cai noi de obtinere a unei arhitecturi variate si originale, care sa corespunda nu numai cerintelor functionale si estetice, dar si celor sociale si psihologice, mereu mai pretentioase.Faptul ca interiorul hotelului nu se leaga cu arhitectura exterioara creaza nemultumiri si dezamagiri din partea oaspetilor , fenomen caracteristic hotelurilor de oras. 2.La baza fundamentarii activitatilor de amenajare interioara sta rationalmentul functiunalitatii: se porneste de la util la estetic. 3.Elementele constructive ale mobilierului, echipamentelor, operele de arta, alte obiecte trebuie sa aiba un aspect stric loconic, terminat. 4.Ambianta trebuie sa sa ofere senzatie de lumina, spatiu, prospetime. 5.Toate elementele decorului trebuie sa fie comesurabile. 6. In totul trebuie respectat simtul masurii. Elemente ale decorului in hotel. 2.1 Peretii, podeaua si plafonul Peretii interiori, de regula, sint folositi pentru a segmenta spatiul hotelului, departajind zonele de lucru de cele de odihna. Captuseala (peretilor si a podelei) trebuie sa raspunda unor cerinte:

prezinta un important element al decorului, contribue la formarea ambientului in hotel, defineste stilul hotelului prin utilizarea diverselor materiale de finisaj, a culorilor si motiful decorativ; contribue la formarea senzatiei de confort atat prin proprietatile tehnice pe care le presupun(acustice), cat si prin imaginea pe care o confera asigura corespundere in materie de igiena prin posibilitatea de curatire rapida si usoara prezinta investitii importante(circa 457 euro/mp)

Tipuri de captuseala in functie de locul utilizarii Circulatiile in hotel pereti Adesea zugravite cu vopsea protectoare sau tesatura(adezivi sunt obligatorii) podea Mocheta,( in general in scopuri acustice) pereti Holul principal podea Camera de cazare Grupul sanitar pereti podea Pereti podea Sunt acoperiti cu bucline, tesatura lipita, tencuiala protectoare Mocheta sau placaj, marmora in cele de lux Tencuiala protectoare, vopsele, mocheta sau tesatura cu suport de vinil lipita pe pereti Mocheta, (din considerente de confort) Tencuiala poliester sau faianta Placaj din ceramica, tencuiala cu adaos de resina sau captusita cu placi din masa plastica

Podeaua. Podeua indeplineste doua functii de baza: - asigura posibilitatea deplasarilor in conditii de securitate - presinta element al decorului si protectie acustica. Acoperind suprafete imense podeaua este supusa unui unalt grad de uzura si degradare. In scopul mentinerii podelelor intr-o stare functionala buna, pe o perioada cat mai mare de timp, este necesar de a cunoaste materialele , utilizate la finisare lor(pardaseala). Pardoseala poate fi clasificata n dependen de duritate, porozitate sau natura materialului din care a fost obtinut. Nici unul nu este ideal i poate fi clasificat ca: Pardoseala -dura;(placaj de ceramica, placi din piatra natural si marmora, uneori parchet) -pardoseala moale sau elastica (captuseala din placi vinilice, mocheta) Clasamentul UPEC ierarhizeaza localurilor hotelului in functie de uzura si defineste principalii factori de degradare a pardoselei. Este necesar de atribuit pentru fiecare din factorii deterioratori un indice ce exprima gradul de rezistenta la impactul cu factorul deteriorator dat. Norme UPEC U-uzura(valori intre1 si 4, 4 indicand rezistenta sporita la intensificarea traficului );Pbatatura(valori intre1 si 3, 3 indicind o rezistenta mai mare la impactul pasilor); E, comportamentul cu apa(valori 0-3);C-chimie, tine rezistenta la agentii chimici(valori 0-3)

Holul principal Circulatiile principale la parterul hotelului Salane, Sali de ascultare sau Sali cu televizor Circulatii secundare, biurouri, Sali de reuniune, Sali de conferinte Camera de cazare Grupurile sanitare din camera de cazare Grupurile sanitare comune, oficiile de etaj Scarile colective Finisajul de podele Finisaj dur imentat de teras i granolitic Piatr naturala, precum marmura, plac n form de lespede

U3P2E1C0 U3P2E1C0 U3P2E1C0 U2P2E1C0 U2P2E0C0 U2P2E2C1 U3P2E2C2 U3P2E1C0

Finisaj semi-dur igl termoplastic Vinil n form de plci sau foi Cauciuc n form de plci sau foi

Acopermnt moale de podea Covoare- esute, smoc, lipite adeziv, adunate electrostatic

igl de ceramic-de carier i igl dur glazurat mai Linoleum n form de plci decorativ sau foi Pardoseal de rin cu sau Lemn de plut n form de fr vinil sau particole de plci sau foi marmur ncorporat Chit de bitum aternut n mod in situ Magnezit i alt finisaj compoziional aternute n mod in situ sau ca blocuri mici Lemn-lemn dur aternut dung, blocuri sau parchet Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea de ansamblu promovata de hotel. Materiale utilizate la finisarea peretilor despartitori: -Vopselele. -tapetul -materile din plastic(laminat, plastic de tip tigla, tesatura cu suport de vinil s.a.); -tesuturile din fibre; -lemnul -sticla; -metalele;

-alte materiale. Fiecare din materialele mentionate oferi peretilor proprietati specifice, ce trebuie avute in vedere la intretinerea lor.

Plafonul(tavanul) . Ca si peretii tavanele au proprietate de a influenta spatiul, lumina, proprietatile termice si cele acustice. Contribuie la atmoasfera unei incaperi.Un plafon jos poate crea o atmosfera de intimitate, dar si impresia de spatiu suprapopulat.Plafoanele joase reduc consumurile de energie,un plafon inalt creaza o ambianta spatioasa, dar rece. Iluminatul artificial Normele hoteliere stabilesc valori minime in privinta necesarului de lumina. Iluminatul este un element al ambientului si al atmosfericii in hotel. El trebue sa integreze mai multe variabile: -confortul vizual- materializat prin iluminare(Lx); -vocatia iluminatului- fapul de a crea prin iluminat stari ale atmosfericii : calmare, concentrare, intimitate, convivialitate, relaxare etc. Calitatea iluminatului depinde de sursele de iluminat(plafoane, policandre, ) tipul de iluminare(direct, indirect), modul de iluminare(incandescent sau fluoriscent sau hologen). Iluminatul artificial in spatiile din hotel se realizeaza in mod idividual in functie de local. In camera de cazare, in vestibul se prevede iluminat general(cu posibilitate de a actiona din pat), la fel unele zone ale camerii necesita iluminare particulara: la capataiul patului doua puncte de lumina, pentru citit. La masa de scris un lampadar cu flux directionat al lunimii. Prezinta specific iluminarea grupului sanitar , din motive de securitate, este prevazut un punct de lumina general si la oglinda(unul nin partea de sus sau doua pe lateral ). Mobilierul si inventarul camerei de cazare. Dotarea camerei de cazare cu mobilier se face in functie de caracterul hotelului si categoria de confort. Piesele de mobila obligatoriu prezente sunt: pat, noptiera, dulap haine, scaun sau taburet(dupa numarul de paturi). Localizarea mobilei se face asiguraind o circulatie usoara in cadrul camerei, respectind norme de distanta inre ele. Specificul aternutului: n Europa se pune accent pe dimensiunile patului (conform normelor:dimensiunile patului pentru 1 persoan este 100x200cm i 160x200 pentru 2 persoane.Unele hotele sunt echipate cu paturi King Size dimensiunile crora constituie 200x200). Se tie c popoarele de origine latin aa ca francezii prefer patul dublu pe cnd anglo-saxonii prefer paturile separate. O persoan n timpul somnului elimin circa 350 g de ap i se mic de 20-30 ori. Deci hotelierul trebuie s ofere confort i s asigure igien. Echipamentul electric: Televizorul.

-devine un atribut nesesar al camerei de cazare, dat fiind faptul ca depaseste functia de simplu furnizor de informatii. Pentru hotel o sursa de venit suplimentar. Aparatul fiind dotat cu dispozitive ce permit realizarea unor functiuni, utile atit pentru oaspeti cat si pentru hotel, cum ar fi: Servicii complementare: Telecomanda devine mijloc de legatura inter-service: -de la etaje spre recepie (starea camerelor, gestiunea mini-barului) -de la etaje spre serviciul Servicii suplimentare predestinate clienilor: -Cablu sau satelit care ofer gam larg de programe -Pay TVsau Pay per view: selecia unor filme contra unei pli(24 h) -Diverse jocuri gratis sau contra plat -Internet: cces gratuit Interactivitatea informativ: -Teletext (meteo, bursa valutar,evenimente etc.) -Prezentarea evenimentelor cu caracter local sau regional -Consultarea facturii Interactivitatea serviciilor: -Mesajerie -Trezire -Radio Telefonul Camerele de cazare sunt dotate cu aparate telefonice constructiv modificate si prezinta unele specificitati: -nu pot fi accesate decit prin statia telefonica a hotelului -au numarul de telefon corespunzator numarului camerei de cazare; -discul aparatului permite accesarea directa a unor servicii din hotel -localizarea aparatului in camera de cazare se face in asa mod ca sa asigure funcionalitate: linga pat, pe masa de scris, in sala de bae Ehipament de semnalizare si apel a) in caz de incendiu; cladirile trebue sa fie dotate cu sisteme de prevenire a incendiilor.

Instalatii sanitare in hotel Alimentarea cu apa. O problema de baza in asigurarea bunei functionari a hotelului o constituie alimentarea cu apa si evacuarea apei uzate. In acest scop in cadrul cladirii hoteliere sunt functionale instalatiile sanitare. In majoritatea cazurilor sursa de alimentare cu apa a constructiilor hoteliere o constituie retiaua de apa a localitatii; pentru unitati izolate(cabane sau moteluri) se recurge la captari proprii, care necesita toate lucrarile si amenajarile specifice.

Pentru o buna functionare a instalatiilor interioare, consumatoare de apa, trebuie sa se dispuna, la bransare, de debit , presiune suficienta si regim permanent.Cand debitul este insufficient, este necesara intercalarea unui rezervor de acumulare si a unei instalatii de pompare. Reteua interioara, formata din tevi (furtunuri)din metal sau materiale flexibile, asigura cu apa potabila sau industriala (tehnica) punctele de consum de apa: robineti, dusuri, baterii de robineti. Acestea din urma fiind instalate pe langa cazile de baie, chivete, closeturi, piscine s.a. Bransamentul retelei interioare la cea a localitatii se face, de regula, in subsului cladirii fiind prevazut un contor de evidenta a consumului de apa. Apa calda menajera trebuie sa aiba aceleas proprietati ca si apa rece(mai putin temperatura). Prepararea centralizata a apei calde se face la punctul termic sau in centrala termica, in boilere, aparate de contracurent sau in rezervoare.Temperatura apei calde menajere nu va depasi +65grade C. Aprovizionarea constructiilor hoteliere cu apa potabila(rece si calda) se face in conformitate cu normele sanitare, stipulate de legislatie. Retea separata in cadrul aprovizionarilor cu apa este cea aferenta instalatiei de combatere a incendiilor.Consta din hidranti de incendiu, amplasati in locuri vizibile si usor accesibile. Canalizarea si echipamentul sanitar. Reteua de canalizarea apelor uzate la constructiile hoteliere este in stransa legatura cu cea de alimentare cu apa atat din punct de vedere al proectarii cat si al expluatarilor. Sistema de canalizare asigura evacuarea apelor provenite : din racordarea echipamentului sanitar, de la bucatarii, spalatorii, piscine,etc., la fel cele provenite din precipitatii atmosferice. Reteua de canalizare se va realiza cu respectarea urmatoarelor recomandari: -traseele vor fi cit mai drepte si mai directe, cu curbe largi, cu posibilitati usoare de control si intretinere; -nu se recomanda montajul retelelor in pardoseala, fara tunele circulabile sau etaje tehnice; -montajul coloanelor se va face in ghene special prevazute in acest scop,cu esiri sub acoperisul cladirii si cu posibilitati de a se putea verifica de pe fiecare palier; -tevile de canalizare verticale si cele orizontale trebue conectate in asa mod ca sa nu permita scurgeri de apa si eliminarea gazelor de canalizare; -alegerea dimensiunilor si formelor de legatura frontala a tevelor de canalizare se face in conformitate cu normele in vigoare. Echipamentul sanitar din dotarea cladirilor hoteliere este ales cu respectarea urmatoarelor factori de influenta: tehnici,economoci si estetici. In cadrul constructiei hoteliere sunt intalnite urmatoarele tipuri de echipamente sanitare: -chiveta (de diverse marimi si materiale de fabficatie); -cada de baie; -cada de dus; -bideu; -pisuare; -closet(cada WC) -uscator de prosoape. Fiecare din cele mentionate pot fi fabricate dintr-o diversitate de materiale:faianta, tabla emalata, mase plastice etc.si in variate solutii constrictive. In cadrul constructiilor moderne numerele de cazare au grup sanitar separat, inzestrat cu trei sau patru piese. In hotele vechi sau de categorie de confort modesta, in camerele de cazare cu un pat, cat si cu doua paturi, grupul sanitar contine doua piese.La unele hotele se intalnesc camere de cazare

dotate exlusiv cu chiveta, urmand ca sala de baie, sala cu dusuri, WC sa fie comune pentru intrg etajul de cazare. Instalatii de incalzire Pentru incalzirea diverselor tipuri de constructii hoteliere pot fi utilizate mai multe sisteme posibile: -incalzire individuala(cu sobe pe basa de combustibil solid, lichid sau gaze naturale, cu aparate electrice de incalzire); -incalzire centrala, reprezinta un sistem in care sursa de caldura este distribuita in toate incaperile cu ajutorul unor fluide care pot fi apa calda, aburul sau aerul cald. In sistemul de incalzire centrala in calitate de corpuri de incalzire sunt folosite in mod uzual radiatoarele din fonta, convectoarele sau suprafetele radiante(plafoanele sau pardoselele). Sursele de caldura pentru asigurarea incalzirii centrale pot fi surse proprii ale hotelului, surse vecine la care hotelul este racordat, reteaua de termoficare a localitatii. Instalatii de ventilare In hoteluri se utilizeaza ventilare(schimbare de aer) naturala si mecanica(artificiala).In camerele de cazare ventilarea se face cel mai corect prin ferestre si usile de la balcon.La fel se resurge la ventilarea naturala pe verticala, prin canale de aer. Incaperile cu degajari rau mirositoare sau nocive, cum sunt closetele, baile, depozitele, garajele sa. sunt prevazute cu ventilatie mecanica atat de evacuare cat si de introducere a aeruli, fiind utilizate in acest scop instalatii de introducere a aerului. Instalatii de climatizare Prin climatizare sau conditionare a aerului se intelege mentinerea anumitor parametri ai aerului intr-o incapere, pentru a asigura maximum de confort uman. Parametrii care conditioneaza starea de confort sunt:temperatura, umeditatea relativa, viteza de miscare a aerului in incapere, presiunea si continutul de praf. Pentru obtinerea parametrilor necesari aerul este in prealabil prelucrat in aparate speciale denumite aparate de conditionare a aerului. Liftul Liftul se foloseste pentru deplasarea pe verticala a pasagerilor,reprezentand un sistem tehnic complex, un dispozitiv de ridicare cu functiune continua ce asigura deplasarea persoanelor si greutatilor la diferite nivele cu telecabina, ce se misca in cadrul minei liftului.In hotele se folosesc lifturi pentru pasageri, pasageri si greutati(combinate) si dispozitive de ridicare(elevatoare).Puterea de ridicare,capacitatea si viteza de deplasare a liftului variaza.Asa, pentru lifturile de pasageri -puterea de ridicare-750 kg -capacitaea max-11persoane -viteza max la cladirile cu 5-8 nivele-1m/sec cu 9-10 nivele-1,5m/sec lifurile combinate au ca carcteristici: puterea de ridicare-1000-1125 kg -capacitaea max-14-16 persoane

-viteza max la cladirile cu 5-8 nivele-1m/sec cu 9-10 nivele-1,5m/sec cu 11-16 nivele-2,5 m/sec cu 17-32 nivele-3,5 m/sec In cadrul unor hotele sunt prevazute lifturi destinate personalului de serviciu.Ele asigura legaturi intre diverse spatii din hotel, ca oficii, spatii tehnice, spalatorii etc.De regula sunt dispozitive de ridicare de capacitate mica(pana la 100kg, avand suprafata pana la 1mp, viteza 0,4m/sec). Lifturi pentru pasageri sunt prevazute in urmatoarele cazuri: La hotele de lux incepind cu nivelul doi La hotele de categorie medie incepind cu nivelul trei; La hotele de categorie modesta de confort incepind cu nivelul patru/ Numarul lifturilor se calculeaza reesind din raportul 1lift pentru 150 pasageri, dar nu mai putin de doua.