Sunteți pe pagina 1din 8

Boli ale sistemului nervos

Alzheimer

Definitie: Un creier sanatos este format din milioane de celule nervoase


interconectate, numite neuroni. Neuronii comunica constant unul cu celalalt, prin trimiterea de semnale prin conexiuni numite axoni si dendrite. Creierul unui pacient cu boala Alzheimer este foarte diferit. Creierul sanatos are cellule nervoase ordonate si organizate spre deosebire de ccreierul cu boala Alzheimer in care celulele formeaza noduri, prezinta numeroase placi senile si noduri neurofibrilare.Placile si nodurile interfereaza cu activitatea normala dintre neuroni care sunt responsabili de gandirea intelectuala.

Cauze: Rolul exact al geneticii in boala Alzheimer nu este clar.


Cercetatorii au descoperit o legatura a acestei boli cu anumiti cromozomi.

Simptome: Simptomele initiale sint dificultati in a-si aminti evenimentele


recente si in a desfasura activitati obisnuite. In plus, pacientul poate fi

confuz, sa aiba tulburari de comportament, personalitate si gindire, este incapabil de a pronunta corect cuvintele si de a se exprima coerent, este dezorientat atit in timpul noptii, cit si al zilei, sufera depresii, halucinatii Boala Alzheimer are mai multe stadii evolutive: precoce (usor), intermediar (moderat), tardiv (sever). Fiecare din aceste stadii are modalitati comune si diferite de tratament si ingrijire, fiind extrem de important sa fie cunoscute de ingrijitori si familie.

Diagnostic: Diagnosticul bolii Alzheimer are la baza un istoric de accentuare


a pierderii memoriei in timpul vietii si al altor functii cognitive. Schimbarile de comportament, de personalitate si de gindire, pot fi observate, de asemenea.

Tratament: Tratamentul include medicamente. Unii bolnavi pot avea nevoie


de medicamente pentru depresie, anxietate (stare emotionala caracterizata prin frica, teama) si insomnii. Consilierea bolnavului si a familiei este benefica. Anumite medicamente pot afecta ficatul, deci, inainte de a fi administrate, se recomanda sa se faca un test. Alte medicamente produc greata, diaree, varsaturi, insomnii, oboseala sau crampe musculare.

Parkinson

Definitie: Creierul este compus din materie alba si cenusie care contine
milioane de celule nervoase. Aceste celule nervoase, numite neuroni, comunica prin eliberarea de substante chimice numite neurotransmitatori. Odata ce un neuron este stimulat, un neurotransmitator este lansat de la neuron si traverseaza un gol numit sinapsa; acesta apoi se leaga la un receptor de pe un alt neuron, transmitand un semnal. Boala Parkinson este o degenerare din zona creierului responsabila de miscarile musculare, in special, a neuronilor pigmentati situati in substanta neagra din creierul mijolciu. Distrugerea acestor neuroni duce la o scadere a disponibilitatii dopaminei, care este un tip de neurotransmitator. Ca rezultat, nervii din aceasta zona nu pot trimite semnale la alti nervi pentru a directiona miscarile trupului. Manifestarea bolii este data de tremuratul corpului, circulatia greoaie, rigiditate si probleme de echilibru.

Depresia

Definitie: Spre deosebire de suparare, tristete sau chiar durere, depresia


este o afectiune in care o persoana simte o nefericire coplesitoare si debilitanta. Oamenii care sunt deprimati pot avea probleme in a gandi clar si se afla in imposibilitatea de a functiona normal. Acestia pot acuza lipsa poftei de mancare si insomnii, sau se pot implica excesiv in aceste activitati. Persoanele cu depresie pot avea ganduri de suicid.

Cauze: Nu exista un raspuns clar la intrebarea despre cauzele depresiei.


Depresia este de obicei declansata de o combinatie de factori biologici, psihologici si factori din mediu. Unele trasaturi psihologice pot creste vulnerabilitatea fata de depresie. Persoanele care au o parere proasta despre ei, o viziune pesimista asupra lumii sau care sunt expusi la stres au un risc mai mare de a dezvolta o depresie.

Simptome: Tristete continua, teama puternica, neliniste, sentimentul de


desertaciune Lipsa de speranta, pesimism, trecutul si viitorul sunt vazute in culori intunecate Sentimente de vinovatie, parere de sine proasta, neajutorare Pierderea placerii pentru activitati care-i aduceau bucurie si placere, inclusiv viata sexuala Tulburari de somn: trezirea matinala cu sentimentul de teama si stupoare; imbunatatire usoara a dispozitiei spre seara

Tratament: In comparatie cu alte afectiuni mentale, tratamentul depresiei


are cele mai favorabile rezultate. Aproximativ 80% dintre pacienti - tratati corespunzator (cu antidepresive) - sunt complet vindecati. Tratamentul farmacologic ramane principala metoda de terapie. Medicamentele utilizate in tratarea depresiei sunt: antidepresivele triciclice, modulatori ai recaptarii serotoninei si inhibitori ai metabolizarii serotoninei sau altor mediatori.

Migrene

Definitie: Migrena este o durere de cap vasculara severa, care este


resimtita mai puternic pe partile laterale ale capului, dar poate sa apara deasemenea doar intr-o singura parte. Vasele de sange de pe cap aprovizioneaza scalpul si creierul cu sange. Migrenele apar atunci cand aceste vase de sange se dilata si se strang, facand ca vasele sa se adanceasca si apoi sa se ingusteze rapid.

Cauze: Migrenele sint cauzate de o largire si ingustare rapida a peretilor


vaselor de singe in creier si cap, ceea ce duce la iritarea fibrelor din peretii vasele de singe.

Simptome: Debutul migrenei este brutal.


Cele mai frecvente simptome sint oboseala, iritabilitate, lipsa poftei de mincare. Durerea este unilaterala. Este o durere continua, ceea ce explica nevoia de liniste si de izolare.

Tratament: Unele persoane au nevoie de medicamentatie.


Pentru a avea un efect bun, e important ca medicamentele prescrise de medic sa fie luate la primul semn al crizei. Exista citeva masuri ce pot fi luate pentru a diminua durerea.

Unele persoane se calmeaza aplicind o sursa de caldura in zona cea mai dureroasa a capului. Aplicarea unui prosop inmuiat in apa si incalzit sau a unui tampon duce la o usoara ameliorare a durerii.

Epilepsia

Definitie: Atacul epileptic este o tulburare care apare brusc si schimba temporar modul
in care functioneaza creierul. Creierul sanatos este format din milioane de celule nervoase de interconectare numite neuroni. Aceste celule comunica constant una cu cealalta, prin trimiterea de semnale prin intermediul unor conexiuni de tip tentacular numite axoni si dendrite.

Cauze: Exista mai multe tipuri de leziuni ale creierului, care pot provoca
epilepsia si convulsiile. Daca aveti una dintre leziunile enumerate mai jos, nu inseamna ca veti dezvolta epilepsie. Cu toate acestea, poate creste sansa de a dezvolta aceasta boala:
y y y y y y y y y

un accident vascular cerebral traumatisme la cap si la creier anumite medicamente febra tumoare pe creier infectie anumite conditii metabolice (cum ar fi zaharul scazut din sange, scaderea de sodiu, sau nivelul scazut de calciu) boli neurodegenerative (cum ar fi Alzheimer sau boala Parkinson) mostenire genetica

Simptome: Convulsiile sunt singurul simpotom vizibil al epilepsiei. O convulsie este o


schimbare in senzatii indusa de o scurta si brusca dereglare electrica la nivelul creierului. Exista mai multe tipuri de convulsii.

Tratament: Un diagnostic corect este vital pentru administrarea


tratamentului eficient. Deciziile de tratament se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul convulsiilor. E posibil ca un tratament care amelioreaza un tip de convulsii sa agraveze altele. Varsta, starea de sanatate si stilul de viata sunt alti factori importanti in alegerea tratamentului. Cu ajutorul medicului, trebuie ca pacientul sa cantareasca beneficiile unui anumit tratament comparativ cu dezavantajele, care include efectele adverse, riscurile si costurile acestui tratament.

Atacul Cerebral

Definitie: Precum toate organele din corp, creierul are nevoie de oxigen si
nutrienti ca sa poata functiona corespunzator. Aceste produse necesare supravietuirii ajung in creier prin sange care trece prin sistemul circulator.

Un atac cerebral se produce atunci cand apare o lipsa de sange intr-o portiune a creierului, care duce la un tesut mort si pierderea functiilor creierului. Un atac cerebral poate fi produs de o ruptura a unui vas de sange, ca un anevrism, sau un embolism, care este un mic cheag plutitor sau particula blocata in una din artetele creierului si intrerupe circulatia sangelui. In functie de partea creierului care este afectata, atacul cerebral poate cauza probleme de vorbire, paralizie, inconstienta sau chiar decesul.

Popa Nicoleta

S-ar putea să vă placă și