Matematic a si muzica

Stiu ca aceste 2 „stiinte” pare ca nu au nimic in comun, dar, se pare ca au mai multe in comun decat neam putea imagina. Acum o sa va prezint demonstratia unei teoreme: „Muzica este matematica sufletului” Muzica, arta care exprima cu ajutorul sunetelor sentimente si stari psihice, sunete combinate melodios si armonic spre a fi placute auzului, a aparut de timpuriu in istoria culturii; de muzica a dispus omul inainte de a articula cuvinte, poate din paleolitic, sigur din neolitic. Acum 2500 de ani, Pitagora, s-a servit de un instrument numit monocord (o singura coarda vibranta), care este analog cu sonometrul muzical este rezultatul vibratiilor regulate ale corpurilor elastice. De asemenea, Pitagora a constatat ca atunci cand vibreaza

. Prin urmare. se aud doua sunete. adica rapoartele lungimilor si ale frecventelor sant inverse unul altuia. raportul frecventelor sunetelor emise este 2/1. totul a ajuns la noi prin relatarile discipolilor sai. (Precizam ca Pitagora n-a lasat nimic scris in nici un domeniu. In felul acesta evaluarea simpla si precisa in rapoarte de numere intregi ale celor trei intervale consonante octava. Tot pitagora a constatat ca daca lungimile coardelor sant in raportul 3/2. daca cele doua coarde au raportul lungimilor lor ½. coarda mai scurta dand sunetul cel mai inalt. dintre care yba este de doua ori mai lunga decat cealalta.) Sunetul cel mai inalt produs de coarda scurta este in actava fata de sunetul cel mai de jos produs de coarda dubla. sunetele ce se aud formeaza intervalul muzical numit cvinta. iar raportul 4/3 da intervalul numit cvarta.impreuna doua coarde.

sol. fa. s-a vazut ca daca vom considera egala cu unitatea lungimea sonometrului care produce pe do. si anume. Mai tarziu. lungimile pentru celelalte note sunt mai mici decat 1. avem urmatoarea corespondenta: . do. mi. in anul 1482. la. Pitagora si discipolii sai si-au dat seama ca in succesiunea sunetelor muzicale intervin rapoarte constituite din numere intregi ca 1. ea are numai intervale perfecte. 2. Scara muzicala diatonica deci este alcatuita din treptele naturale fara semne de alteratie ca diezii si bemolii. si ca o exceptie tritonul. care a facut din ea baza sistemului muzical). si. de catre spaniolul Ramis si pe urma Gioseffe Zarlino. Si anume. s-a gasit ca pentru scara muzicala a lui Pitagora. dar totdeauna exprimate prin numere rationale ca rapoarte de numere intregi. ale carei sunete au fost numite ulterior: do. mari si mici. 4. Precizandu-se acestre trei intervale de baza de catre Pitagora scara (gama) diatonica greaca: „Scara lui Pitagora”.cvinta si cvarta perfecta a constituit baza sistemului muzicat (terta a fost utilizata in muzica mult mai tarziu. re. Prin urmare. 3.

cvinta perfecta si cvarta perfecta. apreciate placut de urechea omeneasca de . ca frecventele sunetelor in scara lui Pitagora (ca si in alte game sau scari muzicale ce s-au mai folosit). continand intervalele muzicale ca unisonul. inverse ale rapoartelor care dau lungimile sonometrelor.Sunetele Do Lungimile 1 sunetelor Re Mi Fa 8 64 3 9 81 4 Sol La Si Do 2 16 128 1 3 27 243 2 La fel. vom avea ca rapoarte: Sunetele Do Nr de vibratii 1 secunda Re 9 8 Mi Fa 81 4 64 3 Sol La Si Do 3 27 243 2 2 16 128 Scara lui Pitagora. cuprindea cele mai importante si mai consonante intervale. s-a gasit ulterior. in cazut scarii lui Pitagora. octava. Adica. daca vom considera egal cu unitatea numarului de vibratii pe secunda pentru do de jos. sunt ele tot in rapoarte de numere intregi.

gama majora cu intonatie justa sau scara muzicala naturala. sol-si-re. In acest fel. de aceea. Noua scara. toate tertele majore fa-la-do. mult mai satisfacatoare. scrierea pe orizontala) a unei lucrari muzicale. Aceasta scara muzicala este convenabila pentru scrierea melodica (pe portativ. fa la la si sol la si se vor restrange. ea nu a fost folosita decat pana la sfarsitul Evului Mediu. Aparand necesitatea polifoniei si dezvoltandu-se scrierea armonica s-a gasit ca daca in scara lui Pitagora. intervalele de la do la mi.aceea cvinta si cvarta au fost utilizate pentru acordarea instrumentelor muzicale din cele mai vechi timpuri. mai ales de catre compozitorii cantecelor bisericesti. se va obtine o intonatie mult mai placuta. In ea avem urmatoarele valori de intervale Sunetele Do Re Mi Fa Sol La Si Do . dandu-se seria sunetelor armonice. do-mi-sol devin terte majore perfecte in raportul 4:5:6. de aceea. dar nu-i satisfacatoare pentru scrierea armonica. a fost numita.

2x4=8. 5/4x4=5. avem: pentru do. 16/15.Nr de vibratii 1 secunda 9 8 5 4 4 3 3 2 5 3 15 8 2 In acesta scara muzicala naturala. petru mi. nici cu 10/9. daca multiplicam cu 4 numerele corespunzatoare din tabelul al treilea de mai sus. nici cu 9/8. . La fel. deoarece nu este. ca o diferenta intre cvarta perfecta si terta majora. Daca in aceasta scara naturala vom considera numerele 4. pentru do. Intr-adevar. 1x4=4. 8. . 3/2x4=6. care nu mai este o jumatate din orice fel de ton. sunetele din acordul minor do-mi bemol-sol-do sunt in raportul 10:12:15:20. semitonul natural. . 5. tonul major 9/8 s-a deferentiat de tonul minor 10/9 si s-a stabilit un nou interval. . 6. pentru sol.

din cauza impleticirii cu muzica.Bun. . dar nici muzicienii. ci doar sunt lucruri imposibil poate de inteles cu actualele noastre „cunostinte elevate” intr-ale matematicii.si restul de lucruri inutile din aceasta demonstratie nu vi le mai zic. din cauza nepasarii logaritmice generale. Se pare ca acest om sau supra’om cum sunt considerati cateodata matematicienii a vrut doar sa-si bata joc de noi insirandu-ne calcule pe care nici matematicienii nu le inteleg. nu pentru ca ar fi un secret de stat al Asociatiei romane de studiu al stiintelor matematice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful