Matematic a si muzica

Stiu ca aceste 2 „stiinte” pare ca nu au nimic in comun, dar, se pare ca au mai multe in comun decat neam putea imagina. Acum o sa va prezint demonstratia unei teoreme: „Muzica este matematica sufletului” Muzica, arta care exprima cu ajutorul sunetelor sentimente si stari psihice, sunete combinate melodios si armonic spre a fi placute auzului, a aparut de timpuriu in istoria culturii; de muzica a dispus omul inainte de a articula cuvinte, poate din paleolitic, sigur din neolitic. Acum 2500 de ani, Pitagora, s-a servit de un instrument numit monocord (o singura coarda vibranta), care este analog cu sonometrul muzical este rezultatul vibratiilor regulate ale corpurilor elastice. De asemenea, Pitagora a constatat ca atunci cand vibreaza

impreuna doua coarde. dintre care yba este de doua ori mai lunga decat cealalta. daca cele doua coarde au raportul lungimilor lor ½. Prin urmare. sunetele ce se aud formeaza intervalul muzical numit cvinta. . totul a ajuns la noi prin relatarile discipolilor sai. coarda mai scurta dand sunetul cel mai inalt. In felul acesta evaluarea simpla si precisa in rapoarte de numere intregi ale celor trei intervale consonante octava. iar raportul 4/3 da intervalul numit cvarta. se aud doua sunete. Tot pitagora a constatat ca daca lungimile coardelor sant in raportul 3/2. (Precizam ca Pitagora n-a lasat nimic scris in nici un domeniu. adica rapoartele lungimilor si ale frecventelor sant inverse unul altuia.) Sunetul cel mai inalt produs de coarda scurta este in actava fata de sunetul cel mai de jos produs de coarda dubla. raportul frecventelor sunetelor emise este 2/1.

lungimile pentru celelalte note sunt mai mici decat 1.cvinta si cvarta perfecta a constituit baza sistemului muzicat (terta a fost utilizata in muzica mult mai tarziu. 3. si anume. Mai tarziu. de catre spaniolul Ramis si pe urma Gioseffe Zarlino. Scara muzicala diatonica deci este alcatuita din treptele naturale fara semne de alteratie ca diezii si bemolii. Si anume. 4. do. ea are numai intervale perfecte. s-a vazut ca daca vom considera egala cu unitatea lungimea sonometrului care produce pe do. care a facut din ea baza sistemului muzical). ale carei sunete au fost numite ulterior: do. la. dar totdeauna exprimate prin numere rationale ca rapoarte de numere intregi. re. s-a gasit ca pentru scara muzicala a lui Pitagora. Pitagora si discipolii sai si-au dat seama ca in succesiunea sunetelor muzicale intervin rapoarte constituite din numere intregi ca 1. mari si mici. Precizandu-se acestre trei intervale de baza de catre Pitagora scara (gama) diatonica greaca: „Scara lui Pitagora”. avem urmatoarea corespondenta: . fa. si. sol. mi. 2. si ca o exceptie tritonul. in anul 1482. Prin urmare.

daca vom considera egal cu unitatea numarului de vibratii pe secunda pentru do de jos. sunt ele tot in rapoarte de numere intregi. cuprindea cele mai importante si mai consonante intervale. ca frecventele sunetelor in scara lui Pitagora (ca si in alte game sau scari muzicale ce s-au mai folosit). Adica.Sunetele Do Lungimile 1 sunetelor Re Mi Fa 8 64 3 9 81 4 Sol La Si Do 2 16 128 1 3 27 243 2 La fel. octava. cvinta perfecta si cvarta perfecta. continand intervalele muzicale ca unisonul. inverse ale rapoartelor care dau lungimile sonometrelor. apreciate placut de urechea omeneasca de . in cazut scarii lui Pitagora. vom avea ca rapoarte: Sunetele Do Nr de vibratii 1 secunda Re 9 8 Mi Fa 81 4 64 3 Sol La Si Do 3 27 243 2 2 16 128 Scara lui Pitagora. s-a gasit ulterior.

In acest fel. Aparand necesitatea polifoniei si dezvoltandu-se scrierea armonica s-a gasit ca daca in scara lui Pitagora. scrierea pe orizontala) a unei lucrari muzicale. In ea avem urmatoarele valori de intervale Sunetele Do Re Mi Fa Sol La Si Do . fa la la si sol la si se vor restrange. sol-si-re. mult mai satisfacatoare. gama majora cu intonatie justa sau scara muzicala naturala. Noua scara. dar nu-i satisfacatoare pentru scrierea armonica. ea nu a fost folosita decat pana la sfarsitul Evului Mediu. Aceasta scara muzicala este convenabila pentru scrierea melodica (pe portativ. intervalele de la do la mi. toate tertele majore fa-la-do. de aceea. do-mi-sol devin terte majore perfecte in raportul 4:5:6. se va obtine o intonatie mult mai placuta. de aceea. mai ales de catre compozitorii cantecelor bisericesti.aceea cvinta si cvarta au fost utilizate pentru acordarea instrumentelor muzicale din cele mai vechi timpuri. a fost numita. dandu-se seria sunetelor armonice.

avem: pentru do. 8. 1x4=4. semitonul natural. daca multiplicam cu 4 numerele corespunzatoare din tabelul al treilea de mai sus. . deoarece nu este.Nr de vibratii 1 secunda 9 8 5 4 4 3 3 2 5 3 15 8 2 In acesta scara muzicala naturala. tonul major 9/8 s-a deferentiat de tonul minor 10/9 si s-a stabilit un nou interval. petru mi. nici cu 9/8. pentru do. 2x4=8. care nu mai este o jumatate din orice fel de ton. Daca in aceasta scara naturala vom considera numerele 4. . 5/4x4=5. 3/2x4=6. ca o diferenta intre cvarta perfecta si terta majora. 16/15. nici cu 10/9. . sunetele din acordul minor do-mi bemol-sol-do sunt in raportul 10:12:15:20. Intr-adevar. 6. 5. . pentru sol. La fel.

si restul de lucruri inutile din aceasta demonstratie nu vi le mai zic. din cauza impleticirii cu muzica.Bun. Se pare ca acest om sau supra’om cum sunt considerati cateodata matematicienii a vrut doar sa-si bata joc de noi insirandu-ne calcule pe care nici matematicienii nu le inteleg. nu pentru ca ar fi un secret de stat al Asociatiei romane de studiu al stiintelor matematice. ci doar sunt lucruri imposibil poate de inteles cu actualele noastre „cunostinte elevate” intr-ale matematicii. dar nici muzicienii. din cauza nepasarii logaritmice generale. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful