Matematic a si muzica

Stiu ca aceste 2 „stiinte” pare ca nu au nimic in comun, dar, se pare ca au mai multe in comun decat neam putea imagina. Acum o sa va prezint demonstratia unei teoreme: „Muzica este matematica sufletului” Muzica, arta care exprima cu ajutorul sunetelor sentimente si stari psihice, sunete combinate melodios si armonic spre a fi placute auzului, a aparut de timpuriu in istoria culturii; de muzica a dispus omul inainte de a articula cuvinte, poate din paleolitic, sigur din neolitic. Acum 2500 de ani, Pitagora, s-a servit de un instrument numit monocord (o singura coarda vibranta), care este analog cu sonometrul muzical este rezultatul vibratiilor regulate ale corpurilor elastice. De asemenea, Pitagora a constatat ca atunci cand vibreaza

In felul acesta evaluarea simpla si precisa in rapoarte de numere intregi ale celor trei intervale consonante octava. Tot pitagora a constatat ca daca lungimile coardelor sant in raportul 3/2.) Sunetul cel mai inalt produs de coarda scurta este in actava fata de sunetul cel mai de jos produs de coarda dubla. dintre care yba este de doua ori mai lunga decat cealalta. . (Precizam ca Pitagora n-a lasat nimic scris in nici un domeniu.impreuna doua coarde. Prin urmare. adica rapoartele lungimilor si ale frecventelor sant inverse unul altuia. iar raportul 4/3 da intervalul numit cvarta. totul a ajuns la noi prin relatarile discipolilor sai. sunetele ce se aud formeaza intervalul muzical numit cvinta. raportul frecventelor sunetelor emise este 2/1. se aud doua sunete. coarda mai scurta dand sunetul cel mai inalt. daca cele doua coarde au raportul lungimilor lor ½.

mi. mari si mici. fa.cvinta si cvarta perfecta a constituit baza sistemului muzicat (terta a fost utilizata in muzica mult mai tarziu. ea are numai intervale perfecte. sol. do. lungimile pentru celelalte note sunt mai mici decat 1. de catre spaniolul Ramis si pe urma Gioseffe Zarlino. dar totdeauna exprimate prin numere rationale ca rapoarte de numere intregi. s-a gasit ca pentru scara muzicala a lui Pitagora. care a facut din ea baza sistemului muzical). Prin urmare. si ca o exceptie tritonul. re. ale carei sunete au fost numite ulterior: do. 2. si anume. Si anume. s-a vazut ca daca vom considera egala cu unitatea lungimea sonometrului care produce pe do. la. Scara muzicala diatonica deci este alcatuita din treptele naturale fara semne de alteratie ca diezii si bemolii. Pitagora si discipolii sai si-au dat seama ca in succesiunea sunetelor muzicale intervin rapoarte constituite din numere intregi ca 1. avem urmatoarea corespondenta: . 4. 3. Precizandu-se acestre trei intervale de baza de catre Pitagora scara (gama) diatonica greaca: „Scara lui Pitagora”. Mai tarziu. in anul 1482. si.

Adica. apreciate placut de urechea omeneasca de . cvinta perfecta si cvarta perfecta. daca vom considera egal cu unitatea numarului de vibratii pe secunda pentru do de jos. in cazut scarii lui Pitagora. continand intervalele muzicale ca unisonul. inverse ale rapoartelor care dau lungimile sonometrelor. vom avea ca rapoarte: Sunetele Do Nr de vibratii 1 secunda Re 9 8 Mi Fa 81 4 64 3 Sol La Si Do 3 27 243 2 2 16 128 Scara lui Pitagora. sunt ele tot in rapoarte de numere intregi. s-a gasit ulterior. octava. cuprindea cele mai importante si mai consonante intervale.Sunetele Do Lungimile 1 sunetelor Re Mi Fa 8 64 3 9 81 4 Sol La Si Do 2 16 128 1 3 27 243 2 La fel. ca frecventele sunetelor in scara lui Pitagora (ca si in alte game sau scari muzicale ce s-au mai folosit).

In acest fel.aceea cvinta si cvarta au fost utilizate pentru acordarea instrumentelor muzicale din cele mai vechi timpuri. de aceea. de aceea. Aparand necesitatea polifoniei si dezvoltandu-se scrierea armonica s-a gasit ca daca in scara lui Pitagora. Aceasta scara muzicala este convenabila pentru scrierea melodica (pe portativ. do-mi-sol devin terte majore perfecte in raportul 4:5:6. dar nu-i satisfacatoare pentru scrierea armonica. fa la la si sol la si se vor restrange. Noua scara. mult mai satisfacatoare. sol-si-re. mai ales de catre compozitorii cantecelor bisericesti. scrierea pe orizontala) a unei lucrari muzicale. In ea avem urmatoarele valori de intervale Sunetele Do Re Mi Fa Sol La Si Do . ea nu a fost folosita decat pana la sfarsitul Evului Mediu. gama majora cu intonatie justa sau scara muzicala naturala. toate tertele majore fa-la-do. intervalele de la do la mi. se va obtine o intonatie mult mai placuta. dandu-se seria sunetelor armonice. a fost numita.

8. daca multiplicam cu 4 numerele corespunzatoare din tabelul al treilea de mai sus. 2x4=8. Intr-adevar. 16/15. 3/2x4=6. pentru sol. . ca o diferenta intre cvarta perfecta si terta majora. deoarece nu este. care nu mai este o jumatate din orice fel de ton. nici cu 9/8. Daca in aceasta scara naturala vom considera numerele 4. tonul major 9/8 s-a deferentiat de tonul minor 10/9 si s-a stabilit un nou interval. . 6. nici cu 10/9. La fel. petru mi. 1x4=4. 5. 5/4x4=5. . sunetele din acordul minor do-mi bemol-sol-do sunt in raportul 10:12:15:20. . pentru do. semitonul natural.Nr de vibratii 1 secunda 9 8 5 4 4 3 3 2 5 3 15 8 2 In acesta scara muzicala naturala. avem: pentru do.

nu pentru ca ar fi un secret de stat al Asociatiei romane de studiu al stiintelor matematice. Se pare ca acest om sau supra’om cum sunt considerati cateodata matematicienii a vrut doar sa-si bata joc de noi insirandu-ne calcule pe care nici matematicienii nu le inteleg. ci doar sunt lucruri imposibil poate de inteles cu actualele noastre „cunostinte elevate” intr-ale matematicii. din cauza nepasarii logaritmice generale. din cauza impleticirii cu muzica. dar nici muzicienii. .si restul de lucruri inutile din aceasta demonstratie nu vi le mai zic.Bun.