Matematic a si muzica

Stiu ca aceste 2 „stiinte” pare ca nu au nimic in comun, dar, se pare ca au mai multe in comun decat neam putea imagina. Acum o sa va prezint demonstratia unei teoreme: „Muzica este matematica sufletului” Muzica, arta care exprima cu ajutorul sunetelor sentimente si stari psihice, sunete combinate melodios si armonic spre a fi placute auzului, a aparut de timpuriu in istoria culturii; de muzica a dispus omul inainte de a articula cuvinte, poate din paleolitic, sigur din neolitic. Acum 2500 de ani, Pitagora, s-a servit de un instrument numit monocord (o singura coarda vibranta), care este analog cu sonometrul muzical este rezultatul vibratiilor regulate ale corpurilor elastice. De asemenea, Pitagora a constatat ca atunci cand vibreaza

adica rapoartele lungimilor si ale frecventelor sant inverse unul altuia. Prin urmare. . se aud doua sunete. sunetele ce se aud formeaza intervalul muzical numit cvinta. dintre care yba este de doua ori mai lunga decat cealalta. iar raportul 4/3 da intervalul numit cvarta. raportul frecventelor sunetelor emise este 2/1. coarda mai scurta dand sunetul cel mai inalt. (Precizam ca Pitagora n-a lasat nimic scris in nici un domeniu.) Sunetul cel mai inalt produs de coarda scurta este in actava fata de sunetul cel mai de jos produs de coarda dubla. totul a ajuns la noi prin relatarile discipolilor sai. In felul acesta evaluarea simpla si precisa in rapoarte de numere intregi ale celor trei intervale consonante octava.impreuna doua coarde. Tot pitagora a constatat ca daca lungimile coardelor sant in raportul 3/2. daca cele doua coarde au raportul lungimilor lor ½.

avem urmatoarea corespondenta: . si. re. 2. in anul 1482. s-a vazut ca daca vom considera egala cu unitatea lungimea sonometrului care produce pe do. ale carei sunete au fost numite ulterior: do. fa. Si anume. Scara muzicala diatonica deci este alcatuita din treptele naturale fara semne de alteratie ca diezii si bemolii. sol. de catre spaniolul Ramis si pe urma Gioseffe Zarlino. mi. 3. lungimile pentru celelalte note sunt mai mici decat 1. Prin urmare. ea are numai intervale perfecte.cvinta si cvarta perfecta a constituit baza sistemului muzicat (terta a fost utilizata in muzica mult mai tarziu. do. la. care a facut din ea baza sistemului muzical). mari si mici. si anume. si ca o exceptie tritonul. Precizandu-se acestre trei intervale de baza de catre Pitagora scara (gama) diatonica greaca: „Scara lui Pitagora”. s-a gasit ca pentru scara muzicala a lui Pitagora. Mai tarziu. 4. Pitagora si discipolii sai si-au dat seama ca in succesiunea sunetelor muzicale intervin rapoarte constituite din numere intregi ca 1. dar totdeauna exprimate prin numere rationale ca rapoarte de numere intregi.

s-a gasit ulterior. continand intervalele muzicale ca unisonul. vom avea ca rapoarte: Sunetele Do Nr de vibratii 1 secunda Re 9 8 Mi Fa 81 4 64 3 Sol La Si Do 3 27 243 2 2 16 128 Scara lui Pitagora. in cazut scarii lui Pitagora. cvinta perfecta si cvarta perfecta. sunt ele tot in rapoarte de numere intregi. ca frecventele sunetelor in scara lui Pitagora (ca si in alte game sau scari muzicale ce s-au mai folosit). apreciate placut de urechea omeneasca de . cuprindea cele mai importante si mai consonante intervale.Sunetele Do Lungimile 1 sunetelor Re Mi Fa 8 64 3 9 81 4 Sol La Si Do 2 16 128 1 3 27 243 2 La fel. inverse ale rapoartelor care dau lungimile sonometrelor. daca vom considera egal cu unitatea numarului de vibratii pe secunda pentru do de jos. Adica. octava.

de aceea. In ea avem urmatoarele valori de intervale Sunetele Do Re Mi Fa Sol La Si Do . toate tertele majore fa-la-do. sol-si-re.aceea cvinta si cvarta au fost utilizate pentru acordarea instrumentelor muzicale din cele mai vechi timpuri. In acest fel. dar nu-i satisfacatoare pentru scrierea armonica. ea nu a fost folosita decat pana la sfarsitul Evului Mediu. a fost numita. Aparand necesitatea polifoniei si dezvoltandu-se scrierea armonica s-a gasit ca daca in scara lui Pitagora. intervalele de la do la mi. gama majora cu intonatie justa sau scara muzicala naturala. se va obtine o intonatie mult mai placuta. scrierea pe orizontala) a unei lucrari muzicale. mai ales de catre compozitorii cantecelor bisericesti. fa la la si sol la si se vor restrange. dandu-se seria sunetelor armonice. de aceea. Aceasta scara muzicala este convenabila pentru scrierea melodica (pe portativ. Noua scara. mult mai satisfacatoare. do-mi-sol devin terte majore perfecte in raportul 4:5:6.

Nr de vibratii 1 secunda 9 8 5 4 4 3 3 2 5 3 15 8 2 In acesta scara muzicala naturala. pentru sol. 1x4=4. semitonul natural. 8. avem: pentru do. 2x4=8. 6. 5. 5/4x4=5. . deoarece nu este. care nu mai este o jumatate din orice fel de ton. 16/15. 3/2x4=6. ca o diferenta intre cvarta perfecta si terta majora. Daca in aceasta scara naturala vom considera numerele 4. . La fel. . daca multiplicam cu 4 numerele corespunzatoare din tabelul al treilea de mai sus. nici cu 9/8. tonul major 9/8 s-a deferentiat de tonul minor 10/9 si s-a stabilit un nou interval. sunetele din acordul minor do-mi bemol-sol-do sunt in raportul 10:12:15:20. petru mi. nici cu 10/9. . pentru do. Intr-adevar.

Se pare ca acest om sau supra’om cum sunt considerati cateodata matematicienii a vrut doar sa-si bata joc de noi insirandu-ne calcule pe care nici matematicienii nu le inteleg. din cauza impleticirii cu muzica. ci doar sunt lucruri imposibil poate de inteles cu actualele noastre „cunostinte elevate” intr-ale matematicii.Bun.si restul de lucruri inutile din aceasta demonstratie nu vi le mai zic. . dar nici muzicienii. din cauza nepasarii logaritmice generale. nu pentru ca ar fi un secret de stat al Asociatiei romane de studiu al stiintelor matematice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful