Matematic a si muzica

Stiu ca aceste 2 „stiinte” pare ca nu au nimic in comun, dar, se pare ca au mai multe in comun decat neam putea imagina. Acum o sa va prezint demonstratia unei teoreme: „Muzica este matematica sufletului” Muzica, arta care exprima cu ajutorul sunetelor sentimente si stari psihice, sunete combinate melodios si armonic spre a fi placute auzului, a aparut de timpuriu in istoria culturii; de muzica a dispus omul inainte de a articula cuvinte, poate din paleolitic, sigur din neolitic. Acum 2500 de ani, Pitagora, s-a servit de un instrument numit monocord (o singura coarda vibranta), care este analog cu sonometrul muzical este rezultatul vibratiilor regulate ale corpurilor elastice. De asemenea, Pitagora a constatat ca atunci cand vibreaza

daca cele doua coarde au raportul lungimilor lor ½. coarda mai scurta dand sunetul cel mai inalt. dintre care yba este de doua ori mai lunga decat cealalta. sunetele ce se aud formeaza intervalul muzical numit cvinta. raportul frecventelor sunetelor emise este 2/1. Tot pitagora a constatat ca daca lungimile coardelor sant in raportul 3/2. se aud doua sunete. In felul acesta evaluarea simpla si precisa in rapoarte de numere intregi ale celor trei intervale consonante octava. Prin urmare.) Sunetul cel mai inalt produs de coarda scurta este in actava fata de sunetul cel mai de jos produs de coarda dubla. adica rapoartele lungimilor si ale frecventelor sant inverse unul altuia.impreuna doua coarde. totul a ajuns la noi prin relatarile discipolilor sai. iar raportul 4/3 da intervalul numit cvarta. . (Precizam ca Pitagora n-a lasat nimic scris in nici un domeniu.

si. s-a vazut ca daca vom considera egala cu unitatea lungimea sonometrului care produce pe do. si anume. Precizandu-se acestre trei intervale de baza de catre Pitagora scara (gama) diatonica greaca: „Scara lui Pitagora”. lungimile pentru celelalte note sunt mai mici decat 1. si ca o exceptie tritonul. Pitagora si discipolii sai si-au dat seama ca in succesiunea sunetelor muzicale intervin rapoarte constituite din numere intregi ca 1.cvinta si cvarta perfecta a constituit baza sistemului muzicat (terta a fost utilizata in muzica mult mai tarziu. la. re. ea are numai intervale perfecte. in anul 1482. dar totdeauna exprimate prin numere rationale ca rapoarte de numere intregi. mari si mici. 4. fa. Si anume. do. Scara muzicala diatonica deci este alcatuita din treptele naturale fara semne de alteratie ca diezii si bemolii. care a facut din ea baza sistemului muzical). avem urmatoarea corespondenta: . ale carei sunete au fost numite ulterior: do. Prin urmare. sol. mi. Mai tarziu. s-a gasit ca pentru scara muzicala a lui Pitagora. 2. 3. de catre spaniolul Ramis si pe urma Gioseffe Zarlino.

octava. daca vom considera egal cu unitatea numarului de vibratii pe secunda pentru do de jos. in cazut scarii lui Pitagora. s-a gasit ulterior. ca frecventele sunetelor in scara lui Pitagora (ca si in alte game sau scari muzicale ce s-au mai folosit). continand intervalele muzicale ca unisonul. cvinta perfecta si cvarta perfecta. Adica. cuprindea cele mai importante si mai consonante intervale. apreciate placut de urechea omeneasca de . inverse ale rapoartelor care dau lungimile sonometrelor.Sunetele Do Lungimile 1 sunetelor Re Mi Fa 8 64 3 9 81 4 Sol La Si Do 2 16 128 1 3 27 243 2 La fel. vom avea ca rapoarte: Sunetele Do Nr de vibratii 1 secunda Re 9 8 Mi Fa 81 4 64 3 Sol La Si Do 3 27 243 2 2 16 128 Scara lui Pitagora. sunt ele tot in rapoarte de numere intregi.

In acest fel. se va obtine o intonatie mult mai placuta. intervalele de la do la mi. sol-si-re. Aceasta scara muzicala este convenabila pentru scrierea melodica (pe portativ. toate tertele majore fa-la-do. do-mi-sol devin terte majore perfecte in raportul 4:5:6. de aceea. ea nu a fost folosita decat pana la sfarsitul Evului Mediu. mult mai satisfacatoare. fa la la si sol la si se vor restrange. dandu-se seria sunetelor armonice. Aparand necesitatea polifoniei si dezvoltandu-se scrierea armonica s-a gasit ca daca in scara lui Pitagora. Noua scara.aceea cvinta si cvarta au fost utilizate pentru acordarea instrumentelor muzicale din cele mai vechi timpuri. a fost numita. scrierea pe orizontala) a unei lucrari muzicale. de aceea. mai ales de catre compozitorii cantecelor bisericesti. gama majora cu intonatie justa sau scara muzicala naturala. dar nu-i satisfacatoare pentru scrierea armonica. In ea avem urmatoarele valori de intervale Sunetele Do Re Mi Fa Sol La Si Do .

5/4x4=5.Nr de vibratii 1 secunda 9 8 5 4 4 3 3 2 5 3 15 8 2 In acesta scara muzicala naturala. 1x4=4. . . . Daca in aceasta scara naturala vom considera numerele 4. 16/15. Intr-adevar. nici cu 10/9. 8. ca o diferenta intre cvarta perfecta si terta majora. nici cu 9/8. 3/2x4=6. pentru sol. 5. care nu mai este o jumatate din orice fel de ton. 6. tonul major 9/8 s-a deferentiat de tonul minor 10/9 si s-a stabilit un nou interval. petru mi. deoarece nu este. . semitonul natural. pentru do. La fel. avem: pentru do. sunetele din acordul minor do-mi bemol-sol-do sunt in raportul 10:12:15:20. 2x4=8. daca multiplicam cu 4 numerele corespunzatoare din tabelul al treilea de mai sus.

Se pare ca acest om sau supra’om cum sunt considerati cateodata matematicienii a vrut doar sa-si bata joc de noi insirandu-ne calcule pe care nici matematicienii nu le inteleg.si restul de lucruri inutile din aceasta demonstratie nu vi le mai zic. din cauza nepasarii logaritmice generale. dar nici muzicienii. nu pentru ca ar fi un secret de stat al Asociatiei romane de studiu al stiintelor matematice.Bun. din cauza impleticirii cu muzica. . ci doar sunt lucruri imposibil poate de inteles cu actualele noastre „cunostinte elevate” intr-ale matematicii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful