Matematic a si muzica

Stiu ca aceste 2 „stiinte” pare ca nu au nimic in comun, dar, se pare ca au mai multe in comun decat neam putea imagina. Acum o sa va prezint demonstratia unei teoreme: „Muzica este matematica sufletului” Muzica, arta care exprima cu ajutorul sunetelor sentimente si stari psihice, sunete combinate melodios si armonic spre a fi placute auzului, a aparut de timpuriu in istoria culturii; de muzica a dispus omul inainte de a articula cuvinte, poate din paleolitic, sigur din neolitic. Acum 2500 de ani, Pitagora, s-a servit de un instrument numit monocord (o singura coarda vibranta), care este analog cu sonometrul muzical este rezultatul vibratiilor regulate ale corpurilor elastice. De asemenea, Pitagora a constatat ca atunci cand vibreaza

totul a ajuns la noi prin relatarile discipolilor sai. In felul acesta evaluarea simpla si precisa in rapoarte de numere intregi ale celor trei intervale consonante octava. sunetele ce se aud formeaza intervalul muzical numit cvinta. se aud doua sunete. (Precizam ca Pitagora n-a lasat nimic scris in nici un domeniu. dintre care yba este de doua ori mai lunga decat cealalta. coarda mai scurta dand sunetul cel mai inalt.impreuna doua coarde. . Prin urmare. iar raportul 4/3 da intervalul numit cvarta.) Sunetul cel mai inalt produs de coarda scurta este in actava fata de sunetul cel mai de jos produs de coarda dubla. Tot pitagora a constatat ca daca lungimile coardelor sant in raportul 3/2. adica rapoartele lungimilor si ale frecventelor sant inverse unul altuia. daca cele doua coarde au raportul lungimilor lor ½. raportul frecventelor sunetelor emise este 2/1.

lungimile pentru celelalte note sunt mai mici decat 1. s-a vazut ca daca vom considera egala cu unitatea lungimea sonometrului care produce pe do. Pitagora si discipolii sai si-au dat seama ca in succesiunea sunetelor muzicale intervin rapoarte constituite din numere intregi ca 1. Si anume. Mai tarziu. mi. do. 2. 3.cvinta si cvarta perfecta a constituit baza sistemului muzicat (terta a fost utilizata in muzica mult mai tarziu. Scara muzicala diatonica deci este alcatuita din treptele naturale fara semne de alteratie ca diezii si bemolii. Precizandu-se acestre trei intervale de baza de catre Pitagora scara (gama) diatonica greaca: „Scara lui Pitagora”. mari si mici. s-a gasit ca pentru scara muzicala a lui Pitagora. re. ea are numai intervale perfecte. si ca o exceptie tritonul. avem urmatoarea corespondenta: . de catre spaniolul Ramis si pe urma Gioseffe Zarlino. Prin urmare. dar totdeauna exprimate prin numere rationale ca rapoarte de numere intregi. 4. si anume. si. in anul 1482. la. care a facut din ea baza sistemului muzical). fa. ale carei sunete au fost numite ulterior: do. sol.

continand intervalele muzicale ca unisonul. Adica. ca frecventele sunetelor in scara lui Pitagora (ca si in alte game sau scari muzicale ce s-au mai folosit). s-a gasit ulterior. apreciate placut de urechea omeneasca de . vom avea ca rapoarte: Sunetele Do Nr de vibratii 1 secunda Re 9 8 Mi Fa 81 4 64 3 Sol La Si Do 3 27 243 2 2 16 128 Scara lui Pitagora. octava. inverse ale rapoartelor care dau lungimile sonometrelor. cvinta perfecta si cvarta perfecta. in cazut scarii lui Pitagora. cuprindea cele mai importante si mai consonante intervale. daca vom considera egal cu unitatea numarului de vibratii pe secunda pentru do de jos.Sunetele Do Lungimile 1 sunetelor Re Mi Fa 8 64 3 9 81 4 Sol La Si Do 2 16 128 1 3 27 243 2 La fel. sunt ele tot in rapoarte de numere intregi.

mult mai satisfacatoare. de aceea. mai ales de catre compozitorii cantecelor bisericesti.aceea cvinta si cvarta au fost utilizate pentru acordarea instrumentelor muzicale din cele mai vechi timpuri. dar nu-i satisfacatoare pentru scrierea armonica. Aceasta scara muzicala este convenabila pentru scrierea melodica (pe portativ. do-mi-sol devin terte majore perfecte in raportul 4:5:6. gama majora cu intonatie justa sau scara muzicala naturala. scrierea pe orizontala) a unei lucrari muzicale. a fost numita. ea nu a fost folosita decat pana la sfarsitul Evului Mediu. Aparand necesitatea polifoniei si dezvoltandu-se scrierea armonica s-a gasit ca daca in scara lui Pitagora. toate tertele majore fa-la-do. fa la la si sol la si se vor restrange. de aceea. sol-si-re. intervalele de la do la mi. In acest fel. dandu-se seria sunetelor armonice. In ea avem urmatoarele valori de intervale Sunetele Do Re Mi Fa Sol La Si Do . se va obtine o intonatie mult mai placuta. Noua scara.

sunetele din acordul minor do-mi bemol-sol-do sunt in raportul 10:12:15:20. . . ca o diferenta intre cvarta perfecta si terta majora. La fel. petru mi. . 2x4=8. 6. care nu mai este o jumatate din orice fel de ton. semitonul natural. Daca in aceasta scara naturala vom considera numerele 4. pentru sol. 5. nici cu 9/8. 5/4x4=5. daca multiplicam cu 4 numerele corespunzatoare din tabelul al treilea de mai sus. 16/15. avem: pentru do. 3/2x4=6.Nr de vibratii 1 secunda 9 8 5 4 4 3 3 2 5 3 15 8 2 In acesta scara muzicala naturala. 1x4=4. 8. nici cu 10/9. deoarece nu este. tonul major 9/8 s-a deferentiat de tonul minor 10/9 si s-a stabilit un nou interval. pentru do. . Intr-adevar.

Se pare ca acest om sau supra’om cum sunt considerati cateodata matematicienii a vrut doar sa-si bata joc de noi insirandu-ne calcule pe care nici matematicienii nu le inteleg. .Bun. ci doar sunt lucruri imposibil poate de inteles cu actualele noastre „cunostinte elevate” intr-ale matematicii. nu pentru ca ar fi un secret de stat al Asociatiei romane de studiu al stiintelor matematice.si restul de lucruri inutile din aceasta demonstratie nu vi le mai zic. din cauza nepasarii logaritmice generale. dar nici muzicienii. din cauza impleticirii cu muzica.