Sunteți pe pagina 1din 2

TIPURI SI FORME DE STAT

TIPURI sI FORME DE STAT Procesul ndelungat de afirmare a statelor a generat diverse tipuri si forme de stat. Istoria a consemnat, astfel, la poluri opuse, doua tipuri de stat: 1. de esenta dictatoriala (absolutista), care a aparut ca expresie a unor comandamente istorice, dar prin nesocotirea vointei cetatenilor sau printr- 646h78g o presupusa legimitate de ordin divin; 2. de esenta democratica, care, indiferent de forma, constituie expresia vointei cetatenilor, materializata prin consimtamntul dat. Esenta statului, adica tipul de stat respectiv, se manifesta prin mai multe forme, n functie de conditiile concrete ale epocii si tarii respective. Forma de stat are n vedere modul de organizare a puterii de stat si, n special, structura si functionarea organelor supreme de conducere. Rezulta ca indiferent de esenta statului, democratica s-au dictatoriala, forma de stat este data de trei elemente: 1. forma de guvernamnt, care este un raport ntre organele de stat n procesul de constituire si exercitare a puterii. Formele de guvernamnt n statele lumii contemporane sunt: - monarhii constitutionale; - republici parlamentare; - republici prezidentiale ntre esenta statului (democratica sau dictatoriala) si forma de guvernamnt exista n general o strnsa legatura; 2. structura statului, care reprezinta un raport ntre organele centrale si locale ale statului. Sub acest aspect se disting: a. state federative, care constituie o comunitate de state nesuverane, ce presupune un stat central cu competenta si personalitate distincte de cele ale statelor membre. Organizarea statala de tip federal are ca obiectiv central rezolvarea problemelor comune, functiile statale fiind mpartite ntre statul federal si statele membre. Ca urmare, n statele federale se ntlnesc, n paralel, organe ale puterii si ordinii de drept federale si organe ale puterii si ordinii de drept ale statelor

membre. b. confederatii de state suverane, n care statele membre si pastreaza suprematia si independenta n mod integral, competentele statului federal referinduse la luarea unor decizii n comun n domeniul relatiilor internationale. Confederatia poate cunoaste si forme mai evoluate, cu organe comune, cum sunt: adunarea reprezentativa, seful de stat, organele diplomatice, armata, finantele, mentinndu-se si structuri distincte reprezentate de parlamente si guverne separate; c.state national-unitare, n care puterea apartine grupurilor conducatoare, alese sau delegate ale ntregii comunitati. Alaturi de natiunea hotartor majoritara, n aceste state pot fiinta si minoritati nationale, care se bucura de aceleasi drepturi politice, juridice si economice cu ale natiunii majoritare, necesare acestor minoritati, avnd calitatea de cetateni ai statului national. 3. Regimul politic, care reprezinta pentru unii politologi, un element al formei de stat, iar pentru altii, un element al sistemului politic. Daca statul reprezinta institutia centrala a sistemului politic, atunci, firesc, regimul politic este legat, n primul rnd, de stat. El constituie un element al formei de stat, element hotartor ndefinirea tipului de stat, deoarece regimul respectiv exprima un raport ntre organele de stat si cetateni. Daca organele de stat se constituie si actioneaza prin consultarea cetatenilor, ca expresie a vointei lor, avem de a face cu un regim democratic si, invers, cu unul de factura dictatoriala. De aceea, n analizele politologice, cnd se urmareste elucidarea esentei statului, se vorbeste de regula despre regim politic.