Casa Sfatului (german Rathaus), reprezint pentru municipiul Braov un important monument istoric ce impresioneaz prin arhitectura sa deosebit.

Casa Sfatului a fost folosita inial drept turn de supraveghere. Acordul ncheiat intre Adunarea Districtului ara Barsei si breasla blnarilor la data 23 decembrie 1420 presupunea construirea Casei Sfatului. Acest document atest faptul ca reprezentanii breslei blnarilor braoveni au permis celor nou comune ale "Provinciei Tara Barsei" s-i ridice deasupra bolii de vnzare a breslei o camer pentru "acordarea dreptatii" si pentru edinele magistratului. Din cauza invaziei otomane n primvara anului 1421 si a distrugerii n mare parte a oraului precum si aezarii magistratului oraului, ridicarea constructiei Casei Sfatului a trebuit sa fie amanat. Urmatoarele meniuni despre Casa Sfatului apar abia n anul 1503, in socotelile oraului, unde cldirea apare sub numele de Praetorium. n anul 1515 judele oraului Braov primete 50 de florini pentru construirea turnului de la Casa Sfatului. Anul 1520 ne relev mai multe amnunte despre Casa Sfatului. Aici exista o singura ncapere, deoarece n ziua de carnaval a aceluiai an, n incinta Casei, calfele breslei blanarilor au prezentat dansul sabiilor de unde reiese ca ncaperea sfatului era destul de mare. n planul cladirii exista o asemena ncapere. Tot atunci mai apare o meniune cum ca exist un Turn al Sfatului mic, unde ferestrele aveau n loc de sticl, piele mbibat n ulei si un ceas. n anul 1688, orasul a fost ocupat de trupele habsburgice. Dupa un an Casa Sfatului sufer cea mai mare catastrof din istoria sa: un mare incendiu premeditat a distrus cea mai mare parte din Cetate. Tot atunci au fost distruse importante pari din arhiva oraului care era pstrat n interiorul cldirii, multe pari din socotelile oraului salvate din flcari pstreaz i azi urme vizibile de incediu. Timp de peste doi ani, Casa Sfatului a artat ca o ruin, pan in 1691 cand au nceput lucrrile de ridicare provizorie a acoperiului. Tot n acel an s-a tinut prima edin a magistratului si a comunitii centumvirale dup vechiul obicei. Acoperiul provizoriu din indril a rezistat mai mult de opt decenii, mrturie stnd reprezentrile sale geografice din sec. XVIII. n 1353 stema Braovului consta dintr-o coroan cu fleuroane n form de crin, nsoit de o floare de crin. Din 1429 a aprut i trunchiul de copac aflat sub coroan. mpreun, aceste simboluri sunt arme vorbitoare, adic sugereaz prin desen numele cetii (Corona). Stema actual a municipiul Braov, aprobat de Consiliul Local n anul 1996, conine un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rdcini argintii cele 13 comune ale rii Brsei care ies dintr-o coroan aurie cu trei lobi simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroan mural de argint, format din apte turnuri nsemnul specific pentru municipii reedin de jude. Semnificaia n ansamblu a stemei este nelepciunea i Puterea conduc de-a pururi Cetatea.

Astfel se prezint in anul 1778 Casa Sfatului, in forma pe care o cunoatem i o vedem astzi. n socotelile de constructie ntre anii 1779 si 1780 se mentioneaza numai reparaii i alte lucrari mai mici. Dintr-o descriere a Casei Sfatului la 1874 reiese ca, n acea perioada, n turn locuia paznicul acestuia, care si facea rondul pe galerie la fiecare sfert de or, batea timpanul la ore fixe, anuna incendiile prin lovirea clopotelor, iar noaptea semnala direcia incendiului cu o lanterna. Dupa Marea Unire a Transilvaniei cu Romania, hotrt de Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, piata din faa Casei Sfatului a fost martora multor evenimente istorice. Casa Sfatului a primit o noua destinatie in 1950, cand in incinta acesteia s-a organizat Muzeul Judetean Brasov. In acest muzeu au fost reunite colectile fostelor muzee ale Astrei si arii Barsei. n 1968, cu ocazia reorganizarii muzeului, au fost efectuate ample lucrari de amenajare.nainte Muzeul Judeean avea la parter i secie de istorie, iar la etaj una de art. Odata cu dezvoltarea lui, sectia de art a obinut o cldire proprie (fostul sediu al Asociatiei meseriailor, construit in anul 1902) deschis publicului n anul 1970. Astazi la Casa Sfatului a ramas numai secia de istorie a Muzeului Judeean Brasov . Locuitorilor braovului si numeroilor vizitatori din ar i strintate, Casa Sfatului -- ea insi un impresionant monument istoric -- le ofer o imagine de ansamblu asupra dezvoltrii istorice a oraului si a judeului in contextul istoriei naionale, atat prin exponatele deosebit de valoroase ct si prin textele lor explicative. Bibliografie Silviu Pop, tefan Princz, Braov, ghid turistic , Ed. Pentru Turism, Bucureti 1974. Sextil Pucariu, Braovul de altdat, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1977. Internet (imagini)

Ggiu Oana Alexandra, Dv, anul I