titlul este simbolic, intrucat in mitologia autohtona baltagul este arma magica si simbolica menita sa implineasca dreptatea, este

o unealta justitiara. Ea este, in basmele populare, furata de fortele malefice (zmei) si redobandita de personajul pozitiv. Principala trasatura a baltagului este ca, atunci cand este folosit pentru infaptuirea dreptatii, acesta nu se pateaza de sange: "...unealta raului se dovedeste a fi, intoarsa, arma binelui [...]. Baltagul da prilej Vitoriei Lipan ca, prin abile intrebari, sa-l ispiteasca pe Calistrat Bogza afara din tacerea sa pentru a vorbi si a se demasca; in sensul basmului arhaic, baltagul este unealta magica, insusita de raufacator si recucerita de erou. Obiectul pare investit cu puteri uimitoare: atata vreme cat se afla in posesia lui, raufacatorul se pastreaza ascuns; pierzandu-l, el apare cu adevarata sa infatisare. Cartea lui Sadoveanu se cheama Baltagul asa cum se cheama unele basme Nuielusa fermecata sau Palosul nazdravan". (Petru Mihai Gorcea - "Nesomnul capodoperelor - Basmul eternei repetitii. Insemnari sadoveniene") Cuvantul "baltag" poate veni si de la grecescul "labrys", care inseamna secure cu doua taisuri, dar si labirint. In roman este vizibil simbolul labirintului ilustrat de drumul serpuit pe care il parcurge Vitoria Lipan in cautarea sotului, atat un labirint interior, al framantarilor sale de la neliniste la banuiala apoi la certitudine, cat si un labirint exterior, al drumului sapat in stancile muntilor pe care il parcursese si Nechifor Lipan. Acest labirint, cu drumurile sale serpuite, aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata: Vitoria porneste in cautarea sotului din interior, din intuneric pentru a putea ajunge in exterior, la lumina.

Labirintul este casa securii duble. Armele cu dou tiuri sugereaz dualitatea, fiind un simbol al vieii i al morii. Drumul eroilor acestui epos pstoresc, Vitoria i Gheorghi, se desfoar de la rsritul la apusul soarelui. Privirea lor mereu aintit asupra imaginii solare. Traseul lor reprezint simbolic drumul soarelui, el are o funcie sacral, este un itinerar cosmic, desenul labirintic se afl ntr-o evident relaie solar" (Paolo Santarcangeli). Adugm observaia c labirintul este simbolul direciei pierdute, adesea cu un monstru n centrul su" (Northrop Frye). Dac interpretm arhetipal i simbolizm, Calistrat Bogza, poreclit Iepure, are acest rol al monstrului, chiar dac detaliul fizic nu ne trimite cu gndul la minotaur. n mitologia romneasc iepurele este vestitor al nenorocirii, al morii.

Caracterizarea minodorei Minodora este fata de maritat si-i umbla gandul la feciorul dascalului Andrei, care face slujba militariei la Piatra, dar pe care Vitoria nu-l accepta si se opune cu inversiune, invinuindu-l ca tot nu se astampara si tulbura mintile fetei. Vitoria este hotarata si o avertizeaza pe fata: Mananca si mai ales mai gandi la lunganul acela al dascalitei. Are un nas, drept dupa porecla care li s-a dat tuturor din neamul dascalului. Ochii mititei si nasurile topor [...] Oricat ai lacrima, sa stii ca ginere ca feciorul dascalitei nu-mi trebuie. Fata este pana la urma supusa si ascultatoare. Poarta, ca fetele la varsta ei, dupa obiceiul locului, camasa alba si catrinta neagra, vrastata cu rosu, parul impletit cununa si fara broboada. Ciubotele sunt numai pentru hora sau nunti ori pentru drumurile la targ. Ea este nevoita sa pastreze randuiala; sa traga lana prin fusalai, sa bata si sa scuture pernele si laicerele de zestre. Daca nu respecta traditia, va avea de suportat consecintele: iti arat eu tie coc, valt si bluza, arda-te para focului! Nici eu , nici tu, nici bunica-ta, nici bunica-mea n-am stiut de acestea- si-n legea noastra trebuie sa traiesti si tu. Altfel iti leg o piatra de gat si te dau in Tarcau!. Cu un singur lucru fata nu este de acord o casatorie dupa voia mamei si nu a ei-, si de aceea o implora cu disperare:Mamuca, sa nu ma dai dupa urat si dupa batran, ca sa ma bucur si eu de viata,

cum te-ai bucurat dumneata.Asadar, nu accepta o casatorie impusa si dictata de interese materiale. Insusirile Minodorei sunt reliefate de autor fie direct, prin descriere, fie indirect, prin relatie cu mama ei, Vitoria Lipan, care vegheaza cu hotarare la comportarea fetei ca sa nu ramana de rasul satului. Dialogul dintre cele doua femei le reliefeaza insusirile, evidentiind inocenta, sinceritatea si puritatea sufleteasca a fetei, care doreste sa-si urmeze chemarea inimii, dar este nevoita sa si asculte de sfaturile mamei sale, femeie aspra, cu principii ferme si sanatoase.