Sunteți pe pagina 1din 18

_

UI.
rtt/'rrr't-

LEXICOLOGIA

1.

Generalitd,(i

l,exi.colo.gia este disci Lexicolosia disciplina lingvistioiicarestudiazdvocaburarul, lexicul. Lexicologia se ocupd cu delimitarea sferelor vocabularului, cu schimbdrile care se petrec ln vocabular. Lexicolocis src mai multe rqmrrri. rqmrrnn cena Lexicologia are mni mrrlf,p rqmuri: ramura care studraza studiaz5. sensul cuvrntelor gi schimb5iile de sens pe care le suferd cuvintele cuvintelor schimbdrile se numegte lgpp+Ij-Sgie t,imolg gi a are ca obiect siabilirea originii gievolrr!iei6[vjiGjor,@a]cdtuireaai"1io""..G'." gr evollli,rel cuvrntelor, rar lexicograf ia, alcdtuirea dict.ionarelor. S{,udiul structurii morfematicc a cuvinteldi gi Studiul sLructurii morferfrdliili-cGiiTffi] si al nrocedeeior de imbinare procedeelor )r $r procedeeior d imbrnare a morfemelor.pe.lt{q a. forma. cuvinte aparl,irie atil morfologiei (vezi mai
multor mortem lxicale, reprozintn cahegoiji ate lexicului).

*'i*""t,i?j.Jr:i,#:"","]""-"'jilfi",'"H:,tr""1"J:"":1',1,ffi'""lli,?:i';,1..",ji

,
. , . '

,y:f,il""l$J:"1';''J,", f "#ltii"" fl l#:*":"Itr""i,#,"",:.""H";"lifr |;:


aproximalie cjr d6 boRst est Jericut unei timbi (sDr6 d6os;bir d; s uaria din fotrotogi ti morfolosi;, uDd in!enrarut unitdLitor: mulr, mai reslrln, d allfel. s6 poato araliti cu prrizie). Din cts ctrevo suLe de nii de cuvinle sr6 unoi linbi rDodeme, vorbiro i roloaesc ln nod obienuir numai clteva mii. cunoas_ lerea 9i tntrebuintarea unuj runtr nsi maro ldu nai mic d6 irneni {ieDinzha de o Beri6 de tactorj,.s: vtrstC, arad de.ulur6. ocuDatig etc. O detinilie s .crtrrxl,,; sarisllct ro=arF. acceDrard d; rou rD;ciatisrn. ru orisre: formulara ta car no purcm opd dmcamdari {oenrni cti ea criorinde crr,ev;

"ril*dfl::"1i:i:",:"s1,:3tiffd3il,*?jtr""f"Ti"j:*;:"tT:x""il:fi"1i

tosugiri ooracreristiop,6seotisti, al obie.rutJi detiDit) srs'unndtosfta: crrtnrd ste o unitaro tnt.e un s6ns sau mai mutl,e.etrsiri ou tecerurd rorrs eI 9i un grup de lumrs, unitato cars sle o tnr,rcbuintaro sramari;ah si Doat Ii tolo8itl Jn vorbiE qi independent {spre deodbbe de rr"orteme. mnini caro ve, p- 159.). Sensul sts tsruieidalA a iuvlnt,rtui, gruputde sunet;'esre psn ea
materiatd.

Dupc p{rc.ea najorjralii titrsvid,jlor, la baza sonsului celor mai multe -noliuna, dar p nsd boliuo, senFul rdd d sritud;lea arctiv{ a vorrJdonrJur. a^nvd qt buniculd EInt douC cuvint c! expdmd acasi Doguno, dsrDu au eract anets{i Beos. Sensut tui ,anuu_td cuDr de. Do Insi rcl,iunea.de ..uama mani* sau ,,mama ratdlui,, tpe care.o e,i,rjm6 9,i?nnird), p atrrudinea de rntngtier fald de peroana numitq.
cuvmto srd
119

III.

Lexicologin

2. l'ontlul PrinciPal lexioul


sens nu

lulia lor. Sinl, posibileirei situalii: ' t) C,omplexul sonor r5mine' neschimbat, iar sensul se modific[. De lege a avut "I":T.P]!,:qi aplrald mai intii sensul juridio (,,norrnd. cu caracter obligatoriu sbabilitd de puteroa de stit,.;1 la"acesba s-a addugat serisul de asbdzi aproape-disp6rut, apoi cel de ,,expresie a legdturii esenfiale, "relrgre"' gr generalc necesarc dinLre fenorncne,,. z) Uomplexul sonor se schimb[, iar sensul rdmine neschimbat : lat. sole s-a transformat ln soare. fd"rd ca sensul s[ se modifice, 3) Se schimb5 atit couiplexul sonor, oib pi sensul : de exemplu, de la lat. cdltut ,,cap"^.s-a ajuns la ft. chef ,,conducdtor,(, Pentru a fi combinate ln propozilii gi fr"ru, cuvintele iau, ln general, diferite ^ forme. gramaticale. Cuvinttrl 'mnite apare'sub formele i mintele, m,untelui, mun{ii,.mun\ilor eLc. Verbul o pr:iri deviire : priuesc, priue;te, prioeam, ttoi priui', af p.rLDL e[c. Uu ajutorul formelor grarnaticale se exprimd raporturile dintre cYnleje xner propozi,tii, nuan{,e ale ac[,iunilor etc. l-ormele gramaticale nu scutmDa' ln general, sensul fundamental al cuvintelor. Cuvintele sint materlalul de eonstruc,tie cu ajutorul cdruia gramatica forrneazd propozilii qi L,e atcr decurge leg[tura strlnsS. dintre vocabular gi cealaltd parte a -rraze. limbii, sLrucLura ErainatiEald. Vocabularul, cfpi sbructura granrabicalS., are un caracter atrstract, pentru 91 ,'oltc^e cuvlnt generalizeazd." (vezi capiLolelo Irogtltura ilintre limbd, gi glnorre.,$l somantica). Dar gradLrl de absl,racbizare nu este acela$i ln toate Limprirrle.$l la toate lirnbile. La origine, vocabularul era mulb mai concre[, pentru c[ nici gindirea nu avea lncd o" mare canacitate do abstractizare. La inoeput oamenii nrr puLeau gincli calitdli izolate, desprinse de ohiectele care posedau acele calitdli. f)e aceia, unul pi icelaqi nurne desemna, toLodatd, obiectul ;i calitatea lui dea mai evidente. 'Un cui'tnt lnsemna, de exemplu, ,,cer albasLru.,, alLul, .,EroaoI adincd.,, ebc. T)e, asetnenea, la ,iriginc, oamenii, lipsili tlc capacil,atea de a absLracl.iza, nu- lzDuteatt sd lase la o part,e l;rd.sd.l,urile neesen,tiale ale obioctelor qi fenornenelor penl,nt a gmpa hnpreurrd numai l,ris[turi]e esenliale gi a conslrui asl,fel nol,Iunl mar altstracte. Pin5. ast,5.zi sinb popcrare lnapoiate care nu au un cuvinf penbrtr,,cll", i1 schirnb au numeroasc'crivinte cu sensul de,,cal negru"r,,cal rorb"? sur" etc. La indienii cherokee dinAmerica existS. trn cuvinb lcutuwo "cal ,,md.,sp[I", al|ul takasula ,,rnd spdl pe rnlini", apoi tseytnun,,spdl un copil((, kgnellt ,,spdl carnea" etc.,"dar rin clvlnt care sd" tns;mne ,,a spela', pirr qi $rmpru nu extsbd. Aceasta inseamnd cd indienii cherokee n-au izbutiL inc5. sd' realizeze no,biunea abstract[ de ,,a spflla", eliberatS. de toate detaliile concre,te privitoare la nabura obiecbuliii .*t. spdlat (vezi qi p.39). "ute Cu cit o limbd este mai avansatd. cu atlb ea iuprincle rnai multe cuvinbe care exltrim[ noliuni abstracbe, cu al,it ]exicul ei esle mai abstracb. Asbfel,
120

qi prepozigiite, cle exernpiu, rlr redau notiuni, clar au sens, aceasta se vede din faptul cd. nu le pubem inlocui in frazd, fdrd ca sensul fruzei sd se schimbe. La,'ca,,ep/,e nu slnb numele unor notiuni, dar ui,n la tine, uin ca line, uin spre tine dint,'trbi propozilii cu sensuri precise, care se deosebesc int,re ele tocmai datoritI sensu.ilo'''dcosebile alc r.elor trei prcpoziLii. Despre.diverse.aspeche ale tegdturii dintre cele cloud laturiile cuvintului, comptexul sonor qi sensul, s-a vorbiL crr alti ocazie (vezi cap. Sornrurl lingvistic), tte aceea acr ne vom opri nurnai asupra raportului dintre acesle laturi in evoF1

l"lt l] cuvinl,e care nlr exprimri no[,iLrni,'ilar au sens ; cuvinte f[ri existd. Conjuncliile

,,cal" in general, limbile noastre actuale au nu irumai un cuvlnt care lnseamn[ ca' de exempltr' incd nrai alrst'racte' ci pi alte c'vinte tu.u i*ptl*l iiu,1,ii'ni cabalin, ierbiuor, mamifer, anirnal'' rrt nl. cleosebiri ln ceea ce privepte,gradul Dar qi lntre limbile cuvinte mar ",'#;;;;;;rix 4e--absiractizare al ,""iiiiotn.. Inlr-o limhd pot exista unele io sclimb, limba 6in 'rmd poate avea alte' ln abstracte declt exis|,d cuvlntul "ld'iilil;'; cuvinte mai abs|,racLe decit prima. De exemplrt, in ]imba rrrsd
rusd nu are un cuvint

qi o noapte (24 cateo.nu,neqLelii;;i';i;i;; li*p t,i'*'rL clinLr-o ziln schimb, limha n* are un astlel r]e cuvinb. ll'.'[r.],-il"-.ioJ fi,.nl" noastrd
cymKu cuvinb pent*r ,,,

ci nn cuvint pentru ,,u -utgL cu

p.;il ,;;;;d;;

"r*iilod,l"general, sint, in ierirl".itf.-i" ,.,]i"e ai"!"eie ''ncte cigtigat ln alte Puncte.


BIBI,IOGRAFIl]
O. S. Ahman o,{a,

r.

a.Jit"ru'f"are

ul ..mijloc de locomoltie": examb' 9r un lo.o*o\ie" i udmu. Prin urmare,

in.general, aia cum are limba roman-6'

compensate prin a'ansul

generald, t o a n u, In tegdturd. cu sisremul tocabularulri, \n Probleme de lingvisticd " II., Rucureqti, 1960' p. 33-41 ' vol. ,960, p. 78-63' A l. G r atrr, ,gtud.ii ae lin.giisdea generald. varianl,it noud, RucureEli, 209 -212. Mitterand. Ies mots franpuis, Paris' {965' p' 5-16' llenri oxford, Stcphen I]llma nn, Sematnias, An intror}uclion h rhe science of n,lean'ing, 1962, p. 26-91, 40-53' {93-263. Ceuacuotozua, Moscava, 1957, p' 138-166' Y. A. 'l v e g i n

O,repKu

noo6uledupyccloft rrcKcuKoioeuu,Moscova' 1951'p'21*34

i.'

lev,

o imVocah'la-nrl'n,,.rtu o *,asA i'form5, o aclunare de cuvinte care aufondul arc,o patte-esenliald, numild porlan[.h cgall pentru"tiintre. Vo."b'larul nrincinal lexical. si o mas[ de errvinte car,e lorineazd,,reitttl" vocabularului' o'll'Jilol,r'p.i;;ti';i uri*-iooi.tr stabil, pentru c5. elemenft: l_'^llti9 bil;;;;Ji;t'e qi intrebuinlate frecvent do toatfl lumea, -nu. esle necesar sa

&'"rku- >:tr*d,t^{ .,nL'i

2. Ilondul prinoipa,l ltlxical f,,-

pr!.L-iilt''<* VlrNl\*,^
Cu*;

i.;ilf

il;i;;;;l.;r, irt.r.. neoarece crearea 'nui fonrJ principai lcxical este' desigur' imrrosibild inr,r-o p.riouai-;;,;;fi ae timp, diitnrgere.a..fondului ryl1tpll comunicd'ii Intre oamenr' la ;;iil;;t ;" A".u ti compleba 4ezorganizarc aDe aioi nu treSuie $5 se tragd

p.r"fir"r-- qi apoi f"'.iJ-iii"1"rea Jirciet5fii. ntr evolueazS' .Fa!X.de [o"rirri" ci'fon'dul p"ir.,p"i i",.itia] s inro;il, ch lnoe[' Dar modificdri semasa proro schim_bd mai ;;;;hffi;iiri, to"a"f l,.ii'.ip"t l'i r:senliale se m.enlin neschimbate ;;iliil i;"a,,i p.i".iir.i,;;$i .l;;;;rete fondul prinfoarte mull,d. vr,eme. Asbfel, unele cuvtnl,e igi lntd'resc,pozi!,i.a'in ie's tlin tondirl piincipal $i trec ln ;tp"i; ;hrr; qi-o slalr;sc,;;;il .t;enie

i"f.*"ft

masa vocal'rlarului,-aitdle lac tlrumol invers.

A"

ti.p, *.Jo"tu';;";t;;

ce fond,l principal s-a modi{icat destul

Din

aceasth cauz5.,-dupdlungi

de mulL. t27

IIl.

Lexloologia

9. Fondul prlncipal loxicol

Schimbdrile caro so petreo ln fondul principal slnb adesea tn direct[.legdturd cu-evolutia societfllii.^Dac[ ln ulbimelo decenii cuvintul mag,i.nd' a intrat ln iJoi,ti piin"ipal al'limbii noastre, acea$L& ntr se poaLe_ explica altfel declt .miji"-l"oetlu cu schimbd,rile care au avut loc ln modul de .produclie, tnfi fonu mai i;";;Tt de transport etc. I dac[ ouvintul ctrciumd, ln curind esteva consecin{,{ o iorit J."it ln rar'e ocazii (vorbindu-so despre trecut), aceasba

derivatele care pornesc de la cuvinto din fondul principal sint, proporfional, mult mai numeioaso declb celo forrnate po baza celorlalte cuvinte. ---J,np.uund cu sLructura gramabicald, fondul principal lexical condilioneaz5 rouriJiruf limbii si nsigur{stabilitatea lirnbii in toabe etapele dezvoltdrii ei linsvisbii au tliscul,at criteriile dupI care cuvintele trebuie considerato ca fdclnd ;;"; parte din fondul prinoipal. Dintre criteriile propu$e, cele mai importante

petrecuto ln viafa poponrlui nost'ru' in iondul principal intrd rnai ales cuvinle radicale, nederivate; el constituie o Ir"rX pentrir formarea do cuvinte noi, derivate. Apar cuvirrbe noi gi pe baza etementitor din masa vocabularului, aga cum vom yedea mai departe., dar

a transform[rilor -

Dar rlin fondrrl principal fae Partc nu numai cuvinte- pritnare, nede-rivate, cortrpuse. Astfel sint, |n lirnba romfin{: altddatd, miicare, lnuncitorl sd,rbd.toare etd., in germana: Vormittag (,,lnainte de masd") etc. 1 in francezl.i miette (,,fdrlmd"), pardonner (,,a ierta"), regarder ("1 pri,vi"1' uisaec (,,fa!d,,) etc. Deriviitele gi compusele lnt[resc pozi!,ia cuvintului de bazd in tin<iul principal pentru cd-prin ele cuvinlul este des folosit,.este viu in congliin!,a vorbiiorildr qi nu poabe fi uitat. lllementele unei [ami]ii de cuvinte bogLle,'dezvoll,at,e sint in general puLernice in fondul principal, pentru c5, ria[oriLd desei folosiri, ele se sprijind reciproc' 3. Capacitatea cuvlntului de a intra in mai multe loculiuni qi expresii. cu cuvtntul gurd, de exemplu, sr: formeaz5 t a-i i,nchide gura_cuio.a, a d.a.murd,-n gu.rd., a-;i pi,ne gura la cale, a-i ldsa gura apd, a ui,ta de la mtnd' pt'n'la gurd'

ci gi cuvinte derivate sirr

(iezi qi cap. lVlo'bilitatoa gi stsbilitatea..limbii). - , t lo"intn d'o a trece la studieroa fonduluii principal lexical al difcritelor
slnt urm{toarele: ---t.
oooutatiei.

liml-ri,

Cntto"gterea qi folosirea froovent5. a cuvlntului de c5tre toate categoriile i\u fac parts din fondul principal cuvintele de jargon, de ar-gou, tehnici, rdgionalismele, cuvintele-limitate deci la o anumitd, clasd, ;r-.'*r;ii o.up sociut sau ieriibriu. Nimeni nu no poate lndoi de laptul ,c6.-bonilt'r' curcchi, lubenild, iiifri. ciord.i, ciubuc (,,clgtig ilicit"), angienai, decortica, limbii noaslre. La iioitirt etc. nu fac parte lin fondul principal lexical. al iii, ortor, ueuerigd, q.a., cunos"uto do-toatd popula!ia !drii, dar lolosite numai arareori. -2. Puterea de clerivaro gi do, compunere, adic[ posibilibal,e_a de a servi ca bazd penl,ru formarea albor cuvinl,e, cu aju[orul sufixelor', al prefixelor gi Acost cri[eriu nu poat,e fi socotiL absolut obligaLoriu, deoarece oi

francezd, cuvlntul pied (,,picior") intrd ln loculiuni gi expresii ca: ld,cher da lriddrdL"), prendre pied (,,a ciqtiga autorilate"), perdre pied, (.,a-gi pierdb cump{tul"), mettre pied (,'a se stabilT"), meLlre picd d terre l,,a "oboii, a se da ios"), mettre d pied (',a scoate din sluibd") etc. fondului "'4. Stabiiitatea cuvtntuiui. Dupd ium s-a vdzut mai sus, elementele nrincipal tr{iesc rnultS. vreme. Aceasta nu inseamnl lnsd cd toate cuvintele iechi din limbd fac parte din fondul principal 8au cd tn,fondul princr,pal nu pot exista decit cuvinte foarte vechi, o parte dintre cuvinbe, deqi vechi, pot irece la un rnoment dab din fondul principal ln masa vocabularului, iar. elernentele noi din masa vocabularului pot sd imbogd[,easc5 fondul principal. ln limba noastr[ sint cuvinte mogtenite din latind, deci foarte vechi, oare nu intr6 in fonclul principal (coamd, irasin, l,icustd, etc.), dupd cum.sint in fondul principal cuvinie de datd nrai recentd (romun, li.nie, gaz, maginti etc'). Prin
rtied. (.,a ccda't, ,,a

etc.

In

iumaie. discutlnd dacd un cuvint face sau nu parte din fondul principal,

trebuie's{ ne lntrebdm nu nurnai de olnd dateaz5. el in limbH, ci 9i ce perspeO-

"o*prino.ii. limbile'difer[ din punc[ul tle vcdero al posibilitd[ilor tle. derivare gi de com'aro proprii relabiv pu!ine ;;;;;.. Limba francez[, de excmplu, pu[,ine forrna[ii deriv.aLs(derivaaro rel,rtiv io aloto.ot sufixelorlromana 9u prefixe termeni iJ"t; prefixo slnb ln special verbe) gi cuviritc compuse. O serie de

gurd, rnamd., piine, picior, spryng; uitd q.a. au foarte pufine derivab,e, dimiirutive qi part,icipii, care Be formeaz[ oareoum de ]a "t.r 6rice cuvint. Dar nu putem socoii c[ acesig cuvinte nu intr5 ln fondul principal lexical al limbii ,toaut"e. Acest criteriu poate fi aplicat cu succes ln- special -putere mare de derivare -qi de comla limbi ca gerlnana sall rusa, Iirnbi ou

ro* *. ii

si ;.utuu .tiui

punere. In "eennand, de la cuvinl,ul Mu,nd (,,gtt[") provin: Mundbedarf (,,plovizie, metinde")j rnunden (,,a avea gusl,", .,'a tihni"), mundgerccht,(,,ugor de pronunlat"), Mundharmoni,ka (,,tt:;'tniculti"), Mundart. (,,dialect") 9'.a' De ia Mutier (,,rnarn[") s-au l'ortnal, : Muttirbruder (,,unr:hi dupi rnam5."), 'Mutterh,erz (,,inirnd de rnamd"), Mutterlwrn ("secar5' Mutterfiillen (,,minz"), 'Mutteriand, (..patrio"), Multerschaft (,,malernilaLe"), Mutter' m[furoasd"), seele (,,sufleb bun"). Mulle'riprache (.,lirnb5 mabernd"), Mutlcrstad| {,,tttelropold"), Mutterstole (,,'rnal.c[", ,iroi"), miitLerlich (,,mal,ern", ,,nalal") q.a' In limba ius[ de Ia xte6 (,,niine") auetn: irc6rnu1a (,,coq pent,ru piinc"), xte6u,tt (,de 'x,te6ozaaod (,,fnbric[ de piine"),-x rc1onix . (,,bruLar"), ptine", ,,penLru .ptine"), xae1onexapuald (,'dc panitioal,ie"), xac1oneueuae (,,coacerea plinii") 9.a'
L22

tive de viitor are. 5. Unii lingvigti au crezut cx tlacfl un cuvlnb este cunoscut gi folosit des de citre to{,i vo"rbiiorii unei limbi lnseamnd cd acel cuvlnt exprim5 o-noliune fundamentali. Itri au cerut deoi unui cuvint, pentru a-l socoti in londul principal, s[ exprime o noliuno fundamentald. Aceastd c-erjnld. nu este intru totul' justifidaL[. Este drept c[ rnulte cuvinte djn fondul -principal exprimd no{,iuni frrndarnentale, de eiemplrrl der, an, apd, bate, cap, doit frumos, I'nodla etc. Dar trebuie sd. avem ln vedere 9i alte fapte' Mai lntii, dupd cum s-a vdzut, nu orice cuvint exprlm{ o noliune. ln afar5' de aceasta, aceeagi noliune poate fi redatd intr-o limbi prin[r-un cuvirrt din fondul principal, iar tn aitn limbd printr-un cuvlnt din rnasa vocabularrrlui. Asl,fei, ln rusegte ucKyccmso ,,art[" face parte din fondu] principal, fiind sprijinil, de celelalte cuvinte din familia Ea: sKy.c ,,gust'., tt('Ky-ctlbtt-t ,,pricefirtit, uckyccmseuHbrrT ,,artificial", SaKycKa,gustare", sctkycurnb 'a-lua o girstale" q.a., provenite ca pi el din rdddcina ryc ,,gust". Corespondentul -de curind, nu are derivate formate ln limba iomdnesc'6v1d.,- impntmutat noastri, nu are incd o ciroula,tie mare qi nu poate {i trecut intre cuvintele fondului principal. -pot exista dou6. sau mai rnulte cuvinte pentru aceeaqi nolntr-o limbd dintre care numai unul si fie ln fondul principal, iar celelalte, _nu. liune, De exemplu , mdcelar, ln fondul principal, qi casap, in masa vocabularultri I cazndl in fondul principal, torturd qi supl,i.cirt,, in nrasa vocabularului.
t23

lII.

Lexicologla

2. I'ondul prlnclpnl loxlcol

Se mai poate tntlmpla ca o noliuno, cln'dva importantd, acum Bd nu mai fie, iar. cuvlntul care .o numegbe s[ rilmin5. important tn limbd (mull folosit, eu derivate gi exprosii ebc.). De exemplu: Dumnezett, iLrac. Prir.r urmare, ace$t criteriu trebuie folosit cu grijd, cu discernimlnt. 6. ln sfirgit, al!i lingvigti trec prin[re indiciile?e"recrr.toagtere a cuvintelor din fondul principal p o I i s o m i a, calita[ea unui cuvlnl, de a avea mai mulbe lnlelesuri (vezi cap. Somantico). Esbe evidenl cd, cu cit un cuvlnt are mai multe lnfgJesuri, cu.atit e mai des folosit in vorbire, cu atlt are o pozilie mai solidd ln limb[, nefiind ugor p[rdsit sau uiLat. Iroarl,e mulbe dinbrb cuvintele fondului principal lexical al limbii noasbre au mai multe inf,elesuri. Slnt insd gi cu_vinte foarfe irnportante, care au un singur sens propriu: albastru, fasole, Sur-ub, zd.padd, a dormi, a pli,nge etc. Deci nici acest inhiclu nu poate fi'socotib obligatoriu.

Fondul principal lenical al limbii

romdne

In urma cercetlrilor lntroprinso plnd acum, se poate spune c5. fondu] principal lexical al limbii romAne oonfine lntro i. 00b gi t SOO ae cuvinte. Dintre acestoa, aproximativ 600/o stnt de origine latin5., 20o/o sint slave,2o/n sint maghiare, 2o/o provin din limba populaliilor autohl,one, 2o/o slnt formale pe teren rom6.nesc, 60/o stnt inl,ernalionale, 5o/o de origine necunoscutd, iar restuJ d,a 3o/o sint de divorse albe origini (grecegbi, turcegti, francoze ebc.). Faptul c5" majoritatea cuvinbelor din fondul principal lexical al limbii noastre este de origine latind nu e surprinzXLor; strirctrrti gramaticald a limbii romd.ne e aproape po de-a-ntregul do origine latin5., tleci era de agteptat ca gi fondul principal lexioal sd" fie ln majoribate lalin, pontm c[ nu exist[ lirnb[ care sd aibb- slructura gramatiCald dc o origine gi fondut principal de alta. . NumS.rul mare cle curTinbe de origine slavd" ln f6ndul pridcipal 'ne aratd cd influenla slavd. ln vocabulaml limbii noastre esLe foarte imporbant5. S5. vedem abum care dinlre categoriilo de nofiuni sint mai inult reprezentate ln fondul principal al limbii-noastre. Unele cuvinte denumesc obiecte uzuale : ac, albie, ald, ceas, cupit, inel, sanie, sitd,, topor, uas etc.
tnlrnd, Llrntrd. masea, elc. Termenii privitori la agricultur[ sint reprezentali desLul de slab. Dacd ldsHm la o parte cuvintele care se folosesc tot aqa de bine gi in afara agriculturli (cimp, culege, pd,mtnt, pi,ine) pi care stnt de altfel printre cele mai importanbe, gdsim citeva nume de instmmenl;e (coasd,, plug, sapd,, secerd,), pu,tine nume de-p.lanLe (ceapd., ftn, gri.u, orz, porumh) gi alte citeva cuvinte- (ara, b1r1zdd., fdind, giddiid, m'dcina). Sint- desl,ul' d'e puline numele de piante
(drnbre care unele au fosb pomeniLe rnai sus) gi cLrvintele care denumesc pdrl,i ale^plantelor i.copgcl floari, ft;unzd,, iarbd,, nui, rarnurd,, salcie, ui;in etc.'

{ttete,.de;gmneazd

p[rfi

ale corpului

buzd, cap,'coad,d., deget, dinte, fa(d,

l'nnLre crrvrnbele fondului principal mai sin[ nume ale animalelor domestrice (bow, cal, .caprd., coco;, raid, uaiii eLa.1 qi numo ale animalelor pe care nu lc _cregte omr:/. (iepure, L-eu, lu1t, urs ctc.),' Numele de rud-enie'sint, de asem"r-tea, pulin numeroase (fapt cxplicahil prin. aceoa cd nunfipul posibilibdlilor de lnrirdire nu este prea' mare). i]rintre acestea sffi: feclorl I'rate, marnd, nepot, pdrinte, rudd,, sorii, udr ehc,
124

fondul prinoipal sint pu{ine cuvinto privind lmbrlcXmintea pi tncdldin cauz6 c5 unele obiecte de imbldc[minte qi incdl!5minl,e slnt inlocui[o destul de curind ou altele, in prirnul rind din pricina rnodei. Mai mult so rnenlin cuvintele care denurnesc maberiale lolosiLe in rnod rilrignuib la confec[,ionarea irnbrdcdmintei (pi.nzii, talpd, etc.) qi verbele care denumeso acliunilo respective (tmbrdca, incdlla eLc.l. In'general, mai stabile slnt cuvint,ele care exprimi noliuni mai abstraote ; termenii legali de anumito obiecle conr:rcte sinl, uitali tlupd, inlocuirea obiec[elol respecLive. S5, trocem acum la cercetarea vechimii elementelor din fondul principal lexical al limbii rornAne. l)eoarece fondul principal lexical e ln general stabil, no agteptd"m 0a marea majoriLate a cnvintelor din fondul principal al limbii noastre sd fie vechi qi foarte vochi. Intr-adevdr, aga cum am v{zut, dintre cuvintele fondului prin'. cipal, mai mull, de jumdtate slnt de origino latin[, au prin urmare o vechime de cel pulin 2 000 de ani. La ace$be elemento trehuio s[ Ie addugdm gi pe cele autohtone, care au intrat ln lim.ba romAnd. lncd de la formarea ei, qi multe dinbre cuvinl,ole glave a cdror formd ne indicd cd slnl foarle vechi. $i print,ro olemonbele a cdror origino esto nocunoscubd slnt unele, desigur, de-origine latin[, albele autotrtone sau slave. lnsugi faptul cd el,imologia lor nu a fosb tnc[ stabilitd este un intliciu ci elo slnt vechi. lntmcit cuyintele inbrate mai do curind tn limbl nrr-qi pob ascunde originea. Astfel, mai mult do trei sferburi din elementele fonrlului principal au o vechimo mult mai mare de I 000 de ani. E int,eresant s5. vedem acum ce sit,ua{,ie avearr ln limha labind cuvintele de origine labind care slnb in tondrrl principal al lirnbii noasLre: erarl reoente in labinegte sau moqtenite din timfuri mai vechi? Din oercebS.rile fdcute reiese cd, din totalibatea cuvintelor de origino latin[ din fondul principal al limbii noastre, aproxirnativ 66/, stnl, indo-europene. lla{,d de lnbregul fond principal al lirnbii romdne, cuvintele do origine ki:tin5. provenil,e din indoeuropeand slnt lnLr-o proporlie de aploximativ lfio/o. '['inlnd seama cd e vorba de elemenbe care dal,eaz5 de minimum 5 000 6 000 de ani, procentul lor est,e foart,e mare. Esbe clar deci c{ aproape jumdtate din olementele fondului principal lexical igi au rddS.cinilo ln sociebatea strS.vecho, dinainte de epoca sclavagistd. Din numirul total de cuvinbe de origino latind cuprinse in fondul principal al limbii noastre, aproxirnativ 70o/o arar deja in fondul principal al limbii latine. ll'oaLe aceste fapbe demonstreazd stabilibatea fondului principal lexical. Inbre fondul principal lexioal pi masa vocabularului nu se poate trage o linie netd do dernarcalie; unele crivinbo intr[ ln fondul principal, altele ies din el. Avern de-a Iace cu o grada"lie neintrerupbd. de la cuvinbul care se naqte asl,[zi qi se gdseqLe Ia exbrerna periferie a limbii, pin5. la cel care se af]d ln cenLml fondului principal I unele cuvinl,e stnL aproape s[ int,re, ali;e]e slnt gata sd ias5. riin frjndul priricipal ; unele au fost, .ilr nu mai sint, albele nu au fosl,, dar vor fi. Chiar ln cuprinsul fondului principnl trehuie s[ distingem o minorit,abe de cuvinte solid instalate, cu rddficini adinci, qi o majoritate care se apropie mult de masa vocaliularului. llxist,d si cuvinte despre care cu greu se p"oatb spune dac[ fac parte din fondul prin6ipal sau nu.'Nici raportirile clintre fondul prinoipal qi masa vocabularului luabe in ansamblu nu rS.rnln
f,dmintea (bri,u,, cdciuLd,, cdm,aSd, el,c.). Accasta

ln

r25

III. l.oxlcokrglr neschimbate. ln perioada forrrr6rii limbii, in tirnpuri str{vechi,.cind nu exista decit rrn fond de ouvinLe foarte sdrac, nu putea fi vorba de a se delimita un l'ond principal. Atunci l,oal,e cuvintele erau la fel de irnportante, foarte importante. Abia dupd ce vocabularul se dezvoltd, dup{ ce elementele lui se irrmul[,esc sirn[,itor, Be poate delimita un fond principal. Vocabularul continud s[ se lrnbogd!,easc[ pe mdsurd ce acbivil,atea gi gindirea oamenilor se dezvoll,S. gi odnbd cu aceast,a so irnbogdleqte gi fondul principal, acesl,a din urrn5. ins5. cregte mult mai lncet deoit niasa vocabularului. Cuvint,ele forrdului principal al lirnbii latine rru s-au p[strat loate ln fondul prirroipal al limbii noastl'e. O patt,e dintre ele au rfimas in masa vocabularului, altele au iegit cu tol,ul din limba romAnd. La elernentele latine rdmase in fondul principal s-au urai addugat altele, provenite din lirnbile vorbiLe de popula!,iile pe care romanii le-au gdsit in Dacia, din slav5 gi mai tirziu din alte limbi,
gi citeva exernple: cuvinte care erau adeud,r, afard., afla, alb, carne, gtds, greul in, la, gi, t&re, l,u1 nn, uis, ureo, zice elc.; crrvirrf,e aul<rlrLoltc :. buzti, copac, copil. eLc. ; slave: babd, baie, boalti,, bogat, boie.r, cinste, citi, nttndru, rnuncti' slab, zid

2. I'oldul prlnolpd lorlcol

in

precum qi create pe'teren rornAnesc.

forrdul principal al limbii latine:

Iat{

d.c1

dtu.,

vocabularului este cu mult, mai rnare deolt numdrul ouvintelor din fondul principal). Dar lulnd ln considcralio propor[ia derivatelor fatd de cuvintele simple vedem c[ de la cuvinLele din fondul principal avem in medie cinci derivate de la un cuvint de baz5, pe cind de la celelilte cuvinLo din masa voca-bularului avem mai pulin de un derivat penbru un cuvlnt cle bazd. Trebuie sd mai avem ln vedere gi faptul cd derivat-ele de la ouvintelo din rrrasa ,.oca'maibularului slnL de obicei pulin importante, mai pufin intrebuinl,ate decit derivatele de la cuvinl.ele din'fonrlui principal.

- Dup[ cum s-& vdzut mai sus, fondul principal d{ limbii o bazd pentru formarea do noi cuvinte. Num{rul total al derivitelor care au la baz5 cuvinte din fondul principal este desigur mai mic decit numdrul derivatelor formats de la cuvintele din masa vocabularului (pentru c5, num[rul cuvintelor din maea

semnal mai inIii ,,invd[,{tor", apoi gi,,clnbdre! de bisericd", pen[ru cd cei ii inv6!au pe copii carte cinlau ln biserictr. Mai tirziu, dascdl e inLrcbuinlat curent numai cu lnlelesul lui bisericesc gi, desigur, pierde mult clin insemn{tate, i.ar azl apare din ce in ce mai rar. Din aceeaqiiategorie face parte gi judel,"inainte Joarte folosit cu sensurile de: ,,judecat,d", ,,judec[tor,t,'apoi cu cel de ,,districL", azi cunoscut numai cu ultimul sens. care

rrraglriare: bdnui, gi,nd, hol,ar, talpii et,c.; l,rrrceql,i : cltior, tlusman, alc,; grecegti t fbLos, l'rit:d, lt,trt.i,e, prausptit, sigu.r eLc.; franceze: rcnl, gaz, minti e|.c.; interna{,iorrale: aer, fa,bricd, liber, ord, eLc. Dac[ o serie de ouvinte trec din rnasa vocabularului in fondu] principal, lrnbogd!,intlu-1, all,ele, mai pu[,ine la nurndr, pdrdsesc din diverse motive sfera fondului principal. Aceste cuvinte, fie cd. slnt folosite din ce in ce mai rar, fie c5. sint chiar complet rri[alie rle vorbit,ori. Studiul intreprins asupra fondului prirrcipal lexical al limbii rorndne vechi a dus la concluzia e{ exemple ca cele care urmeazd au f[cut palle, o perioadd rnai scurb{ sau mai lndelungatd, din {ondul principal : bucirt,, cocon, fur, hatman, ispraunic, ittuesti, logoftit, rneser, oblici, ocittd, pecetc, Serb, uia (sau ule), uistier(nic), uornict zapis, zgdn etc, Cauzele elimindrii acestor cuvinte din fondul principal slnb variate : cle ordin oxl,ern (obiecl,ele, l,il,lurile, rangurile clc. au dispdrul, sau au pierdut

cLc. I

Fondul principal lerical qi celelalte pdrli ale limbii

l,ul cd folosirn rnai des cuvlnl,ul cd.rhune, vorbirn qi de cdrbune animal, cdrbune de oase, ctirbu,ne de ptimtnt, ctirbune nlb (metaforic) ebo., formule necunoscute Jnainl;e. Cuvinl,ul lcu, tlac[ ar fi fosl, Iolosil, numai ca nurrre perrtru un animal care nu existd in lara noastld decil, la circ, n-ar fi pitruns in fondul prirrcipal. Darpe rnoneclele de nretal s-u gravaI un leu giastflzicuvintuladevenitfoarLe importan{, ln limbd gi a intrat in fondul principal. Alte cuvirrte, din cauza unor lrrLlnipldri de acelagi fel, lgi pierd pozitia. Cuvintul dascdl era lntr-o vreme in l'ondrrl principal al limbii noaslre ; el a in-

din importan![), de ordin inl,ern, lingvistic (termenul vechi a {ost inlocuii de un sinonim rnai nor: deScinge - de cohort, hir - de impozit, jertfd, - de sauificiu eLc.). O problernH. ilrter:erantd esl,e aceea a intrlrii cuvintelor in lontlul principal qi a iegirii din d, in urrna modific[rii sensului lor. Iat[ citeva exemple de cuvinte eare, din oauza unor intirnpl{ri legate de realitatea concretd, ciqtig[ seusuli noi gi igi intdresq pozilia. Ctirbane nu era in fondul principal al limbii latine; ln lirnba noastrd el a ctgtigal [,eren, deoarece noi astdzi, pe ltngd. fap-

nu au intraI In sislemul fonoJogic al ]imbii rourAne. Romana a pierdut orice urm5. de /z latin, dar a lmprumutat cuvinie slave sau a pris[ra[ cuvinte trace care ct.rn(,ineau acest suriet (haind, hrand eLc.\. Din cauzd.d prr!ine cuvin[o cuprinzind pe /z au pflbruns in tondul principai, sunetul I e desl,ul de pulin foloJit, iar inslalarea lui ln sistemul foneiic romdnesc nu e prea eolidS. Fondul .principal lexical intrd in relalii strlnse qi cu morfologia. Cea rnai rnarc.parte dinLlc ar[icolc, pronume, uumeralc simfle, adverbe
primare, prepozi[,ir, conjunc[,ii fac parte din fondul principal lexioal.

^ lnlrc fondul principal 9i celelalbo pxr[,i ale limbii existd o strins[ legdturd. S-a vdzut acest luc^r mai sus, ln ceea ce privegte fondul principal gI mara vocabularului. Fondul principal esbe in leg5turd nemijlociLH gi cu fonetica, aceasta furnizlnd sunetele din care sint alchtuite ouvintelo. ln raporturile sale cu fonetica, fondul principal are un rol conservator. P[trunderea unui sunet nou ln sistemul fonetic al unei limbi depindo do intrarea cuvintelor care cuprind acel sunet.ln foldql principal al limbii respeotivo. In anii dintre cele doud rdzboaie mondiale, lim.tra rroastr-d- a lmprumutat, odat5. cu numeroase fran!,uzisme pi sunefe specifice limbii franceze: ii (ca In ali)rd.), d (ca in d,izi)rl, fr g6,ln lorfi.on) eLc. Deoarece acesl,e cuvinte au rdmas ln afara fondului principal gi nu au reugit s{ se consolideze nici in masa vocabularului, nici sunetele sirdine

ral, aceste pdr{,i de vorbire sinL foarbe stabile. Mare pirLe din prepoiigiile romAn^eyti sint..printre cele rnai vechi ouvinte ale lirnbii noasbre '(ci, tn, pe etc.). conjuncliile sinl, in genoral mai noi qi sint supuse unei innoiri mai fr&venLe, cauza[d de nevoia permanerrl,[ de a face ]imba n-rai clard, qi mai precisd,- de. a exprima tot mai exacb nuan!,ele, care se lnmullesc pe'm5sur$ ce omul iqi imbog[fegte cunoqbinlele. qi lgi perfeclioneazd gindirea. 'rotugi gi printre conjunclii slnt unele veohi,'do'ofigine indo-europeanl, (cd,, s,i etc.i.
t27

ln

genc-

t26

Ilt.

l,cxicologfti

2, Fonilul princlpal loxlcol

AcelaSi luoru sc poate spune Ei despre aclvcrbele primarc -(ncderivate). Art'i."iint.i pro""mele qi nurncralele sirnple sirit, lot. de origine_latind' c1 exceplia nun eraiului sLttil care e slav. P[lmnrieroa unrii eielrrcnl slav printre numeracal'e o au elemenl;ele ili" ri*pt. arate intport,anla deosebil, do mare peprintre elementele celelexinlai ,,rte slair in limba iomAn.i, citli nrimeralele sinl stabile ale fondului PrinciPal' o catcgorie de cuvinle care fac parl,e din fondul principal lexical sint cele care prez"inl,[ neregrrlaritdIi in flexiun.ea Ior' (rle exemplu rofir, o.m-oam.enll ni omi eir ponz polntl an'L'- aDtlL Bt \rr etmu'L ca gen? - $em:u!1 sau l.us'

iioorr*-rrodi, cu firrme flexionare care -pornesc dc la r'5.dioini diferite). 'io"to .,n-nitttele neregulate sint ln I'ontlul prilcipnil lcxical (afard de cazul si"t pe oale de a ti t,otal eliminabe). Dac5. rr-ar fi lnl,rebuinfate nr1ll, "fna de toab!. iumea, formele lor ieqil,e din conul n-ar fi pdst,rate-itt memorl. irin ,,.*"r., cuvirtt,ele ilereglllate i;i pdsl,reaz& cu atlt mai mult neregularii"i"n r., oit, au o pozi[,ie nrai so]idd in {opdul prin_cipal. .Velbul ,a fi'.rle exengerm. nlrr, cstc I'oarte nerrrgulaL in rrrrrlt,e linrlri (rorn. sinl, eti, erattt, l'ut, /bsl ; 'i;li', tirt, ist, sintl, itar, geLuesur; engl. atnl orat is,.tuas, .were1 been; fr, s,uis, to"i, etais, I'us, fureit, ild, seraii iial. sona, sei, i, si&mo, siete, ero, fui), "ii"'. dintre cririinl,ele cele mai irnporl.ante, {i5rti nici o persJrecl,ivi dr: et iii"fo "",i1 fi indePdrtat' -' i.rviitele nereguJate din afara fonduhri principal sufer[ adesea modificiri: .,n.ln r. regularizeaz.i, par!ial sart to[al, albeie dispar, fiintl in]ocuite cu cttvin[e reEulabe. '"J\-. o,tront acutl lntrebarea: inovaliile din niorfologie se produc porninrl 4c-la iletrcnl,c rlin fondul princillal sarr din masa vocabularului? In ceea r:e ori"unf,. inovaliile ln morfologie, rolul hotdril,or_ca -punct de plecare il are 5n oli,r"i fonrlirl principal, pe-cind masa vocabularului serveqte ca teren de ,'.q-roittairu Ei geneializaie a inpvaliilor. Iat5. un exemplu : odatd c1 inlluen!,a "incepul sh prilrunr|'5 in liml-ra noasLrd sulisLantive termirra[e iurlu"*rn arr format i,r--., a"contuat (tie exernplu, saltea). Pluralul acr1stor suhstantive s-a cuvinte mic num5.r de ii -il" (rattr/e), Punctul db plecare i-ar.r liorrnat aici un fonel,ic sd aihd la plu.iinlo"hlir principal, care u.i ajuns prinLr-un accident * ral rrn -l- pe care nu-l mai aveau- la sing[lar i slea - stele, c.dlea cd(el.e aopa acesl,ca s-au orientat intii nxe(r - tneLe, grea - grele, rea - rele ,lr. ; uir.,' upu'i cuvirrLele l,urcegti. Ast[zi cuvintele_ rornftneqti .care- se declinI i""iLt"i accsta sc nnnrdrd cu sutele, dar punct,ul de.plecare l-au {urnizat cele .iiuun .""i"te din fondul principal. Erist[ lnsd qi cazuri contrare, cind- o
i"o""ti.
morfologicl porrreqt,e de la cuvint,e noi, imprumubabe. Astfel, in limba fi" excmplul a apdrul rrn tip de neut,re-nedeclinabile, care a avtlb ca model ,"ra, substantive iirvariabile irnprutrtu tat'e de felul ltti naaomo' ".bron*t". cuvinLele clin ibndul principal s0 oplln in general modificdrilor si constituie ln acela;i l,irnp modele de fleliune pentru. l,ermeni noi, se poatc r:norfologia..sd se.-.regularizez.e. io"n. .X fondul pri'ncipal^ lexical irupiedic5 care asigur[ stabi]il,atea iimbii' f.irt acesta, fondut principal esl,e un factor iI (Vezi si cap. lLobilitatea ';i stabilitatsa limltii)'

dovadd sigurd de inrudire intre aceste limbi, cuvlntul putlnd fi lmprumutat de una dintro limbi de la cealaltd. Metoda comparativd-istoricd se bizuia ln special pe morfologig li pe foneticd. Ast[zi, ln compararea limbilor intr{ ca element imporbant fondul principal, deoarece,el e stabil qi, lmpreund cu structura gramatical[, cons[ituie esenla limbii. ln mod de6sebit compararea se bazeazd pe elemente din fondul principal lexical clnd avem a face cu limbi izolanto (vezi p. 230) sarr cu limbi a cdror sl,ructurd gramaticald ne este necunoscutS. sau prea pu!,in cunoscutd. Fondul principal loxical trebuie sd fie studiat cu grijd de cei care alcdtuiesc_ manuale pentru inv6!,area limbilor str{ine ln gcolile de toate gradele. Textele de lecturd trebuie alcdtuite sau alese ln aga fel, lnclt ele sd duc5 la lnsugirea de c[tre e]ev ln primul rind a fondului principal lexical al limbii noi. Acest lucru este nece.sar pentru c5 elemontele din fondul principal slnt cele mai importarrte qi mai des lntilnite gi pentru cd, po baza lor, se formeazl multe alte cuvinte din cuprinsul vocabularului. ln ultima vrem6 se vorbeqbe din ce ln ce mai des de un eocabu,lar de bazd satt fundamental, din care fac parto cuvintele cele mai frecvente (plnd la o anumitd limitd). O astfel de delimitare a unui grup loxical fdcui[ numai potrivib criteriuhri frecvenlei poate servi la predarea qi la lnvdlarea limbilor strdine (cuvintelo cele mai frecvente trebuie avuto ln vedere tn primul rtnd) gi poate-ajuta, dup5 clt se pare, la caracterizaroa stilurilor funclionale alo unei limbi sau chiar a celor individuale. Diclionarele de frecvenld, elaborate ln anii clin urmd, oonstibuie o bazd de lucru attb pentm studiile care au ca obiect strucburile lexicale ale unor limbi, ctt gi pentru alte diverse probleme, ca, de exemplu, cele de tipologie lingvistic5.

seamd vocabularul atunci cind discutau lnmdirea limbilor, deoarece ei nu vedeau ln vocabular decib elemente care se hnpnrmutd. ugor pi, prin urmare, prezenla .cuvintelor aserndndtoare ln doud limlli diferite nu 'era- pentru ei o

tantd htcrare, o interesantd, carte). Astfel, unele adjective pot fi construite in doud feluri:.lnain-tea qi in urma subsbantivului. Adjectivul pus inainte poate ajunge sd aibd alt sens decit .cel pus in urma substantivului. De exemplu : uzina a cumpd.rat o noud, nta;ind (uzjng a cunrpdrat lncfr. o magind, pe lingd cele pe care le &vea, aceasta putind fi fabricald de mult sau de tip vechi), nzina a cu.mpdrat o m.a;ind noari (maqind caro a fost fabricatd de curind sail de un tip necunoscut inainte) 1 o bund. parte (o parte mare), o parte bund. (a parl,e de calilal,e superioard) ; diferite culori, (tel de fel de culori, felurite cu7or1-), culori diferite.(culori deosebite) e1,c. Prin urmare, adjectivele, gi tn special adjecl,ivele rnult lntrebuin!,ate, adicd cele mai durabile din iondril principal, igi imbogd{,esc_conlinutul gra!,ie posibilit[!ii a doud construclii, capdtd nuan,te pe care-n,lr le.aveau gi ln felul acesta lqi consolideazd qi mai muli sitrralia ln fondul principal. Delimitarea fondului principal lexical do restul vocabularului are gi o importan!,5 practicd. ln general, lingviqtii comparatiqti nu luau suficient in

In ]imha pe care-l locul l,raililion-al al adlecii.vului noi*t.e, Iniur*ioe (pit:tor lalentat, bdiai tnult, rmsd.. rotundd. 9tc.). Ngm3t citeva arljecmllt a1 inainte (un iiuu-r"* ni ,1. "*.mpltt, biet, se pun puse inainLeabiet-om)..Nrr tle(o impor' substanl,ivllui i".rb.if, s[ apard ln v^orbire adjeclive

"i;Hi.;l;,rJ,,i liti""ipnl iexical gi sinbaxd existd o strinsd legdturfl. esl,e ln urma substantivului

BIBLIOGRAFIE]
GIh. B o I o c a n, Unele caracteristici ale stilului publicistic p.107-420.
etl limbii romd,ne literare, 1,n ,,Studii 6i ceroetlri lingvistice", 1961, nr. 1, p. 35-68. Ieodora Cristea, Ctteva obsere'agii cu privtre la fond,ul principal ol francezei,ln ,,Analelc Universitd{ii r C. I. Parhori r", seiia $l.iin!e'Social6, Filoiogie, t960, nr.'18,

128

r29

III. Loxlcologio A' Sauvagoot'L'4laboration G. Gougenheim, P' llivonc, R Mich6a' 302 pag' (7-er ttegri)' Paris' 1964' d.u fraigo'is fond'amental nou[, Bucureqti' 1960' p' 32-33 A l. G " u r,' Studii (te lingvisricd' gen'erafti. Varianl'itlin-t'bii romd'ne' IJucureqti' {954' " orup,a [o'iut"i' piincipal ledca.I al I d. rn, lnrrrr'oru lintbii ronrdne literare in lumina co n s t an t l{ a n e ca, consirl.,'alii isupm stilurilor cttrtintelor in ,,Linrba rorndnh"' 1966' p' 353-366' frecttetzlci Irlem, Alcun,icennipu,,,np,og,o-n'ad'isrud'iquantit(ltigisullalinguarufnena'ln ',Revue -rountaine rle linguisl'ique", XV (1970)' nr' 5' p' 4'19-486' (sub tipar) Id;;, Ifetode staiistice in stud'iile d'e li,'goisticd rotno'nicit aI lirnbii fro'nceze, in "omagi I p. M i c 1 irtt, contribttlii La stabilirea fond,uht'i principal lerical ISucureqti, 1958, p' 515*595' lui lorgu Iordan", in operele unor sffiitori ronzttnt, v ;i; * i .i q u I e u, obseroal',ii asupra frecvenlei cu.pintelor oerceblri lingvistice", 1959' nr' -3' p' 479-44L in ,,Stutlii ,l.urlos 6i e, Tocibularul fun,d,antental at limbii romd.ne vechi, \n sistem'ele claudia 13ucureqti, 1970, p' t'19*164' Iinzbii,

B. llasn vooabnlarului

Adesea, limbajul tehnic se lolosegte de cuvinte din lirnba comun5. gi de aseme^nea foarLe

3. Masa vocabularuhi

ln

rnasa vocabularulrri, Iartea cea rnoi mobild

a limlrii,.irrLrd rrn

nurndr

"lrn

uu.lpe' coDor,-nas_tnre; r"'rila"*r.";';;'i;ti-"orbit,orii i, sinl', cle obicei, lolosili in conbexte poetice :

Alti termerri lnai pulin

1fi;t,',x*' $ffif'.lilJl',:,:'",1#"l.X,',',:#i $'iLtil";'abli, r,rro'sili pupd'zd', i no,"klh pl,op,


respin,lif

asiru, bollri, ,'onditt, firnr.arnurt eLc' -""in'ro"*u'r,ocabuiarului sint cuprinse cuvinie dialecbale i cucuruzt cr.utnprir, g'nii'f,i, iaii", sniit|.jl,- [iiiU,'gi a.lara cttttosctrLe de populaIia unci re!t'(ui eLc', regiunii.respectivc' Pe rndsurd' i* eiurri si ciLe,rlabrl. irrLrebrlin[ate duvinLele dialecLalc d.ispar, cedirrd lo'tl :;;; ;;-p;;',ilslu iin,f," iile'iri., fotugi- unele forrne dialectale au pfltrunsLerin menilor lilerari .ornrp"orefori.' n,l.s."'rla1oril,6. faptului c5' a' fosb folosibe in ii-rr" iit"r"rbf p" dir"rii,e-"ni, operele literal,urii belelristice' ca: Limba latin[ liberarir a lmprumubab din tlialectele il,alice bermeni qi trr" ,.boui , lrtpui ,,1tI1t",. ralus ,'ro.gu' ' IlPina.,"circirrrnd" ,rr".r'"grt*diiiLaliona titc,li.e o'par,.i"i iio.aiutu.t,rt' vene1,ia. ,',' ',Or'|",_lrirtlJ; ,il.f ".'i? lazzarone ,,t,.lhar',,..spa'iola literar[ a luab din dialecir ..i""oporitn" prop.rii francczS' cornuni au irriri",,iipit rnstelat;'l' iii-iltttni aualanchc.,,avalanq[".inbra; lermeni gLacier -ghe[,ar"' iar ?l"i."f,,ii',i'rlin regiuneo ,ttpit,,., golochc,galug"' ii"'"nr,;*"",iiu gl Pi"ar,lii ltourluet,.buclteL"' lruLarele Frarr!'ei. Dupi crttrt In rotnAna Ju'*ui". u".*te cuJi,rte au brecul cliiar dirrculo de jeilndtti , cd,pia, .fain etc. il"t,""i,-rr"l]eir*,i.'.f iii AialccLe cuvinte ca duLluie,Lehnici. Accqtia denunresc "".i#',iiiiJ".u fac parbe gi tennenii : abataj *uo *i"iiiig" ,";1;,-';;,;i.,i "or"ir"for,rlrri noii'r"i proprii liec5rei . 'rofesiuni rnincrilor;,' tlulie, rurlioLocitrie- (clectroLehni $); , morfun. o.Ig?a,r firirf,rii,i

profosionalo, argourilo, jargoanclo). Mai la periferia vocabularului se afld termenii de argou gi de jargon, ubiliza!,i de calegorii sociale mult mai restrlnse. 'Iermenii argotici (mititica,,,carcerd, nea Valentin,,controlomllatramvaie"; f.r. bec de gaz ,,sergent du strad5.", rigolo ,,revolver", sp. locasto ,,inchisoare", almagar ,,a omori", germ., meckerrz ,,a striga" etc.) sint in perpebud migcare. Cuvintele arplotice au o via![ sourtd qi nu pot si dureze, penti,u cd igi'pierd repecle caracberul secret, devenind cunoscuto ,si all,or persoane din afara grupului. De aceea sint inlocuibe foarte des. Unii termeni de argou intrd in limba liberar[ (chiar une]e dinire cuvintele citate rnai sus pot sen'i ca exemplu). Termenii de jargon au avut o circulalie restrinsX, in unele plturi ale burglreziei. CrrvinLe qi expresii aa high-life, fiue o'clock, bon-ton, Sarmant, demoazel,d, ju,r-fir eI,c. nu mai circuld asbdzi gi nici nu putem spune cd au f5.cut vreodat{ parte din limba romAni liLerard. Ele au losb lntrebuint,ate un timp foarte scult qi de cdtre un cerc lesLrins, aqa lncit noi le cunoaqtem mai mult din operele scriitorilor care au saLirizat jalgonul. Mai sinN pi aite cuvinle oare sint lolosil,e foarte scurt timp - pentru c[ sint legate de. anumi[,e evenimenle care nu au o durat[ prea mare. In timpul rdzboiului, in lara noastrd aveau o circulafie foarte largd cuvinte ca: dispers&rc, camuflaj elc., care au dispdrut irrrediat cenu au mai fostnece$are, adic5. odaLd cu incetarea rdzlloiului. Dupd cum vedem, rnulle cuvin{,e care fac parte din masa vocabularului au o via!,[ scurt,d. T'obugi, de ce]e mai rnulte ori, ele nu dispar dintr-o clatd, ci l,rec la periferia -vocabularului, unde mai rezisbS, uneori timp indelungat,, aldLuri de cuvin[ele noi, recenl, intrate in lirnbi. Cnvintele vechi, iegite din uz, se numesc arhaisme, iar cele noi, neologisme. Uneori arhaismele se mai men!,in in limhd, fiind llolosiLe tn operele literare, pentru redarea culorii locale. Cunoagtern din operele lilerare cuvinte arhaice ca: pogribanie, i.ntpricina, fdctiturd et,c. Nlulte arhaisme (stolnic, paharnic cl-c.) lrr cunoaqlent rle la lecliile dc istorie;ii le lolosim aLunci cind vorbim despre realili.{i din trecu[. Si neologismele (infelegem prin neologisrn orice cuvint recenb, indiferent dacl este format in lirllla respecLiv{ sau imprumutat din alt[ lirrrb5) rdmin

nrul!i Lerrneni Lelrnici pilruntl in limba comunS. ln limba noastrd comunS. au inbraL din limbajul crescdtorilor de animale tnldrca, i.mbokli; tlin rncdicind, totna, bisturiu, etc. (vezi qi eap. Limhajelo

-dintr-o populaf,iei. 'I'otrrqi, unele neologisme (spu,tnic, cosmonaut) cap[td dat5. o r[spindire mare, pentru cI se referd Ia evenimente- importante

adesea

Ja periferia vocabularului pin[ cind p51,rund ln vorbirea rnajoritdlii

pentru toli.

i*

.!*-;*l*jiJl;1,{*''fi';'1,'\'f,tti11i:.l1ll:"Jiu,li,"l1'T;1"':' iii'; respective. ;;;il-;il;hni*ii ru" oi q'tiinlui'c".c hrlocuirea inapinii sau rroliunii
130

I)up5. cum se vede ^clin cele ardlate pind aici, ln rnasa vocabularului intr{ foarte nrulte cuvinte. Il mod obignuit insI, vorbitorii nu le cunosc pe toate. In procesul comunio[rii ei se lirniieazd la citeva rnii tle cuvinte uoiabularul - inleleg cind actiu, deqi. ade,sea cLrnosc incd foarte mult,e altele -cape care le tibia, -biceps, folosiLe de all,ii sint_ - uocabularul paslu. Cuvinle placentti, in!,elese- de -rnul!,i vorbitori, nu slnt tol,uqi folosite de ei - deci fac parte din v-ocabularul lor pasiv. Dimpol;rivd, pentru medici, care lc folosesc qdesea,

ele fac parte din vocabularul activ.

131

rl. Sohtmbilri ile vocabular

III.

Lexicologin

Comrronenla vocabularrrlui acl iv pi pasiv variazd in func!ie. rle catc*".-i""rlr.i"f a'a vorbiL<-,rului, dc gradrrl de culLtrrd al accsluia ;i chiar de vlrsLa lui.

v. sl. flrAslAr, lingett elc.

"care "cenuqiul"' dacS ]i se primejdioase Se congiderfl cd pot fi lnduplecato ulele.animale. -ln rcm' neudstwicd'' b' numit nume de tmbunare: ;;l;;i ;"imal este dau ilal' domnuola'
belette ,,fntmusic5",

germ' ,,mlnc5,tor de miere",

Biir

7it' lokys

4.

Schimb5,ri de vocabul:lr

E un lucru qtiut c[ vocabu]arul (adic[ masa vocabularului) e in continud Lransformare, pentru c5. el oglindeqle orice schimbare in societate, oriclt de

*-V;;;t.J;ul netnsemnatd ar

iniegistreazb. imediat apari!,ia oricdmi fenomen sau obiect pentru a"folosi societd!,ii,. brebuie's5 aib6 un nume. Tofodatd, ter' ,ror, ""rn, menii caie nu mai corespund realib[[,ii Lrebuie-s[ dispar[' Tolusi. vorbiborii nu au senlimenlul cd vocabularul e in r:onLinrrd Lrans-

P5.rea.

"iuc6u95'"' " ";;it i;i;;-;,'ine;f m an r ai a' "micd' c m x Lrd"' ;;;;." t;;;;rll* "* t e ao'a n t'i d'r, sp an'sttnga u .hr.ito"t. de rdrt, ln ]imbile Din cauza crenrnle*ipr-tiili,j"-Jcd ce dreapta -fi*fri, i"i;-;;;;;o ,,o "ii.le 6 dcnumire comund nentru-'1ri-n'-s-':Ji^t-t*3 printr-un complex $onor'-provenit din esbe denumitd, in toail "t*t. noastrd numele dracului e inloc*it acelapi ouvlnt irrao-."r"oirun:" il-Iil"[; idi,rmabice: necuratul, ilucd'-sc pe.pustii' ucigd'l orin albe cuvinte *"";;;;;;ii dracului' se spune' i;;;r;'." d;;;i;;i," ;;;";;; ae- iocirite astea' Penttu du-te d'racutu'i) si' ln rranat i"*;:;: i"-i"iii}itif 1li:Fii "T gT.iii,11i.1:-q,"2tra fire'ai *ffi'rl-.iui,"#'?ii.;$i:11? t.'"yldiT:,Ti este eufemism,ut, rn toc*r unor nu se pre'a vorbeqte'
i

t"ua'
co

kkaLt.
cl

tor^u*d-'roturor li se pare cd vorbesc mereu aceeaqi limbd gi .u-qi dau seama ;;-;;;r in cursul eiisten,uei unei singure generh1ii, componenla lexicului se transformd. -

expresii

lntr_o socieL"t. expresiei. Asr,fet

cuvinte l.*eori, citind o carte sau r[sfoind, un diclionar istoric lntilnimrom1n[: fi crezut niciodatfl cX au fdcut parte.din..limba arrpr, "ui,r-"-u* iiuii, tnta, cumbara, d,ald, griund,, hauadis, mangit, -md'ngd'ld'u, smotru, zaif liil"h-il.l'ar':irtrnrtii t-r. *ini rrnora dinLre noi cimplcb necunoscu,[i' Totupi, la un momenb dat, ei au fost folosi!,i de romani 9i au denumib o realrtale' apot au dispdrut. cauzele pentru care unele cuvinte se folosesc tot mai pulin qi ajung chiar s[ dispard sint de mai mulLe feluti:

cuviffi\;;;;;;-;;rtr, teminitt,ti dela sar7on,,bdiab", ajun' cu fille (provenit stid sd lnsemne ,,tuti"ll t*r"tqi1 ugoare". a fost inlodu\L peiorativ qi' spre Aceiti,i;;;;"i iui,'a cdp'dtab acelaqi sens din larin,rl fi1io)' rrn's".i, fentru ,,fabd serioas5." se foloseqte a face o deosebire l"#;;il';;;-iiune fiLLe -,,fatd tindr6"' de "*p".ti* ou ru,,,.'f?t'otiittiotiur mai oxist5' 9i cauzslimb5' ordin ln afard cuvintelor din li nsvi sti c ."*. loititib;i; il dispari{'ia indelyl;
A.-Cuvintele ,o

care ,,bruLale",..$#'l"L;t;irra-i"t*ti desprecare abenueazb'. brutalitatea .rrrrr,r'JbH. ro ioior.r. alte-cuvinle,

.'oio*-i*"tic

redus'nu au ln general o via![-prea

s"i'd'.

Cauze de ordin social: A. Realibateu p. or.r* o denumeau cuvinbole a tncetab s5' mai existe' Cuyini. ." ; rob, silau, uasal, suzeran, impdral, uornic e1'c.'.,nu m{ corespund lntllnim adesea in ope'
"""fiieiii .ui. lit'.r"ru care -e.

'{:f,;f:f;^:{:#',:1,'f";,"i!il1iti,Vi,1ii bu un 'r;,'!,*,f,',':#;;T:,,"*,r',j"'F'-'iG,i"i: i1il:;i:::tr *cu'sinoni'"e taLin.auris ,,ureche" nu s-a pS.strat in fonelrc ,nu, uur]uojl"il'i""i.t"t
a','iK'i,
corp

H;;"'".il

i::f:li;

de la noi, Le cunoaqt,em l,otugi- pentru c5. le aminbesc despre trecub-sau le invdldm la isl,orie' asemenea, cuvintele.legate de modI - cabanild (manta cu Oltpu., cle purtatd de domni gi b"oieri), iiletcd (un fel de ves{,[), clac gui., a"

(p[l[rie tare) etc. t'd. "urhur, conceplia despre lume, se schimbS. qi atiLudinea oamenilor Srtri.nt intlu-se i;'unJ. oni."tu'ii frno-.ne 9i de aceea sinI lnloctrite 9i unele dc"u;riui;; numrrl. ---i" ti*U" rusb. cuvinbul trcaaoeauue,,leafd.".(provenit d.ela.trcarosamu ,,a Ii ninevoitor fa![ de cineva"), a fost lnlocuiL ca taptuama (rle la wpa'omuan

(ti.-oreille,..iL. orecchio, rom' limbite romanrce "";i;';;il arri""t"t "-ricula(ir' bouche, it', sp' bocca' tom' fatineqti bucca areche\. De asemeneL, .i"*f"t.i" care avea un ii:iil.l, 'foicbic 1ro^. gii!,) au luat lo6ul sinonimului lor os, i"to rcdus' Prea volum clteodatS. dispari!,ia cuvintelor. -ri"""i*A.iprovoac5recente a* fost lnloouite bucoauna E!. concurenta aintre*sinonimelor mai ,'o Din cauza .orrror"rr1,.i ds perceptor' zarif de elesant' cat de abeced,ar, ,irstni"ie d'";';i;;:;l: ait.tto' gialai d'ejdldu e|c' Uneori' -unui" de etai, slobozenie ae" titeit'ati, cabaz de. scarn'atir' i a se crunta

;;"1?;riliiillilr dr';;;ffi,

;il;;;;i.*::qi#lif;
sul intregrr expresrr

dispar qi alle-le se pd'streazd

nruma ,rplaLd penLru munca deprrsd")' " t;-;'^"iuglqi ao rcligie sa' cie anrimiLe credin!,e ies din rrz.qi po.t fi trepl,ab elimlnaLi din"cauz[ c5. Vorbitorii tnceteazd. de a'cretle in cxisben!a liinlelor sunranaturale'. utrcolac, iele, zeu, i'nger, drac etc' ""ij. il;t";;;;1'p;i ti tnlocuiic ripiil qi pentru cs. o anumird supersbilie sau crcdintd religioasS. interzice inLrcbuinlarea lot (interdl.clte d^e Doca,utdr)' "E;;;;; ,]; tiii?"t tingvisbic, care l;i are'originea in credirr.La foarte.rbspinditd a rolului magic al crrvintelor. Astfel la mtrlte.popoare e Inlerzls $a Ee ;;;;;"il-;u*.ju i.ot al vinabrrlui. Se recurge la o altd dentrmire sarr semodi'

i'"t..s.ufraserie' aIspe.ub,*d"*"1:1 ilJ#ft'[ory,{l$i.^}#;;;';;d; ; *-"lui pH.s[reaz[ ln-expresii: (minle) r*hli^riiJri* -gla"gole pe care cuvinbe ^* ,oi";*-ii,iiiga 9^l prosl').- s.d fii iLug^d',la dirloagd; ort ne sint cunoscttbe, sen- n-ai slasole to ("#;#rt,,,;fi;ial*-"i'aL iitil^iiri:t. rregi "uvinteio nuuneori' imlrerrnd vreme

t;;Jxt;;:i,;;

j:',":*;,i,Tiff i','1,f #r!";"'i:!,':i


-nf

tJnete

ele- d6nume;t'e ac'eeaqi noliune din alt lnrlelungatdL, -.reoareol francezta, prapor punct tle vedere , ,;;i-;i;-;echea slav[, d.rapel'din limbaace]a$i obiect' au c.u t'91ie c['se referd la hin rrrs5. si stin(1'ari"fnli"fi""X, limbajul biseprapor

t tf tt' S1116^imele'se'pdstreaz[ ;i;;;t;;ill;e

*."i prl" ,*ru . d'r.o*it

[i.a *iir.if,ra-aspect,,t lui

sonor. A$9

r-rrsul in limbile indo-europene :

!e.ex!lich, de exemplu, varialia.de lat. tzrstrs, gr. dprtog'


Ler-

i cdp[tai tn limba *oir["A-i"tr"ir,iin1e*l ilierite


133

ln

132

&
ricesc,
stea.p

lII.

Loxloologla

4. Schlmbi,ri de vocshulor

dintre ele tlispare sau i se adaugi o- c,omplinire pentru a putea fi deosebiL A"'".1ei"it.-Vi.t rtu laLine aoere,,a dori" q-i,,habere",a,avea" au devenib in i;"*;d ;;r#. S-u p[strat nurnai cuvintrrl cu cel de-al doilea sens, PtiTlg] s-au petrecub lucrurile ar grdmen ,,iarb6'" iii"il;i"ili'c,iatt,'c.trrint'. La fel grain' S-a pflstrat grairz ,,grdunie", devenit in ft. ;i;;-;;; ..-;,[rinfe", fosb inlocuil" 'umai i"i o.ir""t"EuvinL a miere.sc pronun{a nere, '-'l;';;;;;"lit u,ta* 1,";",1d,1oq11'.dcterminanlrrl de albine penLrrr a ilu sc lacc'conluzie cu.Pluralul de la ,/rrir. ln .Moltlova, so oorrfund5' cn pip.er -(boabe), i se spune.condimenL*lui ;;;;;;;;irrauil tir[nr:".'ir, .nr.,t unor onronime riin limba l-abin[. l;] f.[si1at, in limbile |;'i"r "Jout cite rrn singur cuvint: dintre fife1 "1\t1" .fi f:a:t ,,credin!'[" i;fi;#;: foi, it' fede' ;:;';;J;ingnai ccJ cat'o-insearnn[ ,,credin[5" (ft' 'l'otugi'.trtulL sp'. /e)' -

in limba lil,erar[, dr.apel. in armatd, stindard-in limbajul poetic .i-"ritl"ii?..-Du "."no, acesl,e sinolirne coexistS. r.le m*lt,d vreule, t' cuvintelor: d. ;;";;liri.,*o dintre ornonirne duce adesea -la disparilia pot veni in _concurenl[, ln cadrul aceluiaqi context' lnul d";e ;*;;i;rJ"

gi coliilor lui

ct'eate ",,Ltoi 350 de cuvii,Le, crr cctrrrgrlexe sonorc arbil"rore. Drrp5. motlelrrl Irri,au fosb perlon, si/orl elr:' ; orlon, i"ll-J."""iii'i'si pcntiu alIe Iible sinLcLicecreate pedr.alon, matorial'lui exisbaza ,lr,tti, cuvintele sinb sa* iir""f"r"

numesirrL mulbc cuvinLe care dispar. b;;t "u. *o vetle upar, penLrtr cd socicbatea, tlezv.oltindrr-se. mat nevoie are carc "on.i""1J^.ele a. i"."r""i .iiru"i mui!,i pentru denumirea noilor realitdli. Se cil,eaz[ clbeva ,tazuri de cuvjlte cu uir complex sonor compleb ar'biLrar, crea.b de cineva' Gullivcr, S;;jil;,r;,i enelez Swifl,, in cortea sa rlespre cdl{Loriile lui l(otlak,' ina creaL sfirqib, u fabricd de apar-ate foLografice, cuvintul ;;.i";;i;;ttipi; i ciql,igab preuriul I la..un concurs la care fuseserd propuse ;;ri;;i;i

Printre irnprurnuturile savante sinb unele cuvinte create cu mat,erial din limbile clasice engl..lithograph, f.r. lithographie, it. litografo, rcm. litografie, dirr gr. 1"i0o6 ,,piabrd" gi ypd.rptrl ,,scriu" 1 engj. telescope,- fr, til.escope, ii. telescopo, rofir.,telescop din gr. tfll"e ,,departe" gi onon6co ,,v5.d", engl. telegraph, fu. teld,g,raphe, iL. telegrafo,rorn. telegraf din grec. tflhe ,,departe" qi ypdqo: ,,scriu',. Uneori, la formarea cuvinl,ului contribuie elemerrle qi latine gi gieceqti : automobil (gr. dlut6g ,,lnsusi" qi laL. mobills ,,miqcd,tor"). Datoritd imprumul,urilor frecvenl,e clin latineqte, lirrrbile rornanice au adesea acelaqi cuvinb latin in doud forme deosebite - o formd irnprumubal,d. recerrt, carc n-a suferit transformdri, qi una nrostenil,I, cu complexul sonor rnodificat (dublete etimologice: vezi gi cap. Dtimologia). De multe ori, dubletele se deosebesc qi ca sens, nu numai ca form5. : laf. fragitis ,,fragil', a dat in francezd frile ,,gingag, pl[pind" qi fragile,,fragil" I cuvintul laLin neteranus ,,veteran" a dovenib in rornAneqte bdtrtn qi a fost apoi imprumutat sub forma ueteran, ; LaL. glandem a devenib gh,ind,i. qi a fosb apoi tmprumutat sub forma
glandd.
p_e

li se spunea ai hi Bretnogu (vezi,,Cum vorbinf,, 2fLg4g, p. 27). ^ DupI felul cum pS.brund in limbd, imprumuturile pob fi savante qi populare. Se pot imprumuta cuvinte dintr-o lirnbS. actuald sau din limbili clasice.

Uneori, din acelaqi ratlical, labin sau gfec, avem mai multe cuvinte, intrate cdi diferite.. Din acelaqi cuvint latin magister limba rorndnd are Dase forme. Direcb din latind e rnogteni[ md.iestru qi hnprumutal, recent magiitru, Iorrna rard. qi savanbd;din bulg., scr. nrajstor, ntuistur; clin genl. Mei,ster, nraLsra din rrng. tneEterl mefter,' din ital. ma,eslrol tnacslru. lnlie ele sirrh deosebiri de sens dest,ul de lnsernnal,e. raporburi de inrudire intre doud cuvinl,e care se asearnf,nd din punct de vedere fonetic. Mai ales cuvin[e]e irrsuficient cnnoscu[e, rnai greu de inleles, cu formi neobipnuil,S. sau sens neclar sinb legate de cdtre vorbiLori de forrne rnai bine cunoscule. Modific[rile lonebice sau sernanbice provocate cle legdtura etimologicd falsd stabilit[ inl,re cuvinte nelnrudil,e poartd nume]e -de e t i m oI o g i e p o p u I a r d. A,slfel termenu], rem.unera]re lttin h'. rimun(ration, lat. remunera\io) e pus in Jegdlurir cu numdr, numdra pi igi modific[ forma in renumera{ie-.; la f.el-hipoclrom e rostit de unii hipod,rum ca rezulbat al apropierii eJ,e rlrum. Cuvinbul francez cotnmun ,,oomun" a devenib in turceqte- kimun, fiirrd legat de kamn,,1,o1". De aselnenea, ft. tcole,,qcoal[" a devenit in limba turcra oknl(a), prin leg[tura cu oleu ,,a inv[[a". Cuvinbul naghiar lalmi a dab-in romAneqLe (a) ldcui. Dal,orit5. sensului, a fosb legat de loc qigi-a schimpugi in legdl,urd exisLS. aserrr[nare formald sau, uneoli, a l6cut, de exemplu, ca uneori gaz metgn sd_fie. pronun$aL gaz metal sa:u ca germ. .Packwagen, ),vagon perrtru bagaje" s[ devind in romAneq[e patDagln inf,eles apoi ca echivalenb-al lui nagon'lit. ln exemple ca bolicli.nicd ln loo de policlinicd sar pnr[iune calntantd ln loc de po{,iune calmantd, modificarea foneLit-lb. se explicd gi printr-un factor semantlc. De cele mai mull,e ori, cum s-a v[zut gi din exemplele de mai sus, etimologia

"..rioi ir"f-i"-fi*ba rcspcctiv[, sau..imprumut'ale din alte ]imbi' -Cuvintele cu mijloace proprii, Prin; pot 'tt";;l i u tfit;oreatela casd' cesnict cd'snicie, cdsuld etc'; tle la a face, de ;. a clesface etc' B. C o rn p u nerel fr. perce-ne.ige (slr6punge-zapada,.,,ghiocel",- magh' *f,"i,;lti"'iiz (rrrigcdlor-LeaLru, ,,ciriernat.grat"), r.om..l'loarea'soarelui ele' "Ci"S."iii"rrrl oinu c ate gori ei gramqti g_l1e; bine adverb se : ,,Uln.te acles vine pe urrnele mlhnirii" - (vezt rnai pe larg *"1*tr"iiu""re cap. Forlnat'oa cttvitttelor' p' 163)' , "-6. to.mot. prin-|,run.chi.ere a unor expre.siimai lungi i meh'ol
.

Obiqnuili ca toate cuvintele

s5.

fie gmpate in familii, vorbitorii

stabilesc

Ch;ffi;J

".,ni"iJ."urit rnetropoiitan",-fu. t)dpeur ,,vapor" provine din bd1eau m'archant _a."- <le fier 'd, uoptur ,,corabie oare. m-erge cu. aburr" ebc' E.'N n rr, . p r.o p r i i d e v o n i t e n u m e c o m u n e z olan_dd. (pinz1,
de Olantla) i penteleu lcaqcaval de Penteleu) de la Pent,eleu - nullle de multe I iitii"ii,l6 ii trun,.le l{'ooligart, o lamilie de b{b[uqi dinLr-o piesd de. teatru). amper f;;il;;iiir-h;ioi sirit derruirigi arlesca dup6. numele unor cercet{Noril. Watt). (d;G-;;"i;ie savantului francez Ampgre), ohm (cle 7a Ohm), natt (d.e la '

interna!-ional, provine din expresia: chemin,.d'el'ermetropol'ilain

bat forma in (al locui. :l,ermeni


gi
lnlre cei doi

semanbicd. .Simpla asern[nare foneticS.

p"...f"' iscurfu,

ot r".un

F. Nume comune devenite -t11"i-"t.t

'uiiiiiuoii,

olicattn, nunte de octrpa[ii : Dorobanly, Td]'n:.", !o-!,4. ebc' IJneori, nlmele'prgprii pot proveni do ia o parbicularitate ling_visticd a cuiva: Urr bfltrin care spunea rnereu bre, m\fule a clp5.tat numele de BremoSu r34

penl,ru numelo tie familie" Pol, deveni nume proprii.unele Sucitu, lJ,irbosu cLc.,,suLrsLanLive carc aratd loctrl de origine:

nume pr.oprii'

Aceasta

se

populard are c& rezultat rnodificarea aspectului ionor al cuvintelor. Asifel acoladd devine arcoladd, prin raportarea lni la arc, ferdstrtiu e pronunlat ade[35

III.

Lexlcologie

dela fier,_filigran e.p:0.s tn legd'elimologiei io.f .o Eram devenind filigram. Uneori, ca rezul[at al sens ln limbapolulare, literard' otinE sensul. O serie de cuvinte au pdtruns cu noul "rie t". souffreteux, derivat din souffraite ,,lips[, s6r5.cie" a. insemnat inier[i.t gi-a schimhat iirt *rXr"r, nilvoiag" i iiind pus ln legdLur5 cu souffrir.,,a suferi" miniu\ ,Pic.i.nriit r" "suferind, bolndvicios" ; Ir. minialurc (d-erivaL de la [""4 .*u""i"td ln roqu") a fost lnleles ca derivat 49 la a-dj' ryi9"9?,gingag", -ii"i,ei gi-a schimblt sensul in,,picturd. foarto find,.de mici dimensiuni". iuti".'r..it periculum,,probd", lnrudiI cu perilus,,experimentat" gi_cu_ erperi_ri ince..u,i, gi-a modificat sensul, fiind _c.onsiderab ca derivat d,e la perire -* p;".i" ]]" lvizi it. pericolo, Ir, pdril, sp. peligro,tom' per-i.col)' C'vinful emerit iaii f"t. imerilus',,soldat, cars gi-a terminab stagiul.m.ilitar,-veberan")., fiind 'de l,o"ria.."t ca legat merit, qi-a icliimbat sensul ln.,,distins, valoros, merituos", de unde profesor emerit, ntaestru emerit.al .arl.ei elc. Se poat-e fnttmpla ca, in urma etimologiei populare, s[ sc schimbe atlt forma'sonor5, cib gi sensul unor cuvinLe: cuvlntul nostru cdrddSie ,,tovfirdqie" e-derivat d.eIa cardag, azi invechit, provenib din turc kardas,,tovarSq"l srrb initue"ta lui ci,rd el s-a transformat in ci.rdagie, c[pdttnd sensul peiorativ de ..gagcd, clicd", singurul cunoscub astdzi. ""il"toritd influeitrei formei asupra conlinutului se ivesc adesea _credinfe qr.$itu. Numele maitirului cregtin--.Iioca este.legat in Greciade /ocri qi de aceea Est; conslaerab acolo ca pal,ronul marinarilor. La noi, animalul nefiind cunumele Foca esLe iegat de foc pi de aceea 6e crede c5, de ziua acestui "or."t. nu trebuie sd umbli cu foc. cuvlntul lal,inhordeolus ,,orziqor", ,,furun-cul martir. *urgi.or. Nefiind lnieles, ai ptedap"tor" ar fi trebuit sd devin{ in romAneqte r^"Lri*b"t fornra, prin etimologie. populard , 7n urciorl lat. arceolus. gi ui ii-u 'cd, urcior, faci urcioare Ia ochi. dacd 1 sfeli r-" ndscut -'Srhi*bd.i alecredin!'a cuvinl,uluiesc faccrr apd din gi prin hiperurbanism (hi"o,ji formei nsrcorectitudine). ln dorinla de a evita pronunl,area neliterar5, iorlitorii modific[ uneoti unele pronun{,dri literare' Astfe] unii dintre cei care gtiu cd e gregi[d pronunlarea (gi grafia) es_cursie sau esrepfie ajung s[ oionoht" (si sd scfie) ircroc sar ercortd. ln locul formelor corecte estoc (It. Sicrotl ili e'icortd. (fu. iscorte\; la fel, pentru.a se feri de pronun!,area dialectald jn loo de tirinl chept, chicior (pentru piept, picior)' gnii spun 9i p.ibrit,^.piftea, ln_ loo do i" ,iibrit, inilteo. Tot astfel s-a spus uneori de cdtre tunii ar,fiud, hi-mea, irhiud,, puntro cd se gtia c5. slnt neliterare formele ftir pentru flr, sau pentru fie-mea, '-U"utd cuvinte modificate ln acest fel au pdlruns ln limba literard. Dinv. sl. * ruodr'r" ,.bolndvicios" provinc cuvinlul romdnesc ftirau. IntcrpreLab ca .fina tonuiism dialectal \ca hiard, hire ln loc de fiard, fire) i s-a schimbati iorma tn firau. Apoi fiind pus-, prin etimologie populard, tn legdturd at fir, s-a modificat pi sensul ln ,,sub!ire, de-licat". S-a vorbit rirai sus de imprumutrrri directe de cuvinte din limbi strdine. Existd lns[ qi cazuri de lmp1,umul, indirect sau mascat. Este vorha do prosea flerdstrd&, considerindu-se cd ar proveni

6.

Somontica

rindul lui, a calchiat neogr. ytep6g ,,so)id", ,,sdndto$" sdndtoasd lnseamnd .,un pod solid".

sensuri. Astfel cuvlnbul romAnesc lume (din lat. lwmen) lnsemna ln trecut ,,lumind" 1 in texbele noastre vechi se intilnopte sintagma lttmea ochilor. Dar dup5. modelul corespondentului sdu slav crtrrr ,,lumind", ,,lume* gi,cuvlntul lume a cdpdtat sensul de,,univers", singurul pe care l-a pdstrat. La fel arom. sd,nd,tos a-cdpdtat gi sensul do ,,solid" sub influen,ta bulgarului sdpaa carc,la

I ln

arom.

nd'

punte

fr. surueiller, sttprafapd dupil surface, sublocotenent dup[ fr. sonslieu'ten(tnt, coraport -dup5._rus codorctad, bundut)inpd. dupd fr. bienueilLance; ln germ. Ausstellung dupd lat. erp-ositio, rom, autocriticd, germ. Selbstbitik dup5, rus, cawoKpun'tuKa. Ca exemple de calcuri.par{,iale se pot ciba : procentaj, dupd fr. pourcentage (prima parte tradusS-, a dorla tmprumutat[), subestima dup[ fr. sous-estinter, nxaltretd, dup5. fr. zlaltraiter, plusualoare, dupd fr. pltts ttalue, Se bilchiazd gi expresii sau loculiuni. Astfel ln limba romenS. gdsim : a se {ine la curent un calc dup[ fr. se tenir au courunt, a induce tn eroare dup6' fr. inclnire en erreu,r, mdiestrie artisticti dup[ rus. xydo]rcectnseHHoe .Macmepcrnea aa:o muncd, de riispundere dup[ trrl, omlemcn'tleHHdn pa6oma, It.
Iatd-exrjmple de calc I'oLall. supraueghea dup5.

In cazul calcului de slricturd se lmprumul,d rnodelul de organizare a unui cuvint derivat sau compus dintr-o lirnbd sbrlin[. Se disting aici doud situa,tii : calc total, clntl se traduc toate elemenLele componente ale cuvlnbului strSin qi calc parlial, cind cuvintul strdin e par{,ial tradus, parlial tmprumutat. -

BIBLIOGRAFIE O. S. Ahmanova, OueprunooduleilupyccxoiltexcttKoltoattuMoscova, 1957'p.89-{60. Ch. B ally, Linguistique gCnirala et linguistiqua frangaise, Paris, {950, p.120-230. A. Darmest etar, La vie d,es mots htudi4e d(rns leurs sigrtificatlons, Paris, {950' A. G r arr, Studii de lingvisttcd generald,, variantd noud, Buctrrepti, 1960, p. t49-196. ldem, Neologismele, \n vol. Suieri ile ieri gi d,e azi, Bucaresti, 1970, p. t2S-1'41' Idem,,Sur quelques types de calques,ln ,,Bulletin linguistiquo" IV, 1936, p. 193-494' Id.ern, Note il,'Ctymologie routnaine ir ,,Mclanges lingaistiques',, Copenhaga, 1941, 7t6-125. Theodor llristea, Probleme de etimologie, BucureEti, {968, p. 145-306. I. I o r dan, Limba romd.nd contemporand., tsucuregti, 1957, p. 5'l*129.

5.
Se.mantica
sau

Semantica
este o ramurd

cedeul c

semantic consL5. ln atribuirea unui geng nou unui cuvlnt existent dupd modelul corespondentului s5.u dintr-o li.mbI strdind, care con!,ine arnbels

i lingvistic. a) Calc semantic bi Catc de sIructurd'


al
cuIu

ocupd. cu studiuI lntelesului cuvint6lor, a lal.urii lor idcale. Fiind un,,semnal al semnalelor" cuvintul reflecbS. prin sensul s5u realitatea. Sensul unui cuvlnb

semasioloEia

a linEvisticii

care

se

Calcul lexical poate avea dou[ aspecte:

nu exist5. deoit ln reunire cu un complex sonor, dar legdtura dintre o anumitd formd. sonorfl gi un anumit sens este, ln multe cazuri, nemotivatS. (yezi
cap. Somnul lingvistic).

datiul

La baza sensului unui cuvint se afld, de obicei, o noliune. Ea formeaz[ aga-nnmitul ser's denotatiu, acelagi in diferite limbi la cuvinte echivalente: de ex. rom, casd,, ft, rnaison, germ. Ilaus, rlus, dou au toate sensul denotativ ,,clddire care serveqt,e ca locuinld".
t37

[36

r
l l l

III.

LoxlcolttgiP
I

6.

Scmantica

"ii,iifql iarnica, ^#d;;il;iii,iitols,, iffifr (;;;;.


ferite limbi. ^"fil";;

La sensul denoLaLiv 6e adailgi

care ,lif'drcnqiazd lnlre ele cuvinlc sinonittte in aceeaqi zdliartd, qi nea) sau cuvinre echivalente irr di-

arlesea Iltrant,e afeclive, subiec[ive, e]e for-

c5" e vorba de aoelaqi cuvinl, este faptul c[ ,gi diu punct de vedere morfologic: pluralul de la instrurnenl,ul muzical. corni. iar de

[rei cuvinle diferibe

ornonime. O dovadd cX vorbil,orii nu-qi mai dau seama cele trei ornonime se diferenliazi de la corn (de animal) esLe coarne,

no!iolal ouvin[e le au sens, rlar ntt toatc ex|rimI no[,iuni..Au.con!inr'rL nunreraiclc etc.;'interjec.Iiilc au s.rts lexical *rlJLlntiu.to, a,ljecf,iv"io,'oorbol", senLimente. a1.""" u"ptirnn"noqnrri, ci er'o'1ii, propozi9ii, auI'repozi,Liile qi,conjuncl'iile, seris rela['io'al, grarnatical' ;;.;;n;#il;;i;t" i"t;;'cuvinte Jau
precizindu-9i valoarea tn corrbext" t'ij;; si aceste inslrunren[,e gramabicale au fost

qenuri deosebite. -

la franzelu!5, cornuri. Ele sint

de

b) Din doul (sau mai rnull,e) cuvinte diferite din orin evolutie foneticd. au deyenit identice: '

aceeaqi lirnbd baz5. care,

la oligine ,'nici un pas", ,,de loc"' "-b;;i;i;i; "u ,"nr"l""i"al (srrSstantive, velbc eLc.). nrr au. toLdeauna o vaneloare s"munticd unic[. Adesea, penlru fixarea sensrr]ui unui cuvlnt, es[e nici conbexb. Unii lingvigti consideri c5. cuvinbului intr-un ;;;;;i;il;;a mdcar iru pul,ern vorbi de cuvint irr afara conbextuhri' '-;;;J; '"fir*"ti" se poale sus!,ine,_ pentru c5. majoritatca cuvintelor
.ras in'seattn5.

ln realiLate srrhsbanl,ive f."i*f.tll"g"i'J- f*;'i;;r;9ll iur, point,_,,t,ersonrie sinL c,nIexLe lrrsd iqi pieftl si inseamn5.,,por",,,p,,nil"r,,1it"soanI'"' In ttttele pf,rea p'oa slabd' Ne L";;;i"i;l;; i,jirtir"'fonitu ini,ri'i.en rrega('iei r?c' carc

la

origine,.cuvinbe cu sens

ldspindi siinrin{,a" au cdpdtat acelagi complex sonor (a)_ semd'na, dar sen' surile au rdmas bob deosebibe. Verbele latine laudare ,,a lfluda" qi locare ,,a inchiria" au devenit in lirnba lrancezi lou.er, care reprezinbS. oomplexul sonor a ciou{ cuvinte omonime, cu sensuri diferite (sensurile cuvinbelor latine) ; in germ-an5. acht ,,op|" provine din v, germ. ahto, iar Acht ,,atenlie" din vgertn. altla. c) Din cuvinLe din lirnbi diferite i r'tts. 6paK ,,cdsnicie" e inrudit cu verbul 1parna ,,a lua", iar 6parc,,rdhtrl" e provenib din germ. Braclo,,hctu cu_defect"; rom. sonLn (sbarea omului clnd doarrne) provine din lat. somnust iar samn
(peqte) din ms co^4; irr romAn[ lac ,,apl" sl5.t5.toare" provine dirr

in

linrber- rornAnS. cuvinbele laLine sim.ilare ,,a se asernS.na" qi semhmre ,'a

lat.

lacas'

au

'rr iinJ *,rl*


context. "-oricine

sens de bazd, general, \rrtlependcnI de-cr-rn{,exb, pe care ni-l.reprezenL[nt dele.minate de particuiare ,r,,111. r.nruri cuvinru),

aude cuvin[tl floare are, in primul rincl, o rcprezentare a uner ttori si nu se qirtde'$te la si"nsurile ,tet'ndot", tlclivaLe' eare.nu poL l'i irrtelcse ,i."ir'i"' "". tFil"f 7tio,:ro uhtuLui : floareu chei[; loaraa tineretului ; pourtu utrstei; flori de stil el,o. "in V"r.i*i.." semanbic[ a unui cuVint poate varia in func!,ie de dorneniq] de .uru-.^1" folosit : cuvirrt,nl rdd,ticittri arb irr ;tiin!,ele natur.ii un $en$ diferil'sau ai" linsvistic[ sau r1abenrat,ir,,6,, oltera[te are alt inlreles il .medicin[ mai a avea ".i *"1|n*ii.E', ii""l"frlfii"te sau arr'at{. Capacitatea cuvinbul'i deunrri cuvint *.rrri*i poarl[ rrurnele 1e polisemie. Adesea sensurile i'otf. poiir"tr,t*"tir au aocleagi accep[,ii pentr,t toli vorbiLorii. Astfel cuvlnt'rrl mtlndr 2.; b) ;;il;' il*;"* li,,tiit'a;; ' tid t"'t*pi.t, numdrul' dinLr-rrn cantit'aLe oare.are" "o ziar" : nutnti,tL de "";;;r;;;;;;i;r1iii'r"n cr?scut,' c) ',un, exetrrpJar dintr'-un progratu" : numerele iiiir; it ziorlutu'i ,,Scintiia'' piULiia."..; tl) ,,bucatd i)r"r?r, o.,,
fost

"" ii ^rl

,,primar" 1 in englezS. deer ,rcetb" qi dear ,,drag", reed ,rLtest'ie" s,i read' citi" eto. Sinb omofone qi omografe in errglezd lo die ,,a stanla" qi to die ,,a muri", Dll ,,bucat5." qi Dit' ,,zibaid", in franiezd,fuur,,coasd" Si faui,,fals", .pic ,,tirridcop" qi pjc ,,ciocdnitoare". Cuvinl,ele care au cornplexe sonore diferibe, dar sens aproape idenlic poarLd nurnele de sinoni,mc. Ele se rieosebesc prin nuan[,ele sernantice conotative. Sinb sinonirne in limba romAn[ cuvinl,ele a ocroti, a apdra, u proteia, a sprijin'i ;
,,a
d,runr,

se face diferen![ intre ontografe (cuvinte crr serrstrri diferite care se scriu la-fel) qi ontofon'e (cuvinte cu sensuri gi grafie eliferife, dar oale se pronun![ la fel). Astfel sinl omofone in francezS. L'er,,vierme", -,,sl,icldt1, uel'.s ,,cdtrett, Dcrre Dert ,rverd.e" i mer 11mate", mile ,rmamd", maire

iar lac .,vopsea" dirr genn. .Lacli. in tiriiUtb cu ortogr:afie etimologio5

cale,'ln italianti: folle, insano, demente, atnerutet lunatico,..frenetico care denumesc aceea;i no!,iune: ,,nebun"; in englezi serisul ,,putere" e redab prin. sinonimele force, power, uigor, strcngtl; in gernand no[,iunea ,,loc" e exprimatd prin Ort, Platz, Stel.le, in rusi ovi Si zaasa lrrseamnd ,,ochf'. Sinonirnele sint necesare penbru exprimarea mai clarfi, mai nuan[at[ a gindirii qi a sentimentelor. Cuvintelc alcdl,uite din complexe sonore diferil,e qi sensuri opuse se numesc antonim.e. Unele antonirne au rid[cini diferite, de exemphr : bun-rd.u, ti,nd.r' exenrplu: sigur-nesi,gur, corer:t-incorect a face-a de'sface. Uneori .cuvintul de bazd de la care s-au fornrab doud anbonime s-a pieldut; geisim astfel in ro rrr An ti p e i nu dl a tl ezu d:1 a, t n c d.r c a- de s c d.r c a, inc d,l[ a- d,es c dll a, Un termen polisernanbic poate cornporba rnai multe antonirne:. scump ,,de pret rnare" are anlonim pe ief'tin, iar scurnp ,,drag, iubit" pe uri't, nesuferit. In cursul islorioi se schimbd nu nurnai lnveligul sonor al cuvintelor, dar gi sensul lor'. Intre schimbdrile fonel,ice qi cele semantice sint diferenle mari : primele au caracter regulat putind fi formulate calegi (vezi p.90'221) sau sint supuse unor anurnil,e resbriClii ; sohimbdrile semantice sint libere gi variazS. tle la un cuvinl, la alt,ul. Aceleasi biuuri de schimb5ri se lntilnesc in multe
"

ie) ',rrrI.inr.a lrt incll11ni,nt'e":, poarLa,(l.a picior,) nrtmdr rtrare ;'t) ,,,-, cll,lire' ,lescrlrrrat,{ prin rrumSrul de la IrtarL5" : stau la 'noiiirul 20. C".ii"1ut to.li ptlate ilsemna :'a) ,,extrertritate superioarii a-corpului" ; b) ..exLremibate os,lasd d. for"rI r,.rIurrtl["'(rapul femurului); c) ',qe[, cond.ucdfrartc
reugile

bdtrtn, inceput-sftr;it,

a in\ra-a ieSi el;c., altele slnt derivate cu prefixe, de

,r;;; i;;i"i..iittoolri); ..pr,re,,'it,nnl5 n'usiabrilrri t'are lnainLeazi rnulL lrr Verd,e)'itlj',,incepu["'(.a.o lua, de la cap),' e) ,,sfirqit" etc'. - -ni" i""itul de vdlere'ai rapi,rtlhii dintre sens qi^forma sonord-se disting ^"r"'t-('iitrut, *"i *,ifi" categorii tle crrvilbe. Cele caro au aceeagi {orm{ sonord. dar sensuri
diferite poartS. nurnele de oman'ime.
Omonimele p'lb proveni
:

a) Din acelagi crivinl cu mni ttrulle sensut'i, prin ruPerea verigilor senranl'ice a.l'.sdlrrd r-Jdn,irrrir.u ,Je corn,carc serrrnificahrrrnai b excrescerrf'5 lu oninrale flcul, din ;;*;;, ; iosi fotositA qi penlru i's6,umenbrrl muzical, un corn de corn, qi anirnal. nipte franzelul,e, care'aveau form[ asemS.nS.toare cu ;;il;; ctit tr,e ele s-a rupt qi astizi cele trei sensuri aparfin la il;;.;';;,r*;ii;t
138

limbi, tlar nu obligatoriu la acel6agi'cuvinbe.


139

nI,
cele ce urmeazS. ne vom opri torice, qi anume la : A) Cauzele schimbS.rilor de sens B) Cdile pe care ele se realizeaz[

Loxicologia

6.
aspecte ale sernanticii is-

Somantioo

In

la principalele

fungor,,a

A) Schimb[rile de sens pot fi


cauze lingvistice.
'J.,

C) RezultaLcle la care sc ajunge

provocate de cauze extralingvistice qi de

se achita cle"), iar ex)pirdre,'a muri" din sintagma btspirare animam' ."a-si da duhul". " b) cuvintele iqi pob schimba sensul prin apropiere formald de alte cuvinte vezi gi Etimololii populard) : Xl u'tritt!, Aln tat. mttualis -,,reciproc", a fost tdcute".; rrrrs di unii in tigature cu mut qi es|e foiosit unoori cu sensul rie ,,p9 ir. souf frcteux, iin sou li'ai te ,,lips{" (\at' subfracta ,,sf dr'lmarc"J, prin apropiere cle" souffrir ,,a suferi" iiat. sufferre), a' c5pdt,at sensui de ,,care suferd

Cauze entralinguistice : a) Adesea cuvintele tqi schimbfi sensul odatd cu schimbarea realitd,tii pe care o denumesc. Astfel penild era la origine un diminutiv d,e la pand, ; atunci

clnd instrumentul de scris a inceput sh fie ldcut din metal, cuvintul penild a doblndit sensul pe care ll are qi astdzi. Cuvintul francez banque provine din iLal. banca, care lnsemna inilial ),scaun ingust pi lung" I ulterior prin acest cuvinl, s-au denumit mdsu!,ele zarafilor, De aici sensul de ,,institulie de credit
desc de
care efectueazS. opera!,ii financiare", b) S-a ardtab c{ uneori cuvintele lgi schimb[ sensu] atunci clnd se rispln-

la un grup social la lntreaga comunitabe: astfel laL. adripare ,,a acosta" (din limbajul navigatorilor) s-a generalizat in francezd sub forma arriuer ,,a so$i"; laL. enradicare ,,a smulge din rdddcini" (din limbajul cultivatorilor) a devenit in francez[ arracher ,,a smulge". c) Unele modificdri sernantice se datoresc atitudinii unei clase sociale. ln socie*atea sclavagistd romand termenul seruilis ,,de Bclar', care aparline sclavulu."" (derivat de la seruas) a cdpdtal, sub influen{,a mentaiitd!,ii sl,S.pinilor de s'clavi, qi sensul peiorativ ,,josnic, lingrrqitor" I in schimb generosus ,d.e neam nobil" (derivat de la genusl a primit sensul favorabil de ,,darnic, cu
desemna cea mai mic5. particul{ indivizibild a materiei;qtiinla modern5 a pd strat cuvintul dar i-a rnodifica{, sensul. e) Itrxistd gi schimbdri semantice provocate de atitudinea oamenilor fald

c) DacS pierde leg5tura cu familia de cuvinte din care-provine cuvintul lsi sclrimbd rnai repeie sensul. Bazaconie care lnseamnd ,,o faptd caraghioasd, J prostie", arrea s6nsul de ,,f5.r[ de lege" (bez,,fdr6", zaconie ,,lege")' Sensu-] s-d outut sr:himba rrentru ch elementele din care e format cuvintul nu exisbd i" ti]nrn romdnd. Nu mai vedem leg5tura dinLte oirtute 9i lat. air_,,bdrbat", iirtott lnsernnind ln latineqbe ,,fel d6 a fi al bdrbatului, curaj, b5rbd,tie", iar asbdzi,,al,itudine rnoralS. exemplar["' ny Clifu pe care se produce cleplasarea de sens sint variate qi corespund, ln gcneral figurilor de sLil (tropilor). -tin proced?u frecvent es;e metafora.' pe calea aceasta s-att creat Sensurile figuratt : coco;ul puqtii, piciorul mesei, -poalele muntelui. In latind mtt'sculas 'liisemna ,,qoriceli' ;. upg.i a. odpdl-aI sensul ,,muqchi"' iiil*i""ti" de la nus) l,|;t. subernare.,a conduce o corable" a doblnrlib gi sensul poliLic ,,a citmut"

mulLtt.

cunogtinlelor noastre.

suflel nobil". d) Sensul cuvintelor

ln antichitatc

se schirnb[ odatd cu evolu,tia

glndirii, cu lmbogd!,irea

cuvlntul

atoitr. (gr. titopog,

lat.

atoinus)

pe ca"re-l au in'iimbile moderne rom, guDernd,lr. gouuerncr, iLal. gouernore. ln [c,t-anl Fti,cher a lnsemnat ptn5 in se6o]ul al XViI-lea ,,foale cle a!,llrat fooul", iar apoi ..evantai", b;'prin"nretonimie, un tcrmenimpropriu e folosit ln locul termenului proprig cu care se afl5. ln anumi;e rela.tii. Asbfel co'!,inutul e delumit prin conline in exemple ca: sala a aplaudal ,.parlerul s-a tidical in iucJ,rl "ar.-t pirio".u, am hd''t u.n pahar rle ap[. ln mutt,e pdrli_ teimenul pentlr organul i'or*rirll ' (tintbti fu. langue, i|al. Iiigua, r,rs. oru,n l e folosjt, gi cu sensrrl de ,,idiom,

nriiloc tle comunicarc". lj U" caz special demetonimie e

de obiecte, fenomene : bolnavii de o anumitd boald. psihomoLorie sint numili lunatici, pentru c5. exista credin!,a c:d boala este provocatd de influenla lunii. Depi nimeni nu mai crede acest lucru, denumirea esl,c pdstratd. Unele corpuri au fost numil,e ln antichitate planete,,care rdtdcesc", din grecescul ml.o.vd"ro,(' a rib5ci". Deqi concep!,ia actualS privitoare la planete este cu totul alta, numele n-a fosb schimbab ; muncd, din v, sl. ruxra ,,chin", a cdpd.tat ast{zi cu totul alt sens.

se#naL prinlrlo partc sau parlea prin intreg.(l at'. pars pro lolo, toturn pro paltl\1 Ast{el irr latinl,'leclum,,aloperig" cr'a folosiL qi crr^settsul ,,cas5.", iat morlales ,,rn.rtitnti", cu sensul mai restrtns tle ,,oatrcni". In romAnd, pt'ine tnsearnnfl ln unele contexbe ,,mijloc de exisLen!il". -cl) ln caz'l hiper6ol ei are loc'o cxagerare, care face ca,.de exemplu, rrn cuvinf abstraci sd desemneze un individ : o copacitate poate insemna ?'url onr capabil", iar un lalenl ,,un om Lalentat".

sinecdoca, princareunintreg

ede-

terior, sensul sintagmei a trecut asupra epitetului. Acelaqi proces s-a petrecut ln cazul fu, fromage ,,brlnz[" provenit din lat. caseus formalicas ,,brinz5. pusd in formd". al fr. pbche,,piersicd" din lat. m,alutn persicu,m,,,mdr din Periia". ln limba Lahinl, d.efunciis ,,cure a rnurit" a cdpdtat acest 'sens din imbinarea defunclns uita ,,eare s-a achit,at de via!,[" (defuncttts fiind participiul lui de140

2. Cauze lingoistice: a) Schimbdri de sens datorate conteutului. Sinb cuvinte care, fiind frecvent folosite ln anumite imbindri, preiau sensul unui cuvint aldturat. Astfel ln francezd ,,curca" s-a numit la lnceput paule d'Inde, ,,g[in[ din India" I ul-

e) I'roni'a cnnstd in iolosirea unui cuvlnt, ln locul contrariului sdu: ugiiutrd, delivat de Ia gr. t['yto6 ,,sflnt", cu un sulix de diminutiv, ar trebui *X ln*..nu,,sfin!i,;or", dar e folt,sit pen[ru,,bartorttl dracilor"-.. -' 'semantice se manifestg. in forrne gi direc!,ii variate' Se
poate observa asbfel cd deplasarea s-ensului se poaLe prodrrce.:

, a) de la concret spre a'bstract : lab. comprihenderc ,,a prinde.,laolalt[" a devbnit 1n tir. ct,mpreidr, ,," lnlclege", la fellat' pensure,,,a,ctntd.ri" s-a transformab in Ir. pense:r,,a gin,ii,'. ln nr6A sirnila' in gernrand delagr.eifen-,,aapu.ga'.' se ajunge labegreifen,ia. Inlelege";tob aici lluuit ,,clmp necult,ivat" a cdpfltat sensul de ,,spaliu in general". fy a. ta iib"stiact sprfi conoet: ln cursrrl istoriei limbii lal,ine natio ,,fapLu,l de d se nagte,, pi-a scliimbat sensrrl 1n ,,popor'l, uesfls ,,faptul de a se lmbr5.ca" '
,

Cf Motiitiidrild

141

f,i

in,,lnrbr{cdrr:rrfte'l'fiportio ,,aol,iunea de a lrnprirli" a aiuns s[ lnsemne ,,por!,ie". l,aL. conoentas ",adnnare" a lrrab in francezul coaDent sensul tle ,.rn[ndslire" iar lab. m.ansione(m) ,,rdtnitlere" pe aoe|-r de ,,casd" (ntaisott'), c) tle la un $ens urai larg ltr unul rnai ingust : in latind linteolu.m inseamril ,,bncal,5 de pinzir de irt";lnroln. linloLiu, fr. IinceuL qi-au res[rins sensu]. La Iel lab. potione(n't.) ,,bdulur[" a devenit irr francezdpoison ,,ots:avil". Lat. dictare ,,a redacta" a fosb iulprumntal; in gerrnarr.d cu fortna dichten qi sensul ,,a face versuri". Multe ouvinl,e lat,ine au cdp[Lal, ln francezd sensuri specializate: trahere,,a brage" a deveni[ traire,,a mulge", sepdrare^,3 despdr[,i > lr. seurer ,,a inl,drca", ponere ,,a pune > fr. portdre,,a se oua". In germand de la tragen ,,a duce, a purba" provine sullsl,antivul Gelreide (germ. rnedie getregede); sensul ini[ial ertr ,,ceea ce poarl,[ pflmintul", modificat in ,,cereale, grine". d) do la un sens hrgusl la url sens rnai larg: in laLinS" pecunia (clerivat tIe Ia pecns,,l,urmd.") a lnsemnnl, ,,avere in vite", iar apoi, ,,avere in genera.l"; in francezd bou.cher (de Ia bouc,,!air") a lnserttlat ,,negusl,or de car:ne de,tair" apoi ,,m.icelar"; 1a1,. pdsser ,,vlabie" s-a transforrrrat in romAnfi it pastire, ldrgindrr-gi sensul, ca qi lal,. Legumen ,,1t[sbaie", Lransformat irt legu.mii,, e) In cursul evoluliei lor unele cuvirrLe lqi innobileazi in[elesul. Asl,fel l,ermentrl minislru, cunoscul in nrulbe limbi moderne, provine din iat. trtittister, care insernna,,servilor". Cuvlntul lal,inesc cu sens neulral urba,nus,,de la oraq" a c[p{bat sensul de ,,spiriLual, disLins". f) Alte cuvirrl,e, clirnpotliv[, cap[t[ un sens pciorativ: cli:n spar. lmblar ,,a vorbi" se [r'age ft. ltd.hl,er,,a Lrdncdtti", pe de aiLd parte, din lr. parler ,,a vorbi" provine span. parLat ,,a trdnclni". CuvinluI francez ullairu ,,bddlran, lltr", iqi are origirrea b IaL. tril,l.a.nas ,,![ran". g) t-ln alt rczulLat, al sohirrrbirrilor de sens esle p ol ari z are a, Ienonterrul lingvisbio oalc consl,S in corrsLit,uirea a doud sensuri conbradictorii ln acelaqi pi: tle o parLe, clc ,,tirnp inruros", pe cle all,d palLe, dc ,,furttrrtd". ln romAneqte, i.n urm.ti are, pe cle o parLe, in!,elesul de ,,iu l,irnpul pe care l-arn depdqit", deci,,in brecu.t;", pe dc altd pat'1,e,,,in tinrpul care vine dup5. cel acLual", prin
urrnare ,,in

r...

lll.

Loxloologlo

6. Etimologie

nalitate, cuvinte pe care le repet{ to{i", De aceeabanal inseamnS, pentru noi

" bacl se ceicebeazS. ist,oria sensului cuvintelor, se pot adesea trage concluzii interesante, privitoare la istoria societdlii. Evolulia sernantic5 a cuvintului
bdtrht,

..linsiL de oriqinalibaLe, obiqnuit".

ne perroite sd bragern concluzii cu priv'--e

la cololiqtii 1gT""l. agezali pe..teritoriul patriei noasTre, in nrajoritale soldali oare lgi isprdviserd stagiul militar. Cuvintul lalin paganu.s (derivab de la pagus ,,c[l,un")- insernna ,,locuibor de la sat, [dran,,;-mlodificarea semanl,icd. in ,,pdgin" e o dovadd cd locuitorii sa[elor au prirnit tlrziu cregLirrisrnrrl' studiile ie sernanbicd istoric[ qi comparab[ frrrnizcaz5. date pre!,ioase-- pentru urmdrirea felului in care au evoluat al,it gindirea umand in general, cit pi mentalitatea specificd diferitekr colective de vorbitori.
BIBLIOGRAIIIE M. B r 6 a l, l?ssa.i d'e shnantiquc, Paris, 1897' A. C a r n o y, I'u science ,Ju nzot, Paris, 1927, p' 18-110 I. Coteanu, connibu,tii la o sentasiologie sistematicd., in ,,l,robleme de lingvistici generald" vol. I, 1959. A. Darmest eter, La pie des ntots ttudiee ildns leurs significations, Paris,1950. A l. G r a u r, ,gtudii de lirtgc'isticd, generald,, Bucuregti, {960' p. 209-2t9. N y r o p, Cratnmaire frangaise, vol. lV, l'aris, 1902. V. P i sani, L'Iltinrologla, Milauo, 1947 (traducere rusi), Moscova, 1956' L. $ ni n e a 3 u, Incercare asupra sentasiologieilintbii romd.neB]uutreqti, tBB7,p.30-114. W. W h i t n e y, La oie d,u langage' Paris, t958' p. 20-302. \, A. Z vegint,ov, Ce.uacuo"toza.a, Moscova' 1956' p' 37-f04.

(provinit din lat.

ueteranus ,,soldaL -care _$i-a l,errninab sbagiul

militar")

cuvinl,: in laLincAl,c

tLttq)estu,s

ilscruria ,,sl,area bimpului", rle rrnde inlelesul.

6. Etimologia
cif si ca sens, in vederea slabilirii originii lor. 'll'errnenul de ,,el,imologie" a apflru{ in Grecia antic5, legab de preocup[rile de lirnbS. ale s[oicilor, qi lndica arl,a de a g{si, prin diferite apropieri, ,,adevdraLul" sens al cuvintuliri (gr. Utupoq ,,adevdrat"). In continutul acestei ,,arte" nu inLra afroape deloc istoria cuvlnLului t. AsLdzi, eLimologia nu se mai
Cur,r tlesouperirea ol'iginii unrri cuvint, e parlea cc.a mai aL_rdgdloare a linuvisIicii, in rrircle cazttti- accesibild. clriar 9i unui copil, nu e de ntirare cd c[iilologia'a pdnrt interesantS. oarnenilor in toabe.timpurile. Ni s-au l,ransmis preocirpdrilb de etirnologie ale celor din antinhitate: ei fdceau lnsd simple

si fi avuL sensul neul,ral cle ,,strdin". Sl,udiile de senranLic[ istoricd Lre.buie sd facil adesea apel la clal,e]e isl,orice. Astfel cuvinLvl greud provine din fr, griue ,,loc acoperil, cu nisip". Fdrd cunoaqLerea istoriei acestui cuvlnt, apropierea celor doud sensuri este inrposibild. O pial;d public[ din Paris care incepea pe nralurile Senei, acoperit{ cu nisip, a fosb nurniL[ Place de la Griue. In aceastX pial,d se atlrtnau muncitorii fdrd hrcru. De aceea, faire grdue ,,a faoe grevd" (a se aduna in Place d,e la Griue) s-a numit, apoi acfiunea nruncitorilor care ntt vor s[ lucreze pin[ cind nu li se satisfac revendiodrile. Cuvintul banal era un epil,eb al teri[oriului
ropean care pare

,,munbe inalb" dar ,,nt.are ttltu,rn ,,mare adincd". Lim.bile romanice au pdsLrab numai prinrul serrs: rorn. trt,-ul,t, lr. haut, s1t. alro. Cuvinbul latirr ft.oslis ,,clugman" gi getrn. Gast, v. sl. eocmu,,oaspete" provin de la acelaqi etirnon indo-eu-

viitor". C1u tirnpul unr,rl dint're in[,elesurile conl,rare poaLe dispdrea: Ir. tentpAte, iL. tempesta au plstrat, numai in!,elesul de ,,furLun[". In latin[ alras lnse urna, dup[ conl,ext,, ,,inalL'( sau ,,adinc" : mons altus

Etimologia, ramurd a lexicologiei, st,udiazd isLoria cuvintelor al,tt ca formI,

poate cuncepe

'

fdr{

isLorie.

ipropieri de fonn[ pi de sens destul de vagi. Asbfel, expiicau cuvintul latin ablpis ,,vulpe" din cuvintele - [runchiate - uolett pedibus, adic5. ,,zboard cu
picioarele",-pentru cd vulpea fuge foarle repede.

(territoire banal) unde se proclarnau in llvul Mediu eclictele (les bans). Ulterior epitetul banal a fosb aplical, obiectelor (objct banal) care erau la dispozilia buturor', iar apoi gindurilor : pensies banales ,,ginduri lipsite de origi142

I Sc ooate totrrsi vorbi si dc oarooare preocuplri dc isl;orie a cuvintului (v. disputa loiroer-'@6oer). ln- dialogtil lui Platon Kpot0loq este discutath, de exernplu, evolu.tia unor cateEorii de cuvinte'
143

III.
canendo ,,ciine, pentru cd

Loxicologia

6. Dtlmologitr

condilii f-undamentale : ln primul_ rtnd s5. examineze cu 'grij[ gi sd. respocte corespondenfele- fonetice, in al doilea rind sd cercehezs corespbndenla de sens, ga-u, dacd sensul e derivat (metaforic, seoundar) pi deci depilrtat, sd'aibd posibilitatea s5" motiveze din punct de'vedere isioric aceaslfl clepdrtare. bacfl se line seama fie_numai de formH, fie numai de sens, nu se poato ajunge la un rezultat cu adevdrab qtiintific. Corespondenlele de sunete gi de sens trebuie sd. existe inbre cuvintul studiat gi cuvinL-ul din care a proveniL. cuvin[ul dc bazil poarbd numclc de e L i m o n. Relal,iv la etimon, exist{ doud situalii : a) etimonul face -partedinbr-o limbd. abes[atd; parte b) etimonul face dinbr,o limbd neatesbabd. Toate ouvintele sfudiate se lncadreazd in una dintre seriile urm5toare : mo;tenite, i.mprurnu,tate sau credte tn limba respectivd. Lingvistul urerge cu cercetarea ptnfl reugepte s[ lego un fir, stabilegte legdtura, de-pildd, intre-doud etape rstonce: explicarea cuvlniului romanesc apd, merge pind la faza latind !.Qua, deci acesta este etimonul cuvintului romAnesc (qi tace parte dintr-o limbd atestatd). Aici ne oprim, nu mai cd.utdm cum vJ fi fost cuvintul mai dep.arte, ln indo-european5.. Aceasba nu mai e sarcina etimologiei romAneqti, depi e foarte interesant s5. ard{,i cd cuvinte vechi qi foarto rdspTndire, oa uiei', uln, slnb latinepti, sint gi pan-indo-europene dar nu au etimoiogie indo-euroJ peand (reprezintS.- lmprumuburi rtin limbi pre-indo-europene). Pentru cuvlntul tiion - cuvlnt lmprumutat - etimonul oste foarte u$or de,,gdsib : este cuvlntul francez uayoi. Etimonul cuvlntului i.nud,pdtor e veibul atnudpa. Iru;d{dtor s-a format ln limba romand, cu ajuborul sufixului -lor. Prin urmare, elimologia lui lnvdldbor poate fi. pre.zentatd asbfel: ,,derivat din verbul a'tnudpa, cu- sufixul de nume de. agen[-lor". Dacd ne inbereseazfl, nu avem decil sd'stabilim qi etirnologia lui a t'nud[a, dar atunci ne ocupd.m de verbul acesta. nu de d'erivatul s]iu
tnod[dlor.

fice de care cercetS.torii brebuie sd lind'seama. Am vdzub mai sus"ci un buvint e format dintr-un complex sonor po care-l studiazi fonetica * gi clintrunul sau mai multe senduri - de studiul cdrora se ocupd semantica. Lingvisbul etimologtrebuie s[ studioze ambe]e elemente ln evohipia lor, pentru a"stabili originea just5. a unui cuvlnb. Pentru aceasta trebuio sa tini seama de dou[

so explicau uneori cuvintelo pornindu-se de la opusul lor: canis a non nu c1nt5.", adic[ se apropia canis ,,ciino,, d,e cano ,,a cinta", numai.^pentru c[ cele doud. cuvinte semd.nau oa iormfl gi aveau conlinut foarte. diferit. Desigur cd ln felul acesta se putea deriva oi'ice din orice, iar imaginafia.juca un rol foarl,e mare. oamenii nu put,eau sd-qi tlea seama cd. pentru stabilirea unei ebimologii trebuie cunogtinle numeroase gi precise de fonetici istoric[ gi do semantic-d. La rindul ei, ;timologia este neapdrat, necesard. pentru orice lucrare de lingvisLicd, din absolut olice ramurd, indifercnt dac5. cercetS.torii igi dau seama Bau nu de aceasta. . Peltru lingvist, etirnologia e 9 gtiintd, e unrrl dintre aspectele lingvisticii istorice; .a apdrut pe la mijlocul riecolirliri trecut. ttantozra esl.e acnm [inutd tn frlu, penbru cd existd criterii riguros gtiin!i-

prin _Lrecerea de la o limbd la ;;;;;ili r"r* ,t cuvinLelor se morlil'icde[a'5. Ia qtl,g ln dezvo.lbarea derivd din prima gi chiar tle la o uti" i"r. -B 'ccleiasi limhi, Pe baza numeroase exemple se poL slabili cu exacllLate corcsf.sl moql,cnil, in limhile i."ii."i"i.'t;;;i;;. Cuvintul la;in diccie,,a zico" a iomanice dupd cum ttrmeaz[: '"-f" ilufl""a'tlicere, in francezi d'ire,7n rom6;nd a

falsc' Crrnoaslerca sunetclor gi a evolrrliei lor ne fereqto de a erea. ebimologii

i,-il"rr."i irrr*'u fost de asemenea mogtenit, in italianS. d.ieci, ln franoez5. din, It romind. zece. -'Sl;;;;"t astfel stabili coresponclenfa: untti d labin urmat de E sau i ii (d^q.i 7 dezvoltd' rrn .";;,ilJ;-inlt"tiune d, 1n francezd cl, iar in romdnd. zln fricativdl o transformS.
irr,".[-r'ii.rtl"un1,.rre ociusiva den[ald'gi

zice'

dc a lt bunosclnd aceste coresponden[e fone[ico, -preoum 9i caractc^rl,lor pulem s5' ne ddm 8e&ma' drrpS' modificErile pe I*l;;b;;;-;pa[iu $i in tiinp, moqLeni.b ;;;;l;-"; u,itriit duvintele, dicd cutare cuvlnt eLextcle dinsau lmprumu-tat. secolul at XVIpedestru apare In iimba noaslrd lncd in crrvinbul i"..'iiit"fail"'f;u;;" vechi, a fosb consicleral, cuvlnt, mogtenit (din latinescul 'iiariW. adiectiv care tnse,mna ,,do infanterie"). Dar in v-irbtttea coresponfie reprezentat ln romAneqtg n;in.,,. tu.r 'iffi;;'lt"uiiiir,' d latin trebuie 'r5.*pezestlu, pe cure nu-o g[sirrt lnsh nicdieri' i;;; r;;;t"irii ".}i trebuit s5.lie nu e vorba de un c,rvlnl' mopienib, c.i .de un .lmprumut' fdr[ Prin urmare, totuqi introdus dupfl ce legea foneticd enunlabd, lncebase de f"i"i-]it

r^ ^ r:

fonetic5 aratd c[ orics I inrervocalic larin a ttevenir ,,4 acoperi" t"';;;e*.t."1 tn iirntr" romAnd exist[ verbul a tnueliouvinIu] la'insall- "a uelum cuvlnLul a fosb prrs in leg[Lurd cu i"rer*"'icli'o'prnre).,. :.;;;,i i; ;.il;;;dere slnrem r,enrali sd ue"dem jusL5. aceastd etimologie, ;.e;;il ;i;.+r;;i-;.amenx, iar forma e foarLe apropiaLd". N.rrmai. ronebica isffii;d ,';;;;;;;.;;;ir^; ii' a inueLi,l_inbervocalio nu d-a rotacizal, deci cuvtnLul ;.;;;;;;,gine Tatind. ln realitate,'el provine din veohill slav ra,{Hr1, c1 acelapi

frttu

llTiTlft."fd

".rfli,

sens (resio"nal, In rom' se pronun,t[ "":'i";';fi';i;;;il;;;;rt"nhenEeloi.

foner.ice prrbem face distinclia, in cadrul din'acelagi eLimon, inLre cuvintul moqLenib 9i cel lmpru.uui"nir"fl.-i.ou.nitu ii"iiit'iriir-e-moqtenit, pu ctttd ilireit n.'., acesba c,.un i^plYl-tt' De ase;;;;;; iiiturn est'e un niologis_m, inbrat recent, in lirnba noastr5.,.-f,a!'[.d.e

a t'nudli)'

clnd etimonul face parte dinbr-o limb{ neatestat[ - cazul ce]or mai multe quvinte din fondul priircipal al limbilor gcrrnanice qi slave actuale (dezvoltate oln germana comund gi slava comund, limbi rrcalestal"e) _ metoda comparabiv5.-istoric[ ne ajutd sd reconsLruirn cuvlntul de baz[.
144

sa.u lactic (acid'lactic), -ogt.ttit. ia f"i lactut (protluse Lactate) pt' 'roil, se explicd prin cofespondenla.foneticfl. lai' ct>tom' crri;td";t chiar pcnlru'nespecialigLi, pcnLrtt a deosebi iii-lrifi."Lit"fou.tr-pru.isa, h; ;;i'moqbenit, o co-pi'a*ea'rormelor : .dacd crrvintul ;;ili'i;;;";;;;; e a.proapc ;;;;;;"; fffiiu t io. la aspecb cu cuvtnbul de- bazd', latinescrl s.igur imprunruinterrogare, dat qi tntreihi: amindoud provin tlin tii')-ir'.-iiliiii. numai al doilea e moPienit.) ""C;;;il;rd.",5.t. to"iii"e fot fi lnsd 9i tulblrate de an*mite ',accidente" 5. ." ;;l;il;*r, Jis imilarea, si ncopa, m etaieza. .Li ngvislu l trebrr ie^s.L !i n a seama umblu i"-"i" pubia'explica nicioda-Ld verbrrl romdnesc avut loc ;i;;'i;;;.i;'aceqtia seam& do{apbul cH tntti a au.i hili;;;;;;l aibutari, "" "^ liue sincona lui a. decr r-o-Liunr tn lo,mi ambLare. Apoi, conlorm coresponden['ei ;t; a iatin urmar de un nz,plirs olt d. consoan[ se schimbd i;;;L-;;;tp;;; in i. cuvlntut s-a *oJifieat qi el ln imbta(re,)'. Acurn inl,ervine asimilarea, ;1;;.;ili'i;'rriri ain - qi,l lchimb6 pe i, vocald nerrLrd, ln u, vocald labia-

no(r,te. cuvlnt "foiir.

145

IlI.
lizatd. Rezultatul e forma ac[,ual[

Lexicologla
cr

ti. lltiruologio

u i.ecut la forrna milnunt, prin propagarea nazalitdfii, apoi,

verbului a umbla. cuvintul lal"in m,ittutus

prin

disimilare,

nepotrelcupurcel,decicuvlnl'ulalualceYaclillformaqidinserrsrrladouS"

a devenit md'rultt, uneori, transformxrile fonelice clin cuvinl,e se daloresc allor cauze, nefone{,ice: cuvint,ul romirnesc nlafterii, ,,tnarltii vibregii" a fost, interpretat ca nrouertitra tlin Jat,inescril xmalraitra, cu acelaqi serls. Dal' sinrplul stiudiu al 'sunelelor aove/flqie c{ ebirnologia llrl o justd, penLnt c{ nu poat,e Ii explicat[ lui $ in'r,uvirrLrrl respecliv. (J,reticolare lrai aLenLI a isLorici cuvirrLulrri "tr"ritir ln LcxLele veclri r,trirdneqLi cxistS. tornn nra.ltehti (snrt rra'slt/td) ,.mamd aiiatd'cd i,itrund". Studiul glaiurilor din [ara noastrd dovedepLe cd forrnele m,aStehd..,,iuSt[na existii gi u'zi rcgional. [rormn ntaqtrhii (magtih.ii) ntr se poa{e.explica ,ledit rrrin ft-,rrna vec[re slavi.,fldurr!1a. Cum se poaLe inLerpreLa atrrnci schitrrba."a'l"i h in r (mastcha>rna;terd') 2 lroneticeflte nri exist[ explica{,ie.. Dar o."t." cL in limlld rru rnai exisld nici un ouvint ternrinat, it -ehd, -|fui, cuvlnbul

:*##$$[],]r1:p#:::,".Ttf ::'"!'*';1;'Hl[l;'*ii{n;q1$:i,,i* " gi rm a ei i; "' " *:f ;"*llil'.l' 11i1}},n :;?f;!,' i' :t ::.Tiil:
"

Io

l:

T'i:"l,i il

:1,*,ti'

o#"','

*:*'; i, "wl
.rnor.enl'

!i

;#1lll

t,'i
;,.|lT

in,

#:',,:i

"H";;i; !iona,,,lii#ll1';,ix? : i,T, il.1 ii: :X Jli iu- o'ri r ot o cot dft'l r o at d'

*;';

I fost, sjlit sd inl,re irr grupul ouvintelor ca lteqterd, nrcstetd' prin qrrnare, lingvisLul lrebuie sx cerceteze qi formele din lirnba veche gi forrnele dialeotale' I)upd cum anr spus de la inceput, numai forma nu e suficientd_pentru sl,ajusla. SimIlcle aplopieri tle forrnE ne pol.tltrce la eottbilirei u,,.i "l,imolugii Lingvistrrl trebriie sE l,ind seama in egal[ mdsurl pi.de.sensul clr."ii furrt,e"iste. cuvintelor. lixplicar'6a sclrimbirilor seinantice trebuie sd fie verosimild' Incercar:ea de a explica cuvintul pastramii din latinesculpostr.ema,,ceadep urm|.", ,ultima" nu e ilecib o purir fantezie, uu. putem fi convinqi od sensul a {dcul, ir1 u*n*.nr* salL. in reaiitate,pastrarntivine din cuvinbul grec mod..TIootpapdg, .u acetugi sens, ia.r greaca, la rindul ei, a impntrnutaL cuvintul din turcesrlul pastirma qi l-a adap[ab fone{,isrnului ei. Dacil se iau in sbuclil toal,e sensurile unui cuvinL, de rnull,e ori riu se poate

#l,l,li,Jti;ui*fflil[',^#il:i-#:..li":l: * ol l,ti:, ;il ;i'il|;i f; i Tiif ' "" l;l':,:# ff , 1.".i!!'*:1";;;;;;i ;; t?;n,i*,1,ff ,:il"fi ';:'?di^o;':{;lT-#i###ftT'",:,,'..i,,Tn;#;: ; ""t# I r ;l * g : rulr I I * i1i:ixiti, ;;xt {;it r,::::t:;, gerrcral", ctt rrrice t9l tl,e,.1v _*",r* : ;1 t

ultl":l,l#',1tJ

;ili
"

"'lTi

l,^i

liii."e ,,rrogut'in
LocupLelo,

ff {:T,Tii'trffi .'.?r'k;'l,l'*i'+,,";**#i1#"dfffi **il i"llrf ".i:li;:$i:i[;*" *.1 r. ai" u'ere i'sec


ll* *
be :; ",X'.?'#:'ilil.'i " culoarea alnirrtib[' :ii"aitt i"t".1. lo. u uop*tn de t-:utru"';i'T'-':t't:l'Tfl?,iJ;'ii:

r'lare inseantnJ ,,a se

llrl.Do.ga!1

adrnibe un singr.rr el,imon. Cazul acesl,a do el,irnologie a llost. nurnil,, ctimologie "exeurplu, cuvint;ul l,arnpd a intrab prima oar[ in litrba noasl,rd m,ultipld, De sub fbrrrra lambii dirt rieogreac[ qi irisemna ,,lampii cu ulei", Apoi :t apdrub i",r,o" ctr peLrol si cuvint;l a ilrai jrrtra{, o datd, de dala aceasba sub forma tamitd.. A putut rd nitr[, in acelaqi tirnp,.pe diferil,e ciri, din nrsescul r(t.Mna,

f L..-S".I"y .#"," uffi!'' o!13 [], *;il'$ \'u }:litn;* w-:u ii ";::f i;ilry ^Tt"i#t "1" *ffi ea;F.'-rn"E+:;.'"'.11T1i"ift '{J;'J#tf "':1",:""i'r..'*--#3h:

-,**f

,:l

t*i,i,

francezul i,rrnpr, gerrnanul Lom,pe, maghiaml. l(in:p!. TleptaL s-au adlugat' sensuri noi, p'e riirisurd oe au apdrut noi creaf,ii lehnice, ]arnpa cu gai ae1i*1, lampa elecl,rici, Iarrtpa dc radio (qi de rnui[,i arti e cunoscub[ qi larnpa de gdtit)' Dacd nr,r sprtne cd'lumpa tle rodio provine ditl. grecescul.)'u1rno., ant lrrtttiLc o simpliticare si o tlerraLurafc a isl,orici cuvinlului. In rerrlilaLe, pcnLlu alc[buireJ cornplex[]ui rle sensuri ale cuvintului rortranesc lampd au colaborab toate linilriie polnenite' $i forma are origini diferile in diversele p[r,ti.ale !{rii. Dar chiar in lirnba comund un cuvlnt'-poal,e avea o etirrrologie multipla.gi din puncbul de vedere al fornrei. Verbul romdrresc a mesteca vine qi din latinescul mastico imprumltat la rildul lui clin grecul pcrorlldro ,,a sf drirna in gurd", qi din latinescvl nt'intico au dab acelaqi ,,a arnesteca". I)in fuucl, de vedere fonetic, ce]e doud cuvinbe ieztiltat qi, curn seLsurile lor erau dest,ul de apropiate, ele s-au pul,ut contopi

'n"f#3il,*f'lj1,.:*',itif li'l"{Til".'t;il;{'nl',*l*:i,dt*ri",'r'ptuta l .'' ""* H ir l ldli tm*;::l** -:* tll' -ruU1'l1f !]i.t cuvintului ffi tll.t. t Arlverbul rufl aodepeuu ',pentru bobcleatnaii -fo'*ur' Pu ^T',1 d,;;- ;,;;;; i" f r" *, f 'i.';;;JJi; Ti' 3 ,}'; u?r' i"i:l'ff '}i.J; odat5. cuut s-a aluns k i,i' fl l5l cel care ca aratn cd lnlt*a;i**'"tt obiociul ,,pentru tol,cleauna". I*i"ti"-i"
no tlesbule greutS.li, cr,rl'liorba cle bazd lf; ?i" H*.'i

f JJiil,iffi :l#:i'fi.ii,'',:',Hlt}:l-i,iil"--*l'*":*lt':"1:'J"1ril1fi"':ffi "n:*'""#lt"Ttl""rr'r stabilirea .rrnei eLirnol.oqij' lltg'illYl are tle invins c.hiar-clnd limba de

intr-un singur cuvinL. De mult,e ori, pornincl {e la o glurn[, cuvinte]e se poL cornbina: creangd, in Arn.intirile lui pomencqbe de Mop Chiorpec ciobotarul, c.are li spunea : ,,hei, lrei, bine-ai ieniI, nepurcelcl""E clar c[ aici s-au lmbinat' cuvintele
146

;; ;; ;"

;'io c, db

1;lil *H'*lT i,P*;;t T I *;*

"-.iurt"'te.

oai

;U'

;*"1'-'*' tJ f#l
T;'1

*:" ii'ti'?.lf, #'H-i

i#l#i;tr$#: il.trur{l1 ina. ;;* ;;i,ii'i

t *

l;"xq*;u*";J$l;

ap it

L47

III.

Lcxicologlo

?.

Lexicogrntio

Alteori e greu de spus dacd un cuvlnt e moptenit sau refdcut in limba studiatd, deoarece conditriile care determind aparilia unui cuvint pot si existe ln pcrmanenld. Astfel, cuvlntul uenator ,,vindtor" se poate sd -se fi p5strat din latin5, pentru..cd ocupalia a existab tot timpul , dar. se poate tot atit ae bine qi s5. s fi format cuvlntul ui.ndtor ln romAnepte, din a otna plus -tor. Pentru stabilirea etimonului exact, lingvistul nu trebuie sd porneascd cu idei preconcepute. ln privin!,a aceasta gi li noi, ca gi ln alte pdlii, s-arr fdcul deslule gregcli. Unii lingvipti au cbuLat, explicaIiir cuvinlelor'din romand din lqpti prin. lmprumuttrecublimbi strdine, iar-al!ii.numai prin mogtonire din afirmd, relaliv la aieastd probleurd: ,,mdrturisim l"till. Un lingvist din ins5. bucuros c5. noi simlim o hucurie cind gdsim o etimologie noud'iatineascd". De exemplu, se explicd verbul romanesc itmbtinzi din vJrbul latinesc inexisLent.*imb.l.and_lre, derivat din bland,iri care existd, dar inseamnd a ,,minglia,,, ,,a linguqi". Verbul romAnesr: e insd, ln realit,ate, un derivat d.elatli,nd.."ca a fnrdi de la rdu. _ Uneori, problema e mai complicat[: cuvlntul greald, (derivat evident de
*greuis (de unde provine ron. greu). . s-a rners-atlt de departe cu exagerarea elementului ]atin al limbii romane, lncit s-au elaborat etimolo,gii.fanteiiste care nu !,ineau seama de nici un prinl cipiu gtiin,tific. Asl,fel, P. Maior explica cuvinl,ui clegte (care vine din vechiul slav xrr'lrura. pl. xntura) din latinescul forcepi: prima silab{ ar fi cdzut.qi s--a.aju.ns la forma cepte, apoi s-a introdus 7, apoip ) c, al,ecte > cLe;te, Ial,d altd etimologie latinizantd. exbrasd. tot din Leiiconui d,e la lluda : sluj.itor (cuvint formal, ln romaneqte din verbul de origine slavd sluji, pl's sufixul -lor) so aratd a fi d,in' scruitor, mutato e in u,, r ln l, o in g. N"isi velis deducere als edugeo cum serui semper lugeant, ,,seroilor' fiind "scliimbat e i.n_.u, y..in,l,,lr 6: Afar5" de cazul cind ai vrea sd-l deduci d.ela edugeo <a jeli r, fiindcd sclavii jelesc totdeauna". De notat cd un verb r,erlugeo nu exis[d ln latine;te (elugeo a putut exista, dar a lnsemnat ,,a purla d6liu dup5 cineva").
la gr.eu plrrs sufixul.-eald, ca.u.iala- de la uia, albeald dTla'alh elc.) a fost, cxplicaL ca fiind ryogtenil- din*greuitia, tlerivab, la rlndul lui, din alt cuvinL neal.-estat,

declt ]a rezultate neqtiin!,ifice' Ideile preconcepuie nrr pot duce, evident, tr.i,iir"riliile"o "iit,iaitt" obiecrivtr, strict gtiin-[,ific[, r-,ii#irtd.'ii"gri[t,,r unul singur qi s[-qi dea osteneala trebuie sd qtie ,a uo.ul.iit .*t. tntotdn*nna re-t a*r*oi.re acolo unde e.
,

BIBLIOGRAFIE l. G r a ur, Etitttologii romdnePti, Bucureqti' 1963' 1968' Bucureqti' 'f fr. U r i s t e a, Probletne de etimologie, pon wartburg, Dictionnuire ityntologique A. Me illet, prefala Ia oscar nuri gi w.
A ile

la langue franPaise, Paris, 1950 Moscova' 1956)' V, P i s ani, L'Etimologla, Milano, 1947 (traducete rusd'

7. Lexicografia
cuvlntul pgate fi f)upd curn s-a putut obse,rva din capitolele precedente'ebimologic' Pgl1l" p;;.t."A" tJu.o:'foneiic,'semantic, fie ugor sbudiat5., -tft;i;ain aiferit'e _ limbi sd ca totalitatea cuvintetor-_ vocanoturul rrnei sau a marelui public lntr-o p's[ ta'.r,*pori1,i" cercetdtorilor i*b"i",t:iie urmare' dic1ioformi ordonat5.. Aceast[ tbrmh o constituie diclionarul. Prin. sau par!,ial limbi ;;;;i"J-*"r.ri"i"r-i."ir"i "r uneiclasato in lnbregul lui, alfabeticd' ;;;;i; *, fie in oitline s;ricb numai anumite .*tugoiii a" ;ir-"t; fie rre familii de cuvinbe' ""ni"orlili.t"--"r."t"irii"aic!,ionarelor pe baze gtiinlifice se ocrrpd disciplina linqvisticd numitd lexicografie' "'ts;;;;.-."p.i"6 i"ioti""!ii tlin toatc domeniilo vie{ii culturale a sociepenitrt toate categoriile td{ii omenegti, dicgionai;i;-;i;t.,;" aj"tor rrretios dic!,ionarele slnt cel mai 't. sociale. Dintre lucrdrile sau studiile de specia'litdte, utrittt"ln, Ju obicei, qqle-lui public' care le sbrins lesal,e u, p.u"iiiel-i. -"...titefi iloil ili;;i t"te' *a aibd nevoie do .o pregdtire deoslhitd' pentru sabisfa' f)ict,ionaret" .orurpinJ -""'""o"se' cfitturate reale, iar ""or tipuri de astfel de lu*5ri' ..;;'";;;;; ;-;;"ilt;;*ii sint lnqicel mai simplu tip'.-t"-i;riiiii'irt ortogiiftr,ln care cuvintele ordine alfabet,icd. ruite in aqa c6 tn lista Dictionarul ortoErafic ne arabd cnm se scriu corect cuvintele, -ili;;-;;"i tn soiere : .it"i"tutn care prezintd greut5li hi
daleeedt ucleseort'

..Al!i. zelogi latinipti, nu mai pul;in fantezigbi, au explicat cuvlntul Slatina (de origine slavd gi lnsemnind ,fsdidturd") din stella Latina ,,steaua labin[" ; Ci;migiu a fosL explical ca (aqua) cis (trlns) mig (rat\, adicd',,opa Lrecc dincoace" cind in realitate cuvintul este turcesc qilnseamnd,,cel car.e facc ci;-

ln extrema cealaltd, atiicd au lncercat sd explioc totul numai nrin mijloacele interne ale limbii. Desigur cd gi aceasta e o grege.ald serioasd, pentru cd limbile se influenteaz[ unele pe altele, datoriti r"elaliilor pe care ie stabilesc popoarele lnLre el6. cuvintele pot trecd dintr-o limbl intr-alta. Iatd un exemplu de explica!,ie gregitd: s-a lncercat sd se demonstreze prin.mijloacele aulolrtone cd huli[ari inseanrnd ,)om cu rrmeri Iargi'', ,viguros" qi cuvintul a fosL pus in legdtuld eLimologicb ct uligaie, iliu'. il explicd ca ,,"om voinic,"pu[ernic,,, ,,tindr, om Indrdznc!". ln realiLate, .cuvlntul provine din numele propriri irlandez rIooligan., dat unui personaj de corr6clie, mare bdtdug. c,,lniar" a avut succes, iar numele a devenit substanbiv comlln) desemnind pe bdtrugii
Diclionarul vechi al Academiei RomAne
care proyoacd dezordine
148

melett, ,,fintlnartt. . A[i lingvipti. au .cdzuL

ailem,eni

adeziune eto. etc.

aseMicut ttielio.nar ortog.r.afic al limliii romAne' l"oarto proeste diciionarul ortoepic, care arat5. aiiliorr*r"1 *togt^ti. *i;lt; gramatieale susmrn!,area corect[ u ..r,ri.rt.toi, cl-e asem.oned, indicd formele pronrrnl,A.i;;[ii;.'ial,d clteva'exernple rlin Dicyionarul ortoepic cepribile de al'timbii romAne aPdruL in 1956: li-o pron. ameliora

ln

1953, a ap5mt -*

amenaj a

ind. prez. amena.idm

amenojarc

ger, pl.
149

amenajlnil
arnenaidri

{i

IlI.

Lcxlcologln

7. Loxirlogrntia

o noud edi{,ie a acesLui indrepLar. Diclionaru,l bilittgu e un l,ip loart,e cnnrisorrL qi rnult folosil,: rlrs-romen, romdn-francoz, gerrnan-tornAn ol,c. Munca penlru intocrnirea ruru.i astlel d.e dic!ionar cere uit cforL susLitrrrl,. (-lt'l care li elabolcuzd Lrelruic sd crrrroasr.I foart,e bine sensurile pe oare le pot avea cuvinl,eie in diferite conbcxl,e, ca s[ poatd g[si coresponclentole ccle rnai exacl,e in lirriba in cate traduce (prin urmare, lrebuie sii cruruascii perfooI gi lirnba din care lraducer gi pc cea in care traduce). Greul,d.{,ile nu sirr[ puline : cel care are clc lraclus in all,e limbi cuvinl,ul rorndnesc dor nu prea g{seqte corespondentul exaol,, Uneori, penl,ru

Acadernia R.S. li. u leunit eclet rlortii l,ipuri in lntlreytur ortografic, ortoepic gi de punctuafie (13ucureqti, tt)61-r). ln {971 lltlil,ura Acaclerniei a publical,

narele explicative se poate porni fie de la sen$ul cel mai vechi' fie de la cel rnai rdspindit. Ca prLporlii, poL exisLa dic[iorrarc-Lczarrr, care cuprind, .in. gencral, LoaLe iitnlri - arhaisme, ncologisrne, cuvinl,e Lehnice,.'dialecl"ale, "uirnt'.lu''ririei' cle jargon. Alt,c diclionare expliba[ive se rn[rginesc la cele rnai r5.s-

"L-utrf,.errvinte dirr lirnha ninditc

vinb, pe r:ind"in alL[ limbfl sd exisLe ctrvin[e separal.;e: in lirnba romflnl, pentru degebul cle la mini qi cel de la picior existrl acelaqi cuvint,, franceza irrsl le desparte: doigt Ia ntin1, orteil la 1.ricior. I)e aceea, cirrd e nevoie de precizare, penbru traduoerea cuvinl,elor lespecl,ive, limha rornAnir e silitfl sti recurgd la perifrazc. Cuvintul rus colr inseamnii qi ,,solnn" qi ,,vis". Cuvintul italian pronto are o sfer'5. de sen,q foarte larg[, care poato Ii acoper.it{ destul de greu cn Lraducerile ,,gal,a", ,,pregribit", ,,pe neagteptal,e", ,,alo" (rdspunsul la lelofon). Pronto poa[e sir insernne qi ,,irnediat", Exisl,d in fiecare lirnbd cxpresii specitice (idiomatice) care nu pol, li redate cuvinb clr cuvirll, in altd lirnbi: a. da sloarci in lard,, a siiri i,n ochi, (e) cLL ochi ;i cu sprtncene elic. L)ac5. am tradrrce cuvlnt cu cuvint, arrr reedita pe Coana Chiri[,a, care qtia fran[,uzegl,e comnle l'eatt qi voia sd-l fac[ pe Guli!{ tambou.r
de liure.

nol,iuni tlestrr/ftle apropial,e, se intirnpll ca intr-o ]irnbi

s[

exist,e acelapi cu-

'--iji"tr. <lictionarelc rornAnegli rnai vechi sinL cunoscuf-e Diclionarul uniuer' sai i tintt,ii' romdne;ti de f,azdr $5.irreanu, Dic{ionaral' enciclopedic ilustrat de I. A. Candrea gi Gh. Adamescu' '-'Institutul rie lingvisbicd din tsucureFlir in colaborare cu cel din Cluj, a publicab inbre anii 19-55 ti 1957 Dic[ionaruL lim.bii romdtLe literare contelnporane, (sinl, excluse arhaisqi

conLentporoni'

Cuvintele pot fi ilusbrale prin diferil,e citate, din care sd reias[ sensul. Pen[ru lirnbile a c5.ror scliere este foar[e diferilir de pronunlare (francezi, englezd), dic!,ionarele dau itrdica!,ii de pronunlare (apar cuvinlele transcrise fonel,ic), este marcab acoonl,Lrl, sinl, l,recul,e qi unele lorme gramaticale mai
.

comnlicate

La rroi au apdrut qi sinl; in curs de aparilie diverse clic[,ionare bilingve, foalte valiaLc ca climerrsirrni. Ilxisl[ qi dic[,ionare irr nrai mrllte limbi (tlio!,ionare poliglote). Un asblel de dicf,ionar a apdrub in 1825 gi e cunoscut sub numele cle Lariconul de la Buda (cu tit.lul lui intreg : Lcricon romdnesc, unguresc, nenl{esc1 latinesc, care de mu.i
nlLLlfi autoriin, cursul a 30 rsi mai mu,Lgi ani s-att lttc:rat). Au colaboral,, la alcdtuirea lui, reprezenlanl,ii $colii ardeiele. Lucralea est,e imporlantI rrurnai ca dal,d isloricd. O sihual,ie aserninfl1,oarc are tliclionari-rl alctibuit de A. gi V. Popov in 1902 (Vargovia) ln opt lirnbi : msd, francez[, gerrnan{, englez[, italiand, spanioli, porIughezi, o]antlezd. Mai irnporlant qi rnai lolositor esLe dic!,ionarul in mai rnulte limbi oarc urm[reqle UII scop teorel,ic, sd dernonstreze gradul cle apropiere, cle inludir.e, dintre unele limbi. Ast,Iel este, de exernplu, Dic[ionarul scurl tn $ase liftLbi, slaue (vechea slavd, rusa, bulgara, sirba, ceha qi polona) dar Si i,n francezd Si germand., aptirul, in 1885, sub redac!,ia lui lrr. Miklosich. Diclionarel,e erpli,catiue au drepL soop s5. defineascS. cuvinbele unei lirnbi cu ajutorul perilrazclor qi al sinonirnelor. Dileritele sensuri rnerrtionabe, pornindu-se de la cele proprii cdl,re cele figurate, pot fi ilusl,rale prin citate din aubori avindu-$e in vedere unele precizirri de fblosire ln contbxt, ln diclio150

cuurinrind cuvjnLe tlin secolele a[ Xlx-lea al XX-lea ,,idl", ,.gio"ulisnrele, cuvirr[ele Ielrnice, argotice qi de jargon care.nu figureazd in [ex[e-liLerare rrro1lertre), in pal.ru volurrre. [fiecarc nr[icol cuprinde tln lnare a cuvintului. ;;dr de citate din care s[-reiasd toalti bog[[,ia de sensuri corectd a cuIln clictionar explicahiv brebuie s[ fie un ajubor in folosirea ; irnbirierii lor in propozi!,ii, indiclnd, in cele mai multe c,gzqri, -a "i"i;l; $f qi p.onunl,area exacl,5. Astfel fost eilcetuit diclionarul e,xllicativ al lirnbii ruse Toaxoeuit crlosopb pyccKozo nsbr:l(a, lucrat de un colecbiv d'.e. lingviqti sub redaclia lrri D. N. U'qaLnv qi publicaL in palru volunre intrel934 gi l9zr0. in-o"..t ii"lionar sinL ci,pri"se 1i cx1'licalc inai rnulI de 85 000 de crtvinl,e' La Institltgl de lingvisii.X a;ri Bucureqt,i se lucreazd la diclionarul tezaur al lirntrii rornine, ct, d6labotatea Ins{itubrrlui de lingvisl,ic[ din Cluj qi a coleotivului de lingvisticii din Iaqi. Dicpionarele eT.intologict: s[abi]esc originea ouvint,elor. qi formele interme"indicd prima al,e,stare a cuvinttrlui in limb{. Pentrtr diare.' De aserleneir, limba rornanfl a aplrub in secolul al XIX-lea (la Frankfurb pe Main, 1i]701879), redact,al, in liurba frano ez6, Dictiotr,.naite t['etynl,ologie .daco-romane to."J."u lui A. de Cihac, in dou.l voiurne : primul volurll cuprinde elementele oro.iglr,. lal,in5, al doilea, cuvinl,ele de aitd origine. Lucrarea I 9y"t meribul u .'.p.r* in drepturi ele,mentele slave, clupF. incercarea latiniqtilor de a le "e elimina. A omis lnsd rnulte cuvinte dialecthle. Asbdzi lucrarea e invechitd' i" tgos, la l-Iei<ielberg, a ap[rtrt in limba germand rrn dioliolar,etimologic al ti*t ii romAne (elernerii,ul titin; ae S. Puqcariu (Etyntologisclrcs Worterbuch der ru,manischen Spraclte), astirzi, in parte, tlepilqiL.. ,1)icfionarul etimoiogic it t,irntt;; yont'(ie,_ elei.men{ele Latine (l}ttcureqti, [908), reclaciat tle Ov. I)enJusianu qi I. A. Candrea, este o luorare foarte prelioasd' dar, tlin pIcoLe, se r.rpreEte ia litera 11 (o f ul.ed).. Diclionnai,re. .(.t-uttrologiquc de iu langu" frattgaisc, tle'0. Hlooh 5i W. v. WarLbu.rg (Par.is, 11164.),.pretalat la ecliliilE arrterioare de A. Meilleb, pune oiteva probleme de principiu foarte
imporl,ante. -

iin dicl,ionar ebimologic al rnai rnulLor limhi inmdite esl,e Diclio.narul limbiLor romanice (lLomaitisches Etym,ologisches wdrterbuch) al lui w..Mgy..Liibke. in rrrLioolelc dictionanrlui, autorul porneqle de la e[imonrrl latin gi urmdregLe evohr!ia lrri in'fiecare tlinLre lirrrbile rolrallice. Urr colecLiv.dg. *qq:
cialiqti'pregfiteqi,e
romAne.

in

niornentul de

tald un dicl,ionar

ebirnologio

al limbii

Tipurile de diclionare se pol, intrep5trunde. un diclionar elabor-at {,}P4 o concep!ie gtiin!ificd qi crr e't,irnologii'exacle esLe cel pulrlicat de ll. Tikl,in, 1895 si'1g25. ln atarX Ae faplul c5. esle lucrab in dou5. limhi
"oHrui'tnr,i'u
151

III.

Lorlcologio

?. Lcricograflo

Lrertea cuvrnLele de origine sbr{ind.,. DicIionarul ogrindepLe coicep[ia g.uqita a autorilor,, care im.pdiLdgearr ideile curentului iatinisi. AstTel,'- aurorii arr trecuD in volumul al Lreilea (care nu.e consideral ca o part,e a dicfionarului, ci f,ili f.l_|-. *Aao,s) o. serie de cuvinLe,- mai.ales ,fa"r, i-porLlnLe pentru rmDa. r'nn surghrunirea ln volumul al treilea a [utrrror cirvinl.e]or de alt,d orlglne decib cea Ialind, auborii lncercau sd ,,purifice,, limba. , ln Ielul lor insL au excomunicab gi crrvinl,e de origine latin5, pc carc nu le-au recunoscut. Printre cuvinlele de origine latind, au trecui cle rnulbe ori formalii ropfnqltl sau.crrvinte de impruirul, pen[ru care au propus etimolatrnegtr. De exemplu nori;or, format evident -ln 'romAnegle llg"-_111t:rfte dtn nor cu sufrxul diminutival -ipor,.csle_dal, sub lorma nuerisioru gi explicat prin cuvlr.rtul latin nubecula ,,nor mic". Luorarea lor are o valoare'ptiidlifict

vrta9lr ror s-a dat la lumind lntre anii t8z3 gi 1876 in cele trei volume ale dicpi al.tloilea yolury.congin cuvinrele de origine taLind, al li"^Xi:"LTj:,l,.imul

acelagi timp expticaLiv gi erimologic. Dic[ionarul f:t,t.l^g].q._l9u*"), e ln a fo.st conccpub dupd principiul vecn' Academrr Rom&ne eipricar.ii gi cer 'ln"fS69,'crnd :tll^"J:p::. Academicd Romand a hot5rit lntocmirea ]{u1ca .penbru realizarea hii a cluiat ioart.e'-rtl. Socretatea dicfionarului, sarcina alcdtuirii lui arr p_rimii-o A. T. Laurian gi T. c, Mas;im.-C;ncrJra.ea acti-

tot cu

seaz5.

Toate dicl,ionarele discutate pind acum au un caractor mai general, se adreunor cercuri largi. Existfl lnsd gi diclionare intrucltva deosebite, degi

caracter lingvisiic. Un astfel de dic!,ionar esbe Dicpionarul inuers,ln care cuvintele slnt clasate dupd sflrgitul lor, nu dupd lnceput:
abA batrA musaca

doicd cioicd etc. etc. odd

jabI,
]AbA

lobodI
brobodA horbodtr

talabi

foarte

micd.

baza p-p 9ar9 o pornise era prea largdlfiecare c.vint r.ratai e o adeyStatq monografle)' Etymorogicum Magnum Romaniae a neLerminat. iuatenalul' apdrul in trei-volume, abia ajunge sd trateze lileraA gi prea pu,Lin 'arnas din B (plnd-la cuvlnlul bdrbat\. cel de-al cioilea r5zboi mondial, au lucrat la dicfionar, _^D_i1,{8,9j I,ln[ $upd pe nnd, lurnd-o de la inceput, mai.mulfi lingvigti,inbrecare Al. philipbide qi sextil Pugcariu. lntr-un timp aLtt, de rntieluigat - aproape 50 de ani - din drcl,ronar an apdrutnumaiA, B, c, 1'', G, II, I-qi o paitedin D giL. DefiniLiile slnL uneorl necoresprrnzdtoare. Iabd ce se afirmd, do exemplir. la cuviitul la Paris (1858), privilegiile !?!ir: a incelat de a mai.fi.o clasd. soci.ald, prioilegiitd, fiind iuprimate, boierlnxea ::f1n.9o1ven[ia.de. deosobiti,^do restul popo."l,,lil', n.) (degi'in {apt m-ogjeljmea a iosr desfiin[ard abla in 194'5). !t-'lbl'^ Ultrmele fascicule cuprind defini[ii gi cita[e rasiste. - Reluindu-so munca. la- Dicpionarur' geireral at liiiii-romdne, institutele de lin_gvisticd ale Academiei R.s.R. red"acteazd. aourn, tn continuare, literele ll 9. Ju Ia Z, urmlnd sd reia.apoi lirerele do la inceput"r ar"ilut"ioi. Dir, ,,o,r" 8919, apS.rut ?.u leja 13 fascioule din litera M (pluJ o fascicul[ cle introclucere Litera N. (formar de tom tom VII, parrea I, 1"974,) lirera N lll-ll99j*lre), 9i - partea a houa 1g6g. prima parte u (lucrata de colectivul din clui) -.torn. vII Ii a literei P est'e in faz5. de aparigie, iar litera se afld tntr-o iaza avansatd de

a primit l. P.. Hasdeuttasdeu din partea Academiei Romdne sarcina si a lucrlb muJ1,i ani il ;;;;;G"operd, dar lr..lr-ll"ryq dic[,ionarul. penbru cd

, i.1 {88a,

Institutul de lingvisticS, din Buouregti a publicat un astfel de cliclionar' un prelios.ajutor pentru studiile de formare a cuvintelor gi care poate servr gi ca diclionar do rime. Diclionarele de sinonime urmdresc sd dea posibilitatea unei crrnoagteri do.profunzime semanticd a limbii oferind, sub forrnd de definifie, lnireaga serie sinonimic{ a cuvlntului-titlu avlnd ca sursd nu numai limba literai5 ci gi dialectele gi graiurilo. In acest fel ele vin in sprijinul, in special, al acelora care mlnuiego limba tntr-o traducere sau o creatie literaid. Dicpionarele dialectologice ouprind lexicul dintr-un gr'ai san clialeot cu echivalentul termenilor tn limba literar5.. Colectivul de limbd literard al Ingtitutului de lingvirticd din Bucuregti a tiplrit (sub ingrijirea Editurii Academiei R.S.R.) Dic{ionarul limbii poetice a lui Eminescn, t968. Dic\ionarele idioma_tice cuprind, dispuse ln ordine alfabeticd, expresiile specifice unei limbi. In afard de diclionarele discutato, existd qi lucrdri speciale ln care slnt explicali diferifi termeni tehnici, filozofici, politici, financiareconomici. muzicali etc.
BIBLIOGRAFIE J.
Cas

ar es, Introducciin a la leilcografia

rnoderna, Madrid, 1950 (trad, ln limba rusd,

Moscova, {958}.

M. Secho,Sahildd.eistoriealeaicografieiromdne(de
1966. M, S e che, Schild, d,e

laorigini plnlla t880), Bucureqti,

istorie a lericografiei romdne, vol.

II (do la {880 plnd asthzi),

Bucuregti, {969,

a aplrut Diclionarul tinfiii romdne moderne intr-un volum _ afcalutt in cadrul insbilubului din Bucuregli, pe baza DiclionaruLui limbii rory31,1 co.nlemporane, deci esLe expiicaiiv, clar *_^' .ni.qornt nurndrul ,liter,are ctLateloP' ln schrmb se ind.icd etimologia cu_vinIelor, iar defini[iiie slnb insofite
9:."i1,*1l"tji qi.planee^..Din p.dcaro, Etimologiile -fJ d;t.-;i;pe o .onaepq,te l,nvecnlt+ gl adesea. slnt gregite. In prezenb acesL dic[ionar ie afl{ in crirs
oe reetaDorare (prohabil va primi gi alt tibhr). r52

pregdtire. . _ Tn 1958

,,*

Y.t

153