Sunteți pe pagina 1din 21

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom 1. Surse Regenerabile de Energie.

Conceptul de dezvoltare durabila se refera la acel tip de dezvoltare economica ce asigura satisfacerea necesitatilor generatiei prezente fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile lor cerinte. Prin energie regenerabila se intelege energia derivata dintr-un larg spectru de resurse, toate avand capacitatea de a se reanoi, ca de exemplu: energia hidraulica, solara, eoliana, geotermala si din biomasa (resturi menajere, municipale, din industrie si din agricultura). Aceste resurse de energie pot fi utilizate pentru generarea de energie electrica in toate sectoarele de activitate, pentru generarea de energie termica necesara proceselor industriale si incalzirii locuintelor, pentru producerea de combustibili necesari transporturilor. Distributia teritoriala a energiilor regenerabile este:

I - Delta Dunarii (energie solara); II - Dobrogea (energie solara, energie eoliana); III - Moldova (cmpie si platou: micro-hidro, energie eoliana, biomasa); IV - Carpati (IV1 - Carpatii de Est; IV2 - Carpatii de Sud; IV3 - Carpatii de Vest, potential ridicat n biomasa, micro-hidro si eoliana); V - Platoul Transilvaniei (potential ridicat pentru micro-hidro si biomasa); VI - Cmpia de Vest (potential ridicat pentru energie geotermica si eoliana); VII - Subcarpatii (VII1 - Subcarpatii getici; VII2 - Subcarpatii de curbura; VII3 Subcarpatii Moldovei: potential ridicat pentru biomasa, micro-hidro); VIII - Cmpia de Sud (biomasa, energie geotermica, energie solara). 1.2 Energia Solara Din fluxul inepuizabil al energiei solare care depaseste 1011 MW, pe sol ajunge sub 20%, cu lungimea de unda de 0,42,5 m. Din aceasta categorie: 16% este folosita de evaporarea apelor; 3% la fotosinteza vegetatiilor terestre; 0,16% de fotosinteza 1

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom vegetatiilor subacvatice; 0,02% pentru formarea de combustibili fosili. Energia solara ajunsa pe pamant intr-o zi este de 30.000 de ori mai mare decat energia produsa de omenire intr-un an intreg sau de 25 de ori mai mare decat cea care ar fi produsa de volumul total al rezervelor de carbune ale planetei. Energia solara prezinta si dezavantajul ca este difuza si nepermanenta (ciclu noapte/zi, timp innorat etc.) si ca nu poate fi colectata decat in regiuni insorite. Energia solara poate fi exploatata prin: conversie directa in electricitate prin intermediul dispozitivelor statice pentru transformarea radiatiei solare in energie electrica, ca de exemplu: cupluri termoelectrice cu semiconductori (germaniu sau siliciu), dezvoltand randamente de 58%; diode termoionice (cu vapori de cesiu), cu randamente de 1518%; celule solare sau pile fotovoltaice cu semiconductori (seleniura sau sulfura de cadmiu), cu randamente de 12 15%. Principiu de functionare al celulei fotoelectrice: O celula fotoelectrica poate fi asimilata cu o dioda fotosensibila, care permite conversia directa a energiei luminoase n energie electrica pe baza efectului fotoelectric. Acest efect se bazeaza pe trei fenomene fizice simultane, strns legate ntre ele: Absorbtia luminii de catre materiale Transferul de energie de la fotoni la sarcinile electrice Colectarea sarcinilor

conversie indirecta in electricitate, problema mult mai dificila, care ar putea fi solutionata pe doua cai: fie prin conversia in energie termica a undelor solare prin care se constituie sursa calda a unei centrale termice clasice, iar temperaturile obtinute asigura fierberea apei; fie prin reflectarea si focalizarea caldurii cu ajutorul colectoarelor solare care ar capta si concentra energia solara intr-un fluid ce ar putea fi folosit apoi ca generator de abur cu temperaturi inalte, a caror functie ar fi de a actiona turbogeneratoare conventionale sau de constructie speciala. Energia solara utilizata pentru incalzirea locuintelor a devenit deja o industrie unde exista zeci de companii.

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom

Schema unei centrale termale bazat pe panouri solare pentru generarea de energie electric. 1.3 Energia Hidro Conversia energiei hidraulice in energie electrica nu este poluanta, presupune cheltuieli relativ mici de intretinere, nu exista probleme legate de combustibil si constituie o solutie de lunga durata, dar creaza unele probleme de ordin ecologic (suprafata lacurilor de acumulare etc.). Centralele hidroelectrice utilizeaza ca resurse energetice primare caderile de apa, transformand energia hidraulica a acestora in energie electrica, prin forma intermediara de energie mecanica. Energia hidraulica se datoreaza diferentei de nivel al apei acumulata in diverse puncte ale planetei. Resursa energetica primara este apa avand energie potentiala datorita diferentei de nivel care poate fi naturala sau artificiala. Energia caderii de apa este transformata in lucru mecanic prin intermediul turbinei si aceasta in energie electrica prin intermediul generatorului electric.

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom

1.4 Biomasa Inca de la descoperirea focului, omenirea a folosit productia de plante pentru energie. De mii de ani, lemnul a servit ca sursa principala de energie atat pentru pregatirea hranei cat si pentru incalzire. Este stiut faptul ca acesta este cea mai cunoscuta forma de biomasa utilizata ca sursa de energie. Intre 7 si 10 % din necesarul de energie a globului este asigurat din folosirea lemnului. Prin fermentarea materiilor vegetale in cuve etanse, mentinute la temperaturi cuprinse intre 35 si 50C se obtine metan si produse secundare care sunt ingraseminte excelente. Metanul astfel obtinut are aplicatii in domenii agricole sau casnice si poate fi utilizat drept carburant de inlocuire. Unele motoare cu benzina pot fi adaptate la alimentarea cu metan bilogic. De asmenea, gazele naturale folosite in pile de combustie ar putea fi inlocuite prin metan vegetal. Bio-combustibilii (metanolul si etanolul) pot fi utilizati in special in transporturi, pentru autovehicule. Uleiurile vegetale (bio-diesel) sunt obtinute direct in stare lichida din semintele de rapita si floarea-soarelui si sunt similare motorinei. Productia de gaze prin piroliza lemnului sau a altor plante care contin lignoceluloza este de asemenea o tehnologie valabila pentru mult timp de acum inainte. Gazele rezultate pot fi arse sau utilizate drept combustibil pentru motoare si generatoare. 4

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom

1.5 Energia Geotermal Energia geotermala este rezultatul a doua fenomene diferite: radioactivitatea naturala a solului sau prezenta unor roci fierbinti in apropierea unor pungi de lava. Resursele energetice geotermale includ vapori supraincalziti, apa fierbinte, pietre uscate fierbinti, magma fierbinte si zone incalzite ale suprafetei pamantului. Costul energiei electrice produsa geotermic a fost in anul 2001 de aproximativ 0,050,08 $/kWh. Emisiile de dioxid de carbon sunt reduse considerabil (cu 25% fata de cele mai bune centrale pe gaz si cu 50% fata de cele mai bune centrale pe pacura). Energia geotermala poate fi: de inalta temperatura (caracteristica zonelor vulcanice), panzele de apa limitrofe ajungand la sute de grade, realizand o vaporizare partiala care se utilizeaza intr-o centrala electrica. Accesul la panza de apa este dificil. Uneori, adancimea de foraj poate depasi 10.000 m; de joasa temperatura, accesibila in orice parte a globului. Temperatura scoartei pamantesti creste in adancime cu 3C la fiecare 100m. Diferenta de temperatura creata ar putea fi aplicata in termoficare prin recircularea fluidului in pompe de caldura, nu in producerea energiei electrice. 2. Energia Eolian Aproximativ 2% din totalul energiei radiatiei solare ce ajunge pe pamant se transforma in vant. Aceasta reprezinta o resursa de energie regenerabila practic inepuizabila pe care omul a folosit-o frecvent de-a lungul timpului. Din punct de vedere istoric, prima utilizare a energiei eoliene a fost gasita inca de acum 5000 de ani, de catre egipteni (deplasarea corabiilor) iar in anul 2000 .e.n., n Babilon functionau deja primele mori de vnt. Lumea occidental a descoperit mult mai trziu fora vntului, primele referiri scrise la masini care utilizau energia vntului dateaz din sec. 12, fiind vorba de echipamente pentru mcinarea grnelor. Interesul actual pentru energia eoliana provine din nevoia de a elabora sisteme de energie curate, durabile, pe care sa ne putem baza pe termen lung. Aerodinamica si ingineria moderna au permis imbunatatirea eolienelor. Astazi ele ofera o energie fiabila, rentabila, non-poluanta, utilizata de om in diverse scopuri.

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom


Dealuri si podisuri m/s W/m2 > 6.0 > 250 Terenuri plate m/s W/m2 > 7.5 6.5-7.5 5.5-6.5 > 500 Zona litorala m/s W/m 2 > 8.5 > 700 Mare deschisa m/s W/m2 > 9.0 8.0-9.0 7.0-8.0 5.5-7.0 < 5.5 > 800 Montana inalta m/s W/m2 > 11.5 > 1800

5.0-6.0 150 -250 4.5-5.0 100 -150 3.5-4.5 < 3.5 50-100 < 50

300 -500 7.0-8.5 400 -700 200 -300 6.0-7.0 250 -400 5.0-6.0 150 -250 < 5.0 < 150

600 -800 10.0-11.5 1200 -1800 400 -600 8.5-10.0 200 -400 7.0-8.5 < 200 < 7.0 700 -1200 400 -700 < 400

4.5-5.5 100 -200 < 4.5 < 100

. Resursele de vnt ale Romniei la 50 m inaltime pentru diferite condiii topografice 2.1 Principalele parti componente ale turbinelor eoliene: Butucul rotorului permite montarea palelor turbinei; Pale de obicei sunt realizate cu aceleasi tehnologii utilizate si in industria aeronautica, din materiale compozite, care sa asigure simultan rezistenta mecanica, flexibilitate, elasticitate si greutate redusa; Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene care se monteaza in interiorul acesteia (arborele principal, sistemul de pivotare, generatorul electric, etc.); Pilonul are rolul de a sustine turbina eolian i de a permite accesul n vederea exploatarii i executarii operatiilor de ntretinere, respectiv reparaii. n interiorul pilonilor sunt montate att reeaua de distribuie a energiei electrice produse de turbina eolian, ct i scrile de acces spre nacel; Arborele principal al turbinelor eoliene are turaie redus i transmite micarea de rotaie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaie cu roi dinate. n funcie de tipul turbinei eoliene, turaia arborelui principal poate s varieze ntre 20400 rot/min; Multiplicatorul de turaie are rolul de a mri turaia de la valoarea redus a arborelui principal, la valoarea ridicat de care are nevoie generatorul de curent electric; Generatorul electric - are rolul de a converti energia mecanic a arborelui de turaie ridicat al turbinei eoliene, n energie electric. Spirele rotorului se 6

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom rotesc n cmpul magnetic generat de stator i astfel, n spire se induce curent electric; Sistemul de rcire al generatorului electric preia excesul de cldur produs n timpul funcionrii acestuia; Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei dup direcia vntului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare i elementul de transmisie a micrii. Ambele componente au prevzute elemente de angrenare cu roi dinate. Acest mecanism este antrenat n micare cu ajutorul unui sistem automatizat, la orice schimbare a direciei vntului; Anemometrul este un dispozitiv pentru msurarea vitezei vntului. Acest aparat este montat pe nacel i comand pornirea turbinei eoliene cnd viteza vntului depete 34 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene cnd viteza vntului depete 25 m/s.

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom

2.2

Principiul de functionare:

Turbina eolian este echipamentul care asigur transformarea forei vntului n energie electric. Astfel, aceasta este echipat cu un rotor paletat cu trei pale echidistant dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse n micare de rotaie de fora vntului. Viteza de rotaie a palelor este direct proporional cu viteza masei de aer, cu densitatea aerului i implicit cu temperatura aerului care strbate rotorul. Micarea rotorului este transmis prin intermediul unui reductor generatorului de curent electric, care n funcie de caracteristicile constructive genereaz curent electric la anumii parametri. Curentul electric generat de ansamblul turbin-generator este apoi trimis n reeaua naional de energie electric prin intermediul unei statii de transformare sau in cazul nostru al unei turbine eoliene de mica putere functionand autonom,prin intermediul cotroler-invertor la consumatori. 2.3 Functionarea autonoma:

Schema de functionare autonoma Turbina eolian este echipamentul care asigur transformarea forei vntului n energie electric. Astfel, aceasta este echipat cu un rotor paletat cu trei pale echidistant dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse n micare de rotaie de fora vntului. Viteza de rotaie a palelor este direct proporional cu viteza masei de aer, cu densitatea aerului i implicit cu temperatura aerului care strbate rotorul. Energia mecanica a turbinei eoliene este transmisa generatorului electric realizat cu magnei permaneni cu flux axial,in aceast variant, nu se mai utilizeaz multiplicatorul de vitez, dar maina este conectat la consumatori, prin intermediul unui convertor static de tensiune i frecven, care transform energia de c.a. de frecven variabil, generat de main n energie de c.c.alimentand regulatorul bidirectinal si invertorul monofazat cu rol de alimentare a consumatorilor casnici. Regulatorul bidirectinal are rol de a incarca acumulatoarele(rol de stocare a energiei electrice) in timpul cand turbina este pusa in miscare de vant, si de a alimenta cu c.c.invertorul atunci cand turbina nu functioneaza.

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom

.2.4

Functionarea turbinei conectata la retea:

Schema de conectare la reea a unei eoliene cu main asincron cu stator dublu Aceast configuraie ofer posibilitatea funcionrii eolienei cu dou viteze. Statorul este realizat din dou bobinaje, care determin un numr variabil de poli i deci domenii diferite de vitez. Se pot impune 2 viteze de sincronism, prin schimbarea numrului de perechi de poli. Pe de o parte, pe stator exist un bobinaj de mic putere, dar care creeaz un numr mare de poli, care este utilizat la viteze mici ale vntului. La viteze reduse ale vntului, puterea recuperat de eolian este mic. De asemenea, datorit numrului mare de poli, i viteza de sincronism este mic, aa cum evideniaz relaia de mai sus. Pe de alt parte, statorul mai este dotat cu o nfurare de putere mai mare, dar cu numr mai mic de poli, care este utilizat atunci cnd viteza vntului este suficient de mare. La viteze mari ale vntului, puterea recuperat, ca i viteza turbinei sunt mai mari. 3. Distributia Weibull Distribuia Weibull este foarte important pentru industria de vnt pentru c este capabil s descrie variaia vitezei vntului. Proiectanii de turbine eoliene au avut nevoie de aceast informaie pentru a putea optimiza proiectarea turbinelor de vnt pentru a putea minimaliza generarea preurilor. ns investitorii de turbine eoliene au nevoie de aceast informaie pentru a putea estima venitul lor de la generaia de electricitate. Distribuia Weibull este reprezentat de 2 parametri: k- reprezint factorul de form c reprezint factorul de scar Distribuia Weibull folosete pentru calcularea probabilitii vitezei vntului urmtoarea formul:
h( v ) k v = c c
( k 1)

v c

, pentru 0 < v < . 9

(2.1)

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom

Energia de la vnt este de fapt energia potenial pe secund care reprezint puterea, care variaz n comparaie cu cubul (ridicarea la puterea a treia) vitezei vntului, care este proporional cu densitatea aerului. n figura de mai jos s-a reprezentat variaia puterii turbinei eoliene la diferite viteze ale vntului folosind distribuia Weibull. Datorit faptului c viteza vntului este diferit i forma curbelor este diferit.

Puterea totala care intra in turbina Puterea folositoare Puterea rezultata de turbina

10

15

20

m\s

Fig.6.1. Distribuia Weibull Suprafaa de sub curba gri reprezint cantitatea de putere nregistrat datorit vntului pe distana de un metru ptrat. n acest caz viteza vntului este de 7 m/s iar curba distribuiei Weibull are parametrul de forma k=2. Figura const ntr-un numr de coloane, fiecare interval avnd viteza vntului de 0.1 m/s. Coloana de nlime a fiecarui interval reprezint puterea (msurat n Wai pe un metru ptrat) care contribuie la cantitatea total de putere. Suprafaa de sub curba albastr ne arat puterea care este transformat n putere mecanic i care poate fi folosit pentru a alimenta cu energie electric diferii consumatori. Suprafaa de sub curba roie ne arat puterea electric de la o turbin de vnt. 4.Distribuia vitezei vntului(calcul). Constantele Weibull,ofer o metodologie de evaluare a potenialului vitezei vntului mai util dect numai aceea a vitezei medii.De obicei, modelul Weibull aproximat n mod uzual n literatur, concentreaz informaiile pe un numr redus de constante care permit construirea curbei de distribuie a frecvenei vitezei (curba de frecven) i curba de distribuie cumulativ (curba de asigurare) n mod direct n cadrul unei aplicaii software. Se alege locatia unde se monteaza turbina, in cazul de fata se alege orasul Sulina localizat prin cordonatele:45,09 gradeN si 29,40 gradeE. Datele atmosferice se vor lua de pe saitul http://eosweb.larc.gov/egi-bin/sse/grid.egi . Pentru locatia aleasa avem: 10

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom

Unit Latitude Longitude Elevation Heating design temperature Cooling design temperature Earth temperature amplitude Frost days at site Locatie N E m C C C day

Climate data location 45.09 29.4 22 -4.09 27.52 17.11 54 Sulina

Month

Air Daily solar Heating Cooling temp Relative Atmospheric Wind Earth radiation degree- degreeeratu humidity pressure speed temperature horizontal days days re C % 76.2% 73.3% 68.2% kWh/m2/d kPa 1.45 2.24 3.21 4.33 5.56 5.92 5.96 5.27 3.96 2.54 1.49 1.15 3.59 101.4 101.3 101.2 100.8 100.9 100.7 100.7 100.8 101.0 101.4 101.4 101.5 101.1 m/s 5.9 5.8 5.9 5.0 4.5 4.3 4.0 4.0 4.4 5.4 5.9 6.2 5.1 10.0 C 1.1 1.9 6.1 12.3 18.4 22.6 25.6 25.7 20.9 14.8 7.5 2.5 13.3 0.0 C-d 535 472 397 210 63 4 0 0 23 148 335 497 2684 C-d 0 0 8 56 204 327 425 420 266 123 18 0 1847 0.7 1.3 5.3

January February March April May June July August September October November December Annual Measured at

11.1 62.9% 16.9 58.1% 21.2 58.0% 24.0 54.1% 23.8 52.9% 19.1 57.0% 13.5 62.5% 6.7 2.0 72.9% 75.3%

12.1 64.3%

2.2 PROCESAREA DATELOR IN MATLAB Etapa 1. Se nregistreaz datele ntr-un fiier Excel, dup care se import n Workspace Matlab folosind urmtoarele comenzi din meniul programului: 11

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom File Import Data Import file name Import Wizard Finish Etapa 2. Dup nregistrarea datelor n Workspace se folosete urmtoarea instruciune din Matlab: [f, X] = ksdensity (Wind Speed, X); aceast instruciune estimeaz care este probabilitatea vitezei vntului. Vectorul X este definit n felul urmtor: X = [X1:X2:X3], unde X1 reprezint valoarea iniial, X2 reprezint pasul, iar X3 reprezint limita superioar a domeniului. Etapa 3. Dup realizarea calculelor, se va reprezenta grafic funcia, utiliznd instruciunea plot din Matlab. Prin folosirea comenzilor: plot (x, f) si grid on rezult caracteristica densitaii de probabilitate a vitezei vntului la 10 m inaltime pe durata unui an.
caracteristica densitatii de probabilitate a vitezei vantului la 10m h 0.35

0.3

0.25 Probabilitatea[%]

0.2

0.15

0.1

0.05

5 6 Viteza vantului[m/s]

Etapa 4.In continuare prin utilizarea instructiunii cftool din Matlab se obtine caracteristica liniarizata (ajustata)a vitezei vantului,setand fereastra->curve fitting tool-> Data, dupa cum urmeaza: 12

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom X DATA:selectare vector x Y DATA:selectare vector f In continuare se selecteaza butonul: ->Create data set se trece la urmatoarea comanda iesind din sectiunea Data sets cu ajutorul comenzii ->Close La urmatoarea etapa din comanda Curve Fitting Tool se va seta comanda ->Fitting->Fit Editor->New Fit. Rezulta caracteristica ajustabila a probabilitatii vantului cu ajutorul distributiei Weibull, pentru vitezele vantului inregistrate in locatia aleasa. n figura de mai jos se poate vedea formula de calcul, precum i coeficienii a si b care alctuiesc modelul distribuiei Weibull.

13

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom

Curba caracteristica a puterii in functie de timp 160

140

120

puterea[w]

100

80

60

40

20

50

100

150 200 timpul[zile]

250

300

350

14

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom Energia estimata cu ajutorul distributiei Weibull este de 28,367Kw/an 5.Manegementul locuinei 5.1 Inventarul consumatorilor Consumatori Iluminat Cafetiera Masina de spulat rufe Masina de spulat vase Frigider Fier calcat Cuptor microunde Boiler Centrala gaz Computer+monitor Tv diag.72cm Tv diag.51cm Tv diag.37cm Aspirator Puterea totala[w] Energie pe an[Wh] Nr. Aparate 6 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Putere [W] 60 1000 900 1450 250 1200 900 700 140 200 140 75 45 500 7860 Total zi [Wh] 2520 300 450 362.5 1200 600 225 2688 420 1400 420 300 180 250 11315.5 4130157.5

6. Parametrii sistemului eolian analizat 15

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom

6.1 Watts HM5.5-5KW - Exmork Wind Turbine 5000

Generatorul eolian este un echipament pentru a converti energia eolian n energie electric, care este stocata n grupul de bateriei . Acesta poate fi utilizat pe scar larg n zonele bogate n vnt, dar fr a fi alimentat din reteaua publica. Acesta este capabil s furnizeze energie pentru iluminat, TV, echipamente de telecomunicaii i aa mai departe.

16

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom Unitatea este compusa n principal din rotor turbinei eoliene, generator cu magnei permaneni, coada, stand, controlor electronic, baterii de stocare, invertor electric, cabluri electrice, etc . Caracteristici: Turbinele eoliene Exmork combin proiectarea unic i inovativ cu fiabilitate nepreuit. Caracteristicile de baz, cum ar fi rotirea cu vitez mic asigur o eficien foarte bun relativ la alte turbine de capacitate mic. Curba caracteristic de putere a generatorului eolian Materiale rezistente din fibr de sticl, pre redus pe kWh i fiabilitate maxim Performan aerodinamic excelent cu coeficient de energie ridicat, pornire la vitez mic i nivel de zgomot redus Funcioneaz pe baza principiului numit lift design maximaliznd viteza de rotaie a rotorului i minimaliznd nivelul de zgomot Nu necesit mentenan, rezist mai mult ca rotoarele din lemn

Energia produsa de turbina : Wind speed [m/s] 5.9 5.8 5.9 5 4.5 4.3 4 4 4.4 5.4 5.9 6.2 Energia produsa [Wh] 1190400 1008000 1190400 792000 595200 540000 446400 446400 540000 855600 1152000 1227600 9984000 3494400

Month January February March April May June July August September October November December Total energie an cu prob. 100% Total energie an cu prob. 35%

putere [W] 1600 1500 1600 1100 800 750 600 600 750 1150 1600 1650

zile 31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31

17

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom Dupa cum se observa in tabelul de mai sus turbina pote produce 9984KWh pe an la o probabilitate de 100% in care ar batea vantul la vitezele medii pe luna masurate. Din calcul cu metoda Weibull probabilitatea a de a bate vantul este de 35% . Date tehnice ale turbinei: Diametru Rotorului (m) Material i numrul de lame Putere / putere maxima Viteza vntului optima (m / s) Viteza vntului de pornire (m / s) Viteza vntului de lucru (m / s) Viteza vntului maxima Turatia nominala (r / min) Tensiune de lucru Generator Inaltimea (m) Metoda de reglare a incarcari Inaltimea (m) Durata de functionare 6.2 Invertorul: Alegerea invertorului se va face in functie de urmatori parametrii: tensiunea de iesire a turbinei eoliene, in cazul nostru 48Vcc tensiunea de alimentare a consumatorilor ,in cazul nostru 240Vac frecventa de iesire,in cazul nostru 50Hz puterea totala a consumatorilor,in cazul nostru 7860W Deoarece este putin probabil ca toti consumatorii vor functiona in acelasi timp, vom alege invertorul in functie de cea mai mare puterea consumata, data la calculul puterilor pe ora /zi (pag. ), adica 2625W. Pentru siguranta in functionare se va alege un invertor cu urmatoarele caracteristici: 4000VA/48Vcc/240Vac/50Hz 5. 5 FRB * 3pcs 5000/6000w 10 2,5 3.25 50 300 DC48V Trei faze, magnei permaneni 12 Automat 12 15 ani

18

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom

6.3 Se va alege urmatorul controller: Exmork FKJ-A2 Turbine Controller

6.4 Acumulatori: Se folosesc 4 acumulatori cu tensiunea de 12V/210Ah legati in serie de tipul Intact gel-power.Tensiunea finala a grupului de acumulatori va fi de 48V,iar capacitatea va fi de 210Ah cea ce inseamna ca energia stocata in grupul de acumulatori este de 10080Wh, asigurand o functionare de aproximativ 21h in cazul in care turbina eoliana nu functioneaza. Product Code Model LPB00200 Gel-Power 210

Nominal Voltage [V] 12 Capacity (20 h at 25C) [Ah] 210 Weight [kg] 70 Dimensions (l*w*h) [mm] C rate 518x291x242 C20

19

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom Schema de conectare a controller:

6.5 Aspect Financiar Turbina eoliana:$ 5,290 Controller:$ 488 Baterii:$200x4=$800 Invertor:$ 1,885 7. Concluzii

-Se observa ca energia estimata sa o produca turbina eoliana, este mai mica decat energia consumata. Daca dorim independenta energetica va trebui sa renuntam la aparatele cu eficienta energetica mica, achizitionand altele cu eficienta energetica ridicata(ex:becurile cu incandescenta de 60W inlocuindule cu becuri economice de 11W). -analizand in mare pretul de cost al turbinei fata de energia produsa avem: Total investitie=$8463 Energia produsa pe an=lei1364,76=$481(s-a considerat pretul de la tipul de abonament CR monom cu rezervare) Timp de functionare 15ani Energia produsa in 15ani=$7215 Curs BNR 2,8388lei Rezulta ca investitia nu este foarte profitabila daca nu se implica guvernul in sustinerea proiectului Energie Verde .

8.

Bibliografie: 20

Turbina eoliana de mica putere functionand autonom

Curs Surse de energie www.exmork.com Analiza sistemelor de tarifare a energiei electrice pentru consumul casnic http://eosweb.larc.gov/egi-bin/sse/grid.egi

21