Sunteți pe pagina 1din 125

Notiuni topa de baza prin mij.

specifice topo obiectele nat si artificiale existente pe teren sunt repz pe planuri si harti. aceste obiecte se numesc det.topo. pt definirea det topo se folosesc pcte caracteristice numite

pcte topo (colturile unei cladiri) alegerea det si a pctelor topo se face prin geometrizarea terenului in topo se utilizeaza notiuni specifice: aliniamentul= rep linia ce uneste 2 pcte topo din teren.

rezulta din intersectia pamantului cu in plan vertical ce trece prin cele 2 pcte. in plan orizantal apare ca o dreapta iar in plan vertical apare ca o linie sinuoasa ce urmareste linia terenului

dist.inclinata=este dist mas intre 2 pcte dupa linia de cea mai mare panta dist orizontala=numita si distanta redusa la orizont, este poiectia dist inclinate pe un plan orizantal spurafata de

nivel=este perp in orice pct al ei pe directia().pe suprafete mici suprf de nivel se confunda cu planul orizontal al locului suprafata de nivel zero= ca referinta pt cote se considera a fi geoidul().pt

romania suprafata de nivel zero este considerata a fi marea neagra. cota sau altitudinea unui pct= rep dest pe verticala dintre suprafata de nivel zero si suprafata de nivel a pctului respectiv

diferenta de nivel= este dist pe verticala dintre suprafata de nivel ce trece prin cele 2 pcte unghiul vertical=poate fi mas fata de orizontala locului sau fata de verticala locului. se mas cu

teodolitul sau tahimetrul unghiul orizontal= este unghiul dintre proiectiile oriz. a doua linii de vizare ale teodolitului mas pe cercul oriz. al aparatului sau unghiului diedru al planelor verticale ce

cuprind cele doua directii panta terenului= este tg trigonometrica a unghiului de inclinare a terenului profilul topo al terenului(traseului)e ste rep grafica a liniei de intersectie a

terenlui cu un plan vertical dus prin 2 pcte carec. pt a cunoaste poz det topo fata de pctele cardinale este necesar ca planurile sa fie orientate orientarea unei directii= rep unghiului orizontal

format din directia nordului ca directie de ref si directia AB unghiul mas in sensul acelor de ceas. orientarea poate avea val de la 0 la 400 de grade,daca se mas in pctul B orientarea aceleiasi directii se

obt orientarea inversa. in topo orientarea geografica se considera orientarea topo.in topo se fol sist de axe geodezic cu ox pe N. pozitia pctelor in plan=este def prn coord

(rectangulare : absolute si relative; polare; echerice) coord rect absolute= notate cu x si y sunt marimi liniare ce def poz in plan a unui pct si rep dist de la un pct in cauza la sist de axe coord rec relative=

delta x si delta y reprez poz dist orizontale pe axele sist de coord coord polare= delta i si alfa i rep raza rectoare si unghiul polar ce def poz unui pct i fata de o dr AB de ref. in topo se pot utiliza

si coord echerice abscisa si ordonata suprafata (baza) productiva= supraf ocupata de o constructie coincide cu proiectia oriz a supraf reale. PROIECTIA STEREOGRAFICA 1970

in romania in decursul timpului sa fol proiectia conica Bonne,proiectia stereografica 193051 elipsoid Hayford, proiectia cilindrica transversala 195170 Gauss-Kruger si proiectia stereografica 1970

intro varianta actualizata utilizand elipsoidul Krasovski. proiectia stereografica 1970 este o proiectie azimutala rep se face direct pe un plan de proiectie secant la sfera. proiectia este

totodata si conforma (pastreaza nedeformate unghiurile si deformaduse dist si supraf) Planul de proiectie sectioneaza sfera dupa un cerc al deformarilor nule.In int cercului

deformarile vor fi neg iar in ext pozitive. Centru de proiectie este ales aprox in centrul geom al tarii(fagarasi). adancimea fata de pctul central este stabilita astel incat deform liniare neg

ce se produc in centrul tarii sa fie egale cu def liniare poz. Originea sis de axe are coord Xo=500 km si Yo=500km pozitivate pt a nu se obt coord neg. HARTA SI PLANUL Harta este rep

coventionala a unei supraf de teren ce tine cont de curbura pamantului.ea ofera o imag de ansamblu cu det putine reprez prin semne conv. se realizeaza la sc mici si fol pt repr in sis de proiectie.Prin comparare cu planul

este o rep conv a unei supraf de teren la sc mare,detalii numeroase sunt prezentate la sc sau fol semne conv nu este necesar un sist de proiectie deoarece nu se tine cont e curbura pamantului.

CLASIFICAREA PL SI H Dupa continut: generale si speciale (geologice si geofizice) dupa destinatie: de navigatie, rutiere, scolare dupa intinderea reliefului

reprezentat: planigloburi ,oceane ,emisfere ,continentele , orografice , topografice. dupa scara hartiele pot fi: geografice (1:500000, 1:1000000) topografice (1:50

mii, 1:100 mii, 1:200) de baza (1:20 mii, 1:25 mii) Planurile: topo (1:10000, 1:5000) de situatie (1:2500, 1:2000, 1:1000, 1:500) tehnice (1:500, 1:100) de detaliu (1:50, 1:100) Scara unui

plan(harta) rep raportul constant dintre dist oriz d de p plan(harta)si corespondenta sa D de pe teren expr in aceiasi unitate de mas.Din pct de vedere al formei in care se prezinta exista sc numerice

si grafice. Sc numerica este un raport avand numaratorul egal cu 1 iar numitorul aratand de cate ori este micsorata pe plan lungimea nat de pe teren. Scara grafica este o rep grafica a sc

numerice. permite obt directa fara calcule a lungimilor de p teren in funct de coor lor de p plan (si invers) REPREZENTAREA DETALIILOR PE PL SI H DET TOPO DE PLANIMETIE SI

ALTIMETRIE Det de planimetrie=se rep diferentiat in funct de marimea lor si sc. pe planurile de situatie det de planimetrie se redau deobicei la sc di numai cele de dim reduse prin semne

conv(borne stalpi).in cazul sc mici det de mai mica imp se neglijeaja (santuri vai mici) apoi unele se figureaza grupat (terenurile cu aceiasi destinatie) altele se rep pe plan da nu la sc( drumuri, cai ferate).

Semnele conv topo sunt niste desene schematice, simboluri utilizate pt rep det topo planimetrice si altimertice pe planuri si harti. Semnele conv de altimetrie semne conv de sc=

dim lor depind de sc adoptata, ele se fol pt rep unor det ce nu permit reducerea la sc(canale drumuri) semne conv de contur=se fol pt conturul det ale caror permit reducere la sc

(padure lac) semne conv explicative=sunt toate notatiile care insotesc primele categorii. In topo se mai fol si culorile pt a face planurile si hartile mai sugestive (apaalbastru padure-

verde). Semnele conv si culorile sunt cuprinse in atlase de semne conv. Relieful in topo este rep de obicei prin metoda curbelor de nivel dar este fol si metoda profilelor. Curba de nivel este

locul geom al pctelor de pe supraf topo de aceiasi cota. Curbele de nivel se obt prin sectionarea formei de teren cu supaf de nivel perp pe directia acceleratiei gravitationale (planuri orizontale)

METODE DE MAS A UNGHIURILOR ORIZONTALE Principiul de mas este prin diferenta citirilor (a directiilor mas).Pt mas unghiurilor oriz se face punctarea orizontala la baza semnului amplasat

in punctul vizat (mira jalon prisma) Metoda simpla=care se fol pt mas unghiurilor orizontale.Se poate aplica orice tip de teodolit si consta la vizarea cu luneta in poz 1(cerc vertical stg) a pctelor A si B

concomitent la efectuarea citirilor la cercul orizontal.Daca se vizeaza si in poz 2 a lunetei (cerc vertical dr) citirile se fac in ordine inversa. Mas simpla a unui unghi poate fi facuta fol todolite

reinteratoare, unghiul rezulta in mod asemanator cu deosebirea ca pe prima pozitie vizand pctu , val citiri la cercul orizontal va fi zero. Metoda repetitiei= se fol in cazul teodolitelor

repetitoare si consta din mas unui unghi orizontal de mai multe ori luand de fiecare data ca citire val unghiului obt in mas precedenta.Prin acest procedeu se mareste precizia de det a unui unghi.

Practic se face citirea pe prima pozitie, citirea vizand directia a doua. Dupa efectuarea celor n repetitii se sa face citirea finala Cf Metoda turului de orizont= se aplica in cazul in care nr de

vize dintro statie S este mai mare de 3.Daca sunt mai mult de 10 se impart in mai multe grupe. Metoda se aplica cu ambele poz ale lunetei fol teodolite reiteratoare. In poz 1 se vizeaza pe directia de plecare,

se efectueaza citirea apoi se parcurg in sens orar toate punctele inchizand turul de orizont pe pctu de plecare.se calc reinchiderea pe turul de orizont, sa fie inferioara tolerantei. In poz a 2 parcurgerea cercului

se face in sens antiorar. Pt obt unghiului se calc media citirilor apoi se compenseaza vizele in statie adica se egaleaza viza de inchidere cu viza de plecare prin corectarea progresiva a vizelor.

Val unghiului se obt prin dif vizelor corectate MASURAREA UNGHIURILOR VERTICALE Unghiurile verticale se citesc direct. Principiul mas a unghiurilor verticale este citirea

directa.Pt mas unghiurilor verticale se face vizarea la inaltimea semnalului, la inaltimea instr sau la o inaltime oarecare. Unghiul zenital (de panta) se citeste direct dupa aparatele cu cercul

vertical cu gradatia zero catre oriz.Daca aparatul mas unghiul zenital se obt urmatoarele rel: Z1=C1-0 Z2=400 gC2 Z=z1+z2 /2 Z=c1-c2 /2 +200g fi=100g-z Pt controlul citirilor C1+C2=400g +-2 ec

MAS IND A DIST PE CALE OPTICA MAS STADIMETRICA A DIST Dist se mas p cale optica fol un instr topo intrun capat al dist si un semnal specific amplasat la celalalt capat.Dist

dintre 2 pcte se obt de o baza H de marime fixa sau variabila ce se tine in pctu vizat sau se gaseste in aparat. Clasificarea instr de mas ind a dist a) daca baza este in pctu vizat instrumentele se

numesc tahimetre: stadimetre (mas dist inclinata) autoreductoare ( care dau dist redusa la orizont) b)daca baza este in aparat instr fol se numeste talemeru care au fost mai putin raspandite din

cauza performantelor inferiore tahimetrelor. Mas stadimetrica a dist se face cu tahimetre (nivemetru prevazut cu fire stadimetrice).Mirele sunt rigle din lemn

sau alumuniu lungi de 3-4 m pliabile sau telescopice. Gradatiile de pe rigla sunt colorate alternativ in rosu sau negru pe font alb, au decimetri scrisi drept su rasturnat spre afi utilizate comod de

aparate avand citirea directa sau inversa. Principiul de mas stadimetrica se bazeaza pe asemanarea triunghiurilor. La aparatele moderne cu citirea centralizata intre obiectiv si ocular se

introduce lentila analizatoare care face ca imag obiectului sa se formeze in centrul instrumentului. La alte aparate functia aceasta este preluata de teleobiectiv. Rel pt mas stadimetrica a

dist pe tren orizontal D=100.H (H= dist dintre proiectile firelor stadimetrice pe mira). In cazul in cazul in care terenul este inclinat axa de viza poate depasi mira sau sa cada in pamant de aceia lunta trebuie

inclinata. La mas stadimetrica a dist pot sa intervina urmatoatrele erori: -erori provocate de aparat cand constanta stadimerica nu este chiar 100 -erori provocate de

mire:datorita gradarii -erori provocate de mediu -eori de operator -eroarea de neverticalitate a mirei. METODA RADIERII Se aplica in situatia in care detaliile sunt amplaate radial in

jurul unui pct de statie. Poate fi fol atat ca metoda independenta cat si ca metoda ajutatoare (mas de la radiere se efectueaza concomitent cu cea de la drumuire). Radierea

planimetrica ca metoda independenta se aplica in cazul radierii supraf mici de teren ce pot fi mas dintro singura statie amplasata aprox in centru supraf astfel incat toate pctele de

detaliu sa fie accesibile si vizibile. Dist de la pctul de statie pana la pctul de detaliu nu va depasi 130 m daca raportarea se va face pe un plan la sc 1:2000, 150 m la sc 1:5000, 200 de m la sc 1:10000.

Se cunoaste A(XA,YA). Se mas razele polare sau distantele, unghiurile verticale ( pe teren inclinat) si unghiurile oriz, in unele situatii pot fi mas direct orientari. Se cere I(Xi,Yi)

i=1....n Dist se mas direct sau indirect. Unghiurile orizontale se mas in tur de orizont si se lucreza cu luneta in ambale poz.Cunoscand dist si orintarea se pot raporta pctele de detaliu.Pt raportare

mai precisa trebuie det coord rectangulare x si y ale pctelor de detaliu. Coord relative: delta XAi=DA1.cos tetaA1 deltaXAi=DAi.cos tetaAi (la fel si cu y) coord absolute :Xi=XA+deltaXA2

Coord relative si absolute nu pot fi compensate RIDICARI PLANIMETRICE (TOPO) EXPEDITIVE Se realizeaza cu instrumente simple: panglica de otel si echerul topo (este

un instrument cu ajutorul caruia se realizeaza pe teren unghiuri drepte. a)Ridicarea in plan a unui teren cu vizibilitate in interior. Pe teren se masoara diag AE de la pctul A pana la piciorul perp

coborate din pctele de pe contur precum si inalimea perp.raportarea pe plan se face cu rep diag.Supraf poligonului se obt prin insumarea supraf. fig. geom simple b)Supraf

inaccesibila dar cu vizibilitate in interior Supraf de ridicat se incadreaza intrun sist de axe ortogonale care se traseaza pe teren.Se coboara perp pe fiecare axa si colturile poligonului.Se mas

dist de la originea axelor pana la piciorul perp pe fiecare axa (balti lac). Raportarea pe plan incepe cu trasarea sist de axe si continua cu reprezentarea pctelor ABCD fol perechi de perp.

c)Suprafata inaccesibila fara vizibilitate in int (o padure) Se incadreaza supraf ABCDEFG intrun dreptunghi pt care se mas laturile, se coboara perp din colturile poligonului si se mas dist de la

coltul cel mai apropiat al dreptunghiului pana la piciorul perp pe cele 2 laturi.Raportarea p plan incepe cu trasarea dreptughiului si continua cu rep pctelor de pe

conturul poligonului fol perp suprafata poligonului rezulta sczand din suprafata dreptughiului suma fig geom simple rezultate. d)Det poz planimetrice a punctelor

inaccesibile prin intersectii de perp (ridicarea pctlor carac de pe malul unui rau) se traseaza p malul drept aliniamente MN si MP cu ajutorul echerului se coboara din pctele A B C.... perp pe

fiecare aliniament se mas dist din pctul M pana la piciorul fiecarei perp, raportarea p plan incepe cu rep aliniamentelor si continua cu rep perechilor de perp pt obt perechilor de pe malul stang.

DETER DIFER DE NIVEL SI A COTELOR PCTELOR PRIN NIVELMENT GEOM Se face cu instr de nivelment ale caror axe de vizare pot fi duse in poz oriz instr numit nivela si mire verticale.

Clas se face dupa mai multe criterii a) Dupa modul de amplasare a aparatului nivelmentul geo poate fi : de mijloc sau de capat b) Dupa nr de statiilor necesare det dif de nivel,

nivelmentul geom poate fi : simplu ( o singura statie ) si compus (mai multe statii) Nivelmentul geom simplu de capat Consta din stationarea cu aparatul intrun capat al aliniamentului si

citiri pe mira amplasata in celalalt capat al aliniamentului. Citirile pe mira se fac in dreptul firului reticular oriz. Distanta intrumentmira se numeste portee iar dist dintre 2 statii succesive ale

mirei se numeste niveleu. Pe teren se mas iialtimea aparatului si b citirea p mira sau dist verticala de la pcul B marcat pe teren pana la proiectia firului nivelelor pe mira si repr dist pe verticala

de la punctul A marcat prin borne sau tarusi pana la axa de vizare oriz. Ialtmea instrumentului se mas cu ruleta sau cu mira. Dif de nivel dintre puctele A si B este rel deltaHAB=i-B.

cota pctului B devine HB=HA +deltaHAB. Se face notatia Oi=HA+i se noteaza Oi orizontul instr HB=Oi-b Nivelmentul geom simplu de mijloc Consta in det dif de nivel dintre 2 pcte pe baza orizontului

instr amplasat aprox la mijlocul dist dintre cele 2 pcte. Pe teren se face citirea inapoi notata cu a (citirea pe mira din pctu A) si citirea inainte b ( pe mira amplasata in pctu B). Dif de nivel dintre pctele A si B se calc cu rel

deltaHAB=A-B. Cota punctului B : HB=HA+-deltaHAB HB=HA+-(a-b). Comparand nivelmentul geom de capat cu cel de mijloc se constata ca cel din urma este mai avantajos din urmatoarele motive:

-nu este necesara mas inaltimii instr -nu este necsara centrarea aparatului pe un anumit punct de statie aceasta fiind aleasa aprox la mijloc +- 2 m -randament de lucru mult marit. DRUMUIREA DE

NIVELMENT GEOMETRIC Conta dintro inlatuire de nivelee de nivelment geo de mijloc, niveleele se succed unul dupa altul astfel incat de fiecare data se considera cunoscuta cota punctului care

in niveleul anterior era considerata necunoscuta. Drumuirea de nivelment geom are rolul de indesire a retelei nivelmentului de stst cu pucte de ordinul 5 din nivelmentul tehnic. Tot o data

drumuirea poate servi si la ridicarea detaliilor Criterii de care trebuie sa se tina seama: -traseele drumuirilor se vor sprijini pe pcte de ordinul 1-4 iar lungimea drumuirii sa fie de

cativa km -drumuirea sa se execute pe terenuri stabile cu pante line pt a nu se ajunge la portee mai mici de 10 m -lungimea unei porteei sa fie de 120-150 m -la mas sa se

utilizeze instrumente avand caractere tehnice corespunzatoare scopului urmarit -raza de vizare sa nu cada mai jos de 30 de cm pe mira -daca este posibil fol mirelor inzestrte cu nivele

-atentie la momentul efectuarii mas. DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOM LEGATA (SPRIJINITA) Se considera 2 pcte de cota cunoscuta A si B intre care se va desfasura traseul drumuirii.

Traseul drumuirii se imparte in nivele aprox egale conditionate de relieful terenului si de respectarea conditiilor tehnice. Practic se aplica nivelmentul geom de mijloc de mai multe ori facandse

statie in pctele S1 S2....Sn (PENTRU DESEN) Se cunoaste: HA si HB Se masoara: Ai Bi sus mijoc jos i=1,2,3...n Se cere Hi i=1,2,3....n Se stationeaza cu

instr in statia S1 si se vizeaza in spre pctu A facanduse citirea a1 dupa care se vizeaza in spre pctul 1 facanduse citirea b1. Pt control se fac toate cele 3 citiri ( sus mijloc jos), se procedeaza la fel in

fiecare statie iar la ultima citire se da in spre pctul B cunoscut. 1)CALCULUL DIF DE NIVEL ERONATE: deltaH'A1=a1-b1 deltaH12=a2-b2 deltaH'nB=an-bn 2)CALCULUL

ERORII DE INCHIDERE PE DIF DE NIVEL: e deltaH 3)COMPENSAREA DIFERENTELOR DE NIVEL: CORECTIA TOTALA : CTdeltaH=-e deltaH CORECTIA UNITARA:

CudeltaH=CTdeltaH /D 4)CORECTIA CORESPUNZATOA RE FIECAREI SPATII: CS1=CudeltaH-DA1 CS2=CudeltaH-D12 CSn=CudeltaH-DnB 5)CALCULUL DIF DE NIVEL

COMPENSATE: deltaHA1=deltaH'A1 +CS1 deltaH12=deltaH'12 +CS2 deltaHnB=deltaH'nB +CSn 6)CALCULUL COTELOR PUNCTELOR: H1=Ha+-deltaHA1

H2=H1+-deltaH12 HB=Hn+-deltaHnB DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC INCHISA Porneste de la un pct de cota cunoscuta si se inchide pe acelasi pct. (cand nu exista

un pct de cota cunoscuta se poate atricui unui pct o val arbitrara). Aceasta drumuire se poate aplica in situatia unor suprafete mici (6-7 nivelee) de forma ratunda circulara.Calculele

se conduc in mod asemanator ca la drumuirea legata tinanduse cont de faptul ca: deltaHAB=o (A=B), e deltaH=deltaH'. TRASAREA UNEI COTE Diferenta de nivel mica pana la 2 m

Se instaleaza nivela in statia S (DAS aprox egal DSN) se vizeaza pe mira tinuta in pctul A cunoscut facanduse citirea a. Se calc citirea x ce ar trebui efectuata pe mira din pctul N daca aceasta ar exista ca

poz nivelitica a+HA=HN+x rezulta x=HA+a-HN Prin deplasarea corespunzatoare a mirei pe verticala pctului N (trasat planimetric) pana ce la firl nivelelor se poate citi val x, se obt poz nivelitica a

pctului N care se va afla sub talpa mirei. Verificarea trasarii se face prin schimbarea inaltimii aparatului si efectuarea trasarii. Dif dintre pozitii sa fie mai mica de +1,2 mm CAND DIF DE

NIVEL ESTE MAI MARE DE 2 M Este cazul de tresare pe cofrajele stalpilor inalti. Se instaleaza aparatul in statia S aprox la mijlocul lui A si N. Se vizeaza pe mira din pctu A si se face citirea a, se

roteste luneta in plan orizontal si se traseaza orizontul instrumentului pe verticala pctului N. Se calc restul dif x ce urmeaza a fi trasata cu ruleta. a+HA=HN-x rezulta x=HN-(HA+a) verificarea trasarii

se face prin schimbarea inaltimii aparatului CAND PUNCTUL SE AFLA LA ADANCIME MARE Se aplica in cazul transmiterii in cazul unei cote in groapa fundatiei. Se suspenda o

ruleta intinsa cu o greutate cu gradatia in jos. Cu aparatul in statia S1 se face citirea a pe mira pctului A cunoscut respectiv citirea C1 pe ruleta.Se muta aparatul in statia S2 in groapa se face citirea p ruleta C2

mai mica decat C1. Se calc cat ar trebui sa fie citirea x pe mira tinuta in punctul N cunoscut din pct de vedere planimetric. HA+a=C1-C2+x+HN rezulta x=HA+a-(C1-C2)HN.

Prin deplasarea corespunzatoare p verticala pctului N ce pe mira se va citi marimea x, se obt poz nivelitica a pctului N. verificarea se face prin schibarea inaltimii aparatului. TRASARAEA UNEI

LINII DE PANTA Materializarea in teren a unei linii de anumita panta ce pleaca din pctul A cunoscut presupune stabilirea pctului final B poate fi facuta: -cu ruleta cand distanta dintre pcte

este mai mica de 200 de m si dif de nivel este mai mica de 2 m , 2,5 m.Se cunoaste cota pctului HA se impune panta terenului si pe teren se mas dest oriz D. Nivela se instaleaza in pctul de statie S

ales aprox la mijlocul dist AB. Se vizeaza pe mira tinuta in pctul A si se face citirea a. Se calc dif de nivel deltaHAB corespunzatoare dist oriz D si pantei date P deltaHAB=D.tg de

fi=D.P%/100 +-deltaHAB=HBHA=a-b Se calc cat trebuie sa fie citirea b astfel incat intre pctele A si B terenul sa aiba panta B b=a+-D.P%/100 Rel se fol cu plus daca pctul B este

situat de o cota mai mica decat pctul a, respectiv minus daca cota lui b este mai mare ca si a lui a. In funct de cota lui B pe teren se poate face sapatura sau umplutura. Trasarea unei linii

de panta data cu teodolitul Se instaleaza teodolitul in pctul A se mas inaltimea i a instrumentului care se marcheaza pe mira fol su pe jalon. Se calc unghiul vertical fi sau z in funct de panta

impusa fi=arctg P%/100 fi+z=100g Se introduce unghiul vertical calculat si se blocheaza miscarea lunetei in plan vertical. Luneta fiind indreptata pe directia de trasat. Prin deplasarea

mirei pe verticala pctului B pana ce firul mirelor se suprapune. Se va obt poz cautata a pctului B. CALCULUL SUPRAFETELOR PE PLANURI SI HARTI Cunoasterea supraf

rep p planu si harti prezinta o importanta deosebita in anumite etape de proiectare aunor lucrari de constructii, imbunatatiri funiciare cadastru, asolamente agricole...

Det supraf p planuri si harti se face prin 3 metode: -grafice -numerice -mecanica Metode grafice Precizia det prin metode grafice a supraf de teren rep pe planuri si harti

este in funct de sc planului,de precizia mas elem de pe plan, chiar de deformatia in timp a suportului (hartiei) pe care sa raportat suprafata respectiva a)descompunerea in forme geom simple se mas Hi si Di pe

plan se transforma elem mas in funct de sc planului b)metoda patratelor module se suprapune un calcul milimetric peste supraf in cauza si se numara apoi modulele

intregi si modulele fractionare care pin aprox se tranforma in module intregi. s-supraf unui patrat (modul) in fractie pe sc planului ex: s=100m patrati (patrat cu latura de un centimetru) sc 1:1000

-nr de module intregi 30 -nr de module rezultate din cele fractionare 9 s=39.100m patrati=3900m patrati=0,39 ha METODE NUMERICE Se bazeaza pe

cunoasterea unor val numerice: dist,coord polare sau rectangulare, val care definesc poz planimetrica a pctelor de pe conturul suprafetei. Nu este raportarea la sc a suprafetei in cauza. alegerea

uneia sau alteia dintre metodele numerice este in funct de situatia din teren si imlicit de elem cunoscute a)cand in teren se mas numai distmetoda intersectiilor liniare b)cand se fac

ridicari prin metoda coord echerice.