Sunteți pe pagina 1din 2

Dobrita Dorin Cls: a XII-a A

Radiatiile X Radia ia (razele) X sau radia ia (razele) Rntgen sunt radia ii electromagnetice ionizante, cu lungimi de und mici, cuprinse ntre 0,1 i 100 (ngstrm). n timpul unor experimente, fizicianul german Wilhelm Conrad Rntgen, bombardnd un corp metalic cu electroni rapizi, a descoperit c acesta emite radia ii foarte penetrante, radia ii pe care le-a denumit raze X (descoperire realizat n anul 1895). Radia iile X au fost numite mai trziu radia ii Roentgen sau Rntgen.

n laborator Razele X se pot ob ine n tuburi electronice vidate, n care electronii emi i de un catod incandescent sunt accelera i de cmpul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu vitez mare ciocnesc anticatodul care emite radia ii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interac ioneaz cu atomii acestuia n dou moduri:
 Electronii, avnd vitez mare, trec prin nveli ul de electroni al atomilor anticatodului i se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, i deviaz de la direc ia lor ini ial . Cnd electronii se ndeparteaz de nucleu, ei sunt frna i de cmpul electric al nucleului; n acest proces se emit radia ii X.  La trecerea prin nveli ul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. n urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul r mas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile urm toare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este nso it de emisia radia iilor X.

La un sincrotron Electroni cu o energie de ordinul GeV sunt constrn i la o orbita aproximativ circular ntr-un inel de acumulare, emi nd raze X cu un flux deosebit de ridicat.

Propriet

ile radia iilor X: i:

Ele prezint urm toarele propriet




n vid ele se propag cu viteza luminii;  impresioneaz pl cile fotografice;  nu sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice;  produc fluorescen a unor substan e (emisie de lumin ); Exemple de substan e fluorescente: silicat de zinc, sulfur de cadmiu, sulfur de zinc, care emit lumina galben-verzuie.  sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin , nu impresioneaz ochiul omului;  p trund cu u urin prin unele substan e opace pentru lumin , de exemplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mic , hrtie, lemn, sticl .a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de p trundere depinde de masa atomic i grosimea substan ei prin care trec.  ionizeaz gazele prin care trec. Num rul de ioni produ i indica intensitatea radia iilor. Pe aceast proprietate se bazeaz func ionarea detectoarelor de radia ii.  au ac iune fiziologic , distrugnd celulele organice, fiind, n general, nocive pentru om. Pe aceast proprietate se bazeaz folosirea lor n tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea esuturilor bolnave.

S-ar putea să vă placă și