Sunteți pe pagina 1din 24

n II

15 '
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI PUBLICATIE DE REVISTA" TIINTA SI TEHNICA" 24 PAGINI- 2 lEI
SONERIE
cu ANUNT

Vizitatorul dumneavoastrA apasA pe butonul soneriei.
In apartament nu este nimeni, insi deasupra soneriei
un luminos, de dimensiunile unei cIrti de vizitA,
U .MA Intorc la ora 17 . Degetul vizitatorului
s-a ridicat de pe butonul soneriei. a dispArut,
iar in locul lui nu a dmas decit un dreptunghi alb, pe
care nu se mai poate citi nimic.
Pentru construirea unui astfel de dispozitiv, prezentat in-
desenul alAturat, este suficient sA vi procura\ o cutie cu
dimensiunile de aproximativ 8O x 50 x 25 mrn. Unul
din cutiei - eventual capacul - este inlocuit de o
ramA pentru de vizitA (1), de gAsit In
In spatele cIrcia este fixat un geam mat (5), care In mod
normal nu permite descifrarea textului sai. pe o bucatA

..
de calc (4). Este insi suficient ca becul (6) sA se aprindll,
pentru ca textul de pe fOAia (4) sA devini vizibil.
Este preferabil sA vA un numAr mai mare
de foi de calc, pe care sA ca!igrafia\ textele mai des utili-
zate. pAstra\ o rezervA de citeva file albe, unde
putC\ saie la repezea1A mesajele pentru care nu se potri-
vqte nici unul dintre textele pregitire inainte.
Nu uitati lAsati cite un colt al biletului pentru a-l
putea scoate cu din casetA.
RAmine conecta\ becul la ttansformatorul soneriei,
In paralel cu aceasta, pentru ca sA se ilumineze
numai In momenrul apls4rii pe buton.
Atragem ci soneria nu poate fi alimentatA direct
de la retea, fie IcgatAln serie cu un bec avind tensiunea
In cazu1 in care am proceda astfel, costul
intregii s-ar reduce aproape la jumAtate, ar putea
eDsta riscul unei electrocutlrl. Pentru a acest
risc vi prezentAm o schemA fAriI transformator, folo-
sitA uneori. Sesizati In ce constA pericolul? Reca-
mandindu-vI inci odatA schema soneriei cu lumi-
nos (fig 1) vi rugAm s-o realizati conform normelor de
tehnica
2 4 .3
1-
(
...
Scheml cu ulilizarea transforma-
tOTUlui de sonerie: , - bec de lanter-
nd; 2 - sonerie; 3 - transformator
de SOIlBIe; 4 - butonul
NTORC
LA ORA 17
Schema fr
transformator de
sonerie: , - bec
(
Ia tensiunea rete-
.. 2 -
3 - butonul SOM-
rie;.
1-ram4meta/icA; 2-Cadru
de 4-
foile Irdnsparffflla; 5 - ran
mat: 6 - bec; 7 - soclu.
. .
cu regret de
obicei nu trezesc
la sunetul ceasului
pretind am un auz ab-
solut normal. Pentru a oferi o
celor care de un
defect similar, sche-
ma unui ceas cu
care s-a dovedit pe
deplin eficace.
Intrarea n a mon-
tajului se face in momentul in
care Incepe su-
ne inchide contactul C (fig. 1).
Acesta poate fi un microintre-
de ghit la maga-
zinele de specialitate, sau un
contact de picup, de
remontoarul ceasului. care in-
cepe se roteasd n momen-
tul soneriei


in mecanismul interior al cea-
sornicului. adopta siste-
mul de inchidere al contactului
prezentat in 3 al re-
vistei Sport din
1970 (p. 26). mai
din punct de vedere al
este mai
mai
Inima dispozitivului o
constituie releul bimetalic de
ceas
CU
RB, cu o in-
de dimensio-
pentru a
riie dorite. Pentru un bimetal (a)
cu dimensiunile de 50 X 10 X
1 mm, (c),
peste o de azbest (b)
de 0,5 mm, este din
40 de spire de conductor de
cupru cu diametrul de 0,1 mm.
Singura modificare pe care tre-
buie s-o mai releu lui este
introducerea suplimen-
tare (g), desenate punctat in
fig. 2, care readuce lamela de
contact CB in 1-3
a bimetalului.
In serie cu releul se conec-
o sonerie S un bec B.
corespunzind tensi uni i
Pentru tensiunea de 220 V, be-
cul va avea o putere de 150 de
br pentru 110 V, 75 de

conectarea schemei la
releul bimetalic in
stare de repaus. In momentul
soneriei
rului S, contactul C, pe
carcasa ceasului, este inchis de
de a remontoa-
rului soneria incepe
sune. Du aproximativ
minute. bimetalul este
AVERTIZOR
C
1 - Schema electriclli de pri nci piu;
RB - rfl/fl u bi metaJlc .. CB - contact releu
(normal I nchi s); B - bec; S - sonerifl :
C - contact cNsornk.
deschiderea contac-
tului 1-3. apro-
ximativ un minut, timp in care
lamela reia
in acest moment, contactul 1-3,
antrenat de (1), se in-
chide seneria incepe sune
din nOll. Schema permite deci
aqionarea soneriei timp de
minute. cu pauze de un minut.
un timp nedefinit sau ... cind
circuitul.
Becul B, pe rolul de re-
poate fi am-
plasat intr-o care vi
ct mai mult n
timpul soneriei. Da-
nici acest dispozitiv nu este
eficient. vi ne
un sistem cu
cu
e
2 - Releu bi metalic: a. element bme-
talic; b. izolatie de azbest; c. inf6$urare
de d. de e.
placA de perUna.r; f. legturA suplimen-
g. rnor l de sacadare a
ANTIFURT
LA
DE INTRARE
N APARTAMENT
de la tensiunea retelei la tensiunea
(6- 12 V), pentru un curent in secun-
dar de 1-3 A (in de parametrii dispo-
zitivului de a1armare A). Acest transforma-
tor poate fi procurat din sau se
o de nu-i
nici prea costisitoare
avem n vedere avantajele ei ...
Avertizorul sonor fanti furt> pe care vi-I
propunem se include perfect in
categorie de preventive, in stare
ne asigure impotriva tentative ne-
dorite de Pentru realizarea sa
avem nevoie de un automat (de tipul auto-
matelor de lumini .-pentru existente
in la magazinele de specialhate)
de cteva de de
tipul celor utilizate la frigi de re (le vom
nota 1" 1
2
, ,,), Aceste se
pe tocurile ferestrelor 1 in
general, in punctele in carc avertizarea
ar avea maximwn de (atit
pentru a-i alarma pe cei care ar
cit pentru a ne preveni asupra
lor).
La deschiderea sau ferestrei
prin acest dispozi tiv, se va nchide contac-
tul avertizor cwn la frigider se aprinde,
de exempl u, lumina), contact care va pune
in la rindul lui, automatul .
Conectind la simultan, transfor-
matorul Tr timp de 0,5 la 5 minute,
cwn fiecare (automatul
duie prin un astfel de reglaj),
acest transformator va alimenta fie o so-
nerie (eventual un claxon auto
de 6-12 V), fie redresorul unui generator
tranzisrorizat cu difuzor, pe care ar urma
cuprindem, de asemenea, n schema
de avertizare alarmind
vccinii, strada etc.). n ceea ce
schema a acestui generator tran-
zistorizat, ea va fi intr-unul din
numerele noastre viitoare. Transformato-
rul Tr este un transformator coboritor
Aufomal
pentru

'--+-H-' Nul
- Refet1 1
' /
o . __

poate comanda la cooperativele de specia-
litate. I se la un
loc numai de locatar, urmind
in dispozitivul nwnai n
perioada in care se necesar. EI
va fi deconectat atunci cnd dorim
n n ceea ce schema,
este bine se respecte conectarea fazei
nulu1ui , cuin se indidl n
L.. ______ --..:.. ___________ __ __ .. -._- __ o'
..
; i ',-
- -CROMOIRADIOGRAFIA
Ca urmare a efect uate in ultimii
ani de colect l''o'ul format din ing Erna Vomea.
dr Vasi le Vo,nea, dr E Gheorghe
Tucan, fotograf. s-a sA se la
punct o de transformare a Ta-
diograflilor alb-negru in cromoradiografii De
asemenea, s-a realizat reteta unui film radlo-
logic care permite obtinerea directa a unor
radlografu color utilizind in acest scop apara
tura
COMUTATOARE FOTOELECTRICE PENTRU ILUMINATUL PUBLIC.
inzestrate cu o aceste comutatoare comanda Indii .. !
a iluminatului . atunci efnd se intunericul. O inlirzi ere de 15 secunde este
circuitelo. de stmgere)}, la lumina zil ei , n scopul evitArii
sub efectul unor
RADIOGRAFIE N 20 DE SECUNDE. O a construIt un aparat In
stare In 20 de secunde o radlogralie Este pr ima i nstalat ie auto
de acesl gen. Nu mai mult de 12 kg.
TELEVIZOR IN CULORI CU ECRAN FORMAT OIN FIBRE OPTICE. L.
Universitatea din Tokio a fost construi t un televizor la care cinescopul color a fost
Inlocuit cu un cImp din fibre aplice 'format din 40 000 de fibre de acest gen. Sistemul
un mare interes rn cazul instalati ilor de proiectie cu mari al
televizoarelor color cu ecrane mar i.
PRIN LASER. Aer OJehl elaboreze un
sistem de pe dl laser, menit chelt uielile la viitoarele
zboruri cosmice. Deoarece laser ii in gaoe de frecvente nefolosite In
prezent in telecomuni catii, ele nu vor mai soticita spectrul frecventelor de comuni-
catie actuale.
Celulele fotoemisive cu
vid Sau cu gaz cu conductie
sint elemente
care solicita. pentru func tio-
nare o tensiune (de
loc insa) nu
admit In functionare decit
curenti foarte mic.; de aici
utilizarea lor in cirCUite cu
rezistente de valoare mare.
Curentul care le este
direct cu ilu
minarea lor .

Celulele fotoconductoa-
re sau snt
elemente cu o
proportionala cu iluminarea
Ceea ce le
de celelalte tipuri o pre-
este caracterul
pur bl d.rectlonal al conduc-
fantei, functie de il umi nare.
precum ace-
stuia de ti. ntr-o
mare fatil de tensiu
nea de l ucru.
In de o sprijin; desfdJurareG concursului fxTerra.
de TeJe'liziunetJ Romdnd. revisra cTehnjum '10 publica.
incepind cu acest datele constructive
listele de materiole pe care le implicd reol;zareQ construqiilor
propus. de noul COIICUIS T. V.
TOA TE DIMENSIUNILE
SfNT 1N MILIMETRI
'".T,r-PRIItIA DATA CON-
FOLOSIII) CLEI DE
(h. O,...' .......
( ... ?'

/ J' C' J' Q
a '<1
'(S'l;
'4 ... .
3.C4MER4 DE PLUMB
PENTRU S TABILI'?EA C.G
CU MOTOR DE 259'
\1/1
\I- /'/ .


'II j.

1"33.

, .......... --'
5-' CARENAJE(HIRT/E
,,,. CA R TON)
....
"
+-11' ..
CA L UP/JRI DIN LEMN
DECI/PA", PANOURILE Ut",fI,
CARE LE INeLElE", lN CARE-
NAJELE 1,'.20 STABII,JZA TOARELE 2I.1MNO-
UL 22 CABINA 2 NU SE LIPESC DE
NO TA: TOATA RACHE TA SE TE fN ALB. A POl SE VOR-
SESC ZONELE NEGRE ZONELE tu LIN' DISTANTATE ,,. ...
PLACA 22 MOTOARELE 21AROINW
I'--kl"- 2.CABINA DE
ITEI) ........
II.INEL DE GHIDAJ
DIN TA BLA D,J(1
1'. '



,. PANOU. PLACAJ ,
!:lI""
;
.,
2'. DIN .
uA TASE II 8UCJPEN-
TRU TREAPTA Z
- rOATE
TELE A U
CENTRALE SI SiNT
VOPSITE cU

'.PANOU, PLACAJ , p.1


fi. CARENAVE DIN
BETE D( CHIBRITURI
RO'TUNJITE EXTERIIJR/I.8UCJ
-IDEMMOTOARE (88UC)
OFERlMMOTOARE RACHETA TUTUROR
PAfJTICIR4N[lLOR LA CONOJRSUL FINAL
i
'27
10. CAREHAoJE MOTOR
'BUC(HIRTIE CARTON)
13. PANOU. PLACA..; ,
"LACA.} ,
,
""' !Ei ""' !fI, .,.,L.,..!...,. C-::O ....
26. aN
('SUC/PENTRU TREAPTA!
..,.J2.P4NOU PLACAJ,


11.vARtAN TAi
DfN CARTQI;)


I '-
FOR/>f4
_Jl
I
, I
R,1M.n.
RECEPTOR
cu
TUB
ELECTRONIC
A. .... _. Incepulul a fo" greu ...
Am ... allz. cel mai .Implu receptor,
cel cu .Impli detectie,
apoi receptorul cu un franzldo,.
Dar amindouA .. limitei. lor,
i_ .. adioel.dron'" autentic
nu te poli conaldera dedt oeIati CII r .... z ....
primului reeapt.,.. CII tin tub etectronlc.
m." mai Hftsibil ti .. ai selactlv,
lltili:l:abl cu deplin succes
ti In gama d. unde scurt .
Acest receptor esle un receptor (detector) cu un
clrcun acordat cu barll de ferltli ca an-
tona cu I.rlta pentru posturile locaie). Sistemul
utilizeaza un tub modern TI' de tip EF8!5. EF 183
sau EF 184. se face pe grila. Iar apoi sam-
nalul asta Iinrat (de grupul L Ca- C.) de radio-
frecventa aplicat prin transformatorul T r (orice
tip de transformator de la care 88
numai primarul ca bobina- de audio) al unei
perechi de
Bobina II se realizeazA pe o carcasa de carton
(o de carton subtire pe
un baston de ferita cu lungimea de 100- 120 mm
diametrul de 10 mm. Bobina are 40 de spire din litA
de fnalta frecvent!; sau din sirmA de cu
diametrul de 0.25 mm. Bobina are o prizA la spira
a &-a sau a 6-a de la punctul de mas'. Iar bobmarea
se face spirt. lingi splrA. Condensatorul variabil C
v
este un condensator cu aer cu C8-
pacttatea maxima de 500 pF, jar eondensatorul C
1
este un condensator mic ajutabil cu capacitatea
maximA de 50-00 pF, pentru ca antena si nu amor-
tizeze prea muft circuitul de intrare. montajul sA
nu poati intra In reactie pentru ca
sA fie bunA. Bobina La este o bobinA de unde lungi
sau de frecventA intermediara cu miez se cumpArA
de la magazinele de specialitate. Regla;ul reactiei
se face cu ajutorul P, ce modjficA
tensiunea de alimentare a ecranului. Auditia se face
utilizind o pereche da c6,11 cu Impe<lanta de 2 000 n.
rn cazul schemei prezentate, dozar.a reactiellnfluen-
teazA destul de putin acordul. rn ceea ee
acordul acestui receptor. se va proceda la fel cum
S-8 arltat In numarul trecut al revistei noastre (vezi
receptorul cu un trazlator). Montalul se '18 fixa pe
un din tablA de aluminiu (cu de
1 5- 2 mm) cu dimensiunile 100x 100 mm. Piesele
vor convenabil, cu precizarea el bobina ls
trebuie aibl axul perpendicular pe directia
axului bastonului de feriti al bobinei ll ' Montajul
va fi alimentat dela un .imentator cu tensiunea con-
t inui de 250 V tensiunea de filament de 6,3 V
Pentru radloaparatele cu tranzistoare utilizate
. (de regulI, In
se recomandi folosirea unui alimentator
de curent In stare sA asigure
In vederea unor astfel de per-
am ales pentru dum-
neavoastri o de alimen-
tare cu un cost redus.
dar cu rezultate bune In prac-
tici. Sistemul poate asigura o
tensiune de ntre O 9 V,
dupi dar el
mal bine n tensiuni de
intre 3 9 V. Ia un curent
maxim de 500 mA. Alimentato-
rul poate fi folosit pentru ten-
siuni de de 127 220 V
cu ajutorul comutatorului K.
Redresorul o redresare
cu diode
O tip A 226.A 7)1(sau
N'-U,-24. Transformatorul de re-
Tr. se pe Ea
cu grosimea pachetului de tole
de 30 mm (SF = 4.a cm
2
). Pri-
spira 200. La bobinare se va
folosi de cupru-email cu
diametrul de 0.4 mm. (Intr-unul
din numerele viitoare vom
cum se calculeazi reallzeazi
transformatoarele cu miez de
fier.) Valorile tuturor pieselor
snt trecute n sehemi. Dioda
0
3
este o stabilizatoare
Zenner de 9-10 V (de exemplu.
OZ 309 sau 310). iar tranzisto-
rul T este de tipul EFT 212-
214. Jr 4 sau un tip echivalent.
Intregul montaj se poate fixa
pe o placi de pertlnax cu grosi-
mea de 2 mm. iar piesele se
prind pe (pe care.
n prealabil. s-au fixat euze cu
ajutorul capselor). Tot montajul
se apoi ntr-o cutie de
material plastic sau metal. Pe
peretele cutiei se comu-
tatorul tensiunII de K. n-
I bornele (buc-
de AB. S
este o de 0.5 A.
o tensiune stabili (stabilizatl)
Indiferent de de tensiune
,i sarcini ale electrlce_
marul are cu
900 de spire fiecare. La boblnare
se va folosi de
cupru-emall cu diametrul de 0.15
mm. Secundarul are o
rare cu 400 de spire cu la
..... --"" Of
s
+
T
Ca
0,1 +
- B'
Ee
25V
F
p.F
lOWv
2V
Tr
+A
-
,

.
....
.,
f
"
I
I

I

ANTENA OI POL
MULTIBAND
Antena poate lucra in benzile de 80.
...,. 20. 15 10 m. Lungimea ei este de 2 x
20.6 m se din conductor de
cupru cu diametrul de 1,5 .. . 2 mm sau din
de
Pentru simplitate s-a ales alimen-
d,rii cu ajutorul unui fider parcurs de
unde Alimentarea se face in
curent, la mijloc cu o linie blfilarl,renun-
la adaptarea intre fider ,i
(a drei de intrare este de circa
70.0). intrucit dispozitivul de adaptare
nu ar fi putut si lucreze corect pe toate
benzile.Utilizind o linie de 2-40-
35011. raportul de unde nu va
deplti valoarea 5 adaptarea intre fider
emititor se va face cu un filtru 1T .
linia bifilan. se utiliznd conductari
de cupru cu diametrul de 2 mm la
de 2 cm, Cu
ajutorul unor izolatori din ma
va fi de 5 mm se vor scoate
prize din 5 in 5 spire. Condensatorul C
1
va
avea 200 pF, iar C
z
1 000 pF va fi realizat
prin legarea in paralel a unui
condensator variabil dublu de 2x SOO pF.
Cele doul ale antenei vor fi izolate
cu un izolator, iar capetele liderului se
vor lipi la antenei. Cu rezultate
mai slabe se poate utiliza linia bifilarl
de 2-40 fi Impedanp., cu dielectric solid,
utlllzad in televiziune, dar numai la puteri
ale sub 50 ... 60 W.
Coborirea va fi perpendicular! pe antenl
pe o de cel 5 m.
la capetele antenei se vor monta cite
3 izolatori se va evita ca firele de
re si 2 m. 10 caz contrar. aces-
tea se in segmente de 1 m cu
ajutorul izolatorilor de anteni. evitnd
astfel ca aceste segmente rezoneze,
fiind cuplate cu antena, energie
O ...
filtrul7r
antena
l,inie de
tider
3001\
2./11'"
'1KV
bec
---
---
200pF
l
o
-
mA
+ IT
terial plastic din 20 in 20 crn.
este de 300n
raportul de unde este aproxi-
mativ egal cu 4.
Distributia curentului n cu maxi-
me continu1 pe fider. dar
acesta nu radian. deoarece cei doi con -
ductori ai liniei bifilare sint de
n antifad. Lungimea fiderului nu
este filtrul lT asigurind adaptarea
in orice
un dispozitiv de simetrizare, deoarece
filtrul lf este asimetric. Pentru aceasta
se pe o cu dia metrul de
20 .. . 35 mm un numir de 12 ... 15 spire d.
cupru cu dlametrul de 2 .. . 3 mm. pe o
lunlime de 100 mm. 80binajul se executi
cu doi conductori bifilari,
Intre splr. (pasul) fiind d. 5 ... 6 mm. Cei
doi conductori ai boblnajului filiar vor fi
la 1 mm. Antena se la cei
doi conductori.
Filtrul :Jr va avea o cu 25 d.
spire cu de 2 mm diametru pe o
arcul cu dlametrul de SO mm. Pasul n-
simel'rizor
Cltllt In paaln. 2Z
rezultat.le mini-
concursului nostru
cu tema: cea mai
completi util... a
unui laborator de e-
lectronicl.
modifice randamentul diagrama de
directivitate a antenei.
Ca Indicator al curentului absorbit de
se va monta un bec de curent cores-
pundtor sau mai bine un bec de baterie
cu un conductor de lungime cores-
pentru ca becul si nu se ard1.
Astfel. becul va absorbi o putere
Reglajul flltrului1Tse face
condensatorului C
1
pentru a se realiza
urmirindu-se mlnimul Indi-
ce arad valoarea com.
ponentel continue a curentului anodle al
etajului final al Acest minim
trebuie cu maximul
be<:ului do nu vaJoarea preSa
crisi pentru tubul utilizat. Daci nu se
asupra lui Cz., cuplajul cu antena
se poate stringe miqorind pe C2, invers.
De fiecare dau se reface acordul din Ci.
Se n final condensato-
rilor C1 Cl. pentru fiecare
priza optimi la .
Se pot utiliza ,1 alte dispozitive de
adaptare in de filtnd ]r.
", .
fi

("'- \<).
Schema conlln8 un oocilotaf 1f8riIbiI
eIaIonIII ..... ltlllll cu trIodo unul iim
paria""""
.... a ua 8R1III1ficaIor
de ce __ triOde
"ftne, un ooc:iI_
CU c-r. .... U .. cu ........
aMin.
acoperi d_lul
da MHz In sub-
" .J!-" inttqJllnll>-
.. _ de tIpUl
ullllt_ un""--
'i " Y",iabll dublu de 2 x ., pF. .
; I
il
"
T
0-
I'NA
bobinelor sIni date In 1abelul alAturat.
Bobinele pentru gameIo 6, 7 ,1 8 nu au
miez reglabil regla)uI se va face eu
lIjuIonJI unor trimeri de 30 pF monlIIII
In paralol pe bobina. care nu au fost
flgura\i In 8chemA. Se racomand6
utilila.r&a unui comutator pe cant .IU
mai bine I unul comutator rotltlv cu
tambur da tipul color u11llzalo In te1e-
vizoare.. Pentru 88 reallz& o buna
oIabi_ a IrllCY8lt\8l oodlatoNlul.
se wor reAliza conexiuni c1t mal scurte
mal rigida .. VO< 101081 pl ... d.
ceI-. elementale circuitului osci-
_ dlspunlndu-oe deparlo da sur te
de c61duri. Mi ... rul _ clasic, sem-
nalul .. Injeetead pe grila Inl1la. Iar
. oaciIIIIIa local6 se aplica pe llrila a
Ireia a ha.odel, Exf1llll pOsibilitatea da
cupla un_rut mal slab eau mai
sti1n. eu aurea de oodla\lI de frec-
necunoscuti., dupA cum utHizlm
_ras A eau B. Nivelul se reg"'"
cu a)uIoNI potenltomotrului
33
kn.
il
I
I
'I
1:
il
: I
;
.1
i
!
I
I
I
t
,
,
. '.'
- '.-'.
.
lIIUe 4e--
....... 'n,. ,.....,...
dire MC.u.- TI ,b'l
la .....
"U ..... ta ml'" pe--
eemtm.e 1110 ..... Mei
-
--
-
--
" '; '.
,
, .
....
....
,

I



'.
10p F
','
.
. ,.
" . '. .
,',
.
;..' -' .
,'- .
,
"

_,
OI.metrul
-
.. ..... sirmei
mm
0,1-,. 4)(110 0,18
8,4-0"
4)( 55 0,18
o.a-1.I .. )( 25 0,18
1,I-I,J "1t15 0,35
a-O ..
.""
,
&- 12
"
12- 24
"
20- 40
ta
d.

tub 6",m p08IO
radio. Volumuf
ajutorul .
modifIcam fh8stfel incit oi sa .prajl" ' " -
de fJUtonul acestei componeilt8 pe o: . ."........ CU 'D
se poate repera C8zu1ftt.;.r. cuart_lui. .om c:an6da..... .
cfnd in nu se mai aude nimic. dachil ti VGm l8I'AMJuI
MArind sau pe fh in jurul -
acesl I " d I ' oacUotorului CII CII8I1 -
e po .. ,II. se au e IUlerAtura de conceputA ce al genereze oedlatie
cu o atit mai cu un continut bogIII armonicl
mare CU ch: ne depirtAm mal mult de trebuie cont
celor doua nea acestora scade cu ordinul lor.
esW o frecventA uttraacu8ticl. nu mai Aparatul se cu tensiune
nimic 01 acest caz trebuie deo.... cu un stabiloyolt de tip
bit de eazulf ... -\, te.- dte" . era de la un redresor capabil sA livreze
direct pe scala a1a1onat6 a ioscllaloru- 2!iO V ,1 30 mA 6,3 V 0.6 A pent,u
lui local in momenlul cind \_ ... 11_10.
De aba"'" ca. daca dlf.nn\a In'" Casca poate fi inlocuiti cu un mic
cale doua frecvente _ sub 25--<IINr, dlfuz..- eu trIftsfonnsIorul
casca nu va rede nimic" dad __ - de ""'"' almtnlnd fUlatoala' de
de maouoa va fi de cel mult j: 80 Hz 81.
k2
ti co_rut da O.1J1F.
t.ta da etalona .... RIU' " ,n Indlelo ............ ca trebuie 111
IMI bunii dacii undsmolrultli cu CUI_ti U ............ cu ...... tmat
absorbtie. Tn piua. undallNilrul _ '-' .... pe ""'" - ... onIisUltm.
rodIni parturbi Putin ...-... toIIIeI p ..... unnllf blllile lntI8 aroloo-
auralln comparalia cu undametrul cu oad ............ .-tI_
1oaIoI
abso""ie, .... m or, cum ordInUl ..... 10 ..
Pentno a sa mAri prec:flia da _ nu-! cunoqm. putem face "",rlll" -
VI.
50nf:
--
--

.'.': ; . {'L.
- .. .. -
'. '- -."VW'. ., ....
- - .- ,- .
..
. -. .
, '
. . ,
Pt
.' "
,
00>
. , ,.
NE
Carcasa
Diametrul
mm


,.

It
' 10
rtgid cU
.c:: ;"
7
c:ai'e;',
7

I '--
,
r-
!
1-,
1
r
,
':j
-
,
,

\
doctorii
in diferitele lor
de depanare.
Tn . instrumentarul laborato-
trebuie existe
m" .. t, .. diferite
pe
plastic sp,eci,ale
provizate, a pieselor
lelor de care dispune
Tot pe
in paralel mai multe
izolate fatA de
azbest.
oacpe
circa 2 000 J:l la
la dife"
,
un
noastre} cu
(demn de a f.
tapt frumosul

--- ------,
ATENUA TOR I
Iv

_________ J
i'
CONFORTCASNIC
UNAPARTAMENT
NTR-O v
CAMERA
Rezolvarea problemei locuintei personale
uneori imediate de solutionare. AdeseOri
trebuie serveasc dlept dormitor,
de lucru, de ZI sau chiar de primire. Tol astfel
doi adolescenti sint nevoiti uneori atit
pentru dormit cit pentru studiu
A semenea situatii care se Intilnesc destul de frec-
vent pot fi adesea corectate cu succes pnntr-o com-
partiment.are mai mult sau lOai provizorie. reali-
fie cu aJulorul unOI mobile, lie mai aerisi! si
modern prin paravane sau plante decorativl!, fie (il
mai bine printr-o asociere a acestor
elemente.
Bine concepute. as.emenea solutii pot
simtitor viata rezolvind cel pUlin in parte nece-
sitatea In fi unor
functiona le cu caracter loar ln deosebit.
De aceea vA alatu ral citeva variante (de
comparltmentare) care pot duce la o astfel de Qrupare
In a unol piese de mobilier foarte
diforite ca ulililArP. $i destinat ie
Variantele a si b posi-
bile ale unei camere de ZI drept dOrmitor.
prin separarea printr-un paravan estetic,
eventual cu plante decorative In se poale separa
spatiul destinat amplasArii unei solale (studiO) de cel
destinat unei camere de studiu . de zi sau chiar de
primire.
In variante(c d)am indicat im-
pArtirell printr-un paravan a unei camere de dormi t
studi u pentru doi adolescenti.
Asemenea paravane, si mple de tipUri variate. VI
le confectiona singuri, la un pret accesibil
in general, din materiale ce se pot procura In
pl us, veti avea satisfactia de a li propriul ,",les. 'C' ai
casei dv.
3 variante:
- cea mai simplA se prin fIXarea a cle
unei ,iPCi de tavan dusumea prin
unor inele metalice la distante egale (paralel sau de-
calat). Apoi se trec prin inele sf ori de matertal
plastic de care se (de lemn,
material pl astiC etc.) astfel nc" sA se realizeze electul
decorativ dorit. Pent ru mascarea inele lor se
cite 2 slinghii cu rol de pazie de o parte de alta a
de inele. In fata paravanului se pot aseza
plante decorative, o banchet A, o
cu radio etc.; J
- cea dea doua

pentru care d6m un
desen mai detal iat , se poate confec110na fie din "ipci
de lemn IAcuite, sau chiar numai ba1tuite. fie, mai
bi ne - daca posibi". alea v! procurati -,din
tevi metalice. Panourile colorate se din
sticlA matA sau (eventual plexiglas) ;
- cea de-a treia mai $1 dif i cilA
ca se poate realiza din panouri din fibre de
lemn aglomerate (placi P F L) prinse Intre ele prin
balamale ,i care sus $1 JOs (in pe tavan)
pe mici sine metalice. de
tngropate. .
Phlcile sfnt la partea ,i infe-
rioari - la panou - Cu mici role
sau Cu cap rotund care pot culisa pe fine.
Marele avantai al acestui perete de tip armonici;
este el se poate str1nge desface (deafitl.lrii.il dupi
necesitAti, servind ca o adevAratA utA g""nantb
compactA. Dar, ln schimb, cere ,1 mult mai multA
muncA, material. .. calificare.
ca, In funct;e de timp, posibilitAti ,i neces -
tAt\ si alegeti tipul care convine cel mai mult. .. sau
si; vA creati Singuri unul care sA se adaPteze mal bine.
Vom fi de a fi sugerat o i dee ... fi vA dorim
spor la l ucru!
In variante b n iltl de tapi 2 rInduri de Inele ,i d. sfori de
n,ion foarte apropiate ntre ele. In cal c4 spa\iul permit .
cele 2 rinduri pot Iisa la mijl oc un l oc In care $.1 s. interc.
Jeze plante decorativ. cu frunzi, bogat.
lI1l
UN APARTAMENT NTR-O
DISPOZITIVE SIMPLE DE
STRNGERE PENTRU ATELI ERUL PROPRIU
LA DOMICILIU
,
r.
I
I
,
r
"
\,
LA DOMICILIU
Trusa de scule
53 mai demonstrim necesitatea ei r
51 subliniem avantajele unei truse mo.
bile. de tipul celei pe care o prezentlm
n desenul allturat? Am preferat dimen-
siunile de 4Of70/14. deoarece. avind
aceste dimensiuni, ea poate cuprinde
foarte multe scule. iar grosimea de
numai 14 cm ne permite 5-0 ampla-
... chiar n spatele unei
Inainte de a definitiva organizarea
ei este bine alcituim un
inventar de sculele materialele (cu-
cu cuie. etc.)
pe care vrem si le in acest
dullpior mobil. (Rafturile pe care le
vom amenaja in interiorul trusei ii
pentru sculelor de-
pind ele de aranjamentul pe care
dorim s1-1
Pe lingi prevederea de pentru
unele scule certe. ca patent.
ciocane, pile.
nu ultim insi d trebuie si prevedem
,i pentru unele cutii mai mari.
care vor izolatoare.
,uruburi, de diferite dimen-
siuni, garnituri pentru robinete. sigu-
fu:r.lbile. pasti de lipit etc, Daci
avem ,i un ciocan de lipit. va trebuie
avem ,i o cu cositor, de
decapare. hirtie stlcloasi. nu
cu tare; aceasta. oricit
de bine ar fi inchid., degaji vapori care
toate sculele, Nu
in un creion Ji O
de cred. atit de necesare uneori .. ,
Adid nu ceea ce ar foarte
simplu.

Trun se foarte u,or
din scindurele de fag de 6-8 mmgrosime.
Se croie,te intii tot materialul. adid
seindurelele pentru cele rame,
rafturile prelucrate in prealabil cu
(CONTINUARE IN PAG. 14)
DISPOZITIVE SI MPLE
DE STRNGERE
PENTRU
.
,
ATELIERUL PROPRIU
In articolul nostru din numirul precedent am dat citeva sugestii pentru amenajarea unui COlt de lucru
unde si realiza - comod a deranja pe al casei - o parte din pe tare vi
le propunem.
in continuare Cteva dis pozit ive de stringere de primi necesitate in atelierul orldrul amator.
pe care le puteti cu succes alte dispozitive mai costisitoare, ,i anume: 2 tipuri de
dispozit ive improvizate de stringere o menghini de simpli .
Pentru primului dispozit iv este neceuri o scinduri de brad. latl de circa 160 mm ,i
lun,i de 1 ... 1,20 m, prevazuti deasupra cu stin,hiile dintate uitate in fig. 1, cu piesa de stringere din lemn
de fag. iar jos cu un opritor. Piesa de stringere se fixeazi cu ajutorul unor cu cap inecat. Cele
stinghii se vor fixa la dreapta la stinga piesei de stringere. Mai intii se bat in ele cuie
de 1 mm, al tiror cap se astfel incit si rlmini in afara stinghiilor cu circa S mm ; apoi stinghiile
se pe masa de lucru tot prin cu cap bine inecat. Scindurile care se prelucreazi se alau
in sens invers acestor stinghli Iar cele care se rindeluiesc se a,az:l in cripitura conid unde se
(opr1tor) de sub scndura de lucru preia ntreg efortul de impingere care
Un alt dispozit iv - pentru stringerea scndur ilor ncleiate - este dintr-o scinduri
o proptea o proptea (prin montarea ,uruburilor) pene de (vezi fig . 2 li 3).
Lungimea scindurii se astfel incit s.5. se incleia. de exemplu. scinduri in tOtaa de
aproximativ 80 cm. Deoarece acest dispozitiv de stringere se mai rar. ii vom schimba
de stringere mutindu-i orooteaua Pe aceasta. trebuie ca la fiecare si se in,urubeze
negre$it din<f1ou l'uruburile proptelei mobile in scinduri. Este indicati utilizarea cu cap inecat
de 6 ... 8 mm. acestea fiind foarte solicitate in timpul stringerii.
Potrivirea elementelor scndurii de stringere se face in raport cu necesar de scinduri
de incleiat. plus cele pene. Daci s-a prea muit loc. aceasta se (corectem) prin inter-
punerea unor $ipci potrivite.
Dispozitivul de stringere Indicat este suficient pentru scinduri la o lungime de 1.20 m. peste
ueasd lungime devenind necesari utilizarea unui al doilea dispozitiv de stringere.
in ncheiere vi prezentlm un desen detal iat care ghida pentru a singuri o
simpli $i ci pentru a reali za o stringere se preseazl bine c.apul cheii
pe ,aiba care trebuie fi strinsl joc. Pentru aceasta este indlzlrea prea
labili a cheii .
Sc:06itu.,..i pf.
menghind
m
,
1.
l'
1
I
j ,1
4
I
il
,
!:
,
i
,
"
ATI,
ETALONA
,
.'.
.,'
'1
c
o
N
S
T
R
U
C
",c T
,
" . -
',o'{- :1
.- '. ..
I
, .'
". - - .
.."
."
In majoritatea fotografiilor executata de amatori
atrag. aton!la carul albicios ,i In .......... , firi nori,
lipsn de ria1l- Cum sa po'" !nlllura acest defect?
C .... 0"0 oxplicalla
Nuantala tonunlor conutii din fotograflcA
alb-negru .. re redau culorile din ...s_ nu co .... -
pund cu nuanlefa pe care le perc_ ochiul privi-
torului. In exempluf de mai sua un prtvttor distinge
perfect lumina albi a norilo, de fondul oIbestru al
cerului, dar fotog,aficl confunda cele doua
culori Intr-o &ingurA nuall\ii de gri Ioa ... deochla.
Pentru remedle .... _or ..-- ale _
lulUl fcrIo .... pentru objinarea u_ oIeI:ta speciale
se utlllz __ de cuIoan, .,.. sa ampla .... A
In fala obiectivului" ..... rtoIIn _ d_.
radlalll luminoasa. Altrela ofni cont.c:ponate din
stlcli optici In care o .. lnalobol un colorant u pe
oupraf. cAluia s-a dep .. o poIlcula de gelatina
coloratl.
Pentru tonurUor cenu,U corespunzA-
to ...... nzaliel vizuala dorite .Int _ ..... flltre do
corectie care absorb o parte din razele complem.,
ta... culorii lor ,1 reallz_ o graclalle favorabila
a tonurllor.
In cazul fn care nu ne intereseaza .m reda,.. co-.
rectl a doua nuante foarte apropiate, ci desenul
clar al fotograft.l, sa utHizoaza flltrele da cont, t
car. sini ceva mal d ..... decit filtrele de corectie.
Pentru obji...... UIlO' erecta apeclele, ca, de
.xemplu, confundarea a doua culori sau ,..,izare
artificiala a unul cer _In .... reaIizua u"", .-
moai ... Intun_ da furtuni, .. .fIII"'lo
II. efect. " :'
In general, cua co .dlr.1te lIIbe Intre
ele .... """_ optici sau factoM da
, , .
Rezistenta la Inaln1m8 _ ,creati de apa
care trece prin orifleiul unei supape amplasate
in capul plstonului.
Principiul de aste
Armarea se face prin ap6aarea pistonului
cOn\prim ..... arcului. ' Apa U- din in
piaton priit 8UPIIINI A., cara .. daec:hide opunind
. astlel o mlsten1l hidrodiRlimicJ La ca-
'" : 1IIit!1 CUJteI, pistoJluliJI se de
_. ." ,1 primul contact. intre-
f\IIfJid lIIIIfeI aI"'-'aIM aparatului de
. . '" ..o_. ......... . ti '
. ..... ree pe plS onu Incepe
:iI-.... ....... . sub ac:tl1HlM8ICului , supapa se
"'-".. '. .,. ......... .-_._-' - 'f " Iti
O', ;' ." ...... , ... pnn on ICIU cen ra .
.:, ".." ca' " '0 _latinii mare,
... ...... b:II_ .... _pIstonului esle In
In dotarea labOnllorului fotoamalorulul, e_
sul de expunere esle unul dintre cele mei utile
instrumente. unui Ceei eIec-
tot __ timp dIMJl contacte sint inchise
,1 ..,..-atuI de mIJIt ... alimentat.
ln momentul In cara plstonul ajunge i n drep-
tul celui de-ai doilea contact, il deschide i ntre-
rup/nd circuitul. pistonul se
blocat de cel de-ai doilllll limilator .
" "', tronic este destul de pentru amaloril
-_' care nu au practica montajelor electronice ti
. ' cheltuieli destul de mari.
",', - Pentru precizia unei expuneri co.
este suficient un ceas hklropneu-
',' care poate fi montal deslul CIt ,1
cArui reglaj se poate face cu
Elementul de temporizare este
de plastic, in
pistonul impins de un
sirnn! de otel cu
Regnnd distanja dintre cete doua contacte.
.. regieaz4 timpul de expunere.
Durata de ,.18xare a arcului trebuie fie de
30 de sacunde.
de destindere a arcului de-
de parametri, esle de
nu dea cele mai
reglajul elementului de
(adlcl ctfl'l eu care trebuie In timpul de expu-
nere firi flftru, astfel incit ce am fotografiat
cu ajutorul filtru lui sa se un negativ normal
expue) culoarea proprie a flItrului.
Cfteva recomandari pentru utili zarea filtrelor'
- Rtlrul galben-verzui se ca filtru de
cor.ctle pentru redarea norilor. ln cazul in care este
mal dena, devine filtru de efect o atmosfera
defurtuDl. La util izarea lui se vor evita subexpunerile,
clei cerul apare prea Intunecat verdele prea
duchls.
- Flftrul verde se ca filtru de contrast ,
a deosebi verdele de
- fI"rul portocaliu efectele
eu-.lUtorul filfrului galben. foarte luminos
zltul, peisaj ele astfel un aspect primA vA-
ratk:, La portrete pistruii, in schimb pielea
pare bl ond devine aproape alb. Se
prefera la portretele unor subiecte cu o piele de
culoare mai i nchisa. .
- Filtrul permite unor efecte de
noapte redarea unor aflate la o mare
depArtare, CZlre uneori ascunse ochiului ome-
nesc.
majori tatea de aparate 10to-
graf ice seturi de filtre complete, adaptate
la diametrele obiectivelor , cel mai adesea fi l t rele nu
se i n comert
Excepti nd fil trele de corect ie galben galben-
verzu i, celelalte filtre au o uti lizare relati .... restri nsa
(preferabile fiind fi ltrele confecti onate din
Fotoamatorul va f i nevoit conf ectioneze
si ngur filtrele de culoare sau adapt eze fil trele unei
alte de aparat la aparatul pe care-I
temporizare se va porni de la diametrele mici ale
practicate in de plastiC care
rolul de Este de ca la
inceput timpul de destindere a arcu-
lui fie prea mare Tn acest caz se
diametrul se valori ale acestui
t imp in jurul a 30 de secunde
rn cazul i n care valorile initiale ale t impului
sint prea mici , se arcul cu un arc
cu spira mai
Dispozitivul care limitatoarele de
contactele electrice il pe seama ima-
ginatiei cititorilor . La conceperea lui trebuie
se seama elementul de temporizare func-
numai in pozitie asupra
pistonului nu trebuie i mpingeri late-
rale puternice
O sugestie pentru contacte limitatoare
care, de altfel , este solutia la ceasul
de expunere pe care-I descrie acest articol, este
cea din figura 3.
solu1ie are avantajul nu
de Presupunind
contactul 8ste inchis, fiind presat de ca la
trecerea pistonului acesta dintele
superior, cama, care, la rindul ei , permite
decuplarea contactului , care 1n mod normal
este deschis. Chiar pistonul
cursa, cama in in con-
tinuare. alte solutii ale cititorilor

(filtrare
..
Simfonia in negru
(fillra,e de efecl)
- Voronet
(filtrare de corectie)
Problema adapt6rii este simpli presupune doar
confectionarea unui inel de trecere de la diametrul
fillrului la diametrul obiectivului (inelul se contec
din tablA foarte subtire sau chiar din car-
ton) . BineInteles, se va respecta ca filtrul
adaptat la aparat nu-i ingusteze unghiul de pOJA.
Filtrele care se intrebuinteazA rar pot fi confec-
tionate prin fotografierea unei coli albe de hirtie
foarte foarte pe o
pe o peliculA diapozitiv cu ajutorul unui filtru chiar
de culoarea pe care dorim $-0 obtinem. Expunerea
se face la lumina soarelui (direct in razelor)
dupa ce s-.a mburBt cit mai precis posibil lumina
de foaia de hirtie.
Se 6 fotografii care cu cite o
tate de diafragma, astfel Incit cea mai expunere
la diafragma maximA a aparatului de
fotografiat. De exemplu, daca exponometrul foto-
electric a indicat valorile 1/50 de secunde cu dla-
fragmA 8, pentru diapozitivul de 15-16 DIN se
expune cu diafragme4e"; " ,8; 5,6; 6,8; 8; 9,5 la timpul
1/100 d. secunde.
Motivul pentru care se adoptA diafragmele maxime
ale aparatului de fotograf iat este ca se evite
reproducerea prea pe peliculA a eventualelor
sau pete de pe coala de hirtie. Pentru
diafragmele mai mici decit 5,6 se poate adml d} chiar
o nepunare la punct a aparatului.
o
o
o
o
o
;0.5
o
o
O
Filmul diapozitiv se developeazA normal se
fi xeaza cu deosebitA atentie. Este preferabilA utili-
zarea unui aparat de fotografiat de format mare pen-
tru ca sA avem suficientA pel icula din care vom
filtrul. Simpla apreciere vizuala permite
alegerea acelei fotograme care are densitatea
culoarea cea mai apropiata de filtrul cu ajutorul
s-a fotografiat. Celelalte fotograme se
deoarece odatA cu trecerea timpului se poate
intimpla ca filtrul ales initial modifice culoarea.
devenind astfel necorespunzAtor, rn schimb o altA
sA capete cea mai nuanta.. Apre-
cierea se face la lumina naturalA.
Cu ajutorul unui i nel din carton in de
sistemul de prindere a aparatului de fotografiat de
care di spunem, se confectioneazA filtrul de care
a\tem nevoie Caracterist icile acestuia. selec
tivitateala culoare densitatea, se considerA pentru
inceput a fi caracteristice flltrului de care ne-am
servit pentru a-I confectiona. Mai tirziu, prin cfteva
cu ocazia diferitelor fotografii, vom corecta
in mod corespunzAtor factorul de corectie.
Pelicula color se monteaza in inelul de filtru cu
suportul exterior pentru a se preintimpina
reflexi ile intre obiectiv filtrului.
Pentru exemplificare se prezinta solutia de prin-
dere a filtrului pe obiectivul Industar sq'3,5 al apa-
'ratului de fotografiat Zenit.
arc
n ' J \ / - -
rtStan Sermga
Limlla/ar
de .. Limdafar
S
'*-.-:-==-=c::-:--f--'! ...... de
1 Lun gilJ7ea.
CUl'sel
IlETAt:l.UL A Pis/an

de
'plastiC
Agralii diiJ de olel ti o,f L .L.J'
ame t:taSf/ce
Fig. 1 din
Bec apara/de FilJ2

SujXJfjdiil mi/leria/
plastiC
ama diiJ malerial
plasfic
o
Fig. 3
ts --=-
\ unghiul de ptJri
\ . I

I
\ I
\ I
I
I
I
,
I
I \
I
Illlru
/ len#1a obiedivvlui
CUVINTE
FOTO
/ ;>, L,- " 7 Il q ',4. tY '/i "
/ l '
? .
j



S
1-
6 .
'1
ti 1
O




11

li'
1)

: 1.
I
H
1'
, I
<i
.
" -.

'"
,
l'
,
1:
, .
,
,
CONSTRUITI

O _
DIATECA
Amatorii de fotografii in culori, cei care reali
zaazA sau numai diapozitivele ce
lor ori 8U nevoie de un dulap in care
acestea fie
DE MATERIALE
-
-
-
..
c
..
!!
" OM
II(
C
li
II(
a
,
NL Dimensiuni le
1.
Materi alul
in mm

1 pin, molid 18x330x1000
I
2 pin. molid 18x330x370
3 p in. molid 18x330x370
I 15 x 40 x1000
riie respective cresUturlle (4) in
rame pentru prinderea rafturi lor.
Incheierea ramelor se face la 45, prin
incleiere cu clei de
prin pene din
furnir 1. care se introduc cu clei in
executate cu de
mini.
Cele doui rame, care formem sche--
letul intregii truse, se placheazi cu
P. F.l. de" mm prin ineleiere. us
cue, se trece la cratarea lor
pentru introducerea penelor de furnir
cu clei.
Pentru ind.rlrea suplimentari a col-
se pot adiu,. mici piese de
intlrl'" (2) bine Inclelate.
Dupl cum se observi, nu
si se lucreze cu cuie, cu
citorva. care servesc la asi,urarea rat-
turUor.
cu f6 5 mm au drept scop
tmpledlcarea alunecarii unor piese
rUnte de pellafturi.
Pentru il termina trusa, este necesar
si montlm cu multi ,riji 2 sau 3 bala-
male. cele doui mici cirlige pentru in-
chidere li minerul de valize. accesorii
care se pot gisl la magazinele de fieri-
rie.
Pentru ca trusa s1 fi pistrati in
bune timp indelungat ,i pen-
tru a obtine un aspect corespunzitor,
recomandim vopslrea in ulei a intregu-
lui duliplor mobil.
2
2
1
2 I
41 pin, molid 115)( 40 >< 406 I
5
placaj 14 x 406 x 1000
6 f lbrolemnoas.
placaj 4 x 406 x 1000
7 placaj 5 x 689 x 330
8 stejar, frasin 5x2Ox315
9 stejar, frasin 5x2x689
10 pentru lemn
J cu cap Ingropat 2,5 x 15
111 stejar. frasin 8x2Ox330
(,2 stejar,frasin 8xlOx300
13 magnetice,
pt. lemn,

14 ,uruburl;
cu cap ingropat 20 >< 70
15 de cauciuc bu-
retos
16 feronerie 5 >< 20 x3000
17 otel cornier 25 >< 25 x 34
18 otel rotund 5 x VJ 40
19 pentru lemn
cu cap rotund 15 x 30
20 otel sau
plastic inl. 6x12
,
2
1
6
78
12
300
10
2
2
4
4
2
1 I
1 I
4
4
4
In dlateca pe care propunem s-o
diapozitivele vor fi ferite de
praf de fiind in
climatice ale-
gerea lor din unde sint
clasate pe serii . Fiecare sertar" din cele 6 exis-
tente cuprinde 12 rinduri cu cite Q() de diapozi-
tive. Deci in total pot fi depozitate 649J de
diapozitive, in de diaproiector (diascop)
accesorii le lui, pentru care rezervat un
special in dulapul nostru.
se din scindura, con-
form desenului unde se dau dimen-
siunile. in se fac fie cu cep,
fie cap la cap, prin ineteiere sau cu
Peretele (3) se In
mod. Peretele din spate se
dintr-o Rama capacului
(4) se la tot cu cep, iar
blia (6) este fie din fie din
placaj. Sertarele (7) sint din pla-
caj de 5 mm din stinghii din lemn de
tare (8,9) bine Tncleiate in plus prinse in
buri pentru lemn (10). de ghidare (11
12) pentru sertare sint solidarizate de dulap tot
cu clei Pentru magne-
tice (13) se in (1) cu
dalta adinciturile necesare. Sarnierele (14) se
in in rama
se prind cu La partea din a
dUlapului, pe contur, se o de
cauciuc buretos (15) pentru cu
despre care s-a vorbit pentru
toarea magnetica. este in pozitie ori-
cind este cu ajuto-
rul unei feronerii (16). In interior, aUt
cit sertarele se vopsesc cu lac incolor. Serta-
rele mai dacA res-
pective sint unse cu de luminare.
P;cioarele (17) se din cornier
rotund se de cutia dula-
pului prin pentru lemn (19)
ne de (20).
NOILE SORTIMENTE FORMATE
FOTO
o
Hirtia fotOgfJlifictl In sub denumirea
ARFO. In1,0 mare varietate de sortimente formate. satIsfaca
cele mal Inalte fiind cu calitatea sorti
mentelor similare din import.
Cele mal utilizate sortimente de dtre fotoamatori sini hIrtia
pentru copiat pe de clorobro-
de aruint hirtia fotografic pentru fabricat! pe
balA de bromurA de argint sensibilizatA chimic.
HIrtia cloro-bromur are sensibilitatea Intre 32 $i
98 lux. sec. cu maximul in lurul 5()C 1lUJ. Se in
trei gradatII: moale (p=0.5-0.8) , normal (r = 0,9- 1,2), contrast
(, ... 1,2-2.0) In formate de la 6.5X9 crn la 18x24 crn cu
suprafata lucioasA, matA, filigran.
Hfrtia bromurA de argint are sensibilitatea fnlre 23
144 lux. sec cu maximulTntre radiafiiie 460 500 mII. Se
In patru gradatii: moale (r=0,5-0,8), special (r=O,8- 0,9), nor-
mal (r - O,9 - 1,2). contrast (r=1,2-2,0) $i in formate de la 6,5X:
9 cm pinA ia 50)(60 cm cu suprafata lucioasA, semlmatA, mata,
raster, filigran, cristal.
Culoarea fllirului de protectie al camerei obscure: galben-
verzui I 113 sau D "3 (ORWO) sau miu-portocaliu.
In vederea obtinerii rezultatelor optime, ti mpul de expunere
se va alege Tn a,a fel lnc" si o developare de 2 minule.
lAtitudln8ll de expunere pentru ambele sorturl, fn functie de
contrutul realizat. 8ste'
Latitudinea fn unHIU logarilmlce
0,8 1,5
1,1 1,0
1,7 0.5
ProducAtorul recomancll- ,pentru ' "'(Ievek)pare 'Oflcare ' revelatOt
MItoIhldroehlnon6. .
-
TEHNI
DE LA
CINE-
DEVELOPAREA
Pelicula utilizatA cel mal frecvent de clneastul amator esle alb-negru
sau color, datorit' avantajelor de calitate ,i de cost pe care le ofen\. Sortimentele de
film reversibil alb-negru cele mai de procurat sInt ORWO UP 15 sau UP 22, care
se ln functie de conditIIle de iluminare de care dispunem.
Intruc" seturile de developare ORWO nu se fntotdeauna in comert.
prezentim In acest numlr reteta de developar. pentru filmul reversibU alb-negru,
urmind ca ln numlrul urmitor al 'III prezentAm solutiile regeneratoare solutiile
pentru corectarea defectelor de developare.
Procedeul tevetsibil se bazeazA pe expuse revelate din emulsle
cu ajutorul unui reactiv selectiv care nu are efect asupra siruriiOf de argint nedevelo-
pate. O noul expunere a peliculei In lumini (salarizare) revelarea duc 18
aparitia Imaglnl pozitive.
Tehnologia developArli este:
DEVELOPAREA I
(formarea imaginii negative rn stratul fotosensibil)
Revelator: ORWO 826 (pentru 1 litru)
Solutia A : Api la asoc .. .
Metol ...... . ... .
Sulfit de Sodiu anhidru (crlsl. x 2)
. . . . . . . .
BromurA de potaSiu . .. .
Carbonat de potasiu ... .
Sulfat de sodiu anhidru (crist.)( 2,3)-
B: Api distilatA la 2<fC
HidrOllid d8 sodiu . .. . ...
Mod de preparare:
Solutia A : - dilolvarea metolului
_. adaugarea unui stert din cantitatea de sulfit
.750 mi
2 O
25 O
1. O
2 O
40 O
10 O
.125 mi
, 2 O
- dizolvarea rntr-o solutie separata a Inc,il unui sfert din cantitatea
de sulflt
- se adaugA hl drochinona In cea de-a doua solutie
- se amestod cele douA solutii
- se adauga restul de suUit.
(Observatie: Solutia A se prepari din doi componentl deoarece metolul nu se
dilOlv. in solutie de sultlt.)
ce solutia A s-a la 20"(;, se In ea solutia B. S8 2.5 g de
rodanal de potasiu (tioclanat de potaSiu) la 1 1.
de! developare: 12 minute, la 2<JOC, la intuneric sau In
Timpul de developare poate fi vluiat de la 9 la 20 de minute. Tn functie de carac-
terul expunerii filmului, Controlul se face la lumini verde foarte slablll.
Se vor evita desensibillzatorii.
Spilarea 1: 10- 15 minute In ta 1SOC, la 'n.uneric.
'nversarea (lndepArtarea granulelor de argint care formeazA Imaginea
Bala de Inversare: ORWO 830
- . ...... . .......1 litru
- Bicromat de po1asiu crisi. . . ........ 5 g
- Acid lulfuric concentrat (1,84) ....... 5 mi
Mod de preparare: se dizolvA in ordinea retetei . Atentie! A cidul sulfuric se toarnA
ctle o agittnd puternic Intr-un singur sens. Se folosesc ochelari de protectie.
Conditii de developare: 3-5 minute. Ia 2(JCIC, la Intuneric sau In
Spllare II-a: 5 minute In ap.li curenti la 18"C, la Intuneric sau In dozA.
Limpezirea (Indepartarea produselor de r",actie ale argintului cu de in-
versare).
Bala de limpezire: OffWO 831
- Apa distilata .... . ......... 750 mi
- Sulfit de sodiu anhidru .. . .... . .. 50 g
- Api puri la 1 litru.
Mod de preparare: se dizolvA In ordinea retetei .
Conditii de developare: 5-7 minute. Ia 2tJGC, la Intuneric S8U In dozA,
Spllarea a lIIa: 5 minute In apA curenti, ta Intuneric sau In
Solar.zare: In cazul ramelor se expune la distanta de 75 cm timp de 6-8 minute
la lumina unul bec de 100 W,
In cazul dozelor splrale se expune Tntr-un vas transparent cu 10-15 minute,
la 30 cm, la lumina unui bec de 250 W.
DEVELOPAREA A II-A:
(formarea imaginii pozitive)
Revelator de Imagine: ORW'O 1
- Api distilatA la 3SC'C
- Metal .. .. ...
- Sultlt de sodiu anhldru
- HidrochinonA . . .
- Carbonat de potaSiu
- Bromuri de potasiu . . . . . . .
Se adaugi distilati plni la 1 litru.
-
Mod de preparare: se dizolva fn ordinea
. 700 mi
50
400
60
500
2 O
Conditii de developare: 6- 8 minute, la 2O"C., la lumini atenuatl.
Timpul de developare se poate prelungi pIna la 10 minute In cazul fn care Ima-
ginea Ilate Ilpait6 de contrast.
Spllar IV...: 1 minut In apa curenti ia ,a-c. Ia lumini atenuati.
Fix.rea: Flutor acid ORWO SOO, ORWO 303 sau solutIIle din productia R.S.
RomAnia.
Spllar Ve 30 minute Tn api curenti la 1SOC.
Uacarea: la maximum 3QDC.
fn lipsa ape4 dtsiliate se utillzeazi apA flarU I'n care se adaugi 2 g de hexameta-
foafat .de eodiu la ... Eate recomandabil ca toate aofutiile pregitite CU 24 de
ore Inainte de ,t flltrate. .
"
,.
AmPI
etaje:
echipat
echipat
putere
cu
Din
de 20 n
pe

plu, se
la a
TehnIca
FI9 2
'Ee aude nici
defectiunea
mul de

trut)
int ri

Flg 1
este clasic
amplificator de tensiune
6>K1n un etaj de putere
I 6nHn. EI poate livra o
W. Volumul sonor se reg-
a
potenl:io.netrului de 1 Mn.
6)1(1 n prin condensatorul
amplificat
a etajului finar.
PICUP
unui singur etaj
in locul a etaje cu
montajului n
la utilizarea unei
S-a un reglaj al
. .JI.'torul . de
.... :e atenua frec-
accentuate la inregistrarea
Redresarea este de o punte de
250 V/80 mA de tipul celor existente in
Filtrajul este foarte ingrijit. astfel
nCt. nu se un drosel, brumul
de este foarte redus . Se vor utiliza
doi condensatori electrolitici dubli de 2 x
SOj1F 2x 32}iF.
etri s,a u" pur sm-
defecteaza)
care per-
cit
rezolve orice
ar pa
,,".,10' de alimen-
Majoritatea 8 -
cu tuburi
il format din
retea. un ele
filtr u.
B

se aprind nu
, n difuzor)
c8'Jla'tA in siste-
Conexiunile din circuite de vor fi
6Y1fffl
20nF
o-t
fica apoi de la transforma-
torul de retea de
tare al receptorului Enescu 2
lipsa tensiunii de alimentare ano-
ne face sA sigurantele
F
1
F 2 cu ohmetrul slnt arse,
le inlocuim conectAm din nou re-
teaua prin i ntermediul intrerup.!itorului
K. F, f
2
se ard din nou instan-
taneu, rezulta ca avem un consum mai
mare de curent decit cel normal .
Cauze posibile: C
3
C
4
in scurtcircuit
sau un scurtcircuit in de
incAlzire a filamentelor sau a secun-
darului pentru tensiuni anodice.
fuzibilelor F
1
sau F 2
se produce dupA un anumit timp, a-
ceasta este legati de tubu-
rilor electronice, defectul trebuie
in grupul de fiHraj (eventual , un
tub electronic defect). Daca R se n-
mult. este posibil C
2
scurt-
ci rcuit sau cu pierderi mari.
Este posibil ca R
1
se incAlzeasc
puternic tubul EZ-8J se ioro-
in acest caz din
punctul B fir ul care duce la celelal te
etaje
,--_", E Z-B(J
+
5O",F
f2V
eventual vedem cum furlet,ione.
dresorul
transformator produc in
hiriit puternic, insotit de
peratuni transformatorului .
xeazA ampermetrul de C.a. in
se curentul aD"or
transformator ((i n gol (un
mator bun absoarbe 3-10
In cazul in care exista tensiur
surata intre anozii tubului
masA de cea 250 V, dar terlSi'J'
inseamnA
El-OO este defect Existenta
anodice In B (119 2) il"l c. al ut
tuburile electronice nu se
i nseamnA intreruperea cone,riui
la de
se refac lipiturile
La alte t ipuri de a
loc de t ub redresaT exist un
SFATURI PE
la alegerea tipului li
lOstalare a antenei trebUie
seama de conditiile locale de
anume:
emiSie; tipul
care
etc.);
. iar cele din grila lui 6)1(1n -
intrare se 2 borne sau o
de tipul celor utiliute in
picup-amplifi
iii Difuzorul
e Tr va fi luat
aparatele de raJo ce au n
"''''An sau EUM. de "Select.
."to,'ul de Tr t va avea un
cm va trebuI debiteze
mA !i 6.3 V 2A pentru fila-
folosi in acest caz
de la receptorul

2A Y::i!
cu seleniu, diode cu germaniu sau
siliciu, se va calitatea elemen-
tului semiconductor in felul urmator
. In sens direct ( A- B); rezistenta
.. 40 ..;. 1SO!l, in sens invers (B-A) :
rez ist,enlaelementului semiconductor
A B ne indica puntea .erl.eso,,,e.
unul dintre condensatorii fil -
trului defect sau defect. Verificarea
face tensiuniSe la bornele
piese din montaj.
numerele noastre viitoare vom
cont inua acest curs scurt de
tehnica
I
C
z
IC
J
1'15 V
A
315 V
8
,r ,g 3
ESPECTATORI
ANTENEI
hilor Tnvecinale; relieful regiunii; spe-
cificul rnc6perii tn care va f. plasat tele-
vizorul (parter, etaj etc.).
Plecind de la aceste date. se poate
. determina In fiecare caz t ipul de
dupA cum
1 - La o relativ miel fal de

TELEVIZORUL
00 o
Elegantei. televizoare din familia Miraj - Venus, produse de Uzinele Electronica,
au fost introdus. In de ri. tnci din anul 1968.
In ultimul timp au apArut tns' mai multe variant., Intre ele
printr-un numir de ordin., dar avlod toate ac schemi electricI. de
Televizorul t. con!ltr"it pentru Nceptiona:Na programelor de televiziune
'ran_mi .. In be";r:i" 1:11, In (12 canale) este prevlzUl: cu posibilitatea
de monta,. a unui Iector pentru receptionarea
programelor de televiziune tranamis. tn benzile IV ,i V. .
S. alimtnfeazA de la releaua d. curent altemativ cu tensiunea de _ V +50%
. - 10%
_ Sensibilitatea l imitaUI de zgomot 8 clii de
sunet pentru un raport semnal/ zgomot de 26 dB
este de minimum 220 JN;
""'".
postul de emisie ,1 In
special In aeele zone f In care
nu constructII Inalts,.' Iwton
armat. se poate folosi cu deplin-....,...
antena de cameri; ;"',";. /
2 -la distante medii mari de
postul de emisle (peste fO km), S8 ya
folosi, practiC f6rA exceptie, antena ex-
terioarA; de asemenea, ti la
mai mici, In cazul unor "apriel
"Ice (atunci cind configura11a terenului
prezlnti multe denveliri) sau al unor
perturba1ii puternice de alti naturA.
Antena exterioarA 88 ya monta ert mai
degajat, la o lnAftlme satisfAcatoare
(maximA In conditiikt date) ,i cft mai
departe de sursele de perturba1le (tram-
vai, troleibuz, motoare cu explozie etc.).
fmi/tilul'

I
I
I
I
I
(CONnNUARE IN PAG. ti)
3
_ Puterea de audio: mai mare de 2 W
(d = 10%);
_ intermediarA de Imagine: 38
_ de sunet: 31 ,5 MHz
6,5 MHz;
_ Numarul de tubur i, inclusiv cinescopul: 15,
1 tranzi stor 8 diode semiconductoare;
_ Dimensiunile imagini i: Miraj" - 489 x 385 mm;
Venus - 380 x 305 mm.
ParticularitAti al. schemei electrice
Se vor prezenta doar schemei
electr ice, seama schema bloc a tel&-
morului respecti principiul receptorului tip super-
in montaj cu cale pentru sem-
naklle de imagine sunet. Blocul selector de ca-
nate F.I.F. este realizat cu montaje clasice, fiind
format din ampl ificatorul de foarte inalta frecventa
(PCC 189), oscilatorul loc& de
(PCF 801) .
. de i nhumediarA este for-
din trei etaje, echi pate cu tuburile EF 183
rF 184. Circuitele de sarcinA si nt realizate cu filtre
._ bandA, in vederea asigurarii unui produs ampli-
ci t mai mare, a unei caracteristici de
. opt ime, precum a unei foarte
... bune de canalele adiacente. In rest, schema nu
prezintA part icularitlti deosebite de cele ale
!. unui televizor clasic.
In cele ce urmeaza, vom clula
citeva dintre caracteristicile
,; -: ,c.

importante
ale acestui
- Puterea a esle de 180 VA;
- Sensibilitatea . M' burt6lto." .. de imagine)
la un este mai
reglajului automat al
este de 40 dB pentru o mai de 3 dB
a semnalului video complex pe catodul cinesco-
pului;,
- Eficacitatea reglajului de contrast este de mi-
nimum 10 dB;
Reglajul automat al ampl ificarii este realizat in-
tr-o cu ci rcuit tubul de al
tensiuni i de RA.A. fiind o pentodA a tubului T 105
(PFL 200) . Printr-o detectie anodica de virf,
o tensiune variabil! cu amplitudinea sem-
nalulUI de F,I.F.
Ampl i ficatoruf de intermediari de sunet
este realizat cu un singur tranzi stor EFT 3 17 S.
O amplificare, de cca 30 dB, are loc in tubul
f inal video. Pentru o corect6, la diferite
nivele ale semnalului de intrare $-au introdus dio-
deie de limitar. O 101 O 200 (EFO 106).
Pentru semnalului de interme-
de sunet se un detector de raport
clasi c, realizat cu 2 diode EFO 115. In rest. partea
de este clasicA.
Extragerea impulsurilor de si ncronizare din sem-
nalul video - complex se cu heptoda
tubului T 104 P(C)H2OO' conectata Intr-un montaj
- Atenuarea semnalelor cu
in domeniul :
separator-limitator de amplitudine.
+879,5 MHz de este de mini
mum 40 dB;
-1.5+ -3 MHz de este de mi ni
mum 36 dB;
purtatoarea sunet a canalului este de
minimum 20 dB;
Generatorul de baleiaj pe este realizat
intr-un montaj autooscilant echipat cu tubul T 301
PCl85. Trioda in regim de comutare, iar
pentoda lucreazl in regim de amplificare.
- Atenuarea semnalului de
diarl este mai bunA de 36 dB;
- Atenuarea semnalului cu
este mai mare de 50 dB;
Generatorul de baleiaj pe orizontalA cuprinde un
osci/ator sinusoidal de tip Colpi tts. avind ca
activ al pentodei T 302
(PCF 8(Y.l) . Sistemul de reglare a frecventei
de linii este compus din comperatorul de fezl
imagi ne tu bul de
- Definitia pe mai de 450 de lini i
in centru de 350 de linii la
- pe verticala: mai de 500 de linii
In centru de 350 de linii la colturi;
- Plaja de li sincronizarii pe orizontalA
este de minimum iar plaja de prindere este de
minimum 4%;
- Plaja de a pe
este de minimum 10%, iar pla)a, de prindere este
de SOlo;
Comparatorul de faza $i frecventa de t ip Gassman
este echipat cu o diodl cu se/eniu V40C2
tubul de PC(F) 802, care, la
rindul sau, modifica frecventa oscllatorului de linii.
Tensi unea de comanda de la osci/ator se apUci
etajului final linii, realizat cu pentoda PlSOO. Ten-
siunea de alimentare a etajului final linii este furni-
zal6 de un montaj de recuperare serie, cu dioda de
recuperare T 304 (PY 88). rn monmJ este prevAzutA
o re1811 de stabilizare a dimenstunii imaginii pe
orizontal6, realizati cu un VOR-R 347.
III
r :
I :
. I
II
I
; I
I
I
,
o o o o o o
Reglaje
Jocul tachetilor: la aspiratie 0,15 mm
la evacuare 0,20 mm
- optimi! a lichldului de
(zona verde pe scara terrnorne
Iru lui) : 70- 105OC
- Distanta eleclrozllor la bujl! : 0,7-
0,85 mm.
- Bateria de acumulatoare: nivelul e
lectrolitu/ul - 5 mm deasupra elemen1i-
lor, control completare cu apa distila-
vara la trei sAptAmtni, Iarna la
sAptAmini; se 1ncarcA cu curent de 3.5 A.
sub tensiune 12-16,8 V, timp de 13 ore
bateria a fost complet
plnA la tensiunea elementilor 2,6-2.7 \1
densitatea eleetrolitului 1,28, ceea ce
asigura bateria nu va Ingheta la
--65"C; bateria poate ingheta
la -sac.
- Presiunea 10 cauciucuri : normale
155-14 - 1,2 kgf/ cm' ; spate -
1,6 !loVcm
l
; radiale 155 SR 14 - fat a
1,4 kgf!cm
'
; spate -1,8 kgf/ cm'.
- Joc pedaiA ambrei aj: maximum
10-15 mm.
- Joc pedalii de frlnil : la
talpa pedalei maximum 40-45 mm; gro-
simea minima a garnitur ii de frina -
1,5 r!Jm.
-Intinderea curelei di namulU: la
sare cu degelul (circa' 2 kgf),
sageata curelei ...a fi 1(>.--.15 mm.
- Joc contacte ruptor aprindere:
0,4-0,5 mm.
- Avansul aprinderi i: 5
0
.. llnai ntea
punctulUi mort superioL
- Golirea ii umplerea sistemului de
scurgerea l ichid ului de se
face pri n robinete - Ia partea infe-
a radiatorului (acceSibil din spa-
tiul mOlorului) $i la supapa de admisi e
pentru Inc Alzire, Dccosibll dupli ce SP.
la o parte perna scaunului din spate,
dreapta - cu deschidere a
bu,onului radiatorul ui supapei de
admisie a calorlferului . Umplerea siste-
mului de rAcire, respecti v a radiatorului,
se face cu supapa caloriferului
pentru a umple Intregul si stem. Dezaerl-
sirea sistemului de se
pornind motorul meargA
cea 2 mnuIa
- Reglaiul farurilor: conform f igurii
aUHurate, pe un perete perpendicular
(COHTlHUARI! IN PAG. 11)
URMARE DIN TRECUT
REGLAREA FARURILOR
reti regla farurile personal (in cazul in care, de exemplu.
prin resorturilor se pozitia autoiurismulUi
de partea carosabill. a rulati cu 'Iehiculul
la distanta de 5 m fatA de un perete Pf!'pendicuJlJr.
pe vehicul inAltimea mijlocului farului de la sol (mAsura
<<H), din ea mclsura indicaU pe imagine la
trageti pe perete o linie paralel cu solul. Controlatl
dupA aceea, erentual reglati, simetria farurilor pentru faza
mare (punctele .4). Limila dintre intuneric la
faza reglati-o in fel ca fie putin sub maxim pe
linia trasd pe perete. Partea din dreapta a acestei limite
de fa mijlocul in sus, cu drca cum se
in desen. Fiecare far reglati-l separat ranali-I).
Pentru reglarea farurilor depinde de starea suspensiiJor,
cOfl;ati reglarea lor fatA de prescriptia indicaU printr-o incer-
care pe Limila dintre trebuie
f ie pe $Osea la o distantA de maximum 30 m
de automobil (pentru 'aza Astfel va fi
destul de bine i/uminalA, iifr farurile nu vor orbi pe
tom auto circulind in sens i nvers de dv.
INTERSCHIMBAREA ROTILOR
Pentru egalizdrea influentei uzurii oboselii neuniforme
ii sInt supuse pneurile la mers, inlerschimbati pneurile
dupl schema indicatA. nu Ingrijorati d roata de
cind 'Ia trebui s-o folos;ti, nu "a fi ca este
mai avantajos, pentru c.t, de cauciucul Se
p"n nefolosire, iar mersul cu cauciucuri uzate neuniform nu
este
T
s
Dela
sistemul
R
1
4'!!J.4.
11,6W
p
k..n.
+
c
J
AUTO-
ALBATROS
de alimenlal'e
auto
])
C
z
o'1pF
90jl
+
APARATE PORTABILE ALIMENTATE
DE LA BATERIA AUTOTURISMULUI
Problema - cum se din
titlu - in asigurarea unei a-
decvate a aparatului de la sursa de
bord a automobiluluL Pentru aceasta oferim
in din acest numr al revistei constructia
alimentatorului, urmind ca in numerele viitoare
unele simple pe care le
propriu-zis diferite metode
de evitare a care o
De la bun inceput
vom unui recep-
tor portabil sint mai slabe decil cele ale
unui aparat auto, deoarece receptorul portabil
este inzestrat pentru functionarea pe unde
lungi medii cu o de care n in-
teriorul automobilului nu e captind
semnalele parazite produse de sistemul de
aprindere auto.
Constructia pe care o propunem a fi
un singur tranzistor o Zen ner ,
fiind destinat automobilelor cu tensiunea de
alimentare de12 sau 24 V. Acest sistem se mon-
la bordul auto, iar la aparatul
de radio se va face cu un cablu bitilar, cu o
mufil de alimentare tip .Mamaia . Intreg siste-
mul se fixeazA DO o mica de pertinax.



1ZV
cu dimensiunile de 5OxSO mm, pe care s-au
prins in prealabil capse cu cose, pentru
fixarea pieselor; pUicuta se la rindul
ei ntr-o cutie de plastic. Sistemul in
fapt intr-un mic stabilizator de curent cu tran-
zistor serie de tipul EFT 212-214 sau de aII
tip similar o Zenner de tip OZ 309-310.
In cazul in care tensiunea de ia bordul auto
este de 24 V, rezistenta R
t
se va lua cu
t ,5 k n . Tensiunea de la sistemului se
poate regia cu ajutorul P Intre
4 la 9 V, valoarea tensiunii de ali-
mentare a radioreceptorului pe care ti posedati .
Siguranta S pentru sistemului de ali-
mentare se alege pentru un curent de 000 mA.
Valorile tuturor pieselor sint trecute pe
La unekt aparate, de exemplu Mamaia sau
Albatros., sistemul se poate monta chiar n
interiorul aparatului .
+


alb, la 5 m distantA, $& regteazA simetria
farurilor $i (faza scurtA minimum
30 m) cu de pe conturul
farului (reglai lateral de InAIUme).
nivelului lichi du lut de frinA $1 electroli-
tulul la acumulator
- filtru lui caloriferului .
PENTRU CAPOTA MOTOR
INTRETINEREA
In timpul rodaului
Dup.i t 000 km
- Schimbarea ulelului la motor
transmisie; curAtirea fi ltrului de ulei;
greaarea.
- Se strIng plulitele de la
galeriile de aspiratie, evacuare etc.
Dupi fleca,. ti 001 hm
- Schimbarea ulelulul la transmisie,
la lagirele din spate
- Gresare. osiei fat, a dlstribuito-
rulul de aprindere, a il
balamalelor (circa 6 luni)
1100
- Controlul intinderii curelelor de la
dinam ventilator, nivelul electrolilului
,i nivelul IIchidului de
Dupl2500 km
- Schimbarea uleiului la maior ,i
garnitura de filtru de ulei
- Schimbarea uleiului de transmisie
- Conlrolul convergentei rotilor
- Controlul " r.glaiul contactelor
fntrerupitoruiui distribuitor, al avan-
sulul aprlnderll, al ambreia;ulul frl
nelor, al convergen1el ,1 unghiurilor
di n fatl, echilibrarea
- garniturii filtrului de aer
- Rotirea cauciucurilor (vezi scherJla).
DupA fiecare 20000 km
- Completarea ulei ului la casela de
di rec1ie (circa 2 ani)
- Gresarea lagarelor venfilaloruiui
(ci rca 2 ani)
Adeseori spre surprinderea dv., la benzinArie NU la un atelier de
auto, un prieten vA poate demonstra cum se deschide capota motorului
.Oaclei 1 100,. printr-o cu mina pe broasca bine Inchisa, cu o
cheie tip YALE. Secretul acestei cspargeri constA in cedarea tablei la apAsare,
permitInd deplasarea intregulUi mecanism de Inchidere. Pentru a preIntimpina
orice surprize pentru dv., vA propunem sA o de
Intarire 8 zonei de inchidere a capotei. DupA de confectionare
materialele care .. la IndemInA, va propunem douA variante.
Dupi. roda)
Dupi flecar. 2 IlO km
- Schimbarea ulei ului la mOlor
gresa rea.
Dupl fiecate 5000 km
- Schimbarea oarniturii fillrUlui de
ulei
- Reglarea frlnelor
- Grea.rea articulatiilor laglrului
ambreiaj ului
- Reglarea joculUi tachelilor
- Controlul si eventual reglajul con-
vergentei al Tntinderii curele-
lor dinam ului ,i ale ventilatorului, al
distantei electrozllor de la bujB
- Controlul Jocului de lagare al rOli -
lor din gresarea lor (circa 1 an)
- Schimbarea bUJiiior
- Scflimbarea garniturii filtrului de
aer
- Curatirea carburatorului (jicloare)
a silei de la pompa de combustibil
- Controlul starii garniturii de frInA
- Controlul clrbunilor laglrelor'
demarorului
- Controlul clrbunilor dinam ului.
DupA fieeare 50 000 km
- Schimbarea unsori/Ia lagli,rele roti -
lor din (circa 3 ani)
- Schimbarea lubrifiantului la
r.1e ventilatorului la lag4re dinamu
lui (circa 3 ani).
VARIANTA I
Lista de mate,la'.
- Controlul ,i eventual completarea
- Controlul al
motorului caloriferului.
1. de otet de 15-20 mm, cu grosimea de 3-4 mm;
LANTURI
o antiderapant supranumit (pe
cant (dispunere o
a celui precedent. ver-
ticale pe cant sint fixate cu intermi-
tente - dreapta, ' stinga - in lungul

2. Tampon de protectie din piele sau burete (de mm grosi me) lipit cu
lipi noi (din comert) .
ANTI.
DERAPANTE
VARIANTA II
Lista de materl.le
1. Platbandl de otel de 1s-20 mm cu grosimea de 5-8 mm - 1 buc.;
2 rije din otel" 10 mm, lungime cea 68 mm (inainte de nituire) filetate pe
VI prezentam patru tipuri de
antiderapante.
o tip (dispunere
- constructia cea mai
simpli . sint fixate in jurul
astfel Incrt desenul unei

de aceste patru tipuri oarecum
clasice, mai existi un mod de dispu
nere - fixare a
in czigzag dublu, fixam utilizatA 1n
regiunile cu ninsori abundente.
lungimea de 35 mm nituite de buc;
3 PIulite din de Hex 17, lungime 40 rnm - 2 buc ;
5 6 Burete sau piele pentru protectie lipite cu lipinol
Ansamblul gata montat (varianta I sau II) se intre masca radillitorului
tabla din zona inchizi\torului (cu cele brate sprijinindu-se i nchizlUor)
O in zigzag; deosebirea ca
mod de fixare de tipul precedent
consta in faptul ca lantul o
dispunere In (ma exact,
in zigzag) .
AVERTIZOR
Aceste tipuri se
pentru in sau pe
le, deoarece fixeazA indeajuns de bine
vehiculul , dar nu suficientA
stabilitate la viraje.
O lant antiderapant dispus n cru-
ce - un tip de antiderapan-
ta relativ foarte des
dispuse in diagonalA
inaintarea, iar cele verticale - ghidajul
lateral.
pentru
v
portlera

(CONTINUARE DIN PAG. il)
Caracteristicile fiecArui loc de recep-
tie determina tipul antenei exterioare.
Astfel:
- Oipolul simplu (indoit) (fig. 1 a).
EI se utilizeazA atunci cInd
nu este prea In acele zone
ln care nu aglomerAri de
beton, constructii sau forme de rel ief
ce ar putea da la reflexi i; el are
totu,1 un redus o caracteristici
de dlrectivitate redusA (fig. 1 b) ,
- Dipolul Simplu cu reflector (fig.
2 a). retlectorului reduce con-
aiderebil sensibilitatea antenei tn partea
posterioarA (fig. 2 b), astfel ci, In oene-
rai, am perturbatlile cn ,1 reflexlIIe pro-
venind din .. patelB antenei (din direc
tia opusa emitAtorului) slnt puternic
atenuate. Acest tip de este fo-
losit la distante medII de (50 km);
- Dipolul simplu cu reflector di-
rector (fig. 3 a), Acest tip de are
un efect director $i mai pronun1at In
raport cu antenele prezentate anterior,
atenulnd muti perturbatlile, reflexlile
Se va folosi atunci cind
locul de nu e Iituat la o dep'r
tare mal mare efe 60-70 IIm tati de

- Dipolul simplu cu reflector doi
sau mai directori). Are un
mare o directivitare foarte
ceea ce utilizarea antenei
pini la marginea zonei de recep1te
chiar 1n cazul unei zone apropiate, dar
cu multe reflexil (1n gene-
ral in
Toate aceste antene (Vagi) sInt an-
tene de bandl IngustA, se pot
folosi pentru unui singur
canal. C1nd dorim 2 sau
mai multe canale, folosim cite o
filtru separator pentru fiecare canal.
dar cu un singur cablu coboritor. In
revistA a fost ,i construc1ia
unor antene muHicanal, dar ele se pot
folosi f ie atunci cfnd celor
canale se ghesc pe aceea,i direc-
fie clnd avem un sistem mecanic
de orientare a antenei In de ca-
nalui pe care dorim
In zonele fn c.re nici una dintre ante-
nele enumerate mat sus nu dau o recep-
tie bunI, se pot folosi antene de tipuri
mai complexe, a ciror prezentare de-
o gAsi 1n din
cRadio ti televiziune_, editate
de Edftura tehnici.
La autoturismele de mllre litraj, Inzeslrate cu gama
de di,polltive de av.rtiure nu hplelle de
regulA nici a,a-numltul semnal izator de portlerA deschis!
(foarte util, mai ale!. n timpul noptii , .Iune' cind portiera
vehlculului dinspre axul drumului tiind deschisA e bine
avertltlm p. conduc6torll auto car. n. vin IIdm spal.,. asupra
acestei schimbiri d. oabaril).
Spuneam el acea!!11 .emnaillare fisie utilA la port lerole de
pe partea .lIngl de pe diracUa de mllr. III autoturism ului.
a"'nd In vedere ci opririle reglementare se fac pe partea
dreaptA a drumului, iar dephirile a. tac numai pr in partea
stingi a autoturiamutui oprit. Sistemul este foarte oportun
de reaUzat ,1 pentru po.elorii al.llolurl.meior de mic litraj,
Autoturllmele moderne au prevAzut pe cBntul portierei (Ia
fiecare portierA) cite un Intrerupator I pentru aprinder
interioare a aufoluriamului. Acest lntr.rupllor face leu des-
face leglture de maai a beculul de ltIevan . In si.temul de
semnalizare pe care-t recomandam .e monteaz! pe cantul
u,Ii, lub bronei (In loc convenabil). un ochi de plaiel (de
tipul celui folosit la molor.ta Maneb) de cu/oare ro,ie sau
portocalie. In Interior ul u,iI, In dreptul ochiului de plaicl $8
Ibeatillntr-un fasung corespunzator un b&C de sceta de 12,' V
la 0,1 A. Unul dintre firele de la bec marge 'a punctul A. c;!lre
nte punctul cald al limpii interioare, sau la tablOUl ele slguran1.,
de unde se aUmentelui aceastl/amp!. AI dollM IIr merg. Ia
Intrarupltorul portl.rat AN- cum ...... d. din .chem., 5(!
pot monta oric"e semnalilatoare dorim (eventual pe fiecare
portlerA). Slltemul .Ite foarte eficace ,i usor d. 'Htilat de
orice automobilist Ca ' ire de legAturi .e va folosi lita In poli-
vinII. La deschiderea portierei, Intrerupltorul t face
d. m ..... ,i becul rosu ., .. mnanzatorului se aprinde.
lDl
. I
, I
I ! I!
, , l'
" I
. I .:
, "
: li

,
: ;'
'1
'i
.
"
1;
I ,
It
-
I
SANIE CARACTERISTICILE VREMII
PENTRU RUCSACURI N LUNA FEBRUARIE
Cum sezonul sporturilor de larni este n toi. ne--am gindit si
vi recomandlm o sanie plianti ce o realiza ulor din mate
riale lesne de procurat: placal de 6 mm grosime sau. mai bine.
PFL melaminat pe ambele chinli de rulou sau din
nlturi de aluminiu sau
Vom m.1i intii 4-5 dreptunghiuri din placaj sau PFl
melaminat de 4O-SO cm dar cu lungimi variabile: prima
bucati (1) va ave" lungimea de 10 cm. a doua (2) - 3S cm. des
cresCnd cu cite 5 cm la fiecare , .a.m.d.
Dupl tiierea lor vom suprapune pe o de
5 cm conform schi allturate.
Asamblarea se va face cu chingi. cea medianl de lungimea
saniei. iar cele laterale, c. vor uni marginile dintr-o
fi$le mal lungi decit spre a permite remorcarea
acesteia.
Prinderea chingilor de placaj se va realiza cu nlturi de cea 2 cm
lungime 0.6--0.7 mm grosime. Capul nituiui aflat pe
de contact a saniei cu dpadi va fi cit mai plat. Iar virful ce va fi
bltut peste chingi l vom asi,ura cu o dupl care se va face
de nitui re (cite 2 nituri pe chingi de fiecare foaie de
placaj). De cele 4 niturl are extremiti,lIor saniei se pot fixa urechi
din piele care pot ajuta la ancorarea bagajelor.
Pentru a se asigura o impermeablliUte o alunecare
folosind ca material placajul. vom unge cu ulei de in de 3 ...... ori
ambele mal ales muchiile.
de alunecare va fi ceruitl cu cean. de schiuri. dupl
care poate fi folositi .
optimi de "Iunecare este in forma virfului de schi.
ce se reallzeaD conform
Sania fi utilizati la transportul rucsacurilor sau la
torirea pirtillor sau poteci lor de zlpadi in strat gros. Vl dorim
alunecare pllcud !
Conslderlm d flecare excursie Bcutl de un grup mai numeros
trebuie do posede o asemenea sanie. ce va fi foarte in trans-
por'tul unul accidentat.
pe
Februarie este luna marilor surprize ...
In mod temperatura
de la inceputul pina la
lunii cu 1-,50. ,1 anume: in Banat se
cel mal mult (Si cel mai
in Moldova (1). Pe dimpotrivA.
vremea SC! rlcqte, inregistrindu-se cele
mai mari geruri ale anului .
La 2 SOO m altitudine, temperatura
medie.3 lunii februarie este de _11
0
(cu 1- mai sd.l.ut1 decit in ianuarie).
Minimele osdlem mre _12 ,1 _18,
Iar maxlmele tntre _1 1.
Gerul m .. i abundente
se datoresc aerului dinspre
platoul Groenlandei . care, trecind peste
Atlanticul de nord. se umezqte ,i deter-
mini uderl de ninsori apro-
ximativ din .of in .. zile. Acestea. alter.
nate cu temperaturile cele mai scuute,
uneori pini la -3SO. se intilnesc la
munte in ultima decadl a lunii. tocmai
atunci cind la cmpie vremea se inmo;
Reui. determinind meteorologi l so nu-
measd tuna ctimatului arcric.
Pl a n
-nSem
___ __
delal ul
a \
___
CTEVA
PENTRU DE
A recomanda, la de
are este locul cel
mal potrivit spre petrece
citeva ceasuri agreabile nu
este un lucru prea u,or. deoa-
rece var/atul peisaj montan
de la noi oferi nenumlrate
ce te pun adesea
In Spre exemplu, la
o scurti cu intreba-
rea : Unde si pe-
week-end-ul? ce
ni s-a rlspuns de citre dife-
ai turismului
montan: Oriunde este n-
padl. cer senin brazi. Poate
sln.la, COta 1 -400, V.le. lui
Carp. Piatra Ard . ..
nice, mereu noi ... Doresc
o Vale a cu
derea in masiv prin
la cabana Padina (cu
de schi)
din masiv ntr-una din loca-
de pe Valea Prahovei
sau Desigur ci pe Valea
Prahovei, dar nu am o prefe-
acolo unde este soare
se poate schia.
Dar sint acestea singurele
trasee posibile? Rri in-
doiali el nu ! Telecabina Si-
naia-Cota 1..00. teleschiul
Cota 1 400-1 500. noua caba-
ni de la Cota 1 300. moderni-
zarea il zeci de vile in Sinaia.
sau Predeal atrag mi-
raculos. de dumi-
nid. n sezonul acesta tot mai
amatori de sporturi de
din sau
Complexul de 1. Bo'la le
oferi el deosebite.
cabana Puzdrele fiind o gazdi
deosebit de ospitalieri. Si-
bienii. in egal5. mlsuri. nu
se POt socoti dci
le asiguri cel mai
cadru natural. Schiorii
beneficiul aici de o pirtie
ceea ce le per-
mite P"
ni tIrziu spre miezul
au la un
complex rvnit de pe
Paring. unde accesul este u-
cabanele bune. ca SCh I'
liftul . Nici nu oco-
lesc pirtille ce pornesc de la
complexul Muntele Mic spre
Tarcu sau Godeanu.
Am la sfiTlit Poiana
care reprezinti maxi-
mum de n petre-
cerea week-end-ului. Sintem
siguri ci ne, care
mii de la
sfir'$it de satisface
cele mai eXigente
patinaj. schi. bob. tu
rism montan, restaurante, ba-
zin de inot, care dau laolald
tonlea veselie cu care se n-
torc duminici seara.
Este exact ce ne trebuie.
IN FEBRUARIE

CREION
LUMINOS
(
I -capatul creion ului; 2-baterie ',5 V;
3- bec cu 4-conduetcx la Intrerupitor;
5--$-nJturJ; 6-T-conUtcte de m4; P-
corpul crelonulu/j 10- fante de iluminare;
11 - intl de siguranla; 12 - r'zeHa cu pasta.
Pentru un bilet scris pe intuneric
sau pentru Cteva insemnlrl luate
n penumbra sllll de spectacole,
creionul luminos se un
ajutor discret deosebit de util .
e baterie (2) de 1,5 V un bec cu
(1), ambele utilizate in lanter-
nele furnlzeau un
fascicul de lumini care. traversind
corpul creion ului (9), o
zoni ingusti din jurul vrfului meta-
lic al rezervei cu Pentru
Avantaj.:
1. Cum reiese din denumire.
turA ce dA un plus de sigurantA scl'iolru"Ji;
2 Piesa este reglabilA;
3 Confeclionarea este lipsitA de dificultM
Indicatii pentru confectionare
Piesele 4 2 snt zlmtate n zona de
cu ajutorUl unei dAlti. Piesele 1 4 se ,
l'one_zA din Tb 4. 3 se
neazA din bronz pentru lemn 5
7 bocancul
rului.
____ . __ .. _21 .. : .. ---__________ -----------------
i 6ff78 9 (2(0
. ...
-
-_.
Contactul electric se face numai
n momentul scrisului. prin
rea degetului pe lamela
elutid (7). Aceasta atinge lamela
(6) $i permite astfel alimentarea
becului prin conductorii (4).
Intregul sistem de contacte se poate
din lamelele unei ba-
terii desdrcate.
In momentul degetului
de pe lam ela (7). circuitul $e intre-
rupe prin revenirea acesteia la po--
Pentru a evita nchide-
rIIe accidentale ale circuitului in
timp ce creionul in buzunar,
monta in jurul creionului
un inel de (11). care nu
lam el ei (7) decit
lu i.
La .I.,.r
II cont de

POTRIVIT
PENTRU
SCHIORI
Indicatij pentru utilizare
...
APRINZATOR
ELECTRIC PENTRU
ARAGAZ
Este inutil si enumerim Incontestabilele avantaje pe
care le oferi un aprlnzitor electric pentru aragaz: como-
ditate. sigurantA absoluta Tn functionare, economie. De
altfel, volumul de pe care-f nec8si(
acestui dispozitiv este minim.
Elementul principal ,i cel mai 11 constituie
carcasa electromagnetului, confectionati din pertinax
la dimensiunile din fig. 1. Pe acest suport (1), reprezentat
" tn fig. 2. se boblneazl 5 000 de spirv (2) din conductor
emailat cu diametrul de 0,16 mm - pentru tensiunea de
220 V - sau 2500 de spire cu de 0.22 mm pentru
110 V. tn interiorul carcasei culiseaz! un miez executat
din fier moale (4), cu dlametrul de .. mm lungimea de
55 mm. In pozi1ia sa normali. acest miez apasti pe ar-
de contact (3). impins fiind de resort (5). Dimen-
siunile de contact sfnt Indicate In fig. 2. Pentru
confectionarea ei se poate folosi o de cu
dimensiunile de O,5X5 mm.
Resortul (5) se va lipi cu atentie atft de miezul electro-
magnetului (4) cft fi de tubul metalic (8). Acesta are rolul
de a Inchide circuitul electric In momentul pe
buton (7). Resortul spiral (5) se executi din sIrmA de otel
cu dlametrul de 0,$ mm. 12 spire din acest material, bobi
nate la un diametru de 4-4,5 mm, o sufl
pentru a asigura contactul Intre piesele 3 4.
In locul spiralei astfel dimensionate se poate folosi un
resort de la un creion cu pasti defect Pentru o utilizare
comodA a aprlnzltorului, Iipi1i de lamell (6) la unul din
capetele boblnei (2) ce)e extremitati ale unui cordon
bitilar (10), care cu ta priza pe care o
aveti In bucAtArie. CelAlalt capat al bobinei (2) se va lipi
de armAtura de contact (4) .
spate cea - cu
cablu. Reglarea strngerii 5 se face
cu piciorul incAltat cu bocancul de schi cu
cablul strins Se ca (piesa4)
sa cedeze la o torsiune a piciorului care atinge
zona dureroasa
Succes la nu uitati legati
schiul de picior cu un fir de nailon (20 cm)
pentru a nu-I pierde!
carClIsI ;
PENTRU COPII
UNEI PLASTILlNE:
o de calitate, din care se pot modela
diferite figurine:
139 de de albine;
18 de smoala (bitum);
26 de terebentuia;
13 de ulei (untdelemn);
35 de unti
9 de oxid de fier (FelO
J
):
280 parti de de cartof.
Se topesc apoi pr imii doi constiluenti, dupll care
se cu restul. atenti la terebentinA. care este
inflamabil!!
,

,
I
il
!
I
,
,
i
! ' I
,
I
1;1'
, I
li
"
1
,
,
1,
II
;, i
!
,1
I
,1
1
1
1
li
ACCESORII PENTRU
Vom prezenta tipuri de pompe
vibrationale. ele reprezentfnd dOl!!lr o
sugestie: fiecare amator, In functie de
posibilitAtile sale tehnice fantezia
proprie, poate modifica dezvolta pro-
punerile noastre.
Primul tip de prezentat in
continuare, Tn cazul unui reglaj corect,
este foarte silentios afe un debit
mare Amplitudinea mare a
membranei permite utilizarea sa
$1 ca pentru acelor de
remaiat pneumatice. Dezavantajul du
principal In faptul cA
un transformator de alimentare.
Piesa principalA a vibratorului este
magnetul permanent al unui difuzor
vechi de cel putin 5 W, care In coloana
din mijlOC are o Qllur! filetat. DacA nu
asemenea magnet gaura
t rebuie foarte bine ceea
ce se pOlite face numai pe strung.
Plednd de la diametrul miezului din
Interior, ne putem apuca de confectio-
narea bob inei mobile. Pe miez sau pe
un cu diametrul identic, bobinm
foarte strins, spirA spirA, 'un strat
lung de cea mm din de 0,15 mm
diametru, care distanta din-
tre miez bobina Acoperim
acesl strat cu rinduri de hirtie
foarte (velur) pe care o Imbi-
bAm cu o solutie de film dizolvat in
sau cu un alt lac izolater. Nu
se ci i mediat bo-
deasupra un strat de 140 de spire
din sirmA de 0,18 mm diametru, o aco-
perim cu un strat de hirtie
denumirile acestor cxi-
glnille sculpturi? Puteli .p'ox;ma
epoca In care au fosl realizate?
unde sint expuse" "Ju, nu
propunem O nou' de fotg..
ghlcilexl, d IncercAm .si pledlm
doar pentru O autentic4
$1 un .grea-
INI weelc-and.
bobina rea celui de-al dOilea st rai (evi -
dent In sens) cnd am pus
TncA 140 de spire ne aflAm la
de plecare. bobina cu
lac se usuce. Avem
astfel bobina cu cele 280 de
spire in douA straturi. Dupa uscarea
a boblnei tragem de un ca
al s'rmei de 0,15 mm, care se deruleazA
bobina iese de pe
fnfre !lmp ne putem apuca de supor-
lui bobinei mobile, care are forma din
fig. 1, o din
textolit sau 81t material izolant. Acest
suport trebuie sA se usor filrA
!6 :.:, "

..
. " t/I''----.:d
'
,
.,
ef_(
, "
.. -
loc pe de ghidare. Materialul
$urubului de ghidare este nemagneti c,
de exemplu Di mensiunile su-
portului bobinei mobi le trebuie alese
astfel ca ea fie cit mai Singura
dimensiune este diametrul su-
portului In locul sale cu bo-
bina mobilA. A cest diametru este cu
0,3 mm mai mare decit diametrul mie-
zului interior al magnetului permanent.
in locul Indicat cu pe fig. 1
se un orificiu, ca sub
nu se creeze o depreslune, care ar
duce la Ingreunarea miscarii sale.
lipim bobina de suportul $1 ina-
inte de a se usca, o mtroducem pe
rubul de ghidare in Inlrelier. o
ca nu se de mlfH. Pe
suporl fixm douA lamele de la
care lermlnalele bobinei, ve-
nim cu de alimentare din ex-
lerior. de alimentare le exe
CutAm spiralate, din lit.!
altfel, dIn cauza se vor rupe
foarle
Pompa se poale face n
mai mul1e felUl;' in de scopul pe
care-I urm.irim. Pompa cea mal
o avem in cazul cind o folosim pentru
relolalai. in acest cal , pompa nu este
cu ventile, acul de remaia!
executind o du-le-vino. in Ilg. 1
se vede cum se o asemenei'l
din salbe) o jumlitate de
minge de pi ng-pong $1 o
din de bicicletA. cu
bobina s-a cu un arc de
simefl ng,de care a fost cositont
cu care s-a fixat arcul de
Utili zind sistemul de ventile din fig. 2,
se poate utiliza pen-
Iru aerisirea filtrarea apei din acvariu.
vrem tacem o numai
pentru acvariu, atunCI se poate lolosi
pompa din fig. 3. VentHele se fac din
cauciuc de exemplu din
medicale care snt fixate cu
arcuri in canalele din corpul pompe.
Pompa o pulere de cca 10W,
Schema de alimentare se In fiQ. 4.
lotrerupAlorul de pornire K
2
se
,-
CONCURSUL
PENTRU AERISIREA
FILTRAREA APEI
DIN ACVARIU
SAU
ACULUI DE REMAIAT
numai pentru remaiaj este
cu piCioruL Cele trei tensiuni de ali-
mentare de 10, 13 16 V se folosesc
pentru alegerea regimului de
nare corect. Reglarea pompei se face
din adincimea la care bobina mo-
tn intrefier. La o functionare corec-
tA, amp litudinea esle de cca
8 mm, iar bobina se la 60-
8O'C.
Modul de construire al filtrelor de
pentru apa din acvariu este dat n
(cCarl ea acvarisH) de ing, Z.
Kl!.szo ni, In miini In-
deminatice in anul 1967.
,LABORATORUL ELECTRONISTULUi"
Numlrul mare de rlspunsuri primite in cadrul concursului ne.a determinat
si recurgem ta o pentru stabilirea celeI mai complete liste
cuprinzind sculele li materialele necesare unui electronist.
Selectind cele mal bune rispunsuri, am aldtuit o listl elementele
comune din toate aceste scrisori .
care se apropie cel mal muk de "ideali a.stfel determinati
cititorilor ,",Ostri IOSIF ADAM - OANOES -
VICTOR PATENTASU - Pite$ti SORIN STANC/ULESCU-

Au mai trimis interesante de dotare a unui laborator electronC
cititori: Dan Alexandru - Suceava ; Gavril Bessenyei - Abrud ;
Nic. - Piun Bogdan - Ilie _
Guraliuc Vally - Gheor,hiu Dumitru - Bela-Iosif
Huisch - Cluj; Gh. Horhat - Mici ; D-tru Hristesco -
Ion I ... an - Finei Jitaru - Gura Humorului; Cristian Muinescu
- Dan Mavrodin - Suceava; Ioan - Sibiu ; Iosif NaIY-
Eugen - Suceava; Rusu liviu - Alfred Rldu-
lescu - C-tin Rogoz - Ioan Sainiuc -
Cezar Seceleanu - Bucure,fti ; Sirbu Ion - Suceava : Friedrich Sturm -
Cisnidie; Mircea Tecllci - municipiul Gh. Gheor,hiu-Dej; Teodor Tinichiu
- Blicoi; Florin - VJtra Oornel ; Gh. Verban - Baia, jud. Tulcea;
AUl"el Zaharia - Mihal Wilhelm -
ntr-unul din numerele viitoare vom publica o de scule materiale
pe baza propunerilor celor 4 ai concursului nostru,
cu (elicitil"i1e noastre, le comunic5.m cite unui abonament
pe un an la Tehnium71 .

(\.'
,

'-
t

I
I
,
t-
!
.
,
-.
I

.
'1
r
4
ENIG E
kTlCE
1) Un Ianl a fost rupt in 5 cum se
vede n figucl. Fld a folosi verigi suplimentare,
sA lan\Ul, Daal, de exemplu,
vom desface veriga (o operatie) o vom prinde
de veriga b (a doua iar apOI vom ctcsface
veriga c (a ueia o vom prinde de
d (o a pati" vor fi necesar<: pen-
tru a rc:constitui 1an\Ul 8 Vi se cere sA
lanlul utilizind numai 6
cm cm cro
3) prietenului dumneavoastrA mo-
nede - una al o valoare cu iar ceaIaItl fll.ri
sot (de o de 1 leu, in
calcul cu 100 de bani, una de 25 de bani).
ca, BrA vi arate) ia una dintre mo-
nodo (oricare) in mina stlngl'l ccaJaJtA in dreap-
ta. Cu ajutorul matematicii ghici n
care minA moneda cu n care
o an: pe cea flIriI SOI. In acest scop U ruga sA
cu un mm valoarea mone-
dei din mna cu un w valoa-
rea monedei din mina stingA, iar rezultatele obti-
nuC< si le adune sA vl comunice totalul. D.al
totalul elIC< o cifd cu sot arunci in mina dreaptA
se moneda cu sot, iar dadi totalul este
firi arunci moneda aI se In stnga.
Catt =
r. C d e
tem CID
. "
2) Nu e greu de aflat cum tlebui< 16
piese de table in 10 rinduri care sA cuprindil fie-
care cite 4 piese. Mult mai greu este sA
9 piese in 10 rinduri fiecare rind sA cite
3 piese. amindouli problemele.
4) sA din aceste douli
tAblii ovale prevlzuc< la centru cu orificii lun-
DIVERTISMENT
ANTRENAME NT
VIZUAL
Aveti la dispozitia dv. numai palfu elemente
constituUve - a, b, c, d - cu ajutorul puteti
reconstitui dispunere corectA) cele 12
figuri ale antrenamentului vizual, nu numai
vizual, pe care yi-I propunem. Figura 1, de exemplu,
poate fi din pAlfate e (notati
c, c, c, c). Dar celelalte? dY.
la numArul viilor .
Pentru 8 astupa ce apar in parchet, 35 g de
c:eera galbeni, 20 g de 5 g seu de oaie 40 g
alb de Spania. Acest chil n turnal i in spalii1e dintre de
ce se ce este de pri sos cu aju-
torul unui Pentru a o culoare ct mai
cu cea a parchetului, inlocui o parte de alb de Spania cu un
cotorant mineral (ocru galben sau
f ..... trelor iarna poate fi evitatA.
Ungerea lor din timp cu urmatorul amestec:
apa 45 pArjl
alcool 45
10
sau
de sodiu
alcool
apA
1 parte
4
5 pArji
N"oritel. pete de ruginI. c. apar deseori pe metale pot
fi tndepArtat. folosind pa.ti foarte realizabilA:
nisip sillcios foarte fin 40 g
piatra ponce. In praf 040 g
Irlpoll 4() g
carbonat de calciu 40 g
...,afinA 10 g
uiti mineral 100 g
Topiti parafina, in ulei apoi totul cu
pulberile bine pisat .
Pe obiectul odatA curAtat de rugini puteti si aplicati un lac
enticoroziv, pe care vA recomandAm s6-1 tot dv.: faceti
WI amestec de 5-6 tetracloruri de carbon 60-70
,.,01, sau 81<:001 (atentlet foarte infla-
1MbiIe!). Tn acest amestec Ia rece, 20-30 de colo-
fonlu, peste care S8 adaugi o parte lltargl:.
Lacul se aplicA pe metal ca orice vopsea. Se poete fnlltura cu
O drpl tnmulatl. in petrol .
>C

-<
'"
u

Q
Z
-J:
w
.....
'"

..
..,
c
;
Q
",., . U;
guiete o tAblie compaetA perfect rotundil. 0pe-
va trebui si prezinte un nwnlr ct mai mic
de tAieturi.

D
5) de transmisie A, B, C D sint unite
prin curele de transmisie, cwn arad figura. .
Se
a) daal in date celor 4
de transmisie este posibili; b) in ce
se va roti fiecare in cdz;ul cnd roata A se
in directia indicata de c) este
posibilA toate cele 4 curele
vor fi ca pe A B? d) dar daal
vor fi incruci sate numai una sau 3 curele?
6) Fola.indu-vl numai de o linie gradatA, tIe-
buie sA volumul unei sticle (cu fund
circular, pltrat sau dreptunghic) umplutA par-
cu Nu se admite se verse sau si se
adauge apA.
DEZLEGAREA JOCULUI
DIN TRECUT
t - PAP'M; Z. OLAMDEZ - YROI;
1. NAVA-SAMIE- II; .... ODA- YI- .oaRA;
s.. XI - AR - C - MAR; .. INIL - aEA - TAM:
1. L - PORTAMTA - It a. I!MA - OISTI _ Ta;
.. E - AaR - 1- LUC. 1& eRA" - LUMIMA:
11. AI!R'EME - ETIIt; 11. VUIA - RACHETE.
OR
CUVINTE
n
O

ii
EHNIU
' ..
j
,
I ."
DIALOG CU CITITORII
Primim foarte multe scrisori .
tat fi nesperat de multe, $i nu sintem
1n de a rAspunde cu ace
promptitudine cu care dv. ne scri eti.
Numai la numArul din decembrie (<<Teh-
nlum--70) am primit aproape o mie de
scrisori, cele ma, multe dintre ele soli
citind rAspunsuri amAnuntite speciali
zate, prin particulare. (Spe-
rAm cII. Ia data aparitiei acestui
cei mal multi di rltre d ... . se in
posesia lor.) Nu fns! nici
un moment dialogul intrerupl. Scrie-
ti .. ne din nou. Ne foarte
mult sugestiile ,1 apreclerlJe dv. Suma-
rele revlltel se alcAtuiesc In mare
sur! tn functi e de aceste
Pentru aceasUi rubricA de Kpo,ta re-
am reti nut o parte
din scrisorile de Interes mal larg, ale
clror 8ugestll ,1 conlem-
nlndu-Ie, le punem astfel din nou rn
CttHoriior De asemenea,
a:fn mai pentru
toete scrisorile care, teferindu-se la
contJniJrul .concret at re ... lstei, ne pro-
(-$au solicitA) constructII, scheme
sau teme care - acceptate fi i nd - ni se
pari util si le anuntllm le reeo-
Con
pe care
i Y;'
I - '.
f
;.'.0:.
... -
. ,
bAtrlnete. dreptate ne
cII. pr i ntre cititorii se $ i
constructorli amatori de acum sau
trei decenii , la fel de pasionat.! de
tineri , fn fapt) chiar ,1 azi, dupA atitia
ani. Subscriem observatiei dv. privind
accesi bllitatea a materialelor
destinate. In mod expres, IncepAtorilor.
Pentru avansat i, InsA, nu avem Incolro ...
Trebuie respecte ,i ei titlul de
Reti nem, de asemenea. i-
deea devl zelor aprOXimati ve a-
bordabil e), a listel or de materiale pre-
ci se $1 a indicatiilor practice, de lucru
efecti v. multumim.
TIBERIU VLAD - Constanta. In-
cepi nd cu sftr,ltul: lista cu
temele filatel ice pe care le-ati putea
pregAti pentru noi. Cu preci zarea cA
rubrica noastrA de fil ateHe. pe care o
vom aborda Incepi nd cu m, 311971 , Iti
propune, inai nte de ori ce. i n
tehnica a acestui hob-
by, realmente educati v - In perma-
nentA - modern.
GEORGESCU TU - B,aoov.
multumi m pentru apreci eri si sugestii.
rn mod special Ideea unei rubr ici a i n
venti i lor necesare, a temelor care _i n_
trate In atentia miilor de constructori
amatori, - ar putea sa$i
gAseasd o rezolvare (sau
cel putin o Idee, o un drum care
s6 un colectiv speCializat spre
acea.tI rezolvare) ni se pare excelent6.
PASTRAMAGIU VALENTIN-
Galati- Pentru moment nu avem posi-
bilitatea abordAm racheto, aero
nayo modellsmul. (De altfel, Sport ,1
tehnici. Racheta pionierilor. pu-
blici Indeajuns de muhe materiale de
acest aen.) In ceea ce
pubUcarea sistematici In pagi nile re-
Ifl.iel a unor aparate de mlsurA
control realizabile cu mijloacele dv, -
aCQrd deplin.
PLAYIRKLOCSS GERHARD-
c"r.,u. Vi considerAm cu anticipa-
tie u"ul dintre colaboratorii no,trt viitori
(,1 permanent!) " vi ruglm si trecetI
Pe la redactfe revll1:et
POPA IOAN - IIlvln.'" llem.n,
-- tele ti da18kt constructive ele unei bircl
eu .motor Ie-veti p.utea abl1n numarul
. dIn- mai ar reriatel noastre. AM retinut
temele propUN. de dv. pentru rubrica
"10 '" clutlrR. un mod de .aborda cit
.", .. ,, .. list . 101 p,oocuoll'lle
t.Hnk: .. .port .... 1etIIIto,11Or (It-
rl dutKa lod tematica altor f'ftjMe).
,:P/;iD1llttt ...... - lIuc.:
Ci pubU'clm constructia 'l4iUtU1
, turcunetru fn acea. nu-
rnI< _ . aii PoiIi!f, JIOr!._. ScriOlIne
dIn nou du"' C8't ,_ati.
VARTIE DU.r.r .... - 1I1IC1I,..1i.
.: Paginile ... llteI (ti poD
nu numaI pentru ap" __ de mlaurat:
pe c.,. le .ugeratl In scrisoare). VI
- InvlUlm al ert mIII curfnd pe ta
redactia noaatrl.
HORVATH IOAN - Ocna .M ....
.,..,tru publicare lacltul
tronle.. A,te.,hIm celelalte colaborlrl
prom .... . '. "
.IRA ST.L' - ZlatnL In prMn\o
cloeenului propriu-zis
- dreptate. Nu credem
t"aI ci .xlstenta fn tome" a unor clo--
cana de lipit Ieftine nu ar mal
. juatlUca uneort dificil, al con-
fectiOnAr" 'Cu mlJtoace proprii, acad .
Re1lnem ,. att.tam In
clj1lot.
,..... "'
..
,
SOLDEI PETRE - T.t.onnan. In
privinta rubricii auto - de acord. In
numerele noastre viitoare veti putea
o de perfectionAri, modifi-
cAri. etc., deplin realizabile de
orice automobilist dublat de un
constructor amator. Rachetomodelism
- nu (sau nu chiar In acest
pentru a sprijini concursul Ex-
Terra al Tele ... iziunii publicAm datele
constructive ale unei rachete. In pri -
soneriei cu i nformare vizualA ati
fost anticipat.
PETRE POSTOLEA. Minlventilato-
rul a tncl in nr. 1 pe ianuarie.
Flntlna este ea tn i ntentta
revistei. Celelalte propuneri - Inclusiv
motorul electric - pentru un viitor mai
putin apropiat.
FLOREA ION - Hunedoara. Un
text corect. o eIplicitt. dar mai
ales o lucrare pe care ati $i reallzat-o
In prealabil. Alte nu.
cati-ne InsA, din timp, ce scheme in-
tentiona'i si ne trimiteti pentru a evita
o dublare .
SANTA CORNEL Existent. unor
magazine speciale Tehniumlt pentru
aprovizionare cu piese fi scute a con-
structorilor amatori este un vis prea
frumos ... Ceea ce nu tnseamnA
ci noastre nu vor gAsi
totu$1 mult "teptata receptivitate, con-
rn solutionirl eflelente. In-
stalatla de semnalizare pentru biciclete
pe care ne-a propuneti m.1 poate fi
perfectionatl primi " un rbpuns
prin pottl), VI Includem
printre colaboratorii a,teptim
noi propuneri.
OPREA MIHAI - Bucure,ti. Ele ... iI
nu constituie numai grupul cel ma; Im-
portant de cititori ai revistei noastre, ci
rezerva princi palA
de colaboratori. Deci in
aceastA calitate.
URLAN 'ON - Bucure,ti. uTeh
nium., destinat exclusi ... constructorllor
amatori, poate miri pentru mo-
ment nici numArul de pagi ni niel
frec ... aparitieI. Rubri cile solicitate
insi - cn ,i articolele care par si vA
intereseze - le puteti gAsi ca pInA
acum In revista tehnicb.
GH.I. PETRESCU - Ne am
insu,lt sugestia privind plasarea cu-
poanelor de partlel pare, astfel fnctt al
nu oblige la deteriorarea .. scheme-
lor de care nevoie. In ceea ce pri-
ve,le realizarea micului atelier personal
se pare ci v-am anti cipat Pentru pro-
curarea pieselor deficltare vom ini tia
In curind o mici publicitate-Tehnlum,lt;
In general InsA preferlm ,1 noi schemele
pentru care comertul poate .slgura ne-
ceHrul de piese ,i dispozttive. mul-
pentru recomandari.

In numerele-:-.fitoare sperim si ex-
tindem ari. dialogului cu cititorII prin
publicare. trlml .. de dv.
pe adresa revistei, prin reallzar't mult
loliclta1ef pagini a IdeJl tehnice ,1, In
sflr,tt. prin InttJeree unei rubrici pur
tehnice In ,..plici., Attep1Im ,1 pe
viitor scrisorile dv.
'- D. DORIAN
n numlrul viitor al revistei:
. .
- ,.
.111,. R.COMAN .Dr. m..L FLORU. ""'1'81:; '
HANU ...... M. IVANClOVlCl ....... Y. !AURIC
Blolo& m. MANOJ ...... L MARTIN ..... 1. ,
MIIIAIEScu ...... R. MOSCOVlCl Prof. 1. -
..... D. PE 1 ROPOL FiL
RADU ...... L I\Uom. ...... D. DUcru
VERNBSCU ..... D. ZAMl'lRESCU. Dr.
zAGANBscu. '
, ...
Pr ..: .. dodel. ADltIA!c
PI.7 "'7 ARCADm il