Sunteți pe pagina 1din 3

Motorul electric cu curent continuu

Electricitatea fiind o forma foarte avantajoasa de energie, generatoarele si motoarele electrice au o utilizare foarte larga de la motoare pentru burghie si pana la locomotive. Electricitatea exista la crearea materiei, intrucat materia este formata din atomi, care contin particule incarcat 939r177j e electric, numite electroni si protoni. Vechii greci stiau ca frecand o bucata de chihlimbar cu o bucata de panza, aceasta va atrage obiecte usoare, dar nu aveau o explicatie a acestui fenomen. De fapt, frecarea genereaza electricitate. Materialele neincaracate electric au un numar egal de electroni, incarcati negativ si de protoni, incarcati pozitiv, care se neutralizeza reciproc. Insa prin frecarea a doua materiale, se produce un transfer de electroni de la unul la altul, dezechilibrand incarcarea lor electrica. Spre exemplu, frecarea dintre nori, care sunt generatori naturali, determina incarcarea lor cu energie. Uneori, aerul nu mai serveste ca izolator si atunci electricitatea se scurge pe pamant, provocand fenomenul pe care il cunoastem sub numele de fulger.

Generatoarele de curent continuu Daca un rotor se nvrte ntre doi poli magnetici stationari, curentul din rotor circula ntr-o directie pe parcursul unei jumatati de rotatie si n cealalta pe parcursul celeilalte jumatati. Pentru a produce o trecere constanta, ntr-o singura directie a curentului dintr-un astfel de dispozitiv, este necesara furnizarea unui mijloc prin care curentul rezultat sa aiba acelasi sens pe parcursul ntregii rotatii. La masinile mai vechi aceasta este realizata cu ajutorul unor placute colectoare, un inel de metal mpartit n doua, montat pe axul rotorului. Cele doua jumatati sunt izolate si sunt bornele bobinei. Perii fixe de metal sau carbon sunt tinute pe placutele colectoare n timp ce acestea se rotesc, conectnd electric bobina la fire exterioare. n timp ce rotorul se nvrte, fiecare perie intra n contact alternativ cu placutele colectoare, schimbndu-si pozitia n momentul cnd curentul din bobina si schimba sensul. Astfel circuitul exterior la care generatorul este conectat este alimentat cu un curent continuu. Generatoarele de curent continuu sunt de obicei folosite la tensiuni mici pentru a evita scnteile dintre perii si placute care rezulta la tensiuni mari. Cel mai mare potential obtinut n general de astfel de generatoare este de 1500 de volti. n unele masini mai noi aceasta inversare se face folosind dispozitive electronice de mare putere, cum ar fi de exemplu diode redresoare. Generatoarele moderne folosesc rotoare cilindrice care, de obicei sunt constituite dintr-un numar mare de bobinaje asezate longitudinal n lacasuri speciale si conectate la placute colectoare. ntr-un bobinaj n care este un numar mic de lacasuri, curentul produs va creste si scadea n functie de partea de cmp magnetic prin care rotorul trece. Un bobinaj compus din mai multe segmente si un rotor circular conecteaza n permanenta circuitul aproape constant deoarece ntotdeauna un bobinaj longitudinal se deplaseaza printr-o suprafata cu un cmp magnetic intens. Cmpurile de la generatoarele moderne sunt de obicei din patru sau mai multi poli, pentru a creste marimea si puterea cmpului magnetic. Cteodata poli mai mici sunt adaugati pentru a compensa distorsiunile din fluxul magnetic cauzat de efectul magnetic al rotorului. Motoarele cu curent continuu

Ele pot, de fapt sa fie descrise ca generatoare care "functioneaza invers". Cnd curentul trece prin rotorul unui motor, este generat un cmp magnetic care genereaza o forta electromagnetica, si ca rezultat rotorul se roteste. Actiunea periilor colectoare si a placutelor colectoare este exact aceiasi ca la generator. Rotatia rotorului induce un voltaj n bobinajul rotorului. Acest voltaj indus are sens opus voltajului exterior aplicat rotorului. n timp ce motorul se roteste mai rapid,

voltajul rezultat este aproape egal cu cel indus. Curentul este mic, si viteza motorului va ramne constanta att timp ct asupra motorului nu actioneaza nici o sarcina, sau motorul nu efectueaza alt lucru mecanic dect cel efectuat pentru nvrtirea rotorului. Cnd asupra rotorului se aplica o sarcina, voltajul va fi redus si un curent mai mare va putea sa treaca prin rotor. Astfel, motorul este capabil sa primeasca mai mult curent de la sursa care l alimenteaza, si astfel sa efectueze mai mult lucru mecanic. Deoarece viteza rotatiei controleaza trecerea curentului prin rotor, mecanisme speciale trebuie folosite pentru pornirea motoarelor cu curent continuu. Cnd rotorul se afla n repaus, el, efectiv, nu are nici o rezistenta, si daca voltajul normal este aplicat, va trece un curent mare, ceea ce ar putea avaria periile colectoare sau motorul. Mijloacele obisnuite pentru prevenirea acestor accidente este folosirea n serie a unei rezistente, la nceput, mpreuna cu rotorul, pentru a limita curentul pna cnd motorul ncepe sa dezvolte un curent suficient. Pe parcurs ce motorul prinde viteza, rezistenta este redusa treptat, fie manual ori automat.Viteza cu care un motor cu curent continuu functioneaza, depinde de puterea cmpului magnetic care actioneaza asupra rotorului, ct si de curentul rotorului. Cu ct este mai puternic cmpul magnetic, cu att este mai mica rata rotatiei necesare sa creeze un curent secundar necesar pentru a contracara curentul aplicat. Din acest motiv viteza motoarelor cu curent continuu poate fi controlata prin variatia cmpului curentului. Motoare cu curent alternativ Curen tul alternativ isi schimba de regula directia de 50 sau 60 de ori pe secunda . Unele motoare care functioneaza cu curent alternativ au un rotor alimentat cu curent prin intermediul unui cumutator , la fel ca si in cazul motoarelor cu curent continuu . Insa la majoritatea motoarelor cu curent alternativ , rotorul nu este conectat,motorul functionand in acest caz pe baza unui principiu numit inductie . Curentul alternativ care circula prin fluxurile statorului producun camp magnetic , ca si cel produs de rotirea unui magnet permanent . Acest camp mobil produce un camp in fluxurile rotorului,magnetizandu-l . Astfel , el se roteste , din cauza respingerii polilor sai de actre campul magnetic care il inconjoara .Rotorul poate fi prelucrat din bare de cupru sau de aluminiu , conectate la capete la doua inele metalice . Ansamblul rotorului seamana cu o cusca , motiv pentru care acestui tip de motor i se mai spune si motor-cusca de veverita.

Motorul electric. Definitie. Randament.

Caracteristica mecanica.

Masina electrica poate fi definita ca fiind o masina, in general rotativa, care converteste puterea electrica in putere mecanica sau invers.Ea poate functiona in regim de motor, de generator sau de frana electrica.In regim de motor masina primeste putere electrica si furnizeaza, la arbore, putere mecanica. Generatorul realizeaza conversia inversa, din putere mecanica in putere electrica. Frana electrica este acel regim de functionare in care masina primeste atat putere electrica cat si putere mecanica, pe care le transforma, in cea mai mare parte, in caldura, furnizand la arbore un cuplu opus miscarii.In cele ce urmeaza se vor face referiri la cazul motoarelor electrice. Aceatea pot fi grupate in urmatoarele categorii: - motoare de curent continuu; - motoare de curent alternativ. Cele de curent alternativ, la randul lor, se clasifica in : - asincrone ; - sincrone. Procesul de conversie al energiei este insotit de aparitia unor pierderi,p, in interiorul motorului. In functie de acestea se defineste randamentul,,'' :

unde,,P1'' este puterea electrica primita de motor iar,,P2'' puterea mecanica transferata transmisiei in figura de mai jos:

Semnificatiile puterilor P1 si P2. In principal, intr-un motor electric pot aparea urmatoarele categorii de pierderi: - pierderi in infasurari ; - pierderi in miezul feromagnetic (datorate fenomenului de histerezis si curentilor turbinari) ; pierderi mecanice si de ventilatie (datorate frecarilor partilor in miscare cu aerul, frecarilor din lagare etc.).