Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

PROIECT DE CERCETARE METODE SI TEHNICI DE CERCETARE

Prof.Coord. MARIAN BURCEA

Student:MITRU ADRIANA Grupa 304 Anul III

n acest proiect ne propunem s analizam modul n care aceasta evolue i pune amprenta asupra comportamentului de cumprare a detergenilor pentru articole textile . Ipotezele trebuie s fie testabile, specifice i precise, s conin formulri clare, s numeasc variabile i s descrie relaiile care se stabilesc ntre ele.Potrivit lui S. Chelcea (2001), ipotezele trebuie s ndeplineasc 10 condiii pentru a fi valide: generalitatea,complexitatea,specificitatea,determinarea,falsificabilitatea,testabilitatea, predictivitatea,comunicabilitatea,reproductibilitatea i utilitatea. 1.Generalitatea se refer la faptul c o ipotez trebuie formulat astfel nct relaiile dintre variabile s fie adevrate indiferent de condiiile spaio-temporale. 2.Complexitatea se refer la numrul de variabile care sunt cuprinse ntr-o ipotez.Ipotezele de nivel 1 au doar dou variabile corelate, ipotezele de nivel 2 au trei variabile corelate;se poate merge pn la ipoteze de nivel 3, cu patru variabile corelate. 3.Specificitatea privete numrul de valori pe care le pot lua variabilele respective,valorile putnd fi extremizate (prezent-absent) sau pe un continuum ntre extreme. 4.Determinarea privete obiectivitatea ipotezei respective, n sensul c nu putem enuna o relaie ntre dou variabile dintre care una este imposibil de evaluat. 5.Falsificabilitatea privete formularea enunului ipotetic n aceast privin vorbim despre ipotezele de tipul "i da, i nu". 6.Testabilitatea se refer la condiiile de verificare a ipotezei, n sensul c, cu ct o ipotez este mai concret, cu att ea poate fi verificat mai uor. 7.Predictivitatea se refer la faptul c o ipotez are funcia de a descrie i explica anticipativ procesele, relaiile, evenimentele psihice. 8.Comunicabilitatea privete formularea enunului: enunul unei ipoteze trebuie s ndeplineasc condiii de inteligibilitate, astfel ca ea s fie decodificat identic att de cel ce o formuleaz, ct i de cel ce o citete. 9.Reproductibilitatea se refer la posibilitatea de a repeta un demers de cercetare, adic posibilitatea de re-validare a ipotezei de ctre ali cercettori. 10.Utilitatea se refer la faptul c o ipotez, prin confruntarea cu realitatea, poate fi total validat, parial validat sau invalidat. Infirmarea unei ipoteze nu nseamn neaprat c acea ipotez este eronat.

Pentru a fi corecte, ipotezele de cercetare trebuie s fie:operaionale,riguroase, spresupun un grad de originalitate i s fie verificabile. Caracterul operaional presupune c ipotezele trebuie s precizeze activitile sauoperaiile concrete care trebuie efectuate pentru a vedea dac evenimentele psihice presupuse aulor. n cercetarea lui Bandura, modelul de imitat ia forma comportamentelor reale. Ipotezele sunt operaionale pentru c descriu aciunile care declaneaz un comportament. Caracterul riguros presupune cerina de a nu te hazarda prin ipotez s precizezi clar,cantitativ gradul de apariie al unei variabile. Bandura nu precizeaz dac comportamentelecaracterizate ca fiind imitative ale agresivitii imaginilor sunt de trei ori mai puternice dect celecaracterizate ca fiind non-imitative. Originalitatea presupune ca informaiile propuse de o ipotez trebuie s fie o achiziieoriginal, dar valid pentru tiin. Bandura a vrut s mbogeasc teoria nvrii prin imitaie is pun n discuie teoria catharsis-ului. Caracterul verificabil presupune c un enun trebuie s fie confirmat ntr-o oarecare msur de ctre datele de cercetare Obiective si ipoteze ale cercetarii Comportamentul consumatorilor privind cumpararea si utilizarea detergentilor pentru articole textile; Modalitati de curatare a articolelor textile; Dotarea gospodariei cu masini de spalat; Frecventa de spalare; Produse utilizate pentru curatarea articolelor textile; Detergentii folositi si motive de utilizare a acestora; Marca preferata de detergent; Determinarea importantei pe care o au unele vicii de calitate n recumpararea unui anumit detergent; Obiceiuri de cumparare; Cine cumpara de obicei detergenti n cadrul familiei; Frecventa de cumparare a detergentilor pentru articole textile si cantitatea cumparata odata; Locul de cumparare si motivatia alegerii acestuia; Implicatii psihologice ale pretului asupra comportamentului de cumparare a detergentilor pentru articole textile; Determinarea pretului de referinta caracteristic fiecarei consumatoare; 3

Determinarea pretului psihologic optim al detergentilor pentru articole textile; Determinarea cunoasterii pretului la detergentii cumparati si utilizati; Existenta legaturii dintre pretul si calitatea detergentilor; Reactiile consumatorilor la cresterea preturilor detergentilor utilizati n prezent; Influenta publicitatii asupra alegerii si cumpararii detergentilor pentru articole textile; Intentii de viitor n privinta cumpararii si consumului de detergenti pentru articole textile . Universul anchetei n conformitate cu scopul cercetarii, cercetarea implicatiilor psihologice ale preturilor asupra comportamentului de cumparare a detergentilor, colectivitatea generala este formata din cumparatorii de detergenti din Bucuresti. Dat fiind specificul acestor produse, unitatea de cercetare va fi reprezentata de gospodarie, ca un cadru de utilizare a acestora, iar unitatea de sondaj va fi reprezentata de " stapna " gospodariei, deoarece, de obicei, ea este cea care cumpara detergenti si numai ea este cea care-I utilizeaza . Aceasta afirmatie poate avea valoare de regula, exceptiile fiind foarte rare si nesemnificative .

Nume................................. Prenume................................. Ocupatia................................. CHESTIONAR

1. Ce fel de detergeni de rufe folosii de obicei, dup forma de prezentare? (ncercuii un singur rspuns) a) solizi b) lichizi c) nici un fel (se trece la ntrebarea nr. 13) 2. Ce fel de detergent folosii? (ncercuii un singur rspuns) a) detergent manual b) detergent automat 4

3.Ce tip de detergent de rufe cumprai? (ncercuii cte rspunsuri dorii) a) detergent normal b) detergent cu balsam c) detergent cu nlbitor d) altul (Care?)________________ 4. Care este motivul pentru care cumprai detergeni de rufe? a) pentru nmuiere i presplare b) pentru splri fine c) pentru splri grele 5. Care este frecvena cu care cumprai detergeni de rufe? a) o dat pe sptmn b) o dat la dou sptmni c) o dat pe lun d) la 2-3 luni e) la un alt interval (Care?)_________________________ 6. Ce mrci de detergeni de rufe ai folosit n ultima perioad? ( ncercuii cte rspunsuri dorii) a) Ariel b) Omo c) Persil d) Tide e) Dero Surf f) Bonux g) Bona h) Fax i) Savex j) Alta ( Care?)____________________ 7. Suntei clientul fidel al unei mrci anume de detergent? a) da (Care?)____________(de ce?)_________________________________ b) nu 5

8. n ce cantitate cumprai detergentul de rufe? a) sub 1 kg b) 1 2 kg c) peste 2 kg d) alte cantiti (Care?)___________ 9. De unde cumprai n mod obiniut detergentul de rufe? a) supermarket b) magazin mixt c) magazin de produse chimice d) chioc e) alt loc (Care?)_______________ 10. Ct de importante sunt pentru dumneavoastr urmtoarele criterii atunci cnd alegei un detergent de rufe? Criteriul Preul Marca Ambalajul Mirosul Aspectul (solid sau lichid) Publicitatea Promoiile Puterea de splare Puterea de nlbire Puterea de spumare 11. Care sunt opiniile dumneavoastr fa de urmtoarele afirmaii? Afirmaia 11.1 Pe pia exist o gam variat de detergeni de rufe 11.2 Promoiile v influeneaz decizia de 6 Acord total Acord Indiferen Dezacord Dezacord total Foarte important Important Aa i aa Puin important Foarte puin important

cumprare 11.3 Promovarea unei mrci de detergent v determin s cumprai acea marc 11.4 Pentru a face economii e preferabil s speli manual 11.5 Raportul calitate pre v influeneaz decizia de cumprare

12. Deinei main de splat? a) da b) nu 13. n ce mediu locuii? a) urban b) rural 14. Vrsta: a) sub 20 ani b) 20 35 ani c) 36 50 ani d) peste 50 ani 15. Care este venitul dumneavoastr net lunar? a) sub 400 lei b) 400 800 lei c) 800 1200 lei d) peste 1200 lei e) nu rspund 16. Care este ocupaia dumneavoastr? _____________________________________ 7

CONCLUZII 1) 58 % dintre respondente curata articole textile numai n cadrul gospodariei, indiferent de natura acestora . Serviciile sunt folosite de 3 % dintre respondente, iar 21 % sunt ajutate de catre o alta persoana n realizarea acestei activitati, de regula mama .

2)

Dotarea cu masini de spalat

n cadrul subesantionului analizat, gospodariile sunt dotate ntr-un grad de 88 % cu masini de spalat - 57 % neautomate si 31 % automate - si doar 12 % nu au masina de spalat . Gradul de dotare cu masini de spalat este determinat de ncadrarea ntr-o categorie sau alta de venit, acesta crescnd odata cu cresterea venitului, pe seama descresterii numarului de masini de spalat neautomate n favoarea celor automate. Folosirea sau nu a unui anumit tip de masina de spalat determina utilizarea unui anumit tip de detergent ( pentru spalari manuale si masini neautomate, respectiv automate ).

3)

Frecventa

n gospodariile care nu dispun de o masina de spalat, indiferent de tipul acesteia, se spala de cel mult trei ori pe saptamna n 10 din 12 cazuri . n cele dotate cu masina de spalat n 16 % din cazuri nu se spala manual deloc . Combinatia cea mai frecvent ntlnita este : odata cu masina si de cel mult doua ori cu masina si manual ( 48 de cazuri din 100 ) . 4) Produse utilizate Detergentii sunt folositi la orice spalare n proportie de 98 % si 2 % numai la anumite spalari, n schimb sapunul de rufe nu este folosit niciodata n 35 de cazuri, iar nalbitorii n 19 cazuri .

5)

Detergentii

folositi si motive de folosire Cele mai folosite marci detergenti ultima luna de n au

fost desemnate ca fiind : Ariel ( n cele doua variante ale sale ) n 46 % din cazuri, Bona Prima n 39 % din cazuri si Tide n 38 % din cazuri . Deci, n 3 din 8 cazuri ( 37 % ) sunt folositi detergenti ai firmei Procter & Gamble ( Ariel, Perlan Bonux, Tide ), n timp ce detergentii Dero-Lever ( Omo, Bona Prima, Dero Activ ) doar n 3 din 13 gospodarii ( 23 % ), iar detergentii firmei Henkel n 3 din 44 gospodarii ( 6,75 % ) . n concordanta cu marcile de detergent pe care fiecare consumatoare le utilizeaza, a rezultat ca faptul ca "spala bine" este precumpanitor . Urmeaza faptul ca "are ncredere n calitatea lui" ( 4,46 %) si ca i "place mirosul sau" . Ultimul motiv ar fi ca "protejeaza culorile" .

6)

Marca preferata Procter &

70 % din intervievate prefera detergentii Gamble si numai 24 % pe cei Dero-Lever . Pe primul loc se afla Ariel cu 48 % din raspunsuri, urmat de Tide cu 20 % si Bona Prima cu 11 % . 7) Cine cumpara Gospodinele cumpara, ele nsale, detergenti n proportie de 79 % , n timp ce numai sotul sau numai copii cumpara n 11 % din cazuri, iar o alta persoana n 10 % din cazuri . 8) Frecventa si cantitatea

cumparata/luna n 91 % din cazuri nu se cumpara mai mult de 2 cutii de detergent odata pe luna . n ceea ce priveste frecventa de cumparare, este de mentionat faptul ca se prefera a se cumpara de doua ori pe luna cte o cutie ( 27 % ) , fata de o data pe luna cte doua cutii ( 6 % ) . Pentru subesantionului cercetat, cantitatea de detergent cumparata ntr-o luna nu este asa cum ar fi de asteptat , dependenta de marimea familiei . S-a demonstrat ca nici marimea familiei si nici venitul nu influenteaza semnificativ cantitatea de detergent cumparata, diferentele ce au aparut fiind determinate de variatiile de esantionare . 9) Locul de cumparare si motivul alegerii acestuia

10

Doi cumparatori din trei cumpara detergent din en-gros-uri pentru ca preturile sunt mai reduse . n 21 % din cazuri sunt preferate pietele dar din comoditate ( se cumpara detergenti cu ocazia altor cumparaturi ) .

10) Putem

Viciile de calitate vorbi de trei tipuri de

consumatori : -care nu au gasit pna acum vicii de calitate folosesc, -care au gasit si au schimbat detergentul respectiv; -care indiferent de viciile gasite nu au renuntat la acel detergent . 11) Pretul de referinta S-a verificat ca pentru subesantionul cercetat nivelul pretului de referinta nu este influentat semnificativ nici de venit, nici de gradul de pregatire . la detergentii pe care-I

Ocupatia respondentei Muncitor salariat cu studii medii salariat cu studii superioare patron (comerciant) liber profesionist Student somer Casnica Pensionara 12 31 21 3 0 9 5 8 11

11