Sunteți pe pagina 1din 7

Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor 1.Cine sunt geto dacii?

Sunt un popor de origine indo europeana,reprezentatnd partea nordica a tracilor.In izvoarele istorice grecesti apar sub numele de geti,iar in cele romane ca daci,de fapt ei alcatuiesc un singur popor,iar geograful antic Strabon arata ca getii si daciivorbesc aceeasi limba. Prima mentiune a geto-dacilor o avem de la Herodot(parintele istoriei),care vorbea despre expeditia imparatului persan Darius I impotriva scitilor din Nordul Marii Negre,din 514 i.Hr.El spunea ca inainte de a ajunge la Nistru,Darius i-a biruit mai intai pe geti macar ca ei sunt cei mai drepti si mai viteji dintre traci. Geto-dacii erau organizati in triburi si uniuni tribale conduse de sefi militari si aveau drept centru o asezare fortificata a carei denumire se termina de regula in dava(loc intaritcetate:Buridava,Sucidava,Capidava).Dintre triburile geto-dace amintim:burii,carpii,costobocii,dacii mari. Geto-dacii au creat o civilizatie infloritoare dovada fiind descoperirea a numeroase:arme si unelte din fier,obiecte de uz casnic,ceramica foarte variata din care nu lipseau ciupurile si ceasca dacica. Se adanceste stratificarea sociala,societatea fiind impartita in:aristocratia militara si sacerdotala(tarabostes,pileati) si membrii de rand ai societatii,producatorii liberi(comati). In sec.VII-VI i.Hr grecii au intemeiat pe litoralul Marii Negre trei colonii:Histria(sec. VII i.Hr),Tomis si Callatis(sec. VI i.Hr).Aceste colonii grecesti au devenit centre economice importante,ele aducand o cultura si o civilizatie superioara.Existau numeroase ateliere mestesugaresti,se batea moneda proprie din argint si bronz. Au existat relatii pasnice cu alte popoare:imprumuturi culturale de la celti(metode de prelucrare a fierului),de la sciti si persi (metode superioare de prelucrare a metalelor pretioase-aur,argint)si de la greci(alfabetul,moneda,roata olarului,elemente de arhitectura).Au existat si momente de conflict,militare: in cazul expeditiei persane din 514 i.Hr condusa de Darius I,regele Persiei,cand getii din Dobrogea se opun persilor;in 335 i.Hr cand are loc expeditia lui Alexandru Macedon(Dobrogea-Nordul Dunarii). In sec.I i.Hr vine la conducerea geto-dacilor Burebista(82-44 i.Hr).El a creat un stat puternic fiind ajutat de marele preot Deceneu.Cei doi elaboreaza reforme si deasemenea realizeaza unificarea triburilor geto-dace,atat pe cale pasnica(abstinenta si ascultare de porunci,taierea vitei-de-vie) cat si pe cea a armelor .Unificarea a fost favorizata de pericolul roman precum si de cel al celtilor din Slovacia. Burebista isi avea resedinta la cetatea Costesti,iar ca centru fortificat ,de pe malul Gradistei,Sarmizegetusa. In ce priveste politica externa ii infrange pe celti in jurul anului 60 i.Hr,iar in 55 i.Hr cucereste cetatile vest-pontice stapanind litoralul pontic de la Olbia pana la Apolonia.In 48 i.Hr are loc batalia de la Pharsalos(Pompei vs Cezar) unde participa alaturi de Pompei ce ii promite recunoastere asupra cetatilor grecesti.In 44 i.Hr Burebista este asasinat.Dupa moartea lui statul dac se faramiteaza in mai multe mici regate dintre care un mic nucleu in zona muntilor Orastie. Statul dac era o monarhie militara cu caracter teocratic. Dupa Burebista la conducere vin numerosi regi,dintre care il amintim pe Decebal,care a facut foarte multe pentru statul dac

Politica externa a statului dac se bazeaza indeosebi pe razboaiele cu romanii.Duras deschide ostilitatile cu romanii,iar imparatul Domitian obtine victoria de la Tapae,in anul 86 d.Hr si pierde in 87 d.Hr. In anul 87 d.Hr Duras l-a numit succesor la tron pe nepotul sau Decebal si l-a rugat sa participe la aceste lupte.In 89 d.Hr se incheie pacea dintre daci si romani,favorabila dacilor care primeau arme si despagubiri de razboi.Pentru romani a fost considerata cea mai rusinoasa pace incheiata de acestia.Statul dac atinge in timpul lui Decebal(87-106 d.Hr) un inalt nivel de dezvoltare economica si spirituala.Decebal consolideaza statul si completeaza sistemul de fortificare din zona muntilor Orastiei unde cetatile Capilna,Blidaru,Piatra Rosie si Costesti aveau ca scop apararea capitalei Sarmizegetusa.In 98 imparat al Romei ajunge Traian(97-117 d.Hr),care urmarea sa cucereasca Dacia.Prin urmare au avut loc doua razboaie daco-romane,101-102 si 105-106. In primavara lui 101,Traian trece Dunarea in Banat si se indreapta spre Sarmizegetusa.Lupta are loc la Tapae,romanii ies invingatori. In iarna lui 101-102 Decebal ataca cetatile romane de la Dunare,iar in primavara lui 102 romanii reiau ofensiva,ajungand pana in fata Sarmizegetusei.Decebal cere pace,o pace foarte grea pentru daci.Conditiile pacii nu sunt respectate de Decebal.In 103 arhitectul Apolodor din Damasc construieste podul de la Drobeta Turnu Severin.In105 Traian reia razboiul,avand loc lupte crancene,iar romanii asediaza Sarmizegetuza si dacii sunt infranti. Decebal se refugaiza in munti,dar este urmarit si se sinucide. Dupa 106 o parte a Daciei devine provincie romana.Dacia Romana devine provincie imperiala fiind condusa de un guvernator numit Legatus Augusti pro-praetore .Capitala se afla la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.Traian nu a cucerit toata Dacia:Crisana,Maramures, Nordul si Centrul Moldovei raman libere. 2.Romanizarea Procesul de romanizare este procesul de simbioza si sinteza etnolingvistica si culturala intre poporul roman si cel autohton(daci).Acest proces s-a desfasurat in mai multe etape: 1.sec.I i.Hr sec.I d.Hr-etapa preromana(schimburi economice),etapa de contact, cunoastere intre cele doua civilizatii,preromanizarea 2.106-271 romanizarea oficiala,271-275-retragerea aureliana(retragerea armatei si a administratiei romane-cauze:criza Imp Roman din sec al III-lea datorita instabilitatii politice si a migratiilor barbare;consecinte:Dacia a fost atacata de valuri de populatii migratoare si a avut loc rularizarea societatii) 3.sec.III-sec.VIII-postromanizarea,romanitatea se mentine extinzandu-se si asupra teritoriilor locuite de dacii care n-au intrat sub stapanire romana Factori: a)Administratia: unul dintre cei mai importanti factori in invatarea limbii latine.In provincia Dacia a fost o administratie romana,vorbitoare de limba latina,contribuind la invatarea acesteia de catre autohtoni. b)Armata: a fost foarte numeroasa in Dacia,ajungand la aproximatic 50000 militari. Militarii romani,cantonati in castre(ta bere fortificate),erau prezenti pe intreg teritoriul provinciei Dacia.Prin numarul lor mare,militarii au avut un rol important in romanizare. Legiunea a XIII-a Gemina,Legiunea a V-a Macedonica

c)Veteranii: romanii,stiutori de carte si vorbitori de limba latina, care dupa ce terminau stagiul militar de 25 de ani,primeau pamant in provincia in care se aflau si pe care au aparat-o ca militari d)Urbanizarea:a fost foarte intensa:orasele romane din Dacia faceau parte din cele doua categorii: colonia:Ulpia Traiana,Napoca si municipia:Porolisum acestea au avut un rol insemnat in raspandirea culturii si civilizatiei romane. In mediul rural,colul orasului a fost indeplinit de conacul stapanului roman(Villa rustica) e) Economia:Dacia a fost integrata in sistemul economic roman si prinsa intru-un intens schimb de produse cu Roma si provinciile Imperiului,gratie unui sistem de drumuri temeinic construite de inginerii romani. f) Colonistii:colonizarea a fost o actiune dirijata de statul roman,Acestia au fost foarte numerosi,fiind adusi din intreaga lume romana,avand un rol decisiv in procesul de romanizare (Eutropius:din toata lumea romana pentru popularea oraselor si cultivarea ogoarelor). g)Religie:in Dacia Romana a fost foarte diversificata prin numarul foarte mare al divinitatilor si originea lor.Fenomenele cunoscute sub numele de sincretism religios (contopirea mai multor zeitati) si interpretatio romana(adorarea sub nume romane a unor zeitati dacice)au permis triumful zeitatilor romane. h)Dreptul: legile romane,si mai ales Constitutio Antoniniana(212 d.Hr),au avut un rol important in formarea modului de a gandi si a actiona al populatiei daco-romane.Normele dreptului roman se vor regasi in dreptul romanesc de mai tarziu. i)Cultura:a avut un rol decisiv in romanizarea Daciei.Limba latina a asigurat comunicarea dintre bastinasi si romani.Invatarea limbii latine este probata in Dacia de numeroase descoperiri de inscriprii,tablite cerate cu elemente de scriere si calcule aritmetice.Arta romana provinciala s-a impus peste tot in Dacia. 3.Etnogeneza Procesul de formare a unui popor si a unei limbi Etape: a)Romanizarea dacilor-prima asimilare(sinteza daco-romana),care a fost posibila datorita colonizarii Daciei,continuitatii dacilor sub stapanire romana si datorita simbiozei daco-romane -dacii invata limba latina -descoperirea a mii de inscriptii latinesti -latinizarea numelor -crestinismul este un factor al romanizarii(crestinare masiva in sec.IV-V,continua in sec. VI-VIII) -crestinarea daco-romanilor reprezinta marturia solida a dainuirii masive a bastinatior latinofoni in Dacia postromana -raspandirea crestinismului in limba latina la nord de Dunare demonstreaza romanizarea ireversibila a dacilor si continuitatea daco-romanilor Dovezi:- inscriptia de pe donariul de la Biertan-Ego Zenovius Votum posium -inelul de la Micia -basilica de la Sucidava,Tomis b)A doua asimilare-asimilarea migratorilor(sec.III-VIII) -uniformizarea culturii materale de factura romanica

-poporul slav este cel care va cristaliza limba romana avand cea mai mare contributie in procesul de etnogeneza(in 602 limesul dunarean al Imperiului Bizantin a fost definitiv strapuns si slavii din regiunile nord-dunarene au navalit in S Dunarii,s-au stabilit acolo si au asimilat populatia bastinasa;grupurile de pastori s-au regrupar in zonele montane si istoriaii consemneaza ca fiind vlahi sau aaromani.) -la sud de Dunare majoritatea populatiei romanice este asimilata de slavi -la nord de Dunare populatia romanica mai numeroasa asimileaza elementele slave ramase Elemente Poporul roman este un popor neolatin,ca si spaniolii,francezii,portughezii,italienii, francezii.El reprezinta ramura romanitatii orientale si are la baza: -substratul dacic-reprezentat de autohtonii geto-daci(160 de cuv: barza,varza,mazare, mos,copil,baiat,vatra,caciula) -stratul latin(60% fondul principal de cuvinte si structura gramaticala ale limbii romane ) -adstratul slav 20% Procesul de etnogeneza s-a sfarsit in sec VIII d Hr.Primele cuvinte romanesti(au aparut in sec VI d Hr)-Torna,torna fratre! 4.Romanitatea romanilor Este o sintagma ce presupune descendenta noastra latina,continuitatea si unitatea de viata;dobandirea constiintei originii noastre latine, Romanii in izvoarele istorice medievale timpurii sunt amintiti cu termenul de valahi,vlohi,vlahi.olahi-desemneaza o populatie neslava,deci de origine latina. 5.Izvoare istorice medievale timpurii Sec VII-cea dintai atestare a elementului romanic la nord de Dunare in izvoarele medievale,figureaza intr-un tratat militar bizantin Strategikon -realizat de mpratul Mauriciu. Documentul reprezint prima atestare documentar a populaiei de la nordul Dunrii, denumit cu termenul de "romani". Sec.al X-lea-Constanti al VII-lea Porfirogenetul in Despre administrarea imperiului mentioneaza populatia romanica: acestia se mai numesc si romani pentru ca au venit din Roma si poarta acest nume pana in ziua de astazi -denumeste populatia romaneasca atraveche-romani,iar pe bizantini-romei Sec.XIII-Cronicile maghiarilor Anonymus Gesta hungarorum furnizeaza informatii despre starile de lucruri gasite de unguri la patrunderea lor in teritoriile locuite de romani,fara ton de ostilitate data de romani. -in Pannonia la venirea ungurilor erau:blachi,slavi,bulgari;in Ultransilvania Tuhutum il infrunta pe un oarecare blac Gelu. 6.Izvoare istorice medievale a) Straine Primul umanist italian Poggio Bracciolini-care afirma continuitatea elementului roman in Tarile Romane locuite de o populatie romana de la Traian incoace si latinitatea limbii romane,pentru prima data argumentat cu probe culese direct din spatiul romanesc

-umanistii italieni:Eneea Silvio Piccolomini,Johannes Leunclavius,Antonio Bonfinius:afirma autohtonia romanilor,latinitatea limbii,descendenta romana; -dornici sa cunoasca poporul roman care daduse mari luptatori antiotomani -trezirea constiintei contemporanilor pentru apararea civilizatiei antiotomani b)Romanesti Nicolaus Olahus(sec al XVI-lea)este primul roman ce sustine unitatea de neam,limba a romanilor,mentionand in lucrareaHungariaca romanii din Moldova,Tara Romaneasca si Transilvania sunt descendentii colonistilor romani. Grigore Ureche cronicar umanist moldovean in Letopisetul Tarii Moldovei-afirma romanitatea romanilor demonstrata de latinitatea limbii romane:asemanarea dintre cuvintele romanesti si cele latinesti,constiinta originii comune a romanilor din Transilvania,Moldova,Tara Romaneasca-de la Ram ne tragem Miron Costin cronicar moldoveam care a acordat o atentie deosebita originii romanilorlucrarea De neamul moldovenilor este consacrata originii romanilor -popularea Daciei cu colonisti din Italia -provincia nu e parasita de toti locuitorii -latinitate dovedita de limba si numele dat de straini si de romani 7.Politizarea ideii romanitatii romanilor -in sec al XVI-lea domnia lui Mihai Viteazul a marcat o epoca in istoria romanilor si in cea a ideii romanitatii -i-a facut cunoscuti pe romani in intreaga Europa datorita victoriilor sale asupra turcilor si tatarilor,dar a atras ostilitatea nobilimii maghiare; cronicarii maghiari dupa moartea sa au contestat originea romana a romanilor Sec.XVI-Szamoskozy Istvan anterior domniei lui Mihai,afirma ca romanii sunt urmasii colonistilor romani,ulterior-afirma ca romanii nu sunt urmasii colonistilor adusi de Traian,romanii sunt mutati la sud de Dunare 8.Etnogeneza romaneasca intre stiinta si politica a)Teoria autohtoniei:conform careia vatra de formare a limbii si a poporului roman corespunde spatiului carpato-danubiano-pontic si ca a urmat acelasi proces ca si in cazul popoarelor neolatine. b)Teoria imigrationista(teoria roesleriana)- in sec al XVIII-lea Sulzer inventeaza teoria originii noastre sud-dunarene,teorie sistematizata un secol mai tarziu de Robert Roesler in lucrarea Studii romanesticare a dezvoltat teoria imigrationista.In esenta,prin aceasta teorie se sustine ca romanii s-au format ca popor la sud de Dunare si au trecut la nord la inceputul Evului Mediu,gasindu-i aici pe maghiari si secui. Teoria a fost combatuta inca de la inceput de reprezentantii Scolii Ardelene( Samuil Micu,Petru Maior,Gh Sincai) care au afirmat cu tarie originea pur romana a poporului roman si continuitatea.Sustinerea teoriei originii pur latine a romanilor este o exagerare menita sa evidentieze nobletea romanilor. * Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae se sutine originea latina a romanilor (din latin, nsemnnd Petiia Valahilor din Transilvania) este numele a dou memorii naintate de liderii naiunii romne din Transilvania mpratului Leopold al II-lea al Sfntului Imperiu Roman.

Primul Supplex a fost trimis n martie 1791 de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea Supplex, o versiune mult largit i argumentat a primului, a fost naintat Curii din Viena pe 30 martie 1792 de ctre Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, i de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei. Documentul a fost redactat de cei mai nsemnai reprezentani ai naiunii romne din Transilvania (n cea mai mare parte clerici ai Bisericii Romne Unite cu Roma): Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe incai, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Mehe i, Ioan Budai Deleanu, Ioan Para etc. Cererile Supplex-ului erau structurate n jurul ctorva idei, corespunznd doleanelor laicilor i clericilor romni: 1.ca numirile odioase i pline de ocar: tolerai, admii, nesocotii ntre stri i alte de acest fel, care ca nite pete din afar, au fost ntiprite fr drept i fr lege (pe fruntea naiunii romne), acum s fie cu totul ndeprtate, revocate i desfiinate (reintegrarea romnilor ca naiune de drept n Transilvania) 2.naiunea romn s fie repus n folosina tuturor drepturilor civile i regnicolare (restituirea drepturilor istorice vechi medievale) 3.clerul acestei naiuni credincios bisericii orientale s fie tratat n acelai fel ca i clerul naiunilor care alctuiesc sistemul uniunii (egalitatea clerului) 4.la alegerea slujbailor i deputailor n diet ... s se procedeze n chip just, n numr proporional cu aceast naiune (reprezentare proporional n diet i funcionrime)* B.P.Hasdeu(1860) intr-un studiu afirma ca in limba romana cele mai multe cuvinte care circula sunt latine;el combate teoria originii pur latine a poporului roman aducand argumente cu privire la prezenta elementului autohton,geto-dacii. A.D.Xenopol da,spre sfarsitul secolului al XIX-lea cea mai ampla replica teoriei lui Roesler, avand argumente istorice,lingvistice,logice -elementul tracic reprezinta baza etnica a poporului roman -peste aceasta baza se suprapune elementul roman -dintre migratori,slavii au avut o influenta mai puternica asupra limbii romane -poporul roman este o imbinare a elementelor tracic,roman,slav,din care cel roman este predominant si da poporului nostru caracterul unei nationalitati romanice -arheologia,toponimia,hidronomia aduc dovezi incontestabile ale continuitatii dacilor si daco-romanilor August Treboniu Laurian este reprezentatntul cel mai de seama al curentului latinist,caci el spune ca istoria noastra incepe de la fondarea Romei. Sec.al XX-lea:lucrari stiintifice care dovedesc netemeinicia teoriei roesleriene: Vasile Parvan in lucarea Inceputurile vietii romane la gurile Dunariiaduce argumente arheologice in favoarea latinitatii poporului roman. Nicolae Iorga in lucrarea Istoria romanilorrealizeaza o ampla documentatie pe baza izvoarelor si in contextul istoriei europene in favoarea latinitatii si continuuitatii romanilor. Gh Bratianu:in lucrarea O enigma si un miracol istoric:poporul romanevidentiaza ca romanitatea romanilor si continuitatea sunt probleme realie si nu miracole. Lucian Boia in lucrarea Istorie si mit in constiinta romaneasca sustine ca singura raportare incontestabila la origini este oferita de limba-esenta romanica a limbii romane,la care se adauga si numele de roman inclina balanta spre romani.

negarea continuitatii romanesti si audcerea romanilor la sud de Dunare a corespuns evident obiectivelor austro-ungare in sec.XVIII-XIX,continuand sa fie un punct de dogma in istoriografia maghiara de astazi,cu scopul de a asigura primatul cronologic in Transilvania