Sunteți pe pagina 1din 22

.

-

i .,
I in
! U. : ;
' " . /", ; _ __ -l
Pentru o anume simplificare s-a
semnalului n
patru subgame, anume 20 - 200 Hz,
200-2 000 Hz, 2-20 kHz 20-
200 kHz (deci toate n raportul I : 10),
alegerea subgamei dorite
' din comutatorul dublu K.
Reglajul fin al nt r-o
se face din
dublu pe ax de 2 x 10 k!l.
__
Liniaritatea a mplitudinii semna-
lului sinusoidal se cu un
termistor Th montat n emitorul
tranzistorului TI ' acestui
termistor la temperatura de 25C
este de 1 500-2 ()()() !l. Tranzi sto-
rul T, este de tip OC 45, P 403 sau
EFI' 317. Tranzistorul T, este de
tip npn pnt fi folosite OC 140,
MP 111 sau similar. Celelalte
tranzistoare folosite ca amplifica-
toare snt de tip pnp. din care T J
" 'e ve 41 , MP 39 sau EFf
iar T. este OC 71 . MP 42, EFI' 319.
100 {l din emitorul tra nzistoJ:ului T
3

ce voltmetrul electronic va
a vea indicatia 1 V. Potentiometrul
de 100 n se n aceasti
apoi nivelul Ia ntre valoarea O
1 V se regleazA din
trul de 1 lea, montat n emitorul
tranzistorului T 4 ' Acest
metru are axul cu buton.
. Pe butonul se fixea-
un ac indicator, iar pe panoul
frontaI se trec repere cu valori ale
nivelului de n puncte
discrete cu voltmetrul electronic

I
nlii'
l' '1
,,! 1', 1

Verificarea unor montaie electronice cu ajutorul
osci lografului catodic irr.pune de cele mai muhe
ori utilizarea -unor semnale de sub
de impulsuri dreptuughiulare. Desigur. sint nece-
sare impul suri of cu
mai dar pentru complexe n
receptoa re 1V, respectiv pent ru de video
etajele de sincronizare cadre linii, gama de
trebuie fie mult mai chiar

Acestor deziderate le generatorul
descris n continuare, a
este
Gama de generate este ntre 20 Hz
40 kHz, 'n 5 subgame, astfel: 20-200
Hz; 90-400 Hz; 390- 3300 Hz: 2,6-12.5 kHz:
7. 1-40 kHz.
fn schema se tubl;lJ T, are
rol de generator, comutarea subgamelor
2.
ce montajul a fost executat
pe circuit imprimat sau pe circuit
se pe
1, iar la se
un voltmetru electronic. Se
din emitorul tran-
zistorului T
4
pentru semnal maxim.
apoi se de
din generator are un ate-
mmtor la care niveluJ semnalului
este pe n raportul 1 : 1.
pe 2 n ra pOrtul 1 : 10, iar
pe 3 n rapnrtul 1 : 100.
Neunifonnitatea semnalului in
banda 20 Hz - 50 kHz este de 0,5%,
iar in rest de 1 %.
Alimentarea se face de la o
cu tensiunea de 9 V.
du-se din comutatorul K. iar reglajul rm al frec-
ntr-o f\.alizind\rse din poten-
cu valoarea de 280 kn.
Acest etaj este construit cu o de
tipul 6 N 15 P sau Se poate
fi o eu sau
Eee 82-ECC 85, 6 N 14 P, E 88 ce etc.
etaj o 6 J 5P sau
EF 80, EF 184 etc. lucrind Ilegativare,
acest etaj are un puternic efect de litnitare. La
spre grila primei triode a -tubului 13 se
impulsuri perfect dreptunghiulare. cu front
de abrupt palier orizontal.
Tubul T" o 6 N 5P eu eatnde
sepamte, etaje repet oare cato-
dice.
Din catoda celei de a doua triode. prin inter-
mediul unui condensator de lOO .. ,F. se cupl ei!za
GRUPAJ REALIZAT DE ing. ILIE
boma de
NivelUl etajuJui la se face cu
metrul de 1, 5 k Q , montat n catoda primei
triode. ..,--- .
La se mai o punte din
patru di ode semiconductoare EFD 108 sau simi-
lare. in care este cuplat instrumentul indicator de
nivel.
Alimentarea montajului se poate face cu un
transformator de la radioreceptoarele
De la redresor tensiunea filtrare este
la o de 4-5 kQj5W apoi este montat
un tub stabilizator de tensiune SG lP sau VR 150.
Stabilitatea amplitudinii impulsuri-
lor depinde foa rte mult de stabilitatea tensiunii de
alimentare .
Intregul generator se pe un
met ..dic de lOO x 250 mm.
.o;
Controlul verificarea diverse lor etaje cu care es.e
echipat un televizor impun. o
n sensul fiecare subansamblu trebuie
fie verificat cu semnal specific: sinusoidal, drept un
ghlular sau complex. Desigur, profe
de acest gen. dar un generator de semnale TV
tranzistorizat, de manipulat. are avantajele sale.
Generatorul descris in continuare se compune din
trei etaje distincte ca Primul etaj echipat
cu tranzistorul T
t
este un generator de
ce poate debita semnale slnusoidale in gama 30-70
MHz.. Tranzistorul T. trebuie la aceste
nalte el poate fi de tipul AF 139, P 403.
Acest etaj poate fi modulat cu semnale de la genera
toarele echipate cu T
2
sau T].
Bobinele Li L
2
se pe un suport cu
diametrul de 18 mm.
6 spire. iar Lz 2 spire.
Sirma este CuEm ; 0,6 mm, bobinarea
duse Intre II l ... se
o de 3 mm. in
de 30-70 MHz se face din condensatorul trlmer
CU capacitatea inwe 5 50 pF.
n emitor, 200 spire
cu de 0.1 mm. diametrul carcasei fiind de 20 mm.
Pentru generarea unei de aproximativ
70 kHz generatorul echipat cu tranzistorul
T
2
Semnalul din acest generator va crea pe ' ecranul
televi'Zorului dungi verticale. 5e acest gene
rator generat orul de dar
in timp are barne (CD) separate la
Bobinele Ll L
4
se pe o
cu miez de (feracart) de 6 mm, Bobinajul se face
tip fagure. intre bobine fiind de .. mm. in
acest oscilator poate fi utilizat tranzistorul EfT 319-
EFT 321 sau oricare alt tip similar,
O de aproximativ 250 Hz este
de oscilatorul echipat cu tranzistorul T] de tip E fT 351
sau oricare alt tranzistor de
Transformatorul Tr este realizat pe un miez de fero
siliciu cu de 1 cm
2
, in
, .. -..... ,-- ...
.., . ' ...
I :j , iJ
" 1
[' I
t..:
,_ .......
: -,J
colecto' a .. 450 d. ,pir .. 1 .. ...... cu in :
are 100 de spire. Sirma la bobinaj este
CuEm cu l.iametrul 0,1 , mm.
Verificarea etajeior de se face cu ,,g
semnal de la bornele CD sau EF, pe ecran
bare verticale, respectiv orizontale.
Aceste generatoare vor cind ti
toarele Kl Tn inchis, iar Kl i n
deschis. ,1)
Generatorul de cind
alimentarea este prin K
t
cu el se poate
verifica amplificatorului de interme.
sau chiar si blocul de canale.
Modulind gen'eratorul de cu unul din ie
celel.alte gene .. toa .. ,au cu ambele simultan. pe em-
nul televizorului vor dungi verticale, orizontale
sau un desen ca (. de
Modul de realizare a generatorului nefiind ,
fiecare constructor va utiliza
o
i ( -- ,
ii t ;-'
, J , _
'---' '---.:
r.:(15V)
i-r) : C i-"1r ii il f'".!Iic
I ' ,- 1 ':.:-,"-; : :! ii: !

Stabilizatorul (figura are
o intrare de 30 V mai multe
a1e tensiuni pot fi variate in
anumite limite cu
aferente. Ceea ce este mai interesant
este faptul intregul stabilizator
un grup de celule - trei
n cazul nostru, indicele de stabili-
zare adunlndu-se, Astfel, fie
care grup va avea un indice de stabi-
lizare de 100, arunci pentru o varia-
de 1 V a tensiunii de intrare vom
avea o de 10 m V la A,
o de 0,1 mV la B
de O,OOl mV la C. Se observ
deci acest dispozitiv se
la alimentarea unui de
putere, indicele de stabJi-
zare al ultimului grup fiind indicat
pentru aJimentarea osciJatorului pi-
lot. Tranzistoarelor li se vor
mici radiatoare pentru disi-
dldurii.


I


I
i,

I
I



I
I


-
::,.::.. . .:.
Generator de semnal sinusoidal
Generator de impulsuri dreptunghiulare
Generator de semnale TV
Stabilizator de tensiune
.. :t :;, .. -;
Amplificator stereo
Amplifi catOr cu tuburi
Interfon
Radiorecept or pentru gama de UM
Generator , Morse
Generator de 250 mW

Adaptor pentru surselor stabilizate
Aeroionizator portabil
Reglarea generatorului de
... -- ". _.-
Receptor ce {raJic
Antena YAGI cu 15 elemente
eMulti-Q
. Monitor pentru SSTV
i'J ,=r!t r..: Ji
.Indici de expunere
foto
T ",n:1id
pentru la Dacia>r1 300
Frnele
Per:tnJ de
cu
Scheme. m 0 7l t oje, -;)<1": I";tn .. , ,,,"
'? p:l cat,,:e
Quadruplor de tensiune
Miniampliflcator pentru chitam
Interfon simplu

Atenuator cu 5 trepte
Reglaj de ton

----.stn ornament n realizarea produselor

Rigla . pentru codul culorilor
Antena
.ABe-Auto .
Actualitatea
utile - chimie
.Indicator de acord
de cimp
Radiose rvlce: Meridian


Amplificatorul prezentat este for-
mat de fapt din amplificatoare
identice, care redau o de
de 30 Hz - 30 kHz n
mod linear,cu o neuniformitate n
mai de 10% ( 1 dB).
Puterea la -
2 x 8 W - .. cu distorsiuni nelineare
mai mici de 5%, este
pentru o de mu-
C'md ascultarea are loc la un
nivel al volumului acustic relativ
de circa 2 x 2 W, tranzistoa-
rele fma1e T 6 T 7 nu radia-
toare (fiecare tranzistor putnd radia
o putere de la 1 W
a avea nevoie de radiator suplimen-
tar). n cazul cind se face la
nivel mai ridicat, va fi nevoie de
radiatoare de circa 50 cm
2
pentru
fiecare tranzistor final.
TranzIstorul TI este un repetor
pe emitor permite Uliei
de intrare ridicate, de
,:,,:dinul sutelor de fapt
care face conectarea la boma
de intrare a dozelor de picup cu
cristal (se aceste doze au o
mare).
Tranzistoarele T 2 T 3 snt ampli-
ficatoare de tensiune cu ne-
de curent, fapt care face ca
montajul fie stabil din Dunct de
vederI)- termic relativ
AMPlIfiCAI
CU
AMPlIfI-
CAlDa
STIHIU
I
I
1

INTR.: I

I
--'--
de factorul de amplificare al
tranzistoarelor. Tranzistoarele T
4

T 5, de structuri diferite (p-n-p
respectiv, permit
a tensiuni egale n
necesare pentru comanda celor
tranzistoare finale T 6 T 7 care
n contratimp.
Tranzistoarele prefmale (T 4 T 5)
snt cuplate galvanic cu cele pre-
finale (T
6
T
7
),.Japt eate permite
o benzi largi de frec-

Curentul de repaus semnal
la intrare al tranzistoarelor finale)
trebuie fie de ordinul a 10-15 mA.
valoare. se
nnd asupra valorii de
100 O: pe cu ste-
cor ntre cele baze
ale tranzistoarelor T 4 T 5'
Pentru unei benzi largi
de s-a folosit o ne-
de tensiune destul de pro-
(aproape 20 dB),
de tezistenta de 10 kO: n serie cu
capacitatea' de 0,22 conectate
ntre (colectorul lui T 7)
colectorul tranzistorului T
2
.
Cele amplificatoare snt
montate pe o din pertinax cu
cablajul imprimat cu dimensiunile
de 150 x 100 mm. Amplasarea pie-
selor se poate vedea n fotografia
din titlu. Piesele pe
punctat de
la intrare condensatorul de
1 000 .uF de la nu snt
zute pe placa de ci se mon-
pe panoul frontal al cutiei in
care se amplificatorul.
Alimentarea se face de la un re-
dresor de 24 V (de o
care
un curent de la 1 A.
inalte., curbei. caracteristice de
putnd fi cu 10 dB. Ond
de reglaj al tonului nu snt caracteristica
amplificatorului are o neliniaritate in banda. de 1 dB.
difuzor 85 de spire cu Cu-Em cu dia-
metrul de 0,8 mm bobinei mobile a difuz0-
rului este de 4 0:.
Transformatorul de Tr 1 se pe un
miez cu de 8 cm
2
, la care., pei:ltru
de 220 V, se vor . bobina 1 380 spire 0,25 mm.
rarea pentru redresor 1 360 spire 1/1 0,2 ibm,
iar de ,filament - 44 spire 1/1 0,6 mm.
A doua a tubului ECC 83 este amplificator
de tensiune. urmnd apoi etajul final de putere echipat
cu tubul electronic EL 84. De remarcat n locul
tubului ECC 83 poate fi montat 6N 2P, iar n locul
tubului EL 84 poate fi folosit 6P 14 P.
Transformatorul Tr 2 din anoda tubului final este
construit pe un miez de ferosiliciu cu de 4 cm
2

din 2 200 de spire cu
cu-Em, de diametru 0,25-0,3 mm pentru
Puntea redresoare are 4 diode DR 304, D 226 sau
similare Amplificatorul se un
metalic se are in vedere ca transformatorul de
nu fie aproape de transformatorul de
sau de tubul ECC 83.
1. MIHAI
Amplificatorul a o publicam
n stare redea o de cupriBsi ntre
60-12000 Hz, poate debita o putere de W. Ca
avantaj deosebit - un mic de piese componente
tuburi..
Prima a tubului ECC 83 constituie un etaj
de amplificare n tensiune., de nivel mic. La
acestui etaj este cuplat sistemul de reglaj al tonului
format dintr-o de Reglajul
se poate face att pentru joase elt pentru
4.
/" , ..
....
MASURAREA
REZISTENTELOR
. . . SI
CONDENSATOARELOR
M.ILIESCU
n cele ce un aparat
simplu pentru COD-
densatoarelor. Se ' pot cu ajutorul lui
pe xl, cu valori cuprinse ntre
50 n 10 k!I, pe XIO cu valori cuprinse
ntre 500 n 100 k!l,iar pe cu va
lori cuprinse ntre 5 k!l J Mn
Pentru condensatoare pe Xl se
valori cuprinse ntre 100 pF 0,1
pe XlO 5el pot valori cuprinse
ntre 1000 pF I JlF, iar pe x100 valori
cuprinse ntre 10 oF 10 Cu acest instru-
ment d,e nu pot fi condeo&a-
toarele electrolitce.
Tranzistoarele folosite snt de tipul EFT 323,
ascultarea semnalului in casca
n .colect orul celui de al doilea tranzistor.
Pentru alimentare se un transfor-
mator care n primar are de
220 Y.
Se va utiliza un pachet de tole de 4 cm
2
, la
care 1 are 2 750 de spire, inflsurarea
a II-a are 110 spire, iar a III-a are
55 spire. .
Toate sint cu Cu-Em
0,1 1DDl.
ce- aparatul a fost construit, la intrare
vor cupla condensatoare de va-
loare iar n jurul axului se vor nota
pe o aceste valori.

180A
-c -__ -. II_a
.,' , '''''',.,
, :
JI
TR
ADAPTOR PENTRU
PROTECTIA SURSELOR
T .STABILIIATE
se conform fig. 2, iar
inversarea ntre bornele (1) (2) se
face este necesar ca mmusuJ
fie masa.
Montajul pe prin-
cipiul curentul con-
sumat este n limite normale (IN)'
de tensiune pe RE
este mai doct tensiunea
de a diodel or; n conse-
diodele nu conduc.
R
B
polarizarea bazei tran
w
zistorului in fel nct de
tensiune pe.. tranzistor fie
curentul consumat t rece de
valoarea di odele
tranzistorul curentul
scade instantaneu. RE se
formula':
n di odelor, iar
U, -tensiunea de
a diodei folosite. tensiune
la di ode cu germaniu este de 0,3 V,
iar la siliciu de 0,6 V. Tranzistorul TI
trebuie ales n fel nct U CEO
fie mai mare ca UN le mai
mare ca IN" Rezisten{a R
B
se
ca. R
B
= 10R
E
. Pentru t ranzistoa"
rele cu siliciu se folosesc
diode cu siliciu. De remarcat
tranzistorul cu siliciu ace o trecere
mai din domeniul de conduc
w
{ie n cel de bl ocare,
de tensiune pe tranzistor este mai
mare.
pe rnd clapele,
t ondensatoarele apar cuplate in se-
rie. deci sunetului gene-
rat este din ce in ce mai mare
(exemplu : Kg) .
Transformatorul Tr
1
este de ti-
pul celor ce se folosesc in etajul
dBnor al amplifkatorului de audio-
din radioreceptoarele por-
tabiie. In acest montaj. acest trans-
formator se-
cundare legate la colector partea
de iar
pentru cuplajul cu baza
I
Sursele stabili zate cu semiconduc-
toare au o dato-
avantajelor pe care le
majoritatea lor nebeneficiind
de o se defec-
R
nUs.
E = --, lD care
IN

STABIL/-

Diodele folosite vor fi alese astfel
nCt suporta fiecare un
curent de cel tOO mA.
,---------,
1
,1
I
1 1
i D, D2 i

primului etaj din amplificator. Trans-
formatorul Tr
z
este de tipul celor
folosite in etaiul final contratimp
. al radioreceptouelor tranzistoriza-
te. Din primar fe o
iar secundarului i se
un difuzor cu
tem frecvent. fapt explicabil dato-
vitezei rapide de a mon-
tajului (la o
tranzistorul de put ere se mai
repede dect fuzibilul de
Acest accident este mai frecvent la
sursele folosite de amatorii con-
structori sau de depanatori, fiind
indeajuns de posibil ca montaj ul
e:r.. perimcntal sau aparatul de depa
nat prezinte un scurtcircuit sau
un consum exagerat unei
sau a unei piese
defecte.
Montajul prezentat in fig. 1 are
avantajul se la or ice
de curent. modificarea
sau reconstruirea sursei de curent
Avnd n vedere diversita-
tea acestora., vom da formul a de
calcul pentru pi esele componente.
int ruct valorile pot diferi de la caz
la caz. polaritatea
trebuie fie la adaptorul se
n brat ul cu polarita-
Fig. 1:
Fig. 2:
1 1
L ________ J
1-- -------- -1
I 1
I I
de 6 .0..
Tranzistoarele folosite sint toate
de tip, de exemplu. EFT 353
- EFT 319.
Alimentarca se face de la o bate-
rie de 4.5 V. consumul fiind de
aproximativ 7 mA. Butoanele (res-
pectiv, clape le instrumentului) nu
au o b .... toanele
de sonerie pretindu-se perfect a-
cestui scop;
I
tea iar bornele (1) (2)
: ale montajului se (intra-
rea cu din adaptor).
.i;\ tranzistorul TI este pop,

STA BILI -

I I
1
4ERDIDNIZ4TDR
din secolul trecut se foloseau pentru electro-
terapie ion ii de curentul continuu.
cu aparate speciale numite pantostate pentru
locale, galvanice generale cu 4 elec-
trozi.
n general, toate aceste metode a
este efectul interpolar menit pro-
electrolitice, electroosmodice, ionto-
foretice, electroforetice sau ale excitabili-
nervoase sint de fiziologice
secundare, cum ar fi efectul palar asupra
tegumentelor,- cauzat de rezistivitatea
acestora. sezisabil mai ales in jurul polului pozitiv
care in special nervii senzitivi,
pragul tactile (efect analgezic).
Spre deosebire de metodele amintite mai sus. aero-
ion ii distribuit. densi-
concentrate polare de curent ntre 20 200flA
pe crtr al epidermei. in special asupra mucoaselor
interne care compun aparatul respirator
digestiv. cu reflexe asupra aparatului circu-
lator a sistemului neuro-vegetativ, astfel
metabolismu1.
Aeroionii iau pe malul apelor sau n
furtuni. ca rezultat al maselor de aer
INI li -ION;
Aeroionizatorul este un aparat electromedical
unor stimulatoare n timpul altor __
similare de electroterapie, care
specializat, oblignd pacientul at_e
a fi utilizat n mod curent n timpul zilnice
ca urmare a efectului stimulativ pe care l au ionii as:t!-P_fa
biologice, prin intensificarea metabolismului, amplificnd randamentul energetic al
fiziologice contribuind la o a energiei rezu Itate prin asimi ntre diferitele organe,
n de gradul de solicitare a acestora, n raport cu caracterul muncii prestate.
liber, sub razelor a solare
sau a electrice. In urma energiei
excitante, unele molecule ale amestecului de baze
care aerul se altele se
rezultnd astfel un de ioni de polaritate
sau Aerul circa o cincime molecule
biatomice de oxigen. Energia pentru
moment echilibrul acestor molecule. creind ioni cu
polaritate 3 atomi de oxigen.
ozon. Starea acestora. nefiind n timp. conduce
permanent la generarea de oxigen in stare
a aerului i6nizat dis-
truge microbii contribuie la o mai oxigenare
a singelui la nivelul alveolelbr pulmonare.
a ionilor negativi nu se
numai la de a aerului. lonii negativi
dau vasomotorii la nivelul mucoaselor apartului
respirator. Vasoconstivitatea de
este de o o hiperemie
care Cteva ore, afectnd vasele capilare, ceea
ce o intensificare a ci sngelui o
reducere a tensiunii arteriale. lonii negativi care
in aparatul digestiv a
sucului gastric prin fixarea hidroxidului de sodiu.
dnd astfel o amelioreze gas-
tritele hiperacide. ionilor pozitivi se
prin efectul lor sedativ (de calmare) asupra sistemului
nervos, prin pragului organelor
Ing. ZAHARIA IANCU
olfactive gustative. prin lor asupra
sistemului neuro-endocrin. mai ales glanda tiroi-
precum prin de acidulare a sucului gastric.
prin fixarea acidului clor hidric. care duce la amelio-
rarea gastritelor hipoacide la poftei de
mncar.e. Aeroionii dau rezultate pozitive n cazul
organelor de ca hipoaciziile. vjiielile
din urechi cauzate de otoscleroze al altor maladii
ca aerofagia. sau de la nce-
putul sarcinii, al efect fiziologic este mult diminuat
n aeroionilor. multiplelor efecte
ale aeroionilor purtit ori de sarcini electrice de dife-
rite aeroionizatorului este bine
se respectnd cu medicului
internist.
Aeroionizatorul prezentat mai jos este simplu,
de realizat, deoarece nu piese deficitare
fiind conceput sub o poate fi utilizat
n cadrul la locurile de
in mine, ateliere, birouri, sau n timpul
Folosirea lui este n special persoanelor
suferinde de respiratorie.
cardiace, sau sensibile la climaterice sau de

Schema n fig. 1 aparatul
dintr-un generator de impulsuri realizat cu tranzis-
torul T , care practic n regim de
ImpulsJrile in I a transformatoru-

-?/-<<-+.----
-----';o!----- 3 9 -------c'""'>-- 20
I
_.+-1_.
I :
.tU
I
I
I
a
50
130


TABLA
SRMA DE OfEL NICHELAT
lui Tr, avind forma de cu polaritatea cores-
comutatorului K (care
sensul I 11 de 11t),
de constanta de timp a circuitului de
R
1
, Ci din baza tranzistorului T
1
snt ampli-
ficate de III apar pe pieptenele de ioni-
zare, crend ntre masa aparatului un cmp
electric capabil sdndeze moleculele de gaz. Alimen-
tat dintr-o baterie de de tip 3 R 12. aparatul
circa 100 mA (0,45 W). din care aproape
tate se n circuitul de .. (Pentru pro-
ducerea ioni\or de polaritate randamentul
energetic este ceva mai mare reducerii pra-
gului de al electronilor din atomi.) Cu cei
circa 230 mW care pieotenele de ionizare
70
100
8
(impulsuri cu amplitudinea de circa 500 V),
este capabil o cantitate de ioni negativi de
concentratie
cml s .
.. =:Ei
M
,
faptul limitele de ioni cu efect fiziologic
pozitiv snt de 10" la 10f!
cm.ls
Gradul de mobilitate al ionllor de aparat
este de 1 cm
2
ceea ce face utilizarea lui la o
voit s
de 15--20 cm de pacientului . Consumul
aparatului este foarte redus. in ac.est sens, e suficient
amintim o baterie cantitatea de energie
normale a aparatului timp de
circa 5 ore - 20-30 a cite 10-15 mi-
nute fiecare .
Transformatorul Tr se va realiza pe un miez din
cu ciclu hysterezis dreptunghiular (fig. 2).
Dintr-o de folosit! ca anten! la radio-
receptoarele portabile (tefir,. S 631 T etc.). OJ sec-
de 20 x5 mm.se vor
prin poli zare cu o platr!. a este foarte
Cte piese I (fig. 2a) 2 piese E (fig. 2b).
Pe o din textolit sau gros de 0,8-
1 mm se va bobina constind din 46 spire
conductor de cupru emailat ti 0.25 mm, boblnaj exe-
cutat cu 2 fire paralel. Apoi in continuare,
II, in sens, conductor, cite 2 fire paralel
sau un singur fir conductor de cupru emailat ,0,35 mm
4S de spire. 2-3 straturi de hi rtie
(de la condensatoare) sau 1-2 straturi de
sterling). se va bobina infhurarea
III. in sens. din 5000 spire conductor
de cupru emarlat IJ 0.05 cu din cite un strat de
hrtie la fiecare 715 spire. Miezul magnetic
se va monta Capetele se scot de
parte a miezului, prin laterali ai carcasei.
pe o parte capetele I II. iar prin peretele
opus capetele III . inceputul III
se la metalic, iar la arcul
lamelor care face contact pieptenele de ionizare.
ajustabil este calculat pentru un
curent de lucru de 50 mA, EI se va realiza din
PERTiNAX SAU 15
15
de constantan de 0.1 mm diametru sau se va utiliza
un bobinat folosit n circuitele de fila-
ment la radioreceptoarele cu tuburi. pentru reducerea
zgomotului de fond. De asemenea. se poate folosi un
de yolum de la difuzoarele de radio-
ficare de 0,25 W.
montajului. reglajul aparatului este
foarte simplu. Se trimerul R._ pentru a se
amplitudinea a impulsului in colec-
torul t ranzistorului T
1
. cu un voltmetru de
curent al ternativ sau pe ecranul unui osci-
loscop (circa 4.3 V dintre emiter colector). iar apoi
2. FETE DiN PlASTic
.L
,*E-TAle
V
') MO+OR
BATERiE 3R12
t-t-i

t---=
./-
a
SPRE FATA PACIENTULUI
._ ._._-...... ,.....
BATERiE 3R12
U
l.o Tl
R2
Tr
t-
EUeEA
VENTilATORULU;
4 FETE AL E
CUTiEi DiN MA-
TER.iAl PLASTic
DE in NizARE
(APAC
CUlSAEI;l
METAlC
b
se capacitatea C intre limitele 0,2-1 MF.
astfel ca de a impulsuri lor generate
fie de 3 kHz. cu un sau
cu urechea de la transformatorul Tr. pentru ca
suneTUl muzical si fie notelor supe-
rioare ale octavei a IV-a. Pentru transformal0rul Tr se
poate folosi miezul de permaloy cu de 1.5
-2 cm
2
de la transformatoarele audio din radiorecep-
toarele Delta. Turist. Mamaia. dar in acest caz
impulsurilor se reduce scade randa-
mentul aparatului .
n varianta ventilator propriu. aparatul
naturali a aerului prin pieptenele de ionizare
(fig. 3). Acesta se din de (de pre-
nichelat! sau cu dIa metrul de 2 mm.
snt prin
muire sau chiar cositori re. De partea suportului din
margine se prin de imbinare.
o scoaoo in de U. din de fi er sau
de 1 mm grosime (fi g. 3 a), prin se
de t$ 1 mm pentru axul de n jurul
pieptenele ionizator se poate roti, pentru a
permite ambalarea aparatului n timpul ct acesta nu
este utilizat.
Pieptenele ionizator este fixat mecanic. prin inter-
mediul axului. ntr-o cavitate special! in
piesa suport peretele cutiei aparatului (fig. 5). exe-
din textollt gros de 54 mm. Pe marginile
se fixeazl cu nituri cite O de arc (poate
fi o de de ras) cu dublu rol: de a permite
fixarea pieptenului ionizator n cele 2 stabile.
de lucru n afara cueiei. de repaus.
primeia, ambele n plan perpendicu-
lar pe planul din textolit, un rol electric de a
face contact intre pieptenele metalic
III a transformatorului Tr.
Tot pe placa din textolit din fig. 5 se comuta-
torul fonilor (K) care poate fi un comutator
de game utilizat la radioreceptoarele Turist sau un
dublu basculant OJ contacte de lucru in
ambele
Tot n placa de textolit se pe muclii citeva
filetate M 3 pentru fixarea. a aparatului
n cutie. aparatului este dintr-o
de aluminiu are forma literei U cu neegale
(fig. 4). mai scurt este fixat ' prin intermediul a 2
cu de placa de textolit din fig. 5 . .
mai tu", este prelungit cu o la
90
0
de eJ cu puntea Paleta. Ia
(Continuare n pag. 20)
9
I
,1.'i
l.
BIRIAIIA
SIRIUATOBUIUI
OI MIBllllCTH
2\P13
{Ul iiiii
11r1 IIIII
IIIII
Ing. 1. ZAHARIA
Un numlir mare de citi tori ai re vistei
ne-au soli citat rdatii suplimentare despre
generalOrul de publica.1
in nr. 11 din 1972. Art icolul de re-
o si ntez a ast fel
inCt satisfacA pe deplin
imagi nat ia a ce lor ma i e;< ige n,i'
amatori
1 - S"gesrje d(' r eali=lIN' proc,iriJ
in fig. I este o de
realizare a aparatului sub
Cutia se va confectiona din de fier
de 1 mm grosime" sau de alu miniu de
1.5 mm grosime se compune din
in de l... mbinate prin
burI. n interiorul cutiei se
piesele pe de text c I;, gros de
2 -3 mm. mbinate intre ele fhat e de
postamentul cutiei. prin intermediul unor
coltare din Tot in aceste se
in care se vor nitui apoi
case pentru fixarea pieselor mlirunte.
cum au fost dispuse piesele in fig. 1. mon-
tajul nu suplimentare
Condensatorul va riabil a fost realizat prin
cuplarea a condensatoare
. de la circuitele de UKW ale rece ptorulUi
Ma maia (conectate in paralel
:! x 11 pF). Roma de de
este o de de tele-
vizor. Bornefe de pentru frecvenle le
de baleiaj snt ri u te la
di stanta de 19 mm i ntre cent re.
Se acorda o cali-
pieselor. ln special condensatoru! de
cuplaj inlre cele ale tubului
T. (de 25 pF}.
Dimensiunile montajul ui pot fi oare-
cum reduse. nlocuind tuburile indicate n
nr. 11/1972 cu tuburi miniaturA. Tubul
6 H9C poate fi inlocui t cu tubul ECC 83
sau 6N 2N. iar t ub uI 6)K-g are ca ec hi-
valent function al in scheml\ de mai sus
fllhul EF 86.
2 - Reglarea
verificarea Ia rece)) a monta-
jul ui realizat, se introduc in soclu doar
tubul redresor tubul T" de
30-250 k:Hz este conectatA la intrarea
unui osciloscop plasat pe de n-
O/3N/3RATOR DE
trare 1/ 100.
Potenti ometrul de reglaj al
de bare 'vert icale fiind plasat ntr-o pozi-
tie se reduce valoarea rezisten-
tei de anodicl a triodei din dreapta
tubului T I la ci rca 5 kQ. astfel nCt
pe ecran ul oscil oscopului se
imaginea din fi g. 2 a. Se mut! apoI tubul
din soclul rezervat pentru T iin soclul
lui T
l
reductorul de intrare al osci lo-
scopului n 1/ 1000. Se plaseaza.
pent ru reglajul numru-
l ui de bare orizontale in p'ozi\ie
Condensatorul pentru obtinerea impulsu-
filor de sincronizare pe cadre se deco-
provizoriu de la -unul din capete.
valoarea de
a triodei din dreapta - de la
47 H! la 100 Hl. se se
pe ecran ul osciloscopului o
(unde dreptunghiulare ca in fig. 2 b).
Asupra acestei o mare
au calitatea de cuplaj ntre cele
triode ale tubului ca valoarea
n circuit a de
reglaj al de bare orizontale.
Ca urmare. ce aparat ul va reglat
etalonat,pe ecranul tele-vizorul ut se vor
imagini sta bile doar penlrU unele
nt re cele
de reglaj al numArului de
bare. alte pozilii prezenti nd imagini distor-
sionate iostabile (nesi ncroniza te).
Introduc nd in sOClul T I al" doilea tub,
pe ecranul osciloscopului conectat la
rea de 50 -500 Hz .se fig. 2 c, Re-
acum conexiunea pen-
tru impulsului de sincronizare
(50 Hz din circuitul de fil a.ment al
lui T
2
). pe ecranul oscil oscopului se
figura 2 d
Acum se introduce in soclu tubul T 3'
Se de
a generatorului de la borna de
a unui televizor bine reglat. Se posteaz
televizorul in n care este capabil
asigure o n conditii nor-
male. reglind imaginea pentru maximum
de contrast (amplificarea maximA a lan-
{ului video din recept orul de televiziune) .
LegAt ura intre generatorul de miri care
se televizor !le face eu o
de ca blu coaxial cu ca racte-
de 15 fi lung de 50 - 15 cm.
Se nvrte axul condensatorului de acord
al circuitului oscilant din griJa tubului
pe ecranul televlzorulu apare ima-
ginea mirci electronice din fig. 3.
cum se vede.. mira obfi nut5
aduce mai mult cu fatada unui bloc cu
ferestre negre dect c o de sa h.
Negrul fiind de baleiaj
orizontal, se va varia valoarea
ne a grilei supresoare din lubul
T 3 (reducnd-o la 10 kn), astfel ca
dungile albe orizontale se pin!
la un gri de aproximativ
cu cea a dungilor albe verticale.
prin se barele
albe de diferite noxe care apar
din calitate. Cu aceasta
de regl aj a gene rator ului de
se incheie. Se capacul. Pe una
din lat erale ale capacului se prevede
un miner. Ambele laterale ale ca pacu-
lui snt cu deschideri de -vent i-
(e-ventual, de 5-6 mm
diametru. dispuse ntr-o ordine geome-
triei de deseircaH
(Continuare in pag. 1'1}
DI fFD106
10
C,
Int
RI
fOK
S,
Sz
APARATURI DE
TELECOMANDJ
PIITRU
AERI

Mllil II
(URMARE 0111 IIUMlRUL TRECUT)
RE[EPTORUl
rn receptor este necesar si se transforme doua
de ale oscilatoarelor din rn
de tensiune. cu aiutorul unor
discriminatoare.
Receptorul propriu-zis este prezentat in variante
'1 - superreaq.ie II - ca
:ealiz.a[01'tJ1 Si alea&i schema ce corespunde cel mai bine
sale. Precizim insa ci in cazul realizirii supe:r-
heterodinei, aceasta va putea fi foiositi C\I SUCCI5 .p pentru
realizarea unei telecomen:ti digital ce va fi
prezentati n viitor.
Datele necesare receptorului OJ
sint
- Bobina L.. are 12 spire Cu-Em 0,3 mm.
rare pe o cardsi QI miez reglabil. avind 95 mm
(ca cele folosite la MF ;de televizoarelor). -Se poate insi
ut iliza una Ibind-o neschimbati (vezi Teh-
nium nr. 4/1974). .
5.. are 20-25 spire Cu-Em d 0.1 mm.
bobinace pe o de feriti avind 4 2,5 mm; @I poate
fi de indu$t1"iali. avind o (neai-
tiei) de 20-8)..u,H.
Reglajul este simplu consti in ajustarea valorilor rezis-
alecondensar.orului c." la stabilirea regi-
mului oorett de supe:rreaqte atingerea
maxime.
ln cazul superheterodinei, vor fi necesare
bobine de tip (l1 l..,). Ia prima priza nefiind folo-
siti. Ele sint utilizate I1 Mamaia au
rul de cod 171)4 (culoa .... maro).
Cristalul trebuie o mai mici (5aU mai
mare) QI ....55 kH:r: 2(f' .{, decit cel folosit in pen-
tru standard, pentru care se
medii industriale (cum ar fi cele folos ite in r ecep-
tol'tJl S6)2T sau similare).
Re,lajul superheterodnci este simplu se poate face cu
pornit : CtJ un instrument (ca cel
folosit la controlul emisiei), montat prin intermediul a 2
de 3.3 kfi. se tensiunea la bornele
de 2.2 kn.
Rotind pe rind miezurile mediilor si
ob,inern maximl a acului instrumentului, apoi
bobinele L.. .p L, incit de la care se (ace
em'titoflJlu.i fie Ct mai mare.
Se revine asupra reclaiului M.F . in special a celei albe.
se apoi media plbeni
realizarea primului modul al receptorului se trece
la rellarea decodorului.
Acesta in fixarea tensiun de
1. CABIAGLIA
pe bau lui T
1
prin int.ermediul semi-
reglabile R
1
de kn. sortarea unor condensatoare
(e... C.J p_cntru benzii de
prefera alelerea unor perechi care
reciproc: de
acest lucru).
este mult daci se dis-
pune de un ,enerator de bin.! etalonat
(ve:ri eTehnium nr. Sf7-f) cu ajutorul ciruia putem ridica
curba discriminatorului la relulutului
scontat centrale fie de -4,5 kHz respectiv
6.5 kHz).
Amplificatorul servomecanismului este clasic nu nece-
DECODERUL $1
AMPLIFICATORUL
SERVOMECANISMULUI
RECEPTORUL
(VARIANTA III)
RECEPTORUL (VARIANTA II)
R2
j 6V(OE LA RECEPTOR
-(4.5V)-,,- -
nici un fel de reglaje; pentru unui cimp de
mic. valoarea Ro demultiplidrii ax-motor
servo-ax fi ind de 3,3 kn.
Datele realiurii bobinelor discriminatorulUI
snt urmitoarele :
(Continuare in pag. 13)
II
RECEPTOR
DE TRAFIC
L
H
se mai inci. una
(L
16
) , di n 30 de spire.
La circuitul detector de raport (LIS) se
L
I
..- di n 2 x50
de spire.
T
g
de .tipul SC 107-'-109 . .. r=
Desenul cablajului .....
z:ntat 2 Pe nu .. ": "'" _ ,
vazute CirCUitele ampllficatorulw de .ra-- :}
ale
(T
t
T
z
) care se- in cablaf
sic, in apropierea
Receptoruf prezentat n articol ul de
permite ascultarea in bune
a emisiunilor de telegrafie (CW), tel e-
fonie cu de amplitudine (MA)
a celor cu o
(8 l U) .
pri ncipale ale recepto-
ru lui prezentat sint
- Sensibilitat ea : mai de 1 jJ V;
- Selectivitatea <I a 6 dB): 3,5 kHz;
Prima 2,7 MHz;
- A doua inter-

- Banda
12
230 kHz;
25 ,8- 30 MHz.
Y03AVE
Noi le condensatoare de acord snt de
1 n F (cele o r iginale fiind excluse). ceea
ce face ca originale
cu noile condensatoare rezoneze pe
de 230 kHz. se pun con-
densatoare de 470 pF (in locul celor de
1 n F). de acord va fi de 300 kHz,
cu stea pe
Rece pto rul este cu reglaj
automat al precum cu
reglaj manual. Amplificatorul de RAA
este realizat cu t ranzi storul T,.
Tranzistoarele T
1
- T
6
snt de ti pul
senul cablajului imprimat
puncte de se unesc ntre ele cu
circuite cit mai groase posibi l.
Nu desc ri erea cab la-
jului imprimat deoarece a fost prezen-
in nu merele noastre anterioare.
Bl ocul de este
realizat pe o cu ci rcuit imprimat.
Transformatoarele de inter-
snt folosite de la receptorul
Mamaia, la care au fose schimbate ca-
de acord. Toate condensataa-
rele de tre<:ere de recuplare sint ce-
ramice, de tip
SF 214, 215. 167. 173 sau 183, iar T] L
3 L4
Schema a receptoru lui est e
in figura 1. Tranzistorul T, AYT
rolul de ampli ficator de
pe MHz. Tran-
zIstorul T
2
are rolul de mlxer, Iar T]
de oscllat o[ local pe de 30,1- C,
C6_T
r' - ,- 1
, ,
tate pe carcase din material plastiC stan- fOap C's
dard (ca cele foloSite in receptoarele ro- 1J-l=:::JHIf-I:..
AtlantiC. PaCific sau Ma- 10-110 I
esu o. n circuitele de unde scurte) P
A
32.7 MHz l s sint execu- C3W.7P
Datele bobmelor snt date in t abelul J 'O P I
1JOf
Dt I
l J' l 7 SI snt reali zate pe e2
carcase din cele folos ite in receptorul I .... , 8
Mamaia in de 10.7 MHz (cod C V Ll L2
2337)*. Circuitul l , C
f
este acordat in
mijlocul benzii pe de 29 MHz.
iar circuitul l 1 C ", C
1
,/ pe de
2.7 MHz.
* Aceste bobine ou fost t ransformate
conform tabe/ului cu datele
de la care ou fost bobinele orj-
ginale. precum eondensotoarele de acord.
A
B
Circuitul pe frec-
de 2.93 MHz. Cea de a doua (rec-
intermediari de 230 kHz are
etaje de amplificare, dintre care primul
est e comandat cu semnal de RAA Cele
patru t ransformatoare de in-
LII' LIO' LIl' L'lI LI"
LA sint realizate pe carcase de
R25 intermediari. de la recepto rul Mamaia
de <470 kHz (cod 2131). de la care au
fost condensat oarele origi-
nale de acord. La bobinele l i' L
10
l1\
nu s-a nici o modificare (cu excep-
excluderii condensatoarelor o rigi-
nale). La ult imul etaj ampl ificator de FI
(circuitul Lul pest e
se mai 100 de spire
pentru MA). la circuitul osci-
latorului local de (BFO). la
L,
L,
L,
L.
L,
L,
L,
L,
LIO' Lu
l\2. LIS.
Lll
1. ' 6
L ..
I
OS
2
3
1
" 33
1 +3
30
-
-
1.00
30
2 x50
DATELE
0,31 .; 6
0,3 1 Peste L,
0, 1 Mamaia.l) (cod.. 2331) -
0, 1 ,. Peste L3
0,31 ;, 6 la spira 1 (E) spira 7 (O)
0,1 I<: Mamaia (cod 2337)
0, 1 .. (cod. 2337) cu o spirl la mas.
0, 1 .. .. Peste LlJ
- Mamaialt (cod 2137) Cea
0,08 .. Peste LI':.!
0.08 ..
Peste L I1
0.08 .. Peste LIs
ANTENA VAGI
CU 15 ELEMENTE
semnalelor din banda unde-
lor ultrascurte se face cu antene adecvat
construite, dintre care ante:na Y AGI este
cea mai
Y03CO
Cnd semnalul care la punctul
de este slab din cauza
mari la punctul de emisie, sau cind
este de putere
antena trebuie mare
fie foarte pen-
tru realizarea acestor deziderate, antena
Y AGI cu 15 elemente un
de 12 dB cu un raport
de 25-30 dB.
Datele constructive ale vibratorului
snt indicate n A, iar modul de
dispunere a elementelor, respectind dis-
ntre elemente, este indicat n
fig. _
DImensiunile elementelor directoare
ale vibratorului ale reflectoarelor pe
diferite canale de televiziune (respecti\
sint notate n tabelul
de apare acum de
300 n. Deci. un cablu coaxial cu impe-
de 75 Q se va lega la linia J..!4 cu
o J../2., cum se face la o
YAGI cu 3 elemente,
Toate elementele se pe un -su-
port metalic sau din lemn. Elementele
se fixeam pe mijloc, unde
este nul.
Lungimea antenei fiind de peste 3 m,
este o
cu pilonul de
Intrucit de a antenei
este n jurul a 170 !l, cu fiderul
se face printr-o linie ),/4 o J../2.
Linia J../4 se din
material cu vibratoruL ntre
fiind D, lungimea liniei flind notatfl
tot n tabelul La liniei,
Materialul folosit la
antenei este o de cupru sau alu-
miniu cu diametrul ntre 8 15 mm,
iar pentru vibrator se utilizeam o
cu diametrul de 9 - 12 mm.
In cazurile cind antena este
la peste 10 m de Ia soL este recomandabil
a se folosi un amplificator de
n antenei 11 di-
rectoare, un vibratof 3 reflectoare.
.320 290 260 230 200 170 120
/8f}
O,
MULTI-Q
unor -semnale slabe, ntilnite destul
de des in telefonie n DX, imp'une pose-
darea unui receptor sensibil selectiv, In vederea
acestui deziderat, receptoarele comerciale
de trafic snt in etajele de inter-
filtre cu cristal. Banda se in acest
fel la 100 Hz, exeluzndu-se blocarea acestor etaje
de un semnal puternic perturbator. Rezultatul este
spectaculos, semnalele slabe apar ca din mormnt,
amatorul izbutind realizeze DX de
mare valoare. Din cauza de procurare a crista-
+ -*""-F.
lelor de realizarea acestor filtre
este pentru amatori.
Montajul din fig. 1 o multi-Q
care poate nlocui un filtru cu cristal
Schema este destul de se poate monta ulte-
rior intr-un receptor existent. Schema se ?e
recuperarea pierderilor din secundarul primului trans-
formator de medie cu ajutorul
unei pozitive. in acest fel se
factorului de calitate Q al bobinei implicit, banda
de trecere. Singurul impediment al acestui gen de
montaj ar fi instabilitatea sa din cauza pozitive.
Pentru a preveni asemenea fenomene, s-a folosit tran-
zistorul cu siliciu BC 107, iar pentru unor
rezultate optime montajul a fost cu elemente
reglabile.
Folosirea este cu P
2
n pozi-
se cu un punct
apropiat de Se apoi cu P2
benzii de trecere, iar cu condensatorul Ci punctul de
accentuare n cadrul benzii de trecere.
Folosind dispozitivul, amatorul se va familiariza
repede cu manevrarea butoanelor (se folosesc in mod
normal cele de la P2 Cj ) va avea unor
DX interesante.
100k
63V",
r-
FI.11
II
I?A.A. BCt07
I
I
I
I
.. ..--,
L __
F.1.
1
1
I
1 16
I
1) I
I
I
1
__J
20
'" 340
i,
[1 2n
2.5mH
t";
fJ226
.
470
150

ro 1 V
OI
50K

fOO P2
16V
ffOOllN.
...
APARATURA DE
TELECOMAND4
(Urmare din pag. 11)
a) Pentru 4,5 kHz
L, = 120 spire Cu-Em 0,1 intre pct. 1-----4 260 spire
ntre pC!. 2-3.
L
2
= 290 spire Cu-Em 0,1 intre pet. 1-2, 15 spire intre
2-3 27 nt re 3--4.
b) Pentru 6,5 kHz
L
1
= 80 spire Cu-Em 0,15 ntre pct. 1--4 190 spire
ntre pct. 2-3.
Li = 270 spire Cu-Em 0,1 ntre 1-2, 14 spire ntre
2-3 250spire ntre J---.o4.
Pentru control se pot
a) t.., (2-3) 12 mH; '-2 (3-1) 62 mH.
b) L (2-3) 5.6 mH; L. (3-1) -16 mH.
n scbpul inductanfelor sus-enumerate. se vor
folosi miezuri de tip avind AL =160; desigur,
se pot folosi oale OJ alt A , de spire va
trebui recalculat, doar.de raportul dintre
de spire de fereastra (se va verifica
de spire necesar).
in cazul exact ca la punctele a)
b), necesare snt: C
3
=105 nF, C ... =20 nF
(pentru 4,5 kHz) C, = 95 nF, C
4
= 12 nF (pentru
6,5 kHz).
in figura se o a
servomecanismului, desigur nu unica. Nu s-a
dat de ai pinioanelor cotele,
ca realizatorul alege diverse (provenind
de la ceasuri sau contoare electrice defecte), n scopul
raportului de demultiplicare dorit.
Roata OJ axul de 3,3
kn este pe o n de sector in scopul
devierii cerute elementului de respectiv
profundor etc.), fapt ce permite folosirea instala-
la diverse telecomenzi de modele.
avind montate reductoare
cu diverse rapoarte de demultiplicare; in cazul folosi r ii
unuia industrial (utilizat la diverse mecanice), se va
alege! cel cu rapon:ul n=1 :X).
Cu titlu informativ intreprinderi
specializate ce produc intregul sistem motor-demultipli-
man.se (3 cele folosite in
etc., care pot fi folosite cu succes.
in incheiere. autorul ci Ia tutu-
ror celor dornici construiasci aparatura cu
orce fel de detalii sau suplimentare .
13

l
Monitorul pe care il descriem se poate
att la emisie cit la recep-
tie, intrucit emisia o
de luat vederi TV. ne deo-
la posibilitatea folosiriimoni-
torului la cum reiese din
schema bloc din fig. 1, monitorul se poate
cupla direct la receptor sau la un mag-
netofon. De remarcat imaginea re-
se poate nregistra cu un mag-
netofon apoi reda pe un
monitor, faptului imaginea
se transmite prin modularea audiofrec-

Analiznd schema bloc. vedem sem-
nalele de la intrare ajung la un etaj limi-
tator, care un nivel constant la
cu un nivel de intrare ntre 10 mV
V. limitare. semnalul ajunge
la etajul discriminator video. Din acest
etaj se semnalul video pe de o parte
semnalul de sincronizare pe de
parte. Semnalul video este amplificat la
nivelul necesar legat la
grila de a tubului catodic, co-
mandnd iluminarea spotului n raport
de imaginii. Semnalele de
sincronizare de la discrimina-
torul video snt trecute ntr-un discri-
minator sincron. Acest semnal am-
plificare este demodulat. Semnalul sin-
cron de mai pen-
tru cadre este de un element
de integrare, iar semnalul de sincroni-
zare pentru linii este introdus n circui-
tul de baleiaj linii.
Circuitele de luminozitate, focalizare
etc. corespund cu cele folosite uzual n
osci loscoape.
Analiznd schema _ aparatului din fig.
2A, 28, 2C, 20, se vede s-a
unor piese care se pot
procura usor de radioamatori.
La intrare n aparat. transformatorul
Tr1. cu un raport 1 : 8. adapta-
rea de intrare la re-
ceptorului sau a magnetofonului. Etajul
limitator se compune dintr-un amplifi-
cator n trei trepte care, lucrnd ntr-un
regim de amplificare limi-
semnalele acestea, fiind transfor-
mate in semnale dreptunghiulare. Dis-
criminatorul video este un circuit acor-
dat pe o de 2300 Hz. Este
acordarea pe
Bobina Li este
pe de are o de
200 mH.
Amplificatorul video are etaje.
Semnalul amplificat se trece apoi de la
anoda tubului V3 b prin transfor-
matoare de radio n opo-
Tr
3
) la demodulatorul video.
Semnalul detectat trece printr-un filt ru
de 100 Hz la grila de a tubului
catodic.
n circuitul de al tubului V4 a se
un circuit acordat pe 1 20C Hz.
Se va avea se respecte in acest
circuit precizia pe
Bobina este cu
bobina L ...
Amplificarea n etaje a semnalu-
lui sincron se cu tubul E B8 CC
(ECC 88), iar Tr 4. care
are un raport de trar.sformare 3: (2x1)
este de tipul folosit n
semnalul la demodulatorul de
sincronizare. Semnalele de sincronizare
14
CONSTRUCTIA NUMARULUI
MONITOR
Metoda transmiterii imaginilor la
cu.baleiaj lent (SSTV) se
din ce in ce mai mult i n rin-
dul radioamatorilor. sis-
temului se faptului trans-
miterea se face in be-:!:zile de
folosite de amatori. In acest fel se fac
la mari
se uti aparatura fo-
in mod curent n fonie cu BLU
(558).
PENTRU SSTV
detectare ajung la elementul de
integrare f\ C
1
care desparte semnalele
de 5 ms pentru linii de cele de 30 ms
necesare pentru cadre. Aceste semnale
Cte un multivibrator mono-
stabil. Sensibilitatea trigger a multi-
vibratoarelor se cu
metrul semireglabil P
1
. Multivibratoa
rele monostabile oscilatoarele
de linii cadre. Aceste oscilatoare, ge
neratoare simple de semnal dinte de
snt realizate cu tuburi cu
in neon NG-2. Frecventele
snt determinate de elementele
Cz-Rz respectiv Tubul V7 a, res
pectiv V7b sint folosite ca tampoane in
montaj de reper catodic pentru a des-
oscilatoarele de amplificatoarele
diferentiale. care bareiajul sime-
triC al tubului cinescop. Butonul K1 per-
mite sincronizarea Practica a
dovedit acest buton se
foarte rar. ntruct semnalele video
besc la propagare nainte de a
strica sincronizarea. Butonul
de a reduce rapid n de pornire
oscilatorul de cadre, acesta ntm-
a fost pornit de la un semnal para-
zit.
PUNEREA iN
EXPLOATAREA
Trebuie problemele
constructive ale aparatului cu-
unui construc-
tor amator versat, din acest motiv ne-
dndu-se detal ii construc-
tive elementare.
La: amplasarea pieselor se va avea
ca bobina de 10 H a filtru lui de 100 Hz
nu fie n cmpul magnetic dispersat
de transformatorul de pentru a
evita modularea cu 50 Hz a re-

Se va avea de asemenea ca tubul
catodic fie cu ecran magne-
tic original. sau se va un
ecran din de fier ori permaloy.
Circuitele discriminatoarelor video
de sincronizare se mon-
tare snt acordate pe

Punerea n ncepe <;<J regla-
rea spotului. Se dat-el- reglajele
manuale corect la comenzi. Se
luminozitatea la un nivel mic.
ntruct baleiaj se poate arde
stratul luminescent al tubul !.! ; catodic. 550
Se apoi focalizarea astigmati- K
zatorul, ca spotul fie punct}}.
Se trage spotul apoi cu ajutorul poten-
de (vertical-ori-
zontal) n din dreapta al
inferioare a ecranului .
La primul impuls de sincronizare ca
dre. spotul sare in sting al
superioare a ecranului ncepe baleiajul
pe de la stinga la dreapta.
Dimensiunile imaginii snt n raport 1 : 1
se din duble
plasate n circuitele anodice ale ampli-
ficatoarelor
De remarcat piesa care se
cel mai greu din aparat este tubul cato-
dic. Tubul recomandat DR 13-14 are un
ecran de 130 mm este cu
Este fabricat de Tungsram (R.P.U.). se
(Continuare n pag. 16)
c
[
INDICI DE EXPUNERE
ai timpului de expunere. Semnul mnus
al valorilor din tabelul 2 indici o orien-
tare relativl inversa. de ceH: din
tabelul 1.
Dm tabelul 3 se suma in-
dicilor de pe coloanA e constan-
tA. Indicii de expunere tocmai
suma a doi indici partiali
Ing. V.
Din ce in ce mai des, pe monturile
aparatelor foto pe calculatoarele foto-
exponometrelor apar de numere,
din unitate n unitate, care nu snt nici
diafragme. nici timpi de expunere.
dardizate pe plan fiind
astfel alese incit succesiv un ra-
port de dublare sau de
de sensul
Cele doul se pot deplasa unul
de altul precum rigleta unei rigle
de calcul de corpul liniei. tn orice
suma indicilor partiali

conditiile de iluminare
urmMim tabelul 1.
Indicii de expunere, despre ei
este vorba. permit o manevrare mai co-
o schimbare mai ra-
a diafragmei timpului de expu-
nere.
Ce sint indicii de expunere'?
Materialul fotografic are nevoie pen-
tru o expunere de o cantitate
de lumina.. de sensibi-
litatea sa. Aceastl cantitate de
practk expunere, se gratie
sistemului diafragml-timp de expunere.
Diafragma obturatorul au roluri
distincte, ceea ce nu exclude posibi-
litatea ca un efect slI. li
obtinut cu oricare dintre ele.
Revenind, cantitatea de
prin acti unea ntr-un timp t dat de
obturator a unui flux de Vi)} a
intensitate e de deschide-
rea diafragmei D.
Valoarea expunerii corespunde expre-
siei matematice
E - t D
2
_ constant
D 1,4 2 2.8 4 5.6
D
2
rotunjit 2 4 16 32
2' 2 2' 2' 2'
2<
2'
1/ 2 1/4 1/ 8 1/ 16
2" r '
2"
r'
indicii ai
O 2
diafragmei
indicii ai
timpului de
10 9 7
expunere
Tabelul 1
11 16 22 32 64 128
64 128 256 512 1024 2048 4096
2' 2' 2' 2' 2' 2" 2"
Tabelul 2
1/ 32 1/ 64 l l lU 1/ 256 1/ 512 1/ 1024
2" Z-6 2" 2"
r ' r
lO
Tabelul 3
4 6 9 10
6 4 2 O
E = constant pentru o expunere
pe tot materialul fotografic expus.
Fluxul luminos e exprimat n
prin intermediul valorii D, fluxulliind
cu deschiderii dia-
fragmei.
Se D
2
poate li exprimat
sub de 2%, valorile lui x liind un
de numere ntregi
fntr" po.t fi expri-
timpii de expunere (vezi tabel 2).
, Se observI cu a
de indici p?r4iati ai diafragmei
dintrun mediu pot fi exprimate printr-un
indice, diafragma timpul de expunere
se aleg perechi pe baza constantei sumei
indicilor partialL constantA care inseam-
nA. in fond cantitatea de necesarI
unei expuneri corecte. Atit valorile timpului de expunere ct
a'e deschiderilor diafragmei sint stan-
GRESELI FOlO

13. Pete transparente, aproximativ circulare
Se unor bule de aer ce de film la
introducerea acestuia n revelator. Pentru a le
tura, la Inceputul se pentru citeva
secunde rapide spiralei, urmate de opriri
sau se bate cu degetul n capacul dozei. Uneori,
bulele se desprind In timpul rezultind pete
de Imagine developate.
14. Pete mici circulare. transparente, cu sau
firi margini intunecate
Acest defect al peliculei se unor bacterii
(mal rar, dar posibil insectelor) ce gelatina.
Defectul se prOduce pe timp 1n
unui prost aerisit sau ale unei ndelun-
gate.
Preventiv se o de fixare
sau se pun In apa de cteva de formol.
Pete cu aspect pot pe film,
in timpul in laborator, s-a depus puHiere
de sare de fixare.
15. Gelatini. sau eu
Acest aspect e unei de fixare prea
sau a unei de intrerupere prea Poate
rn cazul unei treceri directe, baie de intre-
rupere, din revelator 1n fixativ. Neutralizarea alcalini-
revelatorului de baia de ntrerupere "sau
fixare e de producerea de bioxid de
carbon In stratul de Urmarea e producerea
de
Fenomenul poate fi favorizat deci de un grad mare
de alcalinitate a revelatorului.
Desprlnderi locale de pat n cazul
unei de prea mare ntre diferitele
apa de
16. Pete cu contur circular
E vorba de pete ee nu imaginea din punct
de vedere al tonurllOf contururilor. Ele se
in relief pe peliculei care are strat de
Se de ce fncetinesc usca-
rea in locul respectiv. a uscare
defectulul. Ca remediu, se filmul din
nou se mal lent sau se cind e atirnat.
a scurti cu un detergent pentru film
(aRWO 9(5) defe'ctului.
valorilor timpilor de expunere
17. Dungi transversale
Este vorba de dungi cu caracter regulat, care apar
fie intre fie intre puncte luminoase
situate la margInile filmului. Se unei deve-
10p6r!' Inegale avlnd drept centre diferen-
tiatoare. Apar numai n cazul filmul nu a fost
la tnceputul n timpul s-a folosit
banda COREX. punctele 1n relief ale acesteia care cad
pe developarea n acele locuri,
obtintndu-se, n lipsa unei a filmului, aspectul
amintit. .
18. Dungi transversale sau pete de culoarea fil-
mului nedevelopat
E un defect minor. Se unei insufi -
ciente, s tratul antihalo nedizorvat. Dungile
se ca n cazul anterior, acti unea de fixare
tiind mai Petele a par ca urmare a alipirii in timpul
a unor portiuni din buclele de film. Remediul
ntr-o fixare Se face remarca DEFECT 22
dungile se n mod normal la Inceputul
dispar 1n din timpul afectat
Se verlficli cele spuse, fixind o de film nereve-
la
19. Precipitat alb uscat
Se unei insuficiente sau cu
prea rece. Ca urmare, sirurile rezultate in urma pro-
cesului de fixare nu snt eliminate suficient din gela-
se la uscare pe ei. Filmul
se din nou n se
normal.
20. Strat umed, alb, unsuros
Se unei insuficiente. DEFECT t 3
Apare in s Decial n cazul folosirii
de fixare tanante. le
se pe supra-
gelatlne! hidrosco-
lor, absorb vaporii de
din aer, ceea ce are ca urmare as-
pectul umed, unsuros. Se
intr-un fixativ acid se
spali abundent cu (tempera-
tura apel; 17-2.fC).
21. Pete sau dungi izolate
Se -alipirii a
splrelor de film tn Numai cele
produse In timpul pot fi in-
(vez] nr. 18).
22. Dungi (zone) nchise, aso
ciate unor obiecte fotografiate
Apar numai n unei
reduse a filmului in
pentru negative. prezentnd carac-
teristica obiectele fo':'
togratlate. de contraste foarte dife-
rite, unele ntr-altele por-
FOlO-
TEHNICA
ale deschiderilor diafragmei a apara-
telor fotografice moderne sint dublate
de indicilor partiali respectivi.
Cum se in
Exponometrele tabelele de expu
nere indicii de expunere. Acest
indice de expunere se separi in doi
indici partiali convenabil din con-
siderente tehnice sau artistice.
Tn incheiere, vom da un exemplu care
slI.' ilustreze cele spuse mai inamte. Con
de iluminare impun indicele de
expunere 14.
e nevoie de profunzime mare,
sc alege o mare, sa. zicem 8.
Timpul de expunere prin scl-
dere: 14-8=6 16 cu timp
1/60).
e nevoie de timp scurt, subiectul
fiind in se va alege un indice
de timp mare, zicem 9, ceea.
ce diafragma 14-9=5 (dia
fragml 5.6 cu timp
DupA cum se vede, indicii de expu-
nere muJt manevrarea apara-
telor Cotogra6ce.
DEFECT 21
de Un exemplu foarte
bun e negativul unor turnuri indus-
triale negre pe fondul cerului. Pe
cer apar dungi intunecate in
continuarea turnurilor (care sint
transparente).
Cauza defectului Intr" di-
fuzie a produse4or de developare
din partea transparentl fn
difuzie de aparitia aspec-
tului amintit.
Atragem atentia cum s-a
spus, numai filmul , e Insufi-
cient in salut;. apare acest
defect.
(Continual"@ in viitor)
15
Se vremea favori-
depunerile de noroi la partea
a autoturism ului. Aceste
depuneri snt vizibile n partea in-
a pragurilor la autoturismul
Dacia}}-1300, conformatiei
acestora (7), conferindu-Ie un

Acest neajuns se poate
singuri aceste
tori pentru din nlocuind
pe cele din spate, care snt
de neprotejati o
din n cele ce snt
prezentate din
cauciuc ale
din
Suportul (1) se executii n
exemplare simetrice n pen-
tru din se
APA'nAIonl
PfNlnD nOII
T
Ing. LUCIAN CORNESCU
linia se ndoaie
dreptunghiurile A B linia
astfel: la 90'" n sus pentru
roata din dreapta n jos pentru
roata din stnga.
(2) pentru din
se cu ajutorul
rii (3) de suportul (1) cu M4
sau cu nituri din aluminiu.
Pentru roata din stnga spate se
suportul (4) se ndoaie
la 90, A B n sus, iar C n jos,
de planul figurii, iar pentru
roata din dreapta spate, la supor-
tul (5) se ndoaie A (la 90") B
(la 30) n sus, iar C (la 90) D
(la 120) n jos. Aripioarele (X) se
prin nituire sau
pentru rigidizare. (6) de
Prinderea pe caroserie
se face cu M6,
n orificiile existente;
q, 7 q, 4,2 se se exe-
cute ma-
terialul pentru - nea-
de 1 ... 1,5 mm, iar pen-
tru - cauciuc gros de
6 mm sau din
au fost
executati de semnatarul acestor rn-
duri. foarte eficiente.
cauciuc se la fel ca cele din


+ GROS. 1 +r.5
PENTRU SSTV
pot folosi tuburile de 70 mm DP7-176
sau DP7-178. Tot corespund tuburile
12 QR 51 (TESLA); 13 LO 36 (U.R.S.S.)
>aU 5 ADP 7 (S.U.A.).
Cu aceste tubu r i imaginea
se poate percepe Vi:z:ual se
poate fotografia cu un dispozitiv similar
celor folosite la osciloscQape.
n caz nu se poate procura un tub
cu imaginea se poate vizua-
liza numai prin fot.ogra(iere.
Se ca imaginea fie nre-
pe magnetofon. In acest fel, sem-
nalele se pot repeta reglajele se fac
mai usor.
n fotografierii, seexperimen
!uminozitatea a spotului n
raport de filmul folosit reglarea para-
metrilor aparatului fotografic. Se va evita
influenta luminii ambiante. tubu l
cinescop e se va folosi
un film mai sensibil pentru a compensa
durata a spotului; de
asemenea, expunerea diafragma se
n mod adecvat.
NAREA
EMISIUNILOR SSTV
Astfel de emisiuni se pot
pe 3 600 kHz; 7040 kHz;
14 230 kHz', 21 340 kHz. Cel mai frec-
ve nt se poate ((auzi la 14 230 kHz, dar
uneori se prind emisiuni pe 3 600 kHz
si 21 340 kHz. cauza QRM- ului pu-
16
ternic, de 7040 kHz se folo-
rar. Poate sune bizar pentru
unii imaginea se poat e auzi, trans-
misiunile SSTV au un sunet de sCrtiit
specific. Receptoarele cu de-
tector de produs dau o calitate ceva mai
imaginii.
se face in Blu (SSB). Se po-
receptorul cnd se face emisia
n fonie. Se apoi amplificarea
desincronizare, ncepind de la minimum.
Spotul rndul inferior, iar la pri-
mul impuls de sincronizare de 30 ms,
sare n partea a superior
baleind ecranul de la stnga la dreapta
de sus n jos, spotul imagi-
nea
imaginii transmise este des-
tui de pentru redarea n bune con-
a unor portrete statice luate direct
cu ajutorul camerei de luat vederi sau
o fotografie (de obicei, a amatoru-
lui care transmite) sau a unui QSL,
nu este scris cu litere prea
Amatorii care doresc constru-
montorul descris mai sus snt ru-
se adreseze radioclubului, n ve-
derea unor supli-
mentare privitoare la de
trafic, la completarea QSL-urilor altor
administrative, ca
indicativul amatorilor din
care au posibiiitatea. imagini
SSTV sau se de
15
GROS.t+1.5
135
GR05.6
GROS. 6'
140
3

220
7
DEPIfNEI<I
DE NOIe."'OI'-_-""'''-'' ..... __
-1

I - - ! :
O din cele existente n mod
in - o bard din lemn produsli la
Reghin sau O din material plastic la
- o transfonna, deose-
bite, ntr-o relativ mai complexcl : o
cu
n locul unor dimensiuni ftxe, oferim un sistem de
rapoarte de valorile gabaritu1ui
(fig. 1), astfel incit, efecruind citeva calcule simple,
constructorul deterInirm el dimensiunile exacte
pentru barca pe care o are la
Desigur, diferite probleme de deta1iu care se
in de constructive
practice. cu cu un
motor va deveni o
trecem ta prezentarea
Din fotografiile 1 2 rezultJ barca se cu
cabina, montatJ anterior pe o avind
forma In completare, se peretele din
sph.te al cabinei, perete care ntreaga
de la capacul cabinei la fundul brcii.
Prima in realizarea unei rarne din lemn
(1) care constituie suportul Rama se
compune din (1 a) (1 b), fiecare pane fiind
dintr-un cit mai mare de (fig. 3).
fiecl:rei sint astfel alese ncit, prin
mbinarea cClor doui'l. zonele de mbinare mter-
nu se suprapun..
Forma se pe baza unui contur meut pe o
hrtie pe podea, coorur aI ca n-
Rama trebuie linia de oonrur in
prima sa de realizare.
mbinarea celor se face ro un clei sintetic,
neafectabil de cu Ca
nu se vor folosi decit deiuri insensibile la
umezeall!. din ce rama a
'1
"
,
fost ea se aduce la forma exactil a conturului.
surplusul cu un cu laml
umuuJ! de o finisare cu glaspapirul.
Rama se IIXeazi'l. cu M 6 cu de mar-
ginea bllrcii (fig. 7).
a ce apare prin introducerea
cabinei este din placaj (5--6 mm grosime), pe
(3) preformate care sint prinse
la tapete de rarne (1).
Aceste precurbate se prin stringerea
ntr-o de lemn special Cele 44 de
simple necesare lor poate fi modificat)
vor forma 22 de curbate duble.
simple e de 8 x 20 tnDl. Inainte de a fi introduse n
ele se un timp in atm. Dup:. uscare se
lipesc doWl cte douil se strng din DOU n
ce se usudi cleiul.
Rama e in 23 de egale, de care se
fixeazA curbate. Se' taie ce
se partea ce vine n contact cu
rama.
Cabina e din laterali (6), peretele
frontal (14) peretele posterior (16).
Dimensiunile lor rezultJi din figurile 5, 4, 6. Dimen-
siunile forma ferestrelor pentru laterali le
constructorul. Se in peretele (6)
snt executate caoe1uri la partea cores-
punzAtor curbare de la
canelurilor se determirul prin pe rama cu
gata asamblate.. In zona de sint
ce rezuM din titiere servesc ca schelet pentru
cabinei.
cabinei (10) este din placaj de 5--6 mm,
pe curbate, fixate de laterali.
Geamul ferestrelor (8) se prinde cu o de tip
(9) sau CU o ro canal pentru geam deasupra.
E preferabil ca in loc de stic1!l s1[ se Wl ma-
terial plastic transparent.
Caneluri1e(5) se fac n de forma a
2.
. . -.
Din desen modul de asam
blare. Din repere (1). repere (2) pat ru
repere (3) se o pe care se
un de ce banchetei.
(1) (2) se prind pe picioarele (3) cu holz-
(2- 3 de. fiecare mbinare) , iar
(5) (6) cu cite un cui de fiecare parte.
Pentru minerele (4), in partea a
picior se cite o de dimensiune
toare. Minerele introduse, se cu
clei sau cu cite un cui de fi ecare parte.
a x b din cele repere (5) se dau
emrcii, la nevoie putndu-,se la ele.
De jur-mprejurul ramei (1) se face din sCnducl o
(2).
cabinei se nvelesc cu o (7) din placaj.
Elementele (11 ), (i2), (13) alcltuiesc o de
evite apei . ntre ele se poate
pune o gamit11n1 de cauciuc.
(15) trebuie cu un sistem de deschidere
unul de Sugedim utilizarea ei ca masa:.
(17), facultativ, este utilI independent de
cabine.
Finisajul general se face prin vopsire cu o vopsea
intr-o culoare Peste vopsea se
aplidi cteva straturi de lac pentru a spori
la
realizarea scheletului. de dimensi unile
reale ale pi cioarelo r, astfel incit d fie simetrice
de capete.
cum se vede, reperele au forme geometrice
de realizat ca atare nu cer rn.ult timp.
(ti dintre (6) va fi de
va loarea a cotei N. poate oscila n jur de 20 mm.
Tot de valoarea a cotei N este
rul de repere 6.
Sistemul de cat are aferent componente eS'e
dat in tabelul Se d se
rinduri de dimensiuni unor banchef e
de dife rite (pentru pentru copii)
-
1.
Suport
AxC x g1 (1200-2000) X (150- 200) X (20-30 (1100-1300) X (100- 150) X (15 - 30)
De sein
I_on,itudina duri.
Se poate folosi pa
2.
Suport
BX0!&1 600x (150-200) X (20-30) .al X (100-150) X (15-30)
nel. pft. Pentru
transversal perele (5), (6) s
3. Picior Exa x b 7S0x (<0-60) X (25-60) 6S0x (<0-50) X (25-60)
poate folosi
,ros sau carton m.
lamnat
<. Miner Fx</ 660 X (25-30) <60 X (25-30)
5.
$ipci. de
lxMc Iz 7ooX(120-15O) X (6- 20) 500 X (120-15O)X (6- 20) .. : Cota O .,.,
... 550 respec
tv 350 ... 550
6. LXNxI, 700 X (SO-120) X (6-20) Soox (50-120) X (6-20)
17
quadruplor
de tensiune
GRUPAJ DE MATERIALE REALIZAT DE
ing. GRNEA
precum a tensiunii de negativare
0 ___-150 V_
Sint in care este nevoie
de o tensiune continuI la
1 000 V (osciloscop catodic etc.).
Schema difi-
cultatea unui trafo de care
probleme de gabarit con-
la tensiune (n pri-
mul rind, a secun-
darului) , folosind tensiunea de
220 realiznd un multiplu de 4
intr-un montaj clasic de diode
- condensator electrolitic de du-
blare.
care se impun la exe-
montajului sint legate de res-
pectarea wattajului lor da-
te in ct a condensatoa-
reler electrolitice (de cea mai
calitate) avind de cit
mai mici (vezi schema in Teh-

UN
D5 100-A{2W} 1

"
O __ .-I5DV
S-a posibilitatea unei
tensiuni mai mici (de +600 V) .
niurn). ,.
Oiodele folosite pot fi de tipul:
F 407, 8Y 127, pentru care se asi-
un consum de 500 mAfK)O V.
este folosirea unui
cablaj imprimat calculat lejer Den-
tru a preveni posi-
bile de tensiune.
Folosind electroliticii in sche-
de compensaj,
filtrajul este suficient de bun pentru
uzurile curente.
mini-
1
-
f
- t
II[a ar
pentru [hitarii
putere fmalA de circa 2 W lUI., n - gama 50
Hz...;.- 15 000 Hz. cu distorsiuni de 1 % la 1 W
Montajul, conceput pentru amplificarea de
a unei chitare electrice (cu o ."Bri1-
la nt de Luxe), n poate fi
montat direct pe sau n alimentarea la
5 V(4 baterii de 1,5 V, tip R20) fiind n
cutia difuzorului.
VOLUM AC180K
tranzistoarelor <le tipul ASZ n cadrul
produselor fabricate de 1.P.R.S. a deschis
noi orizonturi.
Pentru amatori,
realiznd amplificarea
unui semnal de minimum 50 mV/50 k.Q. Ia o
P
i
volumul,
metrul P, (valoarea la 47 k.!l)
pragul de distorsiune.
AC 180 ASZ17
Montajul pennite o amplificare prin
cupla.rea a primelor tranzistoare.
pentru atacul rmalului de tipul ASZ 12 (n
EFf 212 etc_)_
Cu succes, poate amplifica UD semnal
provenit de la un picup sau magnetofon.
Interfon simplu

eleElroniEii
Foarte la utilizarea inter-
foanelor unele probleme prin
acestor insta-
minime
- un consum de energie ct mai
redus;
- o amplificare pentru
captarea sunetelor de la
de minimum 1 ro;
- folosirea difuzorulu de auditie
ca microfon. .
Schema toate
avantajele sus poate
fi folositA cu succes pentru
a dQu1i posturi la o distan-
de 15 __ _ 20 m ntre ele_ O astfel
de este foarte pen-
tru cei ce vor 5-0 instaleze la
de la int rare in sufragerie, la
in stlu la garaj
elco
ec/ooc BClOYC

Preamplificalorul. realizat cu tran-
zistoare cu siliciu, o
preamplificare cu zgomot de fond
redus.
Finalul, cu germanu (de tipul
Ac lW, Ac 180 K. sau analoge1 nu
probleme.
este calitatea difu-
zoarelor. n aceStea vor fi de
cit mai man; minimum
20 n. maximum 160 fi_
(De exemplu, tipol Vegaf2- W-2O fi
dati rezultate excelente.)
Alimentarea la 9 V (2 baterii de
4.5 V 1n serie). :Njci un reglaj de
volum nu este necesar.
in lipsa difuzoarelor
cu mare. se vor folosi
difuzoare cuplate prin-
tr-UD . transformator de tip
Mamaia.
ACI80K
Di
Pentru amatorii de telecomenzi, ca. pentru constructorii de
electronice, imitarea a sirenei de necesari
in anumite deseori un montaj de tipul celvi prezentat
mai jos.
Schema 4f etaje distincte :
- Generatorul de impulsuri de
- Modulatorul
- Generatorul de ton
- Amplificatoful de
Schemele in parte snt clasice chiar par compHcate,
realizarea lor nu probleme de netrecut. Sirena nu va
unui pachet
Toate tranzi stoarele sint cu germaniu; rezultate optime .se
cu cele de tipul AC.
Se pot folosi EFT sau SB.
Alimentarea -Ia 9 V (2 baterii de .... 5 V in serie).
T1 ___ _ 75 = AC '80
T7 - -- TiJ = AC f80K
fs- - -lio = AC 18fK 470.A.
MOOUlArDR
"C, C2:re fOnF, 22nf SAU 33nF
6ENERATOR
SUNET
Atl!nuator . HlGlllll 1IIIIII0IUlUI
[u 5 trl!ptl! OI MIIIIlICII
Amatorii de Hi-Fi, precum cei care doresc aib un instrument de
laborator de mare precizie, au la o schenUI care
rezuI tate foarte precise, asigurnd atenuarea unui semnal de la 20 V
(alternativ) in 5 trepte: 10, 20, 30, 40, 50 dE, in banda de 10
Hz-i-8oo kHz.
Sursa de alimentare: 2 baterii de 9 V la un conswn de 1;2 mA.
de intrare mare - 2 M.a sau de cuplarea lui
1
3
) - este asigurati1 de unui tranzistor cu efect de cmp de tipul
2 N 3819 sau Ee 300.
Atenuarea se rezistentele cuplate n sursa tranzis-
torului, concomitent cu o amplificare folosind un montaj
Darlington pop - npo.
Prin cuplarea ro 6 pe O a
rului dublu de pe baterii pe NCInS se t ransmite semnalul ntrodus
at enuare.
Apararu1 poate fi folosit; ca mijloc pentru de
adaptare a unei surse OI mare; ca un <laudio signa1 tracen; ca
preamplifi cator pentru osciIoscop; ca instrumenr pentrU m11surarea
gului sau pierderilor in toate etajeIe unui amplificator de putere.
2N38/9
O
S G O
"t07
2N 3819
6,81(
47< ,o.
1 X 6
Reglai de ton
magnetice de pe
discuri in majori tatea ca-
zurilor. diferite ale caracte-
risticii de Desigur, sint
montaj e cu fi ltre de in care
intervin mai multe etaje, cu tuljuri
sau t ranzistoare. Depanajul acestor
filtre de la faptul eIe au
o fIX,
abaterile dorite de obicei de ope-
rator.
Montajul prezentat n schema
o
ECC 83 n care prima n
montaj de receptor catodic, are mon-
tate n trei grupuri de re-
condensatoare. Reglajul
.it face independent, I banda
de frecvente audio din cele trei
de 500 kn.
A doua a tubului ECC 83
este ca amplifi cator de ten-
si une. Bineinteles acest montaj
se ntre doza pcupului
intrarea amplificatorului de la n-
registrare sau a preamplifica torului
unui agregat acustic.
Alimentarea se face dintr -un re-
dresor al amplificatofului cu ten-
siunea de 200 V, consumul fiine
de 12.5 mA.
(Urmare din pag. 10)
a grilei de a tubului T
J
(6)t.C8)
va fi de 47 Idl.
3 Etalonarea
Generatorul de reglat conform
datelor de mai sus neelalonat liste doar
un instrument indicator. Pri n etalonare
se inscriu datele cu ren li-
lor generali devine un inst ru ment de
util pent ru acorda rea regla rea
rece ptoarelor de televizi une.
Etalo nar ea se face: In ordine ca
reglarea. Mai intii etalo narea scalei pa -
de reglaj al baleiajului o ri-
zontal (plasat n circuit ul grilei tubului T
2
).
Este cunoscui pentru a obline m figuri
negre orizontale pe ecranul unui televi-
zor. pe electrod ul de comandA. al t ubului
cinescop (grila sau ca toduJ) se va aplica
o si nusoidall f. dati de relatia:
f. _ 2!1_ f., In care :
2
f. este frecvenla baleiajului de cadru, la
noi, in sistemul OIRT, este de :,0 Hz.
Tensiunea semnalul ui CU frecventa f"
depinde de punctul de a plicare in recep-
torul de televiziune: direct pe elect rozii
tubului cinescop va fi de 16 ver, iar pe
grila de a tubului final din
amplificator video (ELI 80. P l 83,
6" 9 etc.) va fi de 2 Ve( Exe mplu : pentru
m = lO bare negre orizontale, a plic nd
formul a, obt inem: f. =!Q. 50 = 250 Hz.
2
<lf pent ru m = 2. o jumatate de
ecran al b lumnos j uma tate neg.ru in-
tunecat, r. = 1- . 50 = 50 Hz.
2
Scala de reglaj al rrec-
de bal eiaj o ri zonr.al se va regla cu
di viziuni di n 50 in 50 Hz (i nlre 50 Hz
500 Hzl fie in cu un gene-
rator de
date de un indi cator de sau
fi gurile Lisajoux descifrate pe ecra-
nul unui osciloscop sau, conform
de barc albe negre ori-
zontale care apar pe ecranul unui recep-
tor de televiziune bine reglat). Scala acestui
se mai poate grada di rect
in de bare oriZOntale care apar
pe ecran. Si mila r, pentru a ob\i ne m dungi
albe negre ver ticale pe ecranul unli re-
ceptor de televi ziune, se apli"cl pe elec-
trozii de ai tubul ui cinescop
(sau la intrarea unui etaj di n lanlul a mpli-
ficator video) o tensiune de valoare ase-
cu valorile indicate mai sus,
s ub r. de
f. = .1!!... Z n, in care
4
z este de linii orizontale ca re
imaginea intr-un cadru. in siste-
mul OI RT, aplicat la noi este de 625 linii,
II este de cadre pe secund!, n
cazul nostru este 50. Exempl u: pent ru a
obtine 10 bare verticale albe negre. pe
ecranul televi zorului vom a pUca
= !!!.. 625 . 50 = 78125 Hz sau pentru
4
m = 2. o de ecran pe ver-
j umatate ocgr u, r
Q
,.. 1.. . 625
4
50 = [5. 625 Hz. Scala
de reglaj al de ba re vert icale
(plasat in ci rcui t ul gril ei t ubul ui T d se va
grada prin una din metodele indicate mai
sus,. inscriind din 30 in 30 k: Hz
(sau di rect" in numl r de ba re vert icale) n
30 -240 kHz.
Etalonarea oscilatorului de raruofrec-
n 3fadarea scalei con,jensa-
lor.ului vari a bil de 6 + 25 pF. Pe scai! se
VOI" inscrie pozi tiile corespuozltoare (rcc-
celor 1.2 canale Id .evi ziuoe
cuprinsc n benzile 1, 2 'ii 3 ale standar-
dului OI RT. Pri mele 5 canale vor fi n-
scrise pe un an: de cerc cu centrul in
centrul axul ui condeDsatoruf ui variabi1 ii
cu UD dia met ru de circa 55 mm, iar cana-
le!e 6-1 2 vor fi ioscrisc p: un arc de
conceotric cu primul cu UD
metru de circa 38 - 40 mm. De asemenea.
se pot corespunzAt oare
de alocate canal
(de 8 MHz). Dat ele pentru inscriptio narea
scalei se n tabel ul nr. I 'in coloa-
nele O. 1, 2 5.
O de grad are a scalei
n semnalelor cu aj ut orul
unui receptor de televiziune, care este co- 1..-
mutat pe rnd pe cte unul din cele f2 ca-
nale. Pe fiecare canal se i nvrte axul con-
densatoruJui variabil al ge ne ratorului de
a clrui este la borna
de a receptor ului de te leviziune,
pe ecranul televizorului mi ra
cu contrast maxim. Acolo se ca-
nalul respecti v pe scala generatorului.
Este bine ca in prealabil sI. se regleze
acordul rro al televi zoru.lui pe me-
Metoda este cea mat dar
rezultatele sint aprox.i mali ve.
O mai greoaie, dar care asigurl
r ezultate exacte este cea care utili zeazA. o
li nie de Linia de r e-
d in conductoate
paralele ntinse ntre din material
izolant. Lungimea conductoarelor va fi
circa 1,5 -31 (coloana 6 din tabelul nr. 1).
a bare di n
cupru, fi er sau alumini u inti ns.
ntre dO din materi al izoladt ca
plexiglas textolit sau chiar lemn, este daU
de
Zo = 276 log 2D , in care:
E, d
Zo este impedan,a caracteristicA. a li niei ,
bifilare rezultate in Il ; Er este COnstanta
a mediului a mbian't Pentru
aer Er = 1; D este ntre ce ntrd,.
celor conductoare care fonneaz;'!.
linia bifilar;'!. n' mm' ; d este di a metrul unuIa
dintre conduct oare in ro m.
Se observA. ci linla se preteazl
pentru i mpeda n1e mari. De exemplu. pen-
tru a o btine i m pedanta caracteristici de
75 fi egalI. cu i mpedanj.a de a gene-
r atorul ui de va trebui si. avem ra-
portul 2D de cir ca 2,5, pe cind pentru
d
de 300 fi raport va avea
valoarea de .
Ca exemplu, mai jos citeva va lori
uzuale pentru construirea liniilor de re-
cu de 300 O.
d mm
D mm 18 30 50 75
tn figura 4 este prezentat montaj ul pen-
t ru gradarea scalei oscilatorului de radi o-
cu ajut orul liniei bifila.re. Pentr u
adapta rea se o
din q.blu CQaxial cu impedan{a de
75 fi. de lungime ).13 (dateie bucl ei se
sesc n coroana 7 din tabelul nr. 1)
Elalonarea se face prin pro-
cedeu:
Se montajul din fi g. 4 utili zind ..
bec uri de tip telefon de cite 6 V :f;'- --"
0,045 A fiecare (sau alte cu U.!l
consum mai Cu aj utor ul unui
metru sau al unei rul ete,. se a'iazl pe li nie
becurile cu cirlige conductoare
la de A. nt re ele (li g. 4).
Se axul condensat orul ui var ia bil
al oscilatorului astfel ca nici un bec '
nu se Acolo se noteazA A, res-
pectiv dublul intre becuri
Pentru preciziei n pe
becuri se poate monta un vollmetru elec-
tronic pentru ..
tn o de grad are a
scalei de in ut iliza-
r ea unui de cimp.
de a generatoful ui
este pe antena di pol prezentati
in fig. 5. Aceasta asigurll rez ult ate bune
pe toate ca nalele. Ea este de ge'! e
rator prin intermediul unei ::le
cablu coaxial ada ptat cu bucll in 1/4. E
bine ca a d i-
pol si fie mai ma re ca .(. iar iol l!i mea
de cimp mai mare ca ;'';2.
Antena dipol poate fi apoi
pentru acoedarea receptoarelor de: televi-
ziune, plasnd generatorul de mi ri
antena sa. din fig. 5 la circa 2 m de
receptorul care se regl eazl.
Mlsur.itoruI de cmp fiind etal onat, De
doar invirtim axul condensa-
torului variabil al oscilatorului pini . ce: 111
mcroampermetrul indicatorului de ci mp
se mll ximll
19
mentul, parte n cadrul
stilului, incorporea.zJ conceptual o
serie de elemente figurative sau
geometrice elocvente pentru bunul
TI
[
gust artistic epocii.
Oferindu-ne un produs nou, ptin
crea.toru1 lui
nu poate face de proble-
mele stilu1ui ale ornamentului.
rn
Pe se un stil

'.. O ft . industrial, de di-


n versele elemente specfice unei zone
geografice, unui anumit nivel de


De aici pledoaria pentru acele
produse practice, utile, n stare toc-
mai prin stil ornament
justificatelor estetice ale
beneficiarului, conducnd la perso-
rn uni-
nu deci
industriale rapide, de o
de imediate, piar-
IULIAN
Stilul ornamentul produselor de stil ornament,
teoretic vorbind, produs personalitate, bun gust, o
relevante acreditat complex prin
in parte: nivelul frumos. nchcind aceste nsem-
baza introductive:
ndem.narea pro- Este binecunoscut faptul fie-
de frumos, care popor poate fi identificat prin
prime etc. n elementele specifice aJe stilului
pe cei mai proemi- ale ornamentului. Astfel, la romni
vom spune la sint considerate specifice forma geo-
unei epoci const- simetria motivelor. La
de este- unguri, cehi, polonezi pre-
le au produsele cu plante, flori
an.s3Int,lu rezultat narurale, n
a factorului Tehnicile modurile de omamen-
a baiei tare constiruie de asemenea elemente
specifice. La romni obiectele de
lemn snt crestate sau incizate cu
rJj
La unguri de se
vopsea omamentape flo-
pe produselor. Com-
elementelor de stil orna-
ment conduce si la o mai evi-
a deta:liilor chemate se
integreze estetic in grafismul (de-
!oo ignul) produselor.
aEROIONIZATOR
.-ndul ei, se cu o de textoli t ae 1.5 mm
grosime. Pe placa de textolit se o de texto-
lit cu de 5 x5 mm. care
ca al acestei a de marginea
cutiei aparatului. Pe placa de cextolit (fig. -4 b) se fixea-
cu ajutorul unor nituri, 2 lam ele din de
terminate la cu cite o cu exte-
rior sferic. Una din lamele face contact electric cu
metalic care n timp drept radiator
termic pentru colectorul tranzistorului Ti ' A doua
are opus ndoit la 90. spre des-
t inat batrriei de alimentare (fig, 6) d rept
pol negativ de . alimentare CII aparatului. In cavitatea
care intre saJiului se montean celelalte
PORTaBIL
piese ale montajului , conform fig . -4 6. Drept pol
pozitiv de alimentare a aparatului se tot o
de .contact din de pe
placa de textolit din fig. S. confonn fig. 6 b.
Cutia aparatului se va realiza din material plastic
(se poate adapta cu succes o cutie de la maga-
zinele de articole de menaj saI.! de la o Cutia
in total doar -4 - lipsind pe care o
placa suport din fig. 5 una din para-
lele cu puntea a metalic. Marginile
acestei sint ndoite spre interior pe o de
circa S-6 mm. formnd astfel ,Iist ere care
permit capacului metalic din fig. 7. Acesta
este reali-lac din de sau aluminiu are o
la 90, Spre InteriorUl unghiului
format, pe mai mare se cu dei o de
carton, sau textolit sau eventual se
cu nituri. Capacul poate culJsa in oricare
din cele 2 posibile pe glisiera de margi-
nile ale cutie pe care acesta o
restul aparatului (marginea din fig. 5) la
bara cu pe placa de textolit
pe care se cele lamele de contact care, in
timp, o presiune cu rol de a
capacul din fig. 7 lipit de glisi erele exterioare ale
cut iei. Introducerea capacului cu partea spre
cele 2 lamele de contact elect ric corespunde
de repaus a aparatului. Circuitul de alimentare este
astfel intrerupt. Iar pi eptenele ioni zator este instalat
sub capac. (EI nu atinge cele 2 lamele de contact elec-
tric). Partea a pieptenulul de
lucru a lui n cavitatea. piesei din fig. 5 snt astfel aco-
perite de aripioara capacului. Aparatul are aspectul
unei cutii paralelipipedice de circa 115 x75 x30 mm,
ceva mai mare dect un pachet de Snagov.
Punerea in este foarte Se trage
capacul apucindu-l de se deschide pi eptenel e
ionizator ce ajunge in afara cutiei intr-un plan
paralel cu planul de al capacului se intro-
ORGANIZAT IN

hJiii
1973/1974
CINSTEA CELEI DE-A XXX-A A
A CELUI DE -AL XI-LEA CONGRES AL P. C. R.
44. Niculescu Alexandru -
45. Eugen - Suceava
) '
i
Concursul organizat de revista pe cele mai diverse domenii ale
tehnicii contemporane s-a bucurat de de WI real succes, ant rennd
un mare de tineri de dornici
participe, cu sau ideile lor. la progresul De multe ori.
prezentate se printr-un coeficient de originalitate.
de aplicabili tate dovedj,,!d maturitatea seriozitatea
Ca urmare a acestui fapt, juriul com:ursului, luind n dezbatere ana-
lizind trimise. a decis acorde un de 7 premii 12
A vnd in vedere mare de p.tr
n fuza cu
practice sau idei valoroase, juriul
a ca, n afara premiilor
oilor. acorde t itlul de Lau;eal al con-
cursului \<TehniuOI)l 1973,1 19i4
ri lor
46. Peteu Constantin -
47 . Popa Ovidiu - Turda
Dat fiind mare de prezentate, multe dintre ele avina WI grad de
tehnicitate originalitate sensibil egale. juriul concursului a fost pus n de a
sel,?cla premiile mai multor de nivel. Astfel:
MARELE PREMIU SPECIAL AL
REVISTEI
s-a acordat unui de 3
cum
1. P remiul pentru lucriri colectiYe, in
valoare de 1 SOO lei :
Colectivului anului 3 S, Liceul nr. 2
de Vede. pentru lucrarea: Apa-
rat pentru examinarea ele-
vil or.
2 Premiul pentru origioak,
n ,aloare de 1 500 Jei : .
Petrescu str. Chilia ne. 1, Vatra
Domei, pentru lucrarea: auto-
pentru
3. Premiul de lngeulozitate, in valoare
de 1500 lei:
A. pentru IUCr-d-
rea: Sintetizor de voce
Celelalte premii au fost distribuite
cum
1. PremJuI de D va-
loare de 1 000 lei:
Amon Francisc, str. N. nr. 14.
Lugoj, pentru lucrarea: de fre-
zat.
2. Premiul revistei b va-
loare de 1000 lei : G. Cabiaglia. Bucu-
str. Traian 30, pentru lucmnid:
digital.
3. Premiol ( YO, in valoare de 1 000
lei: George Pintilie, B-dul
Noi nr. 35, pentru lucrarea:
Retranslator pentru radioamatori.
4. Premiul <dii-Fi, io valoare de 1 000
lei: Grnea str. Se-
4 bis, pentru lucrarea: Mi-
xer Hi-Fi .
in valoare de 500 lei fiecare
Niculescu Alexandru, str .
Gruiul Argesului 1. bloc 31 A, pentru
lucrarea: Dispozitiv de pentru
lichide gaze.
Lingway Iosif, pentru lu-
crarea: Dispozitiv corp solid cu
caracteristici.
Aparate pentru atelierele
Balica Dan, cartier Visoi IL bloc JJ
ap. 13, Cmpulung- Muscel, pentru lu
crarea: Aparat de universal.
Automatizi ri telecomenzi
Icobescu Octavaan, Deva, cartier Da-
cia, bloc 7. ap. 5. pentru lucrarea Funi-
cular n curM cu macaz.
RadiocoDstToctii
Francisc Dumitru, Str. Livezilor, bloc
13, pentru lucrarea: Amplifica-
tor.
Elev Herman F. Lucian, Pasajul Cuza
9. pentru lucrdrea: de
amplificare stereo.
Dispozitive, aparate tehnici foto
TancolJ Daniel, . str. Hipodromului.
bloc T 17, ap. 7, Sibiu, pentru lucrarea:
Aparat de filmat cu 3 obiective.
Serdeleanu Igor. str. nr. 11 .
pentru lucrarea: Aparat
accesorii pentru ima,l!ini stereoscopice.
OI1gma)e
Darie Nicolae. str. Castaoilor nr. 5.
bloc 5, ap. 14, pentru lucr-area :
Magnetofon Amatof .
Ilie ISVordtlU, str. Profetului 22, Bucu-
pe!1tru lucrarea: Avio-minirecep-
loare.
Jde originale
lerima Vasile. st r. N. Iorga 16, Carei,
pentru lucrarea: Reducerea consumului
de
R. Alexandru. Cuza
bloc B, ap. 30, Sighetul
pentru lucrarea: Reglarea vitezei
boaielor de prin
1. Doboczky Mihai -
1 Moruzi Adrian -
3. Kladiva Ottmar -
4. Ion -
5. Alexandru Florin -
6. - Giurgiu
7. Barbu Ion - Deva
8. Basaiac Florin -
9. Berbely Emo - Harghita
10. Bodesc Vasile -
Il. Burghelea Gheorghe - Piatra-

12. Bursuc ' Alexandru -
13. Cacoveanu Stelian -
14. Crstea Horia -
15. Clejan Mihail -
16. Cheran Dumit ru -
17. Cionej Sabian - Bihor
18. Clipici Gheorghe -
19. Cojocaru Cannen -
20. Constantinescu Vasile -
21. David Vasile -
22. Cubasa -
23. Dan - Cluj
24. Dumitriu Aurd - Ilfov
25. Dumitrescu Ion - Dolj
-
27. Lucian - GoIj
Oron Mihai - Dorohoi
29. Filip Zinel -
30. Filipescu Gheorghe -
31. Fiorea Liviu
32. Facsa Ion - Constanta
33. Ion -
34. Gavril -
35. -
36. lndru Ioan - Lugoj
37. Ionescu Marin -
38. Traiall -
39. Lichwar Aureliu -
40. Livadaru Mihai -
41. Ion - Cluj
42. Aurel - Sibiu
43. Nacu Olimpiu -
48. Predoiu Alexandru -
49. Romaniuc Eugen -
50. Const antin - Prflhova
51. Constantin -
52. Serbschi Constantin - Ploiesti
53. Simionescu Vasile -
54. Sterescu Vlad -
55. Alexandru -
56. Soneriu Dan "':'
57. TudordJl Constantin - Blaj
58. Turpan ,Aurel - Sibiu
59. Panel - Arad
60. Zanga Ion -
61. Wolf Helmut -
62. Badu - Oradea
63. Come! - Abrud
64. Benedek Francisk -
65. Benedek Iuliu - Satu Mare
66. -
67. Cercuiescu Mugur -
68. Gndea Nicolae - Hateg
69. Croitoru T. Gheorghe - corn.
Cluj
70. Cuc Iuliu -
71. Mincea (1beorghe - Tg. Jiu
72. DaVId Vasile -
73. Doja <;l-heorghe - Lugoj
74. Dorin Mihai Liviu - Galali
75. Marin -
76. Florea Vasile -
77. Grigorescu George - Hunedoara
78. Grosu Vasile -
Ion -
80. Rorea - corn. Icoana
81. Mircea - Predeal
82. Petran 100 - Cluj
83. Ionel -
84. Popa Marius - Arad
85. Petre - Cugir
86. Vasile -
87. Serdin Mihai -
88. Constantin -
89. Ion - Reghin
90. Teodor Alexandru
91. Tomescu Dumitru - Lugoj
91. Vasiliev G. Paul - corn. Mah-'
mudia.
In ncheiere, j uriul concursului tuturor felicitndu-i
urindu-Je noi mari succese 10 activitatea lor in
duce inapoi apacul la locul lui. de data asta cu
izolad. in afara cutiei aripioara tot n afara cutiei.
Partea metalici a capacului face contact intre cele
dou! lamele din interiorul cutiei se aude incet sunetul
caracteristic de 3 kH1. care intrarea n
a aeroioniutoruiuL in de pacient
la de cm ae cu spre
de sosire a curentului de aer. astfel ca curentul
mai ntii prin dreptul ariploarei metalice a
capacului , prin pieptenele de ionizare apoi
la ciile respiratorii ale pacientului. Pentru oprirea
ordinea sensul se
Nu e cazul si vi probleme despre eventuala
posibilitate de electrocutare in CilZul atingerii simultane
a aripioarei metalice a pieptenelui de ionizare. Dupi
cum am spus, puterea in infit;u-
rana Iti a transfonnatorului Tr de 230 mW. Consi-
derind tenSiunea la capetele acestei de circa
SOO V in d ..... ' rezuki ci pieptenele de-
aparat
chiar daci provine de la surse energet ice puternice.
deoarece intensitatea prin uman este mai
ale n exterior se fixeazi din mate-
rial izolant (textolit a:ros de 5--6 mm). care
doul opuse ale cutiei. Cutia este din material
plastic cu Cele ' patru
formeazi un fel de tub cu drllptunghiularl
care se a.t M 3 X 10 de de
textolit. sint infiletate in muchiile late de
mm ale celor doul de textollt care
doul laterale opuse ale cutiei. Pe a
pllcilor de textolit se cele lam ele de con-
tact cu polii bateriei de alimentare (cite o lamell pe
fiecare Tot pe aceste mara:lnea
bateriei. se cite unul pe cele doul intre-
rupitoare (1 al sursei de alimentare K al semnului
lonUor in interiorul ca in montajul
anterior, se fixeazi celelalte piese motorul ventila-
torulul. (P-oate fi un folosit pentru
juclt:ii1or me:canice.) Axul motorulul pun-
tea. din. figur.a 8, Puntea psiului pr-elun,irea
ei spw' caitatea bateri"e: de alimentare sint glurite
cu. pud dt.':-1 . .,s;......i. nvn diametflJ, ntre centre

de: Hr.!'" prI)ClUS" de el ..... v.entitatorolui. Fiind as;"
T poam fi inlocuit
eu' 1-i1f..siMtdfiAr:.--ar ER 124
moa"'GI'SaU; fUi, tIi,..,.., de, l'idre.
_ U2 U2
deJeiJD.. 1; " 'R ' de: onGe.'- R-=W-sau.cu.
500' '
_ .... :: R.=2IO:. 10" =1, 0&.10 fi).
Atl'fllenta- ' accidentala a: capeC-eIiot'" lnfiJuririi OI: a.
p"n, int"e:tmecIWl epidet'mei cat..e,
de: );(a. 70
o sGidef.e 1 wntlUn1i la bor.nelec aa!!l5Bi, mp"
f.oATl relatiei u.., sau U _ . l10P;.
V7.1'()4- = 127 V, tensiune ca
IJW 1/i30 10-'
de 2 mA; I =V"R = 1,83 mA. Pe
tiei, celei pe care o capacul metalic ..
se poate prevedea. o deschidere dreptuRa:hiulari. n-
de un capac adecvat. pentru schImbarea bateriei
de alimentare. Pentru utilizarea aeroionizatorulul in
nchise birouri. subteran sau la bordul
autovehiculelor), lipsite de cu de aer, este nece-
sari utilizarea acestuia ca un mic ventilator cu rol de a
dirija masa de aer ionizat spre pacientului. In acest
scop, se poate folosi chiar microventilatorul portabil
de alimentat din
electrid care alimenteaD.1i montajul electronic. Dimen-
siunile ,eometrice ale. apant-ului se mlresc, ceva mai
des gr.<aimea.. cu necesar eli.ce ventilatorului.
In schimb. este inlcxuirea pieptenului de ionl-
:zare Qt O siti de ionizare (o mecaJici a.t ochiuri
de a.-10; nanf). montci. Gttiar---in intedca';u:l. c;utiei. Ca.
fomti. CJSiIfSt-l!Uctiri,. ..,-.iant:a- cu se' va, r:ea-
OX'! pe un' lUiu rn.lIOJic: in defU.- aI_e . drui
de.; daa: lIIII!iII1Ia: sr;- -o bari
intlriar. pe; are. se Beai. 'CU. ,.ontburl
r-ama: aHI' tex'tO:lif" $iti. de: iQlUi;a';&
mM. ..... .a. ...-01 '1JQi. 19,.' al

cu. o pi8il.7l11l1Q1id . .. mlr:imtSl" bateriei de
aUment:ua- c!u' rol dI:. a: 'impiedka baterJa si in
re'ZePtat. ellc;eJ: V:eMi.JatopuJui. o. ambele
......,.. <II. JWIIt ... al pre-
limgi,*'" au: _ti' saO'I dt!iSdiided ornameDtafe care
permlt .v.&citlil!lil>;;QJrMMUi de aer---prm, t.oboi' din mate-
rial piamc eu d.r.e-prun(hiubrl. din care este
. apaAtJJlui.
21
ACIUAlllAIIA
Dr. ing. FLORIN
- n prezent existA ci nci vari ante de
constructie pent ru ru lata la
care au contribuit N.A .S.A .. U.S.A .F.
Rocketdyne Co; 1) f olosirea unor
etaje superi oare deja construite pentru
rachetele Cenl aur, Agena. Delta. Seoul .
Burner /1 sau Transtage. penlru a plasa
5 tone pe o de s ale lit
2) folosir ea unor etaie superioare modi-
ficate ale rachetelor Cenlaur. Agena sau
Transt age. recuperate in prealabil; 3)
construirea unui ansamblu modul ar de
conceptie integral capabil
transporte pe 2 300 kgf (etajul su-
perior recuperabil) ; 4) o de dez-
voltare, pl aseze pe o
3 000 kgf; 5) realizarea unei
variante n
pl aseze 3 100 kgf pe o
"-
- Conform pl anif icari I. n 1976 va fi
IC'lj nsat un sat el it denumit
LAGEOS (Laser Geodynamic 5atelite);
el va verifica relatII le in
scopul scoartei terestre cu o
precizie de 19 mm! Benefi ciar pri nci-
pal: geol ogice, deoarece mi-
ci le relative 'ate scoartei
prezenta sei smi ce mari, rupe-
ril e, cutremurele et c. La centrul s:patial
Marshall, care de program, se
acest satelit sferic din ura-
niu (di ametru - 600 m, greutate -
400 hg, altitudine - 5 000 hm) va con-
stitui de pentru cel pu-
ti n 50 de ani i
- Sateli tul de tel ecomunicatii franco-
german Symphonie a termi nat recent
'Prima serie de experimentale
tn de vId, t emperat uri extreme
radi ati i si mil are celor pe care le va
avea pe orbita Testele au
fost efectuate de centrul companiei aero-
spatiale de la Les Mureaux. Deja au
inceput t rialuril e pent ru aparatura de
$1 rezultatele acestora
vor Indi ca f iabil itat ea sist emelor elec-
tron ice ale satemului.
- Evol uind cu peste 80 000 pe
o Pioneer - 10 se
afla la lunii Iunie la cca 1 100
de mil ioane km de Terra; orbita plane-
tei Saturn va fi il' martie
1976. Aparatura f unctio-
neze. de la transmit erea unei co-
menzi la pri mirea semnalelor de
trec CCl! 100 de minute. Detec-
torul de a recepti onat
i mpacturt fo J upit er. ceea
ce a permis ipoteza de
materie din apropierea
planeteH:ll gant este cu aceea
di ntre cent ura de asteroizi Jupiter.
Pi oneer -1 0 a parcurs cam 700 de mi-
lioane km din drumul spre Jupiter.
pe care al eargA cu 56000 el
va aiunge tn apropierea la 5 de-
cembri e a.c.
22
Marcarea respecti V identificar ea a lor -
n afara si stemului cl asic const nd in inscrierea pe corpul rezi s-
cu cfre, a valorii propriu-zise in ohmi, k loohmi sau
megaohm - se curent prin codul culoril o r .
Pe corpul si nt nscrise. cu diferite culori ,
3 sau -4 inel e. Primul al do ilea inel corespund unei anume
cifre, in timp ce al t reil ea i nel de zerour i
ce se cere la ci fre pent ru a avea ordinul de
Inelul al patrul ea de la valoarea
Pentr u primele trei inele, culorilor este
toarea:
Negru-O, maro-1, - 2, portocaliu- 3, galben-4,
verde - 5, albastru - 6, violet - 7, gri - 8, alb - 9.
la inelul al patrulea culorilor este
Maro 1%, 2%, auru 5%, argintiu 10%,
culoare 20%.
Pentru simplificind citirea}} este
utitizarea unei rigle pentru codul
culorilor.
in si nt indicate datele de
a rigl ei (preferaoil din carton simplu, conform cotelor
indicate).
A ut omobilul de comori de
a i n stadiul
actual, un imperat iv al c ulturii general e.
Pe de parte, cei care de1in un automobil t rebui e
acorde acestuia un minimum de
atitudine prevenitoare care pot fi efi cace numai
este
Dar omul de poate sacrif ica o parte din
ti mp pent ru a studia din lomuri volumi noase modul
in care este construi t automobi lul
Pentru mot ivele ne propunem
automobilul modern i nl r-o serie de articole, restrInse
ca text dar care se la lucruri
practice, pret entia de a 1n profunzimea
problemei. Pentru unii cititori aceste material e vor fi ,
un pril ej de sintetizare, pentru altii de desco-
peri re a unor lucruri noi.
Modul de prezentare a materialelor permite tn final
decuparea legarea lor intr-un manual util.
I CELE TREI SOLUTII
CONSTRUCTIVE
locul de amplasare a molorului puntii mo-
trice pe automobil, se disting trei solutii construct ive:
1. SOLUTIA CLASiCA (fig. 1): motor
t iune spate. Marea major itate a autotur ismelor mo-
derne la Avantaje:
subvi ratoare (deci la mersul in l ini e
repartitie a pe roti, port bagai
mare, a interiorului in timpul ierni i ,
ci rea supraalimentarea motorului favorizate de
suprapresi unea de etc. Dezavantaje:
instabilli pe drumuri cu tunelul pentru
axul cardanlc reduce din confortul posibi-
li tatea patrunderii In interior a unor emanatt l
de gaze a de la motor, riscul la
axul cardanic.
in ntre cele de carton (fig. 1
fi g. 2) se cele patru rondel e prin
med i ul unor capse. Rigla este pre-
in fi g. 4. .
Valoar ea n codul culoril or este
n ohmi.
2. TOTUL 1N SPATE (fig. 2), sau, altfel exprimat.
spal e, este o sol utie care s-a
bucurat de succes la unele fi r me europene.
A vantaje: automobil e i eftine, cu Intreti nere
mari de profil are
la tractiune in teren greu in pantA,
frinare pe cele patru roti, a f rt-
nelor.
Oezavantaje: greutate pe din spate,
ef ecte supr,viratoare importante (deCi sensibi litate
la efectul for tel or laterale), de bagaje mi c,
a motorul ui, de aer cu contin ut mare
de praf (uzuri mai rapide), comenzi lungi compli cate,
puterii motor ului la viteze mari, ra-
pidA a t pneurilor din spate. pierde
teren i n vi Itor, ea va probabil numai pe
automobi lele Ade
3. TOTUL IN FATA (fig. 3). sau, altfel spus, motor
este in dezvoltare aut in Europa cit
rn Ameri ca.
A vantaje: se spatiu pentru pasageri $i ba-
gaj e, stabili tate c hi ar
pe cu repartizare convena
a pe comenzi relat iv scurte, motor
accesibi l, a i nteri or,
alimentarea mat orul ui avantai ate de pOzit ia I n care
eSl I;' plasat aceSTa.
Dezavantaje: pret de cost mai r idicat, capacit ate
de urcare a rampelor cu
per icol de derapaj prin blocarea din spate la
puterni ce, de virei mai mare, manevrarea
volanului mai Unele din aceste dezavantaje
pot fi eliminate prin di verse procedee construc-
t ive. T ractlunea va teren In domeniul auto-
mobil elor cu cilindree mij locie, de calitate
chiar in acela al mari lor cil indrei.
4. MOTOR FATA LONGITUDINAL SAU
TRANSVERSAL (fig. 4). totul 1n fatA se
poate reali za in varianta cu motor longitudinal sau cu
motor transver,;al, in care caz dispare grupu,1 coni c
se mai mult pentru
bagaje.
Ing. DINU GEORGESCU
"1
al trecerea la transmiterea si-
a programe de televziune
(programul 1 2) in zona Capitalei
avind in vedere se extin-
derea programului 2 de televiziune, rea-
lizarea antenelor de pot
emisiuni transmise pe mai
multe canale.
Unei astfel de ii rAspunde
foarte bine (mielUl elicoidald
n optime de
adaptare, este
antene VAGI. unei an-
tene YAGI de tip 3 R + V + Il D este
de maximum 13 da. de
ordin de ca al antenei eJicoidale
cu 6 spire.
Superioritatea ei In faptul
emisiuni de polarizare
pOlarizare verticall in con-
egale.
O alti calitate a ei este aceea impe-
danp de intrare este relativ
(90-140 O) se constanti..
unei antene elicoidale cu
12 spire este n 1, 2 3.
VibratoruJ se din
de cu!!1J!.....- (An ..... sau neizolatl, cu
- -mrunetrul de 4 - 8 mm, iar reflectorul
poate fi IDI disc din tabll, o cu
. plasA de sirmA. de cupru, aluminiu etc.
Reflectorul se leaga. de blindajul cablu-
%
"
"

_ /
"
o

w


Ing. 1.
lui iar conduclorul spiral vibra-
tor la conductoruJ central al cablului
coaxial
a fost pentru
canalele de televiziune 6-12, respectiv
pentru intreaga III (FIF).
Oimensionarea antenei s-a flcut cu
ajutorul rormule:
D. - 0.31 A E O,I3A
S 0,24 A Dr O,62A
unde:
D, = diametrul spirei; S '""
dintre spire E =
de La reflector la primul punct de
nul; Dr diametrul
.t - lungimea de a canalului
respectiv.
Conductorul vibrator al antenei a fost
fixat pe o centralA din pvc dur
de VJ 40 mm, prin intermediul unor su-
tot din de pvc, cu diametrul
de cea. 20 mm.
Fixarea. pe centrali
este n 3.
Dupl cum se la fixarea. con-
ductorului vibrator nu s-au intrebuintat
piese metalice, deoarece conductoriJl vi-
brator rolul unui conductor
Reflectorul este prins cu ajutorul su-
durii pe un din teavi
Un alt sistem de realizare a acestei
antene este prezentat in 4.
PENTRU SUPORTULUI
ANUNEI iN f'lAN ORIZONTAL
V'IIRATOR

DlAMETRUl SflIIU!loa:
D = 522 499 479 460
44'
426 .11
REI':LECTOR
DETALIU PRINDERE ..
SUPORT VIBRA-TOR

elicoidalA descrisA va
absorbi cea mai mare parte de energie
din atur;lC cnd de re-
a ei este cu osci-
electromagnetice a energiei radiate
n de postul de emisie. al alte
cuvinte, cind antena. este acordati pe
pe care emite postul ce urmeazi
a fi
tn cazul mai multor posturi de trans-
misie, antena se va dirija spre postul cel
mai urmnd ca posturile apro-
piate fi captate foarte bine
. lateral
Alegerca locu1ui optim pentru antena
de trebuie se faci prin incer-
cAri, deplasind incet antena inainte, apoi
lateral, precum rotirea ei in plan
la contrastu-
Jui maxim a minimului de reOexii.
O astfel de peezen-
n 1, 2 J a fost
in zona Capitalei s-a sA se cap-
teze. printr-o cele
programe (1 1) ale televiziunii noastre.
B
(Urmare din numlrul trecut)
b) pentru sc.rieren pe sticlii
Se separat o clorhidricu
una reprezinl;'
IR grame de sodiu (sare de bUl:;)-
3.5 grame sulfat de sodiu. dizo!-
vale in 250 mI iar cea -
7 grame de zinc dizolvate in
250 mI peste care se 32 mi
acid clorhidric, amestecndu-se bine.
cele substante
se - 5 mi din fiecare - intr-o
cu n para-
Apoi se cteva
de amestecndu-se cu o de
lemn. este folosit la scrie-
rea. pe utilizndu-se pentru aceasta
fLe o fte W1 toc cu
n acest. caz, scrisul apare pe
o jUJllltate de sticla cu
pentru a urmele
de Cu acest scrisul
fixat pe sticlei .
fiind se va manipula cu
iar frecare minile
se vor bine cu se vor
limpezi cu Atit cit
ce1e se vor depozita in
locuri ferite de accesul copiilor (pericol
de otrdvire!).
c) pentru scrierea pe
Se adaug peste 14.5 grame ba ra:<
95 mI se bine
la dizolvarea Se se
peste solutie o solu,ie,
de de sodiu (sare
de prin dizolvarea
a 8 grame NaO n 60 mI spirt tehnic.
Amestecul se prin picurarea
alcoolice de de sodiu
a amesteculu. Pentru ;1
da culoare solutiel. se 40 mg meli!
violet, se realizeze o repartiza-
re a colorantwui respectiv n
masa iJltregului amestec. nmuind o
sau O in
se poate scrie prin
simpla a acestont pe
sticlei .
Sursele de procurare a subsran{efo l"
magazinele specializate pentru produse
chimice de zinc acid clorhdric
- ,magazinele penL.'"U vopsele
chim.cale (oxid de zinc miniu de
plumb), magazinele cu produse apicole
de albine), magazinele cu produse
alimentare (sare de de
rufe farmacii dra-
gherii (borax sulfat de sodiu).
23
r
C. Petrescu -
I trimise de dv. au fost
spre publicare. alte

Grasu Gh. lo&n - tud.
pe care o nu poate fi
mijloace
Baciu Ionel '- Deva
f;tdioreceptorului dv. poate
fi doar de o spe-

Lazarovici Theodor -
Valoarea condenRtorului legat la po-
este 0,01 )J.f
Dioda detect oare poate fi 028.
Se poate utiliza un transformator de
la radioreceptorul Tensiu-
nile la electrozii tuburi lor snt notate
n catalogul de tubu'ri electronice: Ten-
si unea de 1 k.n este de
220 V.
Condensatorul din grila t r iodei osci-
latorului are valoarea 470 pF .
. Tran.sformatoarele de imer-
pot fi de la orice tip de aparat
echipat cu tu.buri electronice.
Ioan - Sihi,.I, jud. Hune-
. doara
Fiind vorba 'de o nu ne pu-
tem asupra material elor _ de
care nevoie. deci dv.
ce paramet ri trebuie aceste
materiale.'
Me.liszek Andrei - Alexandria
Jn principiu. dreptate.
Buda Emil - Sebe., jud. Arad
Banda are viteza de 4,75 cm/s.
Un c<ip de" redare se poate cupla la
orice amplificator.
Capul universal se poate folosi la
nregistrare la redare.
Defectul televizor ului poate -fi reme-
diat de o
Antela Sinduleseu -
Aparatele la care
unele din ele fiind publicate de revista

Traian - Jud. Arad.
Fiind VOt ba de
intreprinderea la care trebuie
tehnici.
InDI[IIOR
DE R[ORD
Verificarea a acordului a cnd circui-
tele de au de cu postu-
lui de radioemisie, se poate realiza aplicnd un tub elec-
tronic, indicator optic de acord, de tipul EM 80 sau oricare alt tip.
Schema de este
- -
mASURAIOR A 1-----\" ---=------1"1
Unificarea acordului unui de
putere sau verificarea
a de a unui
de televiziune se. poate obline cu un
simplu aparat numit de cimp.
In a paratul se compune dintr-un
dipoL o. detectoare un instru-
ment indicator.
Dipolul are lungimea de 0.46 ).. iar
intre dipoluluf se dio-
da detectoare. poate fi de
tipul EFO 107. EFD 109 sau oricare
alt tip de cu contact punctiform.
TzriJ!J9R
DE [Imp
Componenta de curent continuu este
ta instrumentul indicator prin
cele douA SI 8
2
,
Instrumentul este un microamper-
metru. in paralel cu el fiind conectat un
potentiometru pentrureglajul sensibili-

SI 8
2
sint construite din
Cu-Em 0,5 mm, diametrul car-
casei avind 8 mm.
In un radioreceptor apt a lucra n gama undelor lungi.
toare 2 diode.
medii scurte, echipat cu 10 tranzi,
In schema snt treCute valorile pieselor componente, precum tipul tranzistoarelor.
Amplificatoru l de pentru o mai selectivitate, est e echipat cu un filtru d(
.
Transformatorul de are in pr imar 2 x 300 splre 0.18 mm. iar in secundar 90 spire fi 0.04 mm.
Tn,nsformatorul defazor are in primar 1 500 spire fJ 0,1 mm, iar in secundar 2 x SOO spire 6 0.1 mm.
/
.. -- '-
(