1. ultimele 30 de minute - mai intii, o sugestie generala: evitati sa trimiteti eseuri terminate "pe fuga".

Nu apasati comanda Print la citeva secunde dupa ce ati scris ultima propozitie! Faceti tot posibilul sa va lasati timp pentru a reciti si (re)edita ceea ce ati scris. O spun cu riscul de a va plictisi: un text nerevazut este, inevitabil, un text "neingrijit". Suparator de multe texte arata (si se citesc) prost; - iata citeva dintre cele mai frecvente probleme care se pot rezolva usor: lipsesc diacritice, lipsesc litere, lipsesc cuvinte; litere inversate (ex: potae, in loc de poate); propozitii sau fraze cu structura incompleta (ex: fara predicat). Dincolo de asta, unele texte arata "dezlinat": va jucati cu spatiul, trageti de ele pentru a acoperi pagini (unii dintre voi confundati propozitia cu paragraful!); - aveti grija ce faceti cu numele autorilor, mai ales cu cei mari. Piaget, E. Lemert, Erwin Goffman... Cel putin prima data cind ii invocati, numiti-i astfel incit sa-i recunoasca (sau sa-i poata cauta) orice cititor. Nu incepeti invocindu-i pe "Piaget" (care Piaget?), pe "E. Lemert" (Emil? Emanuel? Eric?) sau pe "Erwin Goffman". In multe cazuri, formularea improprie a numelor este o consecinta imediata a folosirii surselor bibliografice proaste (vezi mai jos, punctul 2). Dar chiar si in cazul asta: faceti efortul si cautati undeva daca pe Goffman il cheama Erwin sau ce inseamna acel E din "E. Lemert"! - grija cu bibliografia (referintele): daca nu vi se cere un model anume, deschideti un text (consacrat) in romaneste sau engleza si faceti ca acolo! 2. prereferate, scribd, scritube, wikipedia si alte situri asemanatoare. veste proasta: ACESTEA NU SINT SURSE BIBLIOGRAFICE! Multi dintre voi faceti o confuzie: "am crezut ca, daca indic sursa, nu se cheama ca plagiez..." Propozitia este adevarata, dar haideti sa vedem ce spune: - pe scurt, sursele noastre bibliografice sint eseurile aparute in reviste de specialitate, respectiv cartile; acestea sint sursele pe care trebuie sa le vizitati si sa le indicati! - este adevarat, exista reviste online, articole online, versiuni online, dar, daca tineti la calitatea voastra de studenti, nu inlocuiti biblioteca cu Internetul; - Wikipedia: nu e o sursa sigura. Unele intrari sint bune, altele nu. Asadar, nu poti sa ai incredere oarba. Recomandare: a se evita ca sursa bibliografica, vizitati-o doar "ca sa va faceti o idee" despre un subiect sau altul; - evitati siturile prereferate, sscritube sau scribd! Evitati, in general, referatele unor autori despre care nu stiti nimic! De ce sa preiau prostiile unui Autor Necunoscut

(nu rideti, cititi mai departe!), decit sa incerc sa ajung cit mai aproape de Goffman, citindu-l pe el sau pe unii dintre exegetii lui? - am placerea sa va dau doua exemple de referinta bibliografice, in legatura cu care voi formula citeva intrebari: Autor necunoscut, Modelul dramaturgic. Articol disponibil la: http://www.scribd.com/doc/70658034/modelul-dramaturgic. Accesat la data de 06.02.2012 sau versiunea cu autor necunoscut mascat: Site-ul http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/FENOMENULCOMPORTAMENTULUI-DEV14521151914.php, accesat n data de 4.02.2012, ora 16:43 Intrebari: de ce ati avut o bibliografie a cursului? de ce v-am trimis un email cu recomandari suplimentare? de ce v-am raspuns la o multime de emailuri, in care imi solicitati referinte? de ce mi-as dori sa aflu ce-ati inteles voi de la un autor necunoscut (macar pe voi va cunosc!)? cum sa iei de bun ceea ce a scris un autor necunoscut? ce ne facem daca autorul cu pricina habar n-are pe ce lume traieste? sau daca e incompetent, un rau intentionat sau - scuzati-mi violenta - un prost? 3. plagiat definitie de dictionar: care a fost nsuit (integral sau parial) de la altcineva i prezentat drept creaie personal Ati vazut notele si ca poate ca v-ati mirat sa vedeti nota 3 in dreptul celor care au copiat, au plagiat sau cum vreti voi sa-i ziceti. Trebuie sa va spun ca-mi pare rau si ca n-am urmarit asta. Daca as fi facut-o, ati fi fost mai multi in situatia respectiva. Cei cu astfel de note au plagiat prost sau au avut ghinionul sa ma prinda "pe subiect". Stiam articole, stiam propozitii sau am simtit ca spuneti lucruri prea "destepte" sau prea "aiurea" pentru pregatirea voastra. Stiam articolele unor autori romani sau straini, care au scris, bine sau prost, pe marginea subiectelor respective. Inca o data, regret ca ma puneti si ca va pun in situatia asta. Unii ati copiat direct: copy/paste. Nu va consider vinovati pina la capat, dar nici nevinovati. Poate ca ati interpretat gresit propozitia "daca indic sursa, nu se cheama ca...". Haideti, sa fim seriosi: indic sursa care m-a inspirat, nicdecum sursa de unde-am copiat! Poate ca nu v-a explicat nimeni in scoala, in liceu sau in facultate ce inseamna sa parafrazezi ceea ce scrie un autor. De acord, insa sint sigur ca stiti ca a copia un fragment scris de un autor (cunoscut sau necunoscut) si a-i adauga in fata sintagma "consider ca..." inseamna plagiat sau furt sau smecherie sau fals sau autoamagire sau lene sau... dati-i voi un nume.

Situatia se complica in cazul celor care si-au insusit ideile altora, dar le-au prezentat intr-o forma usor modificata. Va spun ca se cunoaste; sau "se simte". Aveti grija, ca si ala se numeste tot plagiat. Revedeti definitia: "care a fost insusit de la altcineva..." Plagiatul inseamna mai mult decit copy/paste. Plagiat e si atunci cind iti insusesti un argument, o succesiune de idei, un comentariu facut de cineva, fara a indica ce si cum. 4. consider ca... Dupa ce am corectat citeva sute de eseuri (ale voastre si ale altora), as spune ca asta (sau versiunile "sint de parere ca", "in opinia mea") e sintagma cea mai simpatica, enervanta, interesanta, inutila si provocatoare, in acelasi timp. Consider ca unii dintre voi folositi sintagma consider ca in mod paradoxal: mai intii vopsiti un consider ca, apoi adaugati un fragment copiat sau inspirat de autorul necunoscut si, gata, ati acoperit o jumatate de pagina! Sau invers: gasiti pe te-miri-unde un fragment care va aranjeaza, ii trageti un consider ca in fata si treceti, linistiti, mai departe. Cu alte cuvinte, scrieti consider ca exact acolo unde nu considerati nimic, pentru ca preluati de la altii! Consider ca in aceste cazuri riscati sa fiti acuzati de plagiat. Alta situatie: ati cam terminat eseul, dar vi se pare ca lipseste cuvintul de incheiere sau concluzia. Va vine sa spuneti ceva general, o judecata de ansamblu, un ceva maret (ca viziunea lui Goffman e nu stiu cum, ca Giddens asa si pe dincolo, ca Homans e mare si tare, ca Parsons e de neocolit, ca, in fond, nu sintem sinceri, ca ar trebui sa fim mai buni etc.). Ati vrea sa se vada clar ca asta vine de la voi, ca e ceva din suflet, ca e ultimul vostru cuvint, asa ca nu puteti rezista tentatiei: Consider ca... Sugestia mea e simpla: consider ca puteti renunta la consider ca. Cititorul stie ca tu, autorul, esti cel care formuleaza judecata cu pricina. In loc de Consider ca Parsons face si drege scrieti, simplu, Parsons face si drege. Va asigur ca se intelege ca voi considerati asta! Sa facem un ocol blumerian. Am intilnit formularea urmatoare: H. Blumer este de parere ca.... Sa va spun un secret: in materie de sociologie, Herbert Blumer nu poate fi de parere ca! Blumer este sociolog, asa ca e bine sa presupunem ca stie foarte bine despre ce vorbeste. El vorbeste in calitate de cunoscator, nu isi da cu parerea. Povestea cu opinia (parerea, consider ca-ul) este asa: in relatie cu fiecare forma de cunoastere, lumea se imparte in profesionisti si amatori. Profesionistii se pricep, amatorii isi dau cu parerea. Asta e conventia. Unii cunosc, altii au opinii. Asa cum zice unul dintre prietenii mei, 'opinion' is something you don't need a defense for (pentru ca nu-ti cere nimeni! E doar o opinie...). Medicul stie (cunoaste) ce e cu boala mea; eu pot, cel mult, sa-mi dau cu parerea. El e responsabil pentru ceea ce stie si face, eu, cel din afara profesiei, nu. La fel si sociologii, la fel Blumer, la fel si noi, as zice. Sociologii stiu sociologie, ceilalti (mama, tata, vecinul) doar isi dau cu

parerea. Asadar, sugestia ar fi urmatoarea: atunci cind vorbim sau scriem din interiorul disciplinei (ca sociologi), e impropriu sa abuzam de parerea mea sau consider ca. 5. gramatici - pot intervenii, putem despartii, vom descoperii, a stabilii, putem definii, nu s-ar raspindii... Nu spuneti ca ati scris asa din graba: unii dintre voi o faceti prea constant, prea bine, ca sa fie intimplator. Inteleg tentatia de a scrie asa cum seaude, dar, daca nu e vorba despre un plural (gulii) sau un imperativ (sa vii), nu va repeziti sa dublati i-ul. In ultima instanta, in cazul in care oscilati intre doua variante, cautarea pe google poate fi o interesanta solutie de compromis. Cautati, de exemplu, "vom descoperii", respectiv "vom descoperi". Mie imi da 7.790 rezultate pentru prima varianta si 335.000 pentru a doua. As merge pe mina majoritatii. - etc. Este prescurtarea de la et caetera, care inseamna "si altele" sau "si celelalte". In limba romana, nu se pune virgula inainte de "si", asa ca nu puneti nici voi virgula inainte de "etc." E simplu. Si altceva: pe cit posibil, evitati sa incheiati prea multe propozitii cu "etc." sau "s.a.m.d". E semn de lene sau de imprecizie. Daca aveti ceva de spus, spuneti pina la capat. Daca enumerati, de exemplu, autori care s-ar inscrie intr-o orientare sociologica, incercati, mai degraba, asa: in loc de "urmatorii autori: X, Y, Z, Q etc.", mai bine "autori precum X, Y, Z sau Q"; - in limba romana, "marxisti" se scrie cu initiala minuscula, nicidecum "Marxisti"; - Domni: nu-i mai profiti, nu-i mai domniti sau, daca tineti neaparat, macar domniti-i pe toti! E pacat sa scrii E. Goffman, apoi sa vii cu Prof. univ. dr. Lazar Vlasceanu, Domnul Septimiu Chelcea, Domnii Gary Fine si G. Smith... Eu am sa le comunic celor in cauza ca-i apreciati, dar credeti-ma ca, de-acum incolo ajunge sa le scrieti numele, complet si corect si, neaparat, sa-i cititi. - selful, stigma In loc de self, spuneti, simplu, sine. In loc de stigma, spuneti stigmat. Asa vine in traducere romaneasca. Daca nu va vine sa credeti, consultati dictionare. De curiozitate, cautati si stigma, ca e haios (stigma = Organit specializat pentru recepionarea excitaiilor luminoase, la protozoare).