Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA ANDREI SAGUNA FACULTATEA DE PSIHOSOCIOLOGIE specialitatea PSIHOLOGIE

ROLUL SI PERSPECTIVELE SPECIALISTULUI IN PSIHOLOGIE


Student VALENTINA MARIANA DAVID

Coordonator Lect. Univ.drd. GHIURSEL REGEP

Hippocrate

De foarte multe ori intalnim in librarii, pe de o parte,

lucrri de mare anvergur, de sinteze profunde, pe de alt parte, lucrri asa numiteusoare" -de popularizare a psihologiei. Fara o fundamentare stiintific pertinent, aceste publicatii ar putea contribui la o deformare a imaginii publicului cu privire la ceea ce nseamn psihologia autentic, la posibilittile, dar si la limitele ei. N-ar fi exclus s se ajung la impresia c cineva poate s devin psiholog fr o pregtire special si aprofundat.

Mark R. Rosenzweig , unul dintre psihologii implicati de

mai bine de 40 de ani n studiul activ al psihologiei pe plan international, arat intr-un articol publicat in American Psychologist c desi psihologia a nregistrat progrese remarcabile, desi ea continu s se schimbe n ritm sustinut n ntreaga lume, nu este suficient de bine receptat de publicul larg.

Revistea American Psyhologist, editata de Asociatia Psihologilor

Americani (APA) dedicata in intregime cercetarii fericirii, excelentei si functionarii umane optimale, a acordat o atentie deosebita unei noi orientari aparute in psihologia americana numita psihologie pozitiva.

Psihologia pozitiva revine la binele din om, la latura pozitiva a

acestuia. Ea isi propune sa echilibreze balanta cercetarilor psihologice, balanta dezechilibrata de investigarea aproape exclusiva dintr-o perspectiva psihopatologica si psihoterapeutica propusa de disciplinele respective. Ea face saltul de la viziunea recuperatorie spre cea constructiva a caracteristicilor si trasaturilor psihice.

Chiar daca psihologia pozitiva a starnit si va

starni in continuare controverse dure, ea se va institui intr-o orientare demna de interesul stiintific al cercetatorilor (Zlate)

Astfel:

In psihologia muncii, psihologul se preocupa de selectia personalului,

studiaza aptitudinile muncitorilor, evalueaza pregatirea profesionala. Se implica in organizarea muncii cu scopul de a imbunatati conditiile de lucru conform nevoilor oamenilor. In management, psihologul evalueaza procedurile si schimbarile introduse de manageri, construind, cand e necesar, noi instrumente sau tehnici pentru a eficientiza munca managerului. In domeniul marketingului, psihologul face testari asupra ambalarii produselor, asupra reclamei, in general asupra metodelor folosite pentru promovarea unui produs. Psihologul se ocupa si cu determinarea caracteristicilor utilizatorilor unui anume produs. O contributie importanta a psihologului (in industrie, armata etc) este aceea de a promova cercetari asupra designului aparatelor de zbor, automobilelor etc.

In psihologia dezvoltarii, psihologul face cercetari asupra

dezvoltarii emotionale, comportamentale, intelectuale a copilului si adultului. Lucreaza in programe pentru cei in varsta sau pentru copii cu handicap. Psihologul poate face cercetari si asupra animalelor.

In domeniul ecologiei, psihologul este preocupat de efectele poluarii

urbane. Psihologul studiaza atitudinile persoanelor in privinta mediului si utilizarii acestuia. Lucreaza consultant in problemele de design industrial, designul scolilor, al caselor etc.

Psihologii care lucreaza in laborator, deci in domeniul

experimentarii, aplica metode stiintifice de cercetare pentru a studia comportamentul animal si uman. Ei dezvolta metode precise de masurare si control. Acestia pot conduce cercetari de psihologie comparata.

Studenii la psihologie caut i ei

annormalitatea pe care tind s o vad i acolo unde nu este.

Cercetarea s-a desfurat pe un numr de 35 de studenti.

n funcie de genul biologic la cercetare au participat 24 de femei (68,6%) i 11 brbai (31,4%). n funcie de anul de studiu au fost 20 studenti anul I (57.1%) si 15 studenti anul III (42.9%). In functie de ultima scoala absolvita, au fost 17 absolventi de liceu (48.6%) , 9 absolventi de scoala postliceala (25.7%) si 9 absolventi de facultate (25.7%). In functie de facultatea unde studiaza, 23 de studenti (65.7%) sunt de la Saguna si 12 studenti(34.3%) sunt de la Ovidius

Frequency Valid deloc insuficient bine destul; de bine stiu 8

Percent 22,9

Valid Percent 22,9

Cumulative Percent 22,9

13
7

37,1
20,0

37,1
20,0

60,0
80,0

1
6

2,9
17,1

2,9
17,1

82,9
100,0

stiti in ce consta profesia de psiholog

La aceasta intrebare, 22.9% au

deloc insuficient bine destul; de bine


17,14%

raspuns deloc si 37.1% nsuficient comparativ cu 17.1% care au afirmat ca stiu

stiu
22,86%

2,86%

20,0%

37,14%

Frequency Valid stiu 5 10 8 6 6

Percent 14,3 28,6 22,9 17,1 17,1

Valid Percent 14,3 28,6 22,9 17,1 17,1

Cumulative Percent 14,3 42,9 65,7 82,9 100,0

destul de bine
bine insuficient deloc

14.3% studenti au afirmat ca

stiu iar 28.6%destul de bine comparativ cu 17.1% care au raspuns ca nu stiudeloc care sunt aceste atributii.

Stiti care sunt atributiile unui psiholog

stiu destul de bine bine


14,29% 17,14%

insuficient deloc

17,14%

28,57%

22,86%

Frequency
Valid da destul de multe cateva destul de putine nu Total 9 9 9 4 4 35

Percent
25,7 25,7 25,7 11,4 11,4 100,0

Valid Percent
25,7 25,7 25,7 11,4 11,4 100,0

Cumulative Percent
25,7 51,4 77,1 88,6 100,0

25.7% studenti au afirmat ca da iar alti 25.7% destul de multe omparativ cu 11.4% care au raspuns ca nu aveau aceste notiuni.

La inscrierea in facultate aveati notiuni clare despre ceea ce inseamna profesia de psiholog

da destul de multe cateva


11,43%

destul de putine nu

25,71% 11,43%

25,71% 25,71%

Frequency Valid da uneori da nu stiu uneori nu nu Total 6 4 9 5 11 35

Percent 17,1 11,4 25,7 14,3 31,4 100,0

Valid Percent 17,1 11,4 25,7 14,3 31,4 100,0

Cumulative Percent 17,1 28,6 54,3 68,6 100,0

17.1% studenti au afirmat ca

Sunteti de parere ca un psiholog, pentru a fi un bun profesionist, trebuie sa aiba o singura competenta

da , 31.4% nu comparativ cu 25.7% care au raspuns ca nu stiu daca o singura competenta este suficienta pentru a fi un bun profesionist

da uneori da nu stiu uneori nu


17,14%

nu

31,43%

11,43%

25,71% 14,29%

Frequency Valid da in mare masura nu stiu in mica masura nu Total 12 8 6 4 5 35

Percent 34,3 22,9 17,1 11,4 14,3 100,0

Valid Percent 34,3 22,9 17,1 11,4 14,3 100,0

Cumulative Percent 34,3 57,1 74,3 85,7 100,0

34.3% studenti au afirmat ca

Acum aspiratiile dumneavoastra mai coincid cu cele pe care le aveati la inscriere

da, 14.3% au afirmat ca nu comparativ cu 17.1% care sunt indecisi.

da in mare masura nu stiu


14,29%

in mica masura nu

34,29%

11,43%

17,14%

22,86%

Frequency Valid da probabil ca da nu stiu probabil ca nu nu Total 18 6 5 2 4 35

Percent 51,4 17,1 14,3 5,7 11,4 100,0

Valid Percent 51,4 17,1 14,3 5,7 11,4 100,0

Cumulative Percent 51,4 68,6 82,9 88,6 100,0

Daca ar fi sa o luati "de la capat" v-ati alege aceeasi profesie

51.4% studenti au afirmat ca

da probabil ca da nu stiu
11,43%

da , 11.4% au afirmat ca nu comparativ cu 14.3% care nu sunt hotarati..

probabil ca nu nu
5,71%

14,29%

51,43%

17,14%

Frequency Valid da cateodata nu stiu aproape niciodata nu Total 6 13 7 4 5 35

Percent 17,1 37,1 20,0 11,4 14,3 100,0

Valid Percent 17,1 37,1 20,0 11,4 14,3 100,0

Cumulative Percent 17,1 54,3 74,3 85,7 100,0

17.1% studenti au afirmat ca

da , 14.3% au afirmat ca nu iar cateodata aceasta profesie este mai importanta decat altele, afirma 37.1% dintre ei. .

Frequency Valid da probabil ca da nu stiu probabil ca nu Total 25

Percent 71,4

Valid Percent 71,4

Cumulative Percent 71,4

6
2 2 35

17,1
5,7 5,7 100,0

17,1
5,7 5,7 100,0

88,6
94,3 100,0

71.4% dintre studenti au

afirmat ca da este necesara o schimbare de mentalitate.

Frequency Valid presa scrisa mass media publicitate carti internet Total 8 19 3 4 1

Percent 22,9 54,3 8,6 11,4 2,9

Valid Percent 22,9 54,3 8,6 11,4 2,9

Cumulative Percent 22,9 77,1 85,7 97,1 100,0

35

100,0

100,0

54.3% dintre studenti

considera ca mass -media poate contribui la o schimbare in mentalitatea oamenilor.

Frequency Valid da 4 7 8 5 11 35

Percent 11,4 20,0 22,9 14,3 31,4 100,0

Valid Percent 11,4 20,0 22,9 14,3 31,4 100,0

Cumulative Percent 11,4 31,4 54,3 68,6 100,0

de cele mai multe ori


nu stiu aproape niciodata nu Total

31.4% dintre studenti au

afirmat ca nu comparativ cu 11.4% care au afirmat ca programa de studii este suficienta .

Frequency Valid parintii prietenii avantajele materiale curiozitatea pasiunea altele Total 1 6

Percent 2,9 17,1

Valid Percent 2,9 17,1

Cumulative Percent 2,9 20,0

5
3 16 4 35

14,3
8,6 45,7 11,4 100,0

14,3
8,6 45,7 11,4 100,0

34,3
42,9 88,6 100,0

Din 35 de studenti intervievati,

doar unul singur a declarat ca la indemnul parintilor a optat pentru aceasta profesie, 45.7% dintre studenti declarand ca au facut aceasta alegere din pasiune.

In orientarea profesionala, ar trebui sa se tina cont de evolutia pietei

muncii, dar mai ales de propria vocatie. Facultatea fiind mai degraba un punct de plecare; continuarea studiilor de specialitate devine nu numai necesara ci chiar obligatorie.
Mass -media si presa scrisa pot aduce o schimbare majora in

mentalitatea romaneasca in ceea ce priveste profesia de psiholog si nu in ultimul rand a celor care o practica, psihologii.

Avem nevoie doar de sinceritate fata

De aici pana la a vrea sa o

transformam intr-o meserie, intr-o ocupatie permanenta, o pasiune, pana la a citi carti de specialitate si nu doar de popularizare, a face studii in domeniu este o cale lunga pentru care este nevoie de o motivatie puternica.

de noi insine, incredere, deschidere fata de alte culturi, dragoste pentru oamenii si animalele, intelegere asupra modului de functionare a creierului, dezvoltarea intuitiei, o analiza personala foarte amanuntita pentru a putea deveni niste buni terapeuti si mentinerea dorintei si disponibilitatii de a invata cum sa practicam aceasta meserie.

VA MULTUMESC