INITIERE iN RADIOELECTRONICA

- RADIORECEPTORUL SUPERHE
TERODINA
_ ETAJUL SCHIMBATOR DE FREC-
VENTA
- FOLOSIREA lITEI DE INALTA
FRECVENTA
AUTODOTAREA LABORATOARE-
LOR
VOL TOHMMETRU ELECTRONIC
TEHNiCA ORIGINALA
. - DETECTOR FOTOELECTRONIC
- STABILIZATOR FEROREZONANT
MINIAUTOMATIZARI
- DIVERTISMENT CIBERNETIC
.CQ-YO
- COMPRESOR DE DINAMiCA
- CONVERTOR 432/144 MHZ
- PE 'lJ MHZ
.. LABORATOR DE ELECTRONiCA
, ELECTROTEHNICA
- DIMENSIONAREA RADIATOARE
LOR
-FONOMETRU
CITITORII AU REALIZAT
-TESTER
- GRIO-DIP-METER
- TX IN 144 MHZ
.' FIZiCA - CHIMIE PENTRU ELEVI
- EROARE iN DETER
: MINAREA MARIMILOR FIZICE
- SA
- sA
FOTOTEHNICA
- STATIV UNIVERSAL FOTO
AUTO-MOTO
- APRINDEREA elECTRONiCA
CULOARE, FANTEZIE, BUN GUST
- DINCOLO DE MODE EXTRAVA-
GANTE
RADIOSERVICE
-
IANUARIE
1975
2 LEI
PAGini SPEDAlE
. . ',' . - ,
,., . .

RECEPTORUL
SUPER
HETERODINA

1 5
fi
1
1
3
A
IN RAD I
ETAdUL

DE FRECVENTA

Ing. 1.
+
l[

6
+E8
Ti
7 H
lilf" 1 R
+Ea
+Ea
OELECTBONICA
n receptorul un etaj de o
-a
electrice ale ntregului
- este etajul de
Acest etaj semnalul provenit din
antena fe, precum semnalul de la oscila-
torul local Ih, pe care le la
se semnalul de
fi. fe este o fu
este tot o suma
a lor este totdeauna o
anume fi.
Practic tipuri de etaje
de amestec (mixare), anume adi tiv
multiplicativ. La mixarea fe fu
se pe element, anume pe
cu tu sau pe
cu tranzistoare
(fig. 1)
Mixarea ele-
mente, grile distincte ale tub
(fig. 2).
De cele mai multe tensiunea fu este
de un etaj special, numit oscilator
local. Foarte este o
sau n balon cu alt tub, sau un
tranzistor separat.
n fig. 3 este prezentat un montaj de
amestec multiplica tiv, n care tubul de ames-
tec este o iar oscilatorul local o
trioda Semnalul din selectat de
circuitul de intrare este aplicat pe grila de
(G
I
) a tubului TI' Tubul electronic
T 2 semnalul loca! cu Ih,
care se pe grila trei (G
3
) a tubului
de amestec. n anoda tubului de amestec
este montat transformatorul de
Ti acordat exact pe fi.
Astfel de montaje prin
a semnalului dat de oscilator,
pericolul de autooscilare de inter-

Prin aplicarea controlului automat a! am-
efectul de alunecare a
oscilatorului loca! de semnalul
de intrare) este practic
etajele de
cu multe grile au marele dezavantaj a! zgo-
mot ului propriu foarte
Amestecul cu tub este, de cele
mai multe aditiv (fig. 1), dar poate fi
multiplica tiv cnd semnalul de heterodinare
(oscilator local) este aplicat pe grila supre-
soare din fig. 4.
Grila ecran, din punct de vedere a! com-
ponentei alternative, este la 'deci
oscilatorul local nu este influentat de sem-
nalul fe. .
Dintre tuburile hexoda este
frecvent Montajul din fig. 3 fiind
o relativ hexoda se
la generarea locale- fig. 5.
Pe grila 1 se semnalul fe, grila 3
IN CONTINUAREA RUBRICII INITI-
ERE iN RADIOELECTRONIC, VOM PU-
BLICA CONSTRUCTIA AMPLIFICA-
TORULUI DE INTERME-

cu grilele 2 4 apar ca o
care semnalul Ih deci tubul este
un convertor-autooscilator. Heptoda este
ea n etajele convertoare. Semnalele
de intrare fe fu se pot aplica pe grilele
1 3, dar poate ca autooscila-
tor (fig. 6).
Catoda, grila 1 grila 2 o
(practic, n montaj de autooscilator.
Evident octoda este ca etaj con-
vertor-autooscilator, dar actualmente, din
cauza zgomotului propriu foarte
este foarte rar
n radioreceptoarele industriale pentru
emisiunilor MA este n
etajul convertor o Acest
tub electronic ntr-un balon o
ca oscilator loca!, o n
montaj de amestec multiplicativ (fig. 3).
Tuburile din seria ECH 3, ECH Il, UCH Il,
ECH 21 au impus acest gen de
de oscilator, iar n apa-
ratelor de de anul 1965,
tubul ECH 81 (sau echivalentul) este utilizat
n de 90% (fig. 7). Schema din fig. 7
are n circuitul de din oscilator,
R, n scopul amplitu-
dinii
Oscilatoarele din radioreceptoare nu pro-
duc de amplitudine ntr-o
de unde Pe ce
amplitudinea osci-

Pentru gamele de unde scurte, R
are valori de zeci de ohmi, iar n unde
medii lungi valori de ordinul kiloohmilor.
Practic, se o cu valoare
de compromis ntre 100 n 300 n, foarte
eficace n unde scurte mai eficace
n unde medii lungi.
Uneori, R se introduce n cir
cuitul stabilizarea amplitudinii osci-
realizndu-se n mod.
Un montaj devenit clasic n radiorecep-
toare este cel din fig. 8. Etajul
tubul ECH 81, n care heptoda este conver-
torul, iar trioda oscilatorul local. Semnalul
selectat de circuitul de intrare este aplicat
pe grila 1. Pe grila 3 se semnalul de la
oscilatorul local. de uniformizare
a amplitudinii este R 3 cu valoarea
de 200 n.
Alimentarea cu tensiune a triodei
se face prin R 5 de 20 kn.
Folosirea
Iit;ei de

Ing. A.
Este cunoscut faptul cu
rea curentului intr-
un conductor are loc tot mai
pe lui, dind binecunos-
cutului efect pelicular. rezis-
in domeniul inaltei este
puternic de natura supra-
conductorului. Pentru aces-
teia, conductorul se divide in mai multe
conductoare izolate intre ele,
realizind astfel o de
mai mare. o in-
unde folosirea nu este
de asemenea, existind o frec-
unde este
folosirea In cele de mai
jos se citeva date orientative
privind conductoarele cu frecven-
la care este folosirea lor.
Aceste valori sint exacte nu mai in
cazul in care toate fi rele componente
sint cuprinse in circuit, un singur
fir intrerupt produce o pronun-
a conductorului respectiv.
lipirea sirmei este o
mai in s-a confir-
mat prindem sirma
cu o si ardem
pe care dorim s-<) lipim. Sirma puternic
se introduce in spirt. Efectuind
se poate executa foarte
de a fire-
lor. firele
se cositoresc sint pentru
a se realiza o cu ele.
CRONICA UUS
Luna ianoarie a insemnat pentru multi radio-
amatori VO o deosebit de
in stabilirea unor bilaterale la mare
- DX-uri .
Astfel inginerUl G. Pintilie, maestru al spor-
tului, Y03AYE. a stabilit 49 de n 144
MHz cu din Uniunea dintre care
o la distanta de 1 032 km cu RB51 LE
din TI73D.
Tot Y03AYE n banda (le 432 MHz a stabi
lit o cu UB5ECM (QHO 7 Bl la
de 640 km,
la mare Intre 500 1 000
km tot cu statii din U.R.S.S. au mai
radioamatorii Y03CO, Y03BAA - Y03ABI
Y09BCJ. t oate n banda de 144 MHz.
La toate aceste succese au contribuit apara-
tura de calitate. operatorilor
conditiile favorabile de .w0pa-
gare.
3
R
8 G o
lIOvrOOO 1
1100
'1
110
300 V
r-------------.

T 10nF..,,.. 1 T

TENSiuNii
ALTERNATivE
07S0KHz
J
I D,-DR302 C5 I
:
I
I R26-36K L __ - ________ ... poo...J

Tr
--'-
+
':
r-.

0cs
<>

r loc
e,
SPRE iNTRARE
VOLrMErRU
ELECrRONiC
2
6
1, :1
...

D..
C o
-
ac
R
...
C
3
@
;r ..
@C2
'"

1
1
i R23 /
o o
Rzo
V
@T1
I
t:=7

I-I ... _8 _______ .... 1
1
,------------...,
...
+
E T ,1., T
I 100pF::l O SPRE INTRARE
TENSiUNII - r- EF
3
D--l08 C,. I VOLTMETRU
ALTERNATivE I t 04- 500pF - r I ElECrROflic
DE - I -,... EFO-'08 il
FRECVENTA i
3
L ___________ ..... ....J
5
7
BORN4
INTRARE :t ....
AUTODOI
LABORATO
SCOL
.,
1
Realizarea unui voit metru electronic
n laboratorul in special
un microampermetru cu mare.
n valori ale tensIUnilor continue,
a lternati ve sau de n
valori ale re.listentelor
In articolul un
voltmetru electronic in care s-a inlocuit
mlcroampermctrul indicator cu un tub
electronic ochi magic cu un poten-
Pentru ca aparatul
inlocui cu succes deplin simi-
lare consacrate. s-au respectat
limite de fiind calculat pentru
scale multiplicate cu
Comutarea modului de lucru a game-
lor de a fost pentru
utilizarea unUI singur comutator cu 5
clape. de tipul celor folosite la radio-
receptoarele Mamaia. De asemenea.
pentru asigurarea unei slgurante sporite
in exploatare. cele rnduri de con-
tacte posibile de pe fiecare sint
conectate in deri va asigurindu-se astfel
un contact sigur. Faptul aparatul
doar un singur comutator pentru
multipl ele scale moduri de lucru il fac
accesibil unor opera ton maj spe-
De asemenea. apa ratul fiind
lipsit de instrumentul magnetoelectnc
la ')ocuri mec"lllice electnce.
poate suporta blOe direritele de
manipulare. a se ivi pericolul de
deteriorare. cum se vede din sche-
ma in fig_ l. aparatul
dintr-un amplificator de curent contmuu
realizat cu partea a tubului
EA Be RO. printr-un ractor
mare de amplificare. O
2
0 1
l..II catod e!>.le comun cu catodul
triodei - nu se folosesc., fiind legate la
cCilOd. Trioda e!!!te ca repetor
catodic - semnalul po.li llv de c,Hod
fiind Introdus pe grila de prin
R 1.5' care are rolul de a
de intrare a etaj ului astfel
nCt nu amortizeze divizorul de ten-
siune pe de
format din RI' R
2
R), R4
celor 5 limite nscnse
pe de tensiuni continue 3 V. 10 V.
30 V 100 V 300 V.
In cind nici o nu este
aparatul este pus pe scara de
de 300 V in curent continuu,
deoarece borna de intrare este
la divi zorului prin contactele
normal inchise A Il A IlI, iar grila de
a triodei la ultima
a divizorului
nea dintre R I R.5 preia seria
de contactele I normal nchise ale celor
5 clape).
a fost special
pentru a evita deteriorarea aparatului in
cazul unei Restul
scalelor de pentru tensiuni con-
TAREA
ARELOR
ARE
Unue se simult an clapa A
una din celelalte clape. Borna + de
intrare in cont inuare
la divizorului prin contactele
A Il A III. iar grila trlodel
este pc rind la prizele dlvi-
zorul ui de contactelc 111 acponatc
ale celorlalte cla pe.
de intrare -pe toate
este mai mare de 10 MO. Amplificatorul
de curenl continuu este urmat de un
etaj tndicator. realizat cu ocbiul magic
EM81 S-a ales acest tip deoarece sec-
torul de la margini le
ecranuluL inchizindu-se la centrul lui,
unde poate fi o
(circa 1 mm a sectorului
umbrit). Dealtfel se poate utiliza
in tubul EM84 sau
altul cu ecranul circul ator. cum ar fi
EM 1. EM II sau 6E5C. In acest ultun
caz. R21 \'a fi de I Mfi Pentru
inchiderea a secto-
rului umbru de pe ecranul ochiului magic
este introducerea unei tensiuni
continue cu mmusul pe plusul la
catod de circa 20 V. tenSiune
se int re capetele potentiometru-
lui R
1J
, montat in catodul triodei am-
plificatoare. ca urmare a curen-
tului anodic al cind pe grila el de
s-a aplicat o tensiune
de circa 3 V factorul total de amplifi-
care al etajuluI rcali7ill cu de
circa 8 ono de por-
a caracteristlcil triodei
acestui montaj, voltmetrul face
parte din categoria cu retragere.
inalllte de se
bornde de lOt rare dm potentlomctrul
R
1
(, Izero). plasat n catodul ochiului
magic. se rest r nge sectorul umbrit
la o de Circa I mrn. grila ochiului
fiind astfel conectatA la minusul general
prin R" (cu rol ca po-
tcn\iomet rul RlJ. al cursor se
la punctul superior (indicatia
zero pe limita-
toare a maxime pe scala lui
RlJ - R
24
. rn timp. pe catodul
ochiului magic se o tensi une
de de pe
cursorul R
2
o. alimen-
tat din tensiunea prin R19'
Cind pe grila de a triodei
tensiunea de
a triadei scade ca
atare de tensiune pe gru-
pul serie R23 R
14
care are menirea
de a diminua tensiunea
pe grila ochiului magic din R,o.
sectorul umbrit al acestuia deci
sectorul luminos se retrage spre mar-
ginile ecranului. se face rotind
axul R23 ce se
ajunge ca intre cursorul lui se
o de tensiune cu cea
care era cnd am executat reglajul
de zero. Sectorul luminos revine astfel
la forma iar pe scala a
lui R
2J
citim valoarea tensiunii continue
la bornele plus minus.
Tn cazul rezistentelor, apa-
ratul tot ca voltmetru,
surnd de tensiune pe una din
R6' Ra. Rl o. R
t2
alimentate
dintr-un divizor al tensiunii anodice.
Schimbarea coeficientului de multiplicare
a valorilor nscrise pe scala lui Rn se
race prin uneia din clapele
!I.C.O.E. Pentru scara X I kO se
clapa E. care barna plus de
intrare a divizorului la sursa de tensiune
de 3 V R 12, R ,,)
prin contactul II grila de
a triodei prin contactul 1 ac-

Pe celelalte 3 X 10 kn. X 100 kn.
X I 000 kO se c1apele B. C. O.
care intntrca divlzorului la
sursele de tensIUne de circa 10 Vale
celorlalte 3 di\.izoare decada le )i gnla
trlodel la priza I 3,3 a dlvizorulUi (10 V).
prm contactele J ale clapelor
respective. Pe tot timpul rc-
clapa A nu este
astfel comutarea
Consideri nd consumul montajului am-
plificator indicator de circa 4 mA
cont dioda BI cu catod separat
care in tubulUi
EA BC 80 poate debila un curent redresat
de circa 30 mA pericol de deteriorare.
s-a ales ca valoare a curentulUi prin
divizorul de rormare a tenSIUOII de ali-
mentare il ohmmetrulUi 26 mA, care
ce trece prin RI. (5.6 kO
3,5 W) produa: o de tensiune de la
250 V la 110 V. care divi-
zoarele decadale 10. 10' 10
3
cu un
consum total de circa 5 mA;
20 mA. care trec prin R" (4 kO - 2W)
la se o tensiune de
+ D V de dm care
se consume 18 mA pe decada X I
(10 ) restul de 2 mA se scurg prin R , ...
Acest sistem de divizor are menirea de a
asigura o tensiune cit mai de
alimentare a ohmmetrului mde-
de va lorile rCli!!!tentelor t:OIlCC-
tatc la bornele de
Dealtfel. divlzorul nu este UOlC. ama-
torul poate alimenta ohmmetrul pe toate
scalele de la sursa de 33 V. montind pe R 1.
de 8.5 kO 5.5 W. pe R
I
- de zero ohmi
conectind contactul normal deschis I
al clapel O la contactul normal deschiS 1
al c1apei E (se desfaa: puntea intre
contactele normal deschise I III ale
cJapei O).
Sau o montind un tub
redresor separat de putere mal mare.
de exemplu, EZ 80 (caz in care se poate
inl ocui tubul EABC 80). cu o
(EC92 sau 6C I M, se poate confectiona
un divizor care consume mal ' mult
(circa 40 mA) cu R 16 de 3,5 kO 6 W:
R" de 2,5 kO(4W; (33 mA) R 14 de
2.5 0(2 W (13 mA). Acest montaj
o precizie mai mare de 3 o a indicatiilor,
folosind un transformator de
adecvat (de exemplu. de la radio-
receptorul
Se mai pot compensa nuctualiile
tensi unii de alimentare de la rctea cu un
stabilizator al tensiunii anodice (+ 240 V
cu STV 280(40) sau doar al tensiunii de
alimentare a divizoarelor decadale ale
ohmmetrului R
16
) cu tubul VRI05
sau Ci-3 C.
ea a ohmmetrului
(valoarea care corespunde la
scalei ohmmetrului) s-a ales cifra 15
pentru motiv. Dnd la bor-
nele + - ale ohmmetrului nu se
introduce nici o cursorul po-
R" se la punctul de
jos pe notat cu 3 V R = f.
Cind la bome se va introduce o
cu divizorului (multiplu
de 15), valoarea a celor
va fi 1/
2
din rezi stenta
deci 7,5, voltmetrul va
indica 1,5 V, deci ten-
siunilor continue. Scara lor nu
este "deloc astfel nCt montarea
unei rezistente cu valoarea de trei ori
mai decit pro-
un decalaj al tensiunilor de peste
douA ori de tensiunea
toare critice.
3 x 15 45
2,25, o
3+ 15 18
V iar
raportul UIlC'1
rC/lstente cu \aloarca dc Irt.:i ori ll1allllare
deCt rezistenta este ec\a mal
mare deCt
45 x 15 675 11.25. concctind
45 + 15 60
in condillile de mal sus la bornele de
o de 450. voltmetrul va
. d . d 11.25
10 Ira tenSlUnt!a e = 2.25 V, o de-
5
deCI mult mcll de
punctul med .. n 1.5 V -0.445 = 1.055 V
V.df" unde coeficientul
de neliniaritalc 1.055 = 1,4. Pentru ca
0.75
extreme fie distincte. sCi.lfa
nu se poate grada decit in Iimllele !ii
+ 7 ori rezistenta de la
100 la 1, se \-or L'U 1.
10. 100 sau I 000. indicind al limite
ale ohmmetrulw 0.6 V 2.5 V. cu
distincte n ca7ul folOSirII unUI
cu i.l re-
pentru R
2 J
. Transformatorul de
Tr se va rcaliza pc un miez din tole
de ferosiliciu montate lip E 10 x
m.m grosimea pachetulUi (seqlllnea
miezlllUl de 4 cm
2
) sau pe tole E 12.5 x
16 !TIm grosimea pachetulUI
I de 1 360 de
.. plrc conductor de cupru mm
pentru ten"uliea de 110 V plus I 300 de
spire conductor pentru telblunea
rClelei de 220 V. art,;
300 de splre conductor de cupru cmai-
lat ("1 mm. iar dL' fila-
ment are SM de Splrc conductor cupru
emailat 00.6 mm
Pentru tensiunilor alterna-
li\"e de se o
cu diode redresoare
inseriate. R
B
are rolul de a
separa capacita tea sondei de intrarea
voit metru lUi de curent continuu. reali-
znd astfel o oa recare liniarizare a scalei
n de tensiunilor
surate. Cu sonda din fig. 2 se pot
tensiuni alter),.tive la 35 - 50 kHz.
RUI are rolul de a limi ta
curentul prin diodele OI O, cind prin
ele trece
Pentru tensi unilor alterna-
tive de la citeva zeCI
de se sonda din fig. 3.
Deoarece tensiunea a grupului
redresor D3 O. este sub 300 V. cu
sonda se pot tensi uni de radio-
la 100 V. Redresoarele
celor sonde avind curbe direrite.
se vor etalona di stincte (0-3 V
0- 10 V) pentru fiecare din ele. AIi-
samblul sonde lor este indicat n fig. '4.
Corpul lor este metalic (un cilindru cu
diametrul de 16 - 18 mm), iar capacele
sint din materiaj izolant (pentru radio-
capacul dinspre virful de con-
tact va fi din plexiglas).
Scala R23 este gra-
n de unui volt-
metru etalon avnd 3 cercuri gradate pe
ambele (pentru tensiuni continue,
alternative de de radio-

AI patrulea cerc se pe a sin-
parte, valorilor
gradare se poate
face unei cutii de re-
sau, mai exact, calcul
luind drept scai ei de
tensiuni continue. Montajul se va executa
(CONTINUARE N PAG. 7)
Releele fotoelectrice cunosc o
n
de avertizare. n
unele pot
inconveniente legate de utilizarea
,cll1llaiulul dat ue elementul foto-
sensibil. De n cazul frec-
vent ntlnit, cnd celula
ntreruperea fluxului luminos da-
unui obiect opac,
producnd unui sem-
nal optic sau acustic de
ntreruperea are o
de
semnalizarea nu este eficace, tiind
prea iar ntreruperea
arc o mare (minute), sem-
nalizarea poate deveni
toare ar fi de dorit ca nce-
teze automat un timp.
Montajul prezentat mai jos
aceste dezavantaje; du-
rata este
(3 secunde), indiferent n-
treruperea fascicul ului luminos
este (0,02 secunde) sau foar-
te mare. n plus, schema mai are
caracteristici interesante :
sensibilitatea la este deo-
1
6

1

DETECTOR
FOTOELECTRONIC
,ebit de mare, iar consumul de la
baterie este extrem de mic.
montajului poa-
te fi sche-
ma bloc din fig. I diagramele
tensiunilor din fig. 2.
fluxului luminos F sub o
valoare - prag L (regla
produce bascularea triggerului
Schmitl. Prin condensator se
transmite un impuls U 2, care
bascularea unui cir-
cuit monostabil. Acesta, printr-un
amplificator de curent continuu.
partea de semnali-
zare. Ea este dintr-ull
generator de impulsuri drept-
unghiulare de 2 Hz, care pro-
duce pe de o parte aprinderea
a unui bec, iar pe
de parte frec-
generatorului de ton ce
prin amplificator pe
un un timp (T =3
circuitul monostabil revine n
stare'l. de repaus semnal iza rea
fluxul luminos
la valoarea triggc-
rul din nou, dar nu se
mai circuitul mono-
<
H
MONO-
STABIL SCHI'fITT
>
GEN. DE
PULSURI
stabil. Numai la o
rare a luminii ciclul descris mai
ntr-un tub negru cu dia-
metrul de 4 mm cu
lungimea de 6 cm, ob-
astfel o direc-
tivitate mai
de 4. Dispunerea
pieselor poate fi
pc o de circuit im-
primat cu dimensiunile
3
Fiz. GHEORGHE
8 x 8 cm
2
(vezi coperta revistei
Tehnium nr. 6/19741.
Cu fasciculul luminos dat de
un bec de plasat n
focarul unei lentile cu diametrul
de 18 mm f = 25 mm s-a
actionarea de la distanta de 20 m.
Consumul in este sub
20 mlcroamperi nu s-ar
o baterie ar dura
mai mult de 3 ani). Consumul n
timpul este de cca
100 mA (o baterie este
pentru 7 - 8 ()()() de
r
11{9-.
r
f
Functionare cu randament ener-
getic ridicat, relativ sim-
gabarit mare, trei caracte-
ristici ale unui stabilizator fero-
rezonant.
Stabilizatorul de tensiune alter-
cu un singur miez
magnetic un volum
redus de materiale de un alt
tip de stabilizator ferorezonant, dar
tolele miezului t rebuie
LI


1
n,
---I
ne
nz
Il.
U,
--' =FC
nJ
-
3
28 60
50
15J

nicelor superioare a le tensiunii de
n paralel cu cu
miez saturat L" se con-
densatorul C.
Stabilizatorul prezent a fost execu-
tat pentru alimentarea unui televi-
zor, cu puterea n jur de
200 W. Sta bilizatorul descris asi-
o putere de 220 W la tensiunea
de 220 V. numai
televizoarele care au t ransformator
10
'03
2 .+-
,--
I
}n2
US

I
Sm2
t------:
}n3 I

1s
-
a
+





M5
p.:...
42
4
.....
1
153
b
J
I
.1
C
--'O>
1-

90
Ing. C. OPREA
de pot fi alimentate direct
de la un astfel de stabilizator. Tele-
vizoarele care se direct
de la sau prin intermediul unui
autotransformator se pot alimenta
prin acest stabilizator numai cu
ca ntre televizor stabi-
lizator se intercaleze un transfor-
mator de separare cu raportul I : l.
cum se n construc-
lia stabi lizatorului se un
UI
,.
..J
II
A.
't'
}n,
Sm,
}nc
SmS

"U
r'.
r-!. 5-i-T,B
4 GAURI1>S
/
a

,
li -+-
15 72
J
102

't'
GROSJ
*
b
15
72 I
102
5
Schema de principiu a stabilizato-
rului cu un singur miez
magnetic este n fig. 1. In fig. 2
se modul de unde se
n, n., snt
dispuse pe miezul cu Sm"
iar n, n
3
snt dispuse
pe miezul cu unea Sm" cele
miezuri avnd diferite.


(de la antene de
televiziune). Montajul n fig. 8
este mult mal SImplu, putmdu-se folOSI
doar pentru tensiunilor con-
Deoarece tensiunea de stabilizare
nu este faptului
de a caracteris-
ticii de magnetizare nu este perfect
s-a stabili-
zarea executnd pe miezul
bobinei LI un bobinaj suplimentar
de compensare. Sensul
bobinei de compensare s-a ales n
fel ca tensiunea acestei
se din tensiunea induc-
LII' cele fiind
nseriate. Pentru eliminarea armo-
(URMARE DIN PAG. 5)
pc un din de aluminiU
UI..' 1,5-2 mm. Pe laturile mai lungi "'l'
vor fixa perpendicular pe
de tablA cu proftl dreptunghiular,
formind litera H cu de la partea
de jos la puncte de circa 25 mrn.
Cele I-uri ale literei H fOi
spatele cutiei. Piesele se vor
monta conform fig. 5 (sub pe
pe o din textolit
deasupra transformatorului de Te -
fig 6).
Aspectul general al cutiei se vede n
fig. 7. Drept de intrare pentru
l'urent continuu se poate folosi o
de de televizor. n acest caz,
tinue alternative de
Cu R, se nulul
(indicat pe scala lui R.), scala lui R.
fiind n cercuri -
tensiuni continue tensiuni alternative).
Prin folosirea tubului indicator EM 81
sau EM 84, limita celei mai mici scale
va fi de 10 V, pe Cnd n cazul folosirii
tubului EM 4 sau 6E5C, limita scalei
cu divizor va fi de 3 V, restul
scalelor tot decadal. In rest, ca
principiu de este similar
cu montajul prezentat anterior, cu deo-
sebirea la acest montaj lipsesc trioda
amplificatoare divizorul pentru ali
menta rea ohmmetrului.
Transformatorul de aJ monta-
jului prezentat n fig. 8 nu va debila
miez cu trei coloane, la care coloana
din mijloc are Sm, mai
mare dect Sm, Sm, ale
celorlalte coloane.
spirelor pe voit se alege n fel
nct coloana din mijloc fie ne-
iar cea din stnga fie la
Coloana din dreapta, de
Sm
3
, are rolul de a nchide
fluxul magnetic al cu
miez nesat urat, de n-
n ,. Prin modificarea ntre-
se poate varia
avnd posibilitatea de
reglaj al stabilizatorului. Rezultate
bune ale tensiunii stabilizate le-am
pentru ntrefier de 1,5-
1,6mm.
Tolele utilizate pentru realizarea
miezului snt reprezentate n fig. 3
(a, b, c1 cotele fiind date n mm.
Miezul propriu-zis a fost executat
din tole E + 1 din
de 0,35 mm grosime, iar
a fost realizat din tole 1 de
la E(o scurtare cu 40 mm). Grosimea
pachetului de tole este de 40 mm,
fiind necesare n jur de 1 JO tole
(a, b, c) de 0,35 mm grosn3e 85
tole de 0,5 mm grosime.
Cele patru vor fi exe-
cutate pe carcase din carton (se
carcase diferite pentru
fiecare pentru a putea
fi schimbate n cazul unor
defecte) cu conductor de Cu- Em,
astfel: n, = 564 de spire vI 0,8 mm;
n, = 807 spire riJ 1 mm; n3 = 853
de spire " 0,5 mm n, = 94 de spire
vI 0,8 mm.
Condensatorul C va fi de 8
la 600 V.
n cazul n care de alte
tole va trebui
toarele: Sm, = 19,6 cm'; Sm, =
II cm'; Sm3 = 7,85 cm', iar supra-
ferestrelor vor fi Sf, = 33 cm';
Sf, = 8,8 cm'.
fu cazul n care tensiunea stabi-
este sensibil mai mare sau
mai de 220 V,
bobina de compensare n., a fost
e necesar modi-
sensul de
se
vor executa c1eme ca n
fig. 5 (a, b1 cu ajutorul se va
consoli da mi ezul prin M 5
lungi de 60 mm; de asemenea, ntre-
fierul, care va fi men ut cu
sau carton. Tot cu ajutorul acestor
c1eme stabilizatorul se va fixa pe un
suport izolant se va nchide ntr-o
cut ie sau din material plas-
tic cu posibiliiate de (dimen-
(CONTINUARE N PAG. 17)
o tensiune de 250 V,
ea la montajul precedent.
EI se poate realiza pe un miez din tole
de Cerosiliciu montate E 8 x
16 mm grosimea pachetului de tole.
1 5 500 de
spire conductor de cupru emailat 0,1 mm
cu la 2 900 de spire pentru tensiu-
nea de 110 V. II are
4 ()(X) de spire conductor de cupru emai-
lat <\ 0,07 mm III, de fila-
ment,are 160 de spire conductor de cupru
emailat p 0,5 mm.
Montajul se poate executa ca cel
prezentat mai sus sau, mai simplu, ntr-o
cutie montnd spre una
din laturile scurle, simetric de axa
de Ilul R, comu-
tatorul K. care poate fi de tip I x 3
Radioprogres sau de la un
radioreceptor Bicaz) unde era
rolosit ca pentru cele trei
lungimi de Montajul nu necc ..
nici un fel de sonde adaptoare.
4
j
*/
Cibernetica
este o
care s-a dezvoltat muJt,

n cele mai diferite
domenii.
Complexitatea teoriilor
ciberneticii

un impediment
pentru a fi prezentate
pe larg n paginile
revistei noastre
din acest motiv
ne vom ocupa
numai de o

deosebit de

anume
simularea studierea
unor reflexe fiziologice
cu ajutorul
unor circuite
electronice
electrice.
Astfel,
n articolul de
un circuit
care perm ite
simularea studierea
reflexelor

Schema bloc din
fig. 1 se poate realiza in felul
L1 L2
ochii unui animal
(subiectul Simu-
larea deschiderii inchiderii
ochilor se prin aprin-
derea stingerea
cu
convertorul fotoelectronic, re-
la
luminoase transfor-
marea lor cu ajutorul nervilor
optici in Microfonul
cu preamplificatorul respectiv

transformarea unor
auditive in cu ajuto-
rul nervilor auditivi. Integrato-
rul RC comutatorul tempo-
rizat au memoriei, iar
comutatorul electronic - ele-
mentul de de raspuns

in pozitie de repaus, nici fo-
nici microfonul nu
primesc (intuneric,
respectiv, . .in
contactul K1 a este in-
chis
iar contactul K1b este deschis
(nu se nimic).
se exci-
cu o de (de exem-
plu, cu o comutato-
rul electronic primind un sem-
nal de va comuta
comutatorul K1, astfel contac-
tul K1a se deschide
le se sti ng), iar contactul K1 b
se inchide (memoria poate re-
semnale) . con-
comitent cu
emitem o
tut din oalme sau fluierat), in
elementul integrator RC (me-
morie) se aces-
te semnale. Repetind de citeva
ori acest procedeu, semnalul
inmagazinat ajunge la un nivel
suficient de mare pentru a
comanda comutatorul tempo-
rizat. Acesta con-
tactul K2 din de repaus
(contact N.I.) in de
(contact N.D.) . Con-
tactul in pozi-
un interval detimp. in aceas-
semnalele acus-
tice vor comanda comutatorul
electronic, respectiv contacte-
le K1a K1 b. in situa-
este numai o
becule-
N. TURTUREANU
se vor stinge (inchiderea
ochilor) . un interval de
timp subiectul (e-
nergia in comu-
tatorul temporizat se consu-
Astfel , contactul K2 bas-
in de re-
paus, iar contactul N.I. se in-
chide. Dispozitivul in si-
se
sting din nou numai la excita-
in vederea ob-
reflexului conditionat
(stingerea la exci-
subiectul tre-
buie din nou.
CONSTRUIREA
DISPOZITIVULUI
in vederea unor
refolosiri a unor
suplimentare s-a folosit o me-
COIlMiImlR
1---..... -----IfImI ELECTRO-
Nic
COMUTATOR
ELlCTRONlC
Foro REZISTENTA
Schema bloc

1.
li!.
Tr1

1-
,-----_-2
8
[!]
Amplificator
de curent
continuu

100K
00

Preamplificator
pentru
microfon

DRIVER 4K 41( [!]
2.00
Schmitt

2
00

it,"
.
'OOK
*
10n
C
50}lf
8
Comutator temporizat
(vezi fig. 2), un divi-
zor, care polarizarea
bazei tranzistorului EFT 323.
Astfel, acest tranzistor
in conductie, punind din ce in
ce mai mult la baza tran-
zistorului de putere EFT 212.
cuplate intre bor-
nele 2a 4a se sting.
intre borna 4a apare
o tensiune, care, prin dioda
02, alimentarea pre-
amplificatorului pentru micro-
fon (fig. 3) . Acest preamplifica-
tor generarea unor im-
pulsuri de curent continuu ,
fiind
de dioda la borna 4.
Curentul pulsatoriu este ne-
tezit de condensatorul de 10 nF
montat pe (fig. 7), intre
borna 4 Acest semnal
bascularea bista-
bilului Schmitt-Trigger (exem-
plarul nr- 1) . bascula re,
semnalul care apare la borna
4 la bistabilului este

4a
00
500K

Element de lemporizare RC
PLACA
SlJBANS
Ele-
mentele constitu-
tive sint montate pe circuite
imprimate separate. Aceste
subansambluri se
apoi pe o de circuit im-
primat de asigurind ast-
fel interconectarea subansam-
blurilor. Figurile 2-3-4-5-6 re-
schema subansam-
blurilor, iar fig. 7 - schema de
interconectare elementele
suplimentare care se montea-
pe placa de
Analizind schemele suban-
samblurilor putem observa
fin 2 un amplifica-
Schema
de interconectare
a
subansamblurilor
F FOTQ-
f

0

AMPLi Fic.crrOR
MicROFON
5}1F
)1 I (
;)
5 4
$"
II
II 6
FON

:=

n partea de mbinare a

5RM" DE CUPRU
%', Srn m _
SRMA DE
CUPRU
Ji"',5mm
C OSITORITA
PE CIRCuiT
tor c.C., fig. 3 - un preamplifi-
cator pentru microfon, fig. 4-
un circuit basculant bistabil
Schmitt-Trigger (sint necesare
exemplare) , fig. 5 - un
comutator temporizat cu releu.
tig. 6 - elemente RC de tem-
porizare.

DISPOZITIVULUI
trecut prin contactul RL 1d de
la releul din comutatorul tem-
porizat (fig. 5), care in
de repaus borna Ba cu
4a, asigurind astfel intrarea
semnalului in subansamblul
de elemente RC de tempori-
zare (fig. 6) prin borna 5 a
acestuia. Condensatoarele se
incet (sint necesare
cam 5-10 impulsuri acustice,
concomitent cu luminarea ce-
lulei). Integrind astfel semna-
lele la un anumit nivel, tensiu-
F, este nea este declan-
re- bascularea celui de al
in raport de intensita- doilea bistabil Schmitt-Trigger.
tea De la borna 4 acestu-
cu potentlometrul P
.
CONT'lNUU
.... 2 2a-
4a
5

q&
8 .....
"Y
I
D2EFD105

D, EFD10B
-
4,5V
',,+
TRiGGEftI ICOM.TE'" ITEMP.RC I TRiGGERlr
1 I(h 2aC 162 2aG &1
40
40

f.o5 'a
5
"
S
t-
1'0
5
&a()o f-
6
880<?
II e Ba
--
ia), semnalul trece la borna 5
(intrare) a comutatorului tem-
porizat.
Prin contactul RL 1 b se po-
astfel baza tra(lzisto-
rului EFT 323, care in
comandind astfel
intrarea in a tran-
zistorului AC 180 K. Curentul
de colector re-
leul. In acest caz, RL 1a care,
prin contactul N.I., a asigurat
condensatorului C
(50 MF) , se prin
contactele N.D. interconectate
de la RL1a RL1b,
respectiv alimenta-
rea bazei tranzistorului EFT
323 din tensiunea nmagazina-
n condensatorul C. Releul
cind,
prin condensato-
rul nu mai poate asigura pola-
rizarea tranzistorului. Prin an-
releului,contactul RL
1 d borna Ba cu 6a, res-
pectiv primului bistabil
Schmitt-Trigger (borna 4) cu
intrarea (borna 5) a amplifica-
torului C.C. , care, prin coman-
da stingerea
beculetelor. Dioda 01
pe placa de (fig. 7)
posibilitatea unei
nedorite.
Releul comutatorului tem-
porizat permite prin contactul
RL 1 c conectarea bornei 2a
la 2, respectiv alimen-
tarea (polaritatea minus) a pre-
amplificatorului pentru micro-
fon .
in acest fel, la un impuls
acustic-se stingerea be-
a im-
pulsul luminos pe fotorezisten-
Acest efect se
la condensatoru-
lui C, care ciclul trebuie
luat de la inceput.
SFATURI
CONSTRUCTIVE
Subansamblurile se vor pro-
iecta in circuite imprimate a-
vind egale
diferite in raport de
pieselor folosite. Subansam-
blurile se perpendi-
cular pe placa de
tura intre circuitele bazei
ale subansamblului se
cu de sir de cupru
de aproximativ 1,5 mm cosito-
rite pe circuitul imprimat. Aces-
te sirme bornele sub-
ansamblurilor, care vor fi in
acest caz plasate intr-un sin-
gur rind, la un al
subansamblului. Se
apoi placa de in raport
de aceste borne. Prin orificii
practicate In
placa de se tre-
cerea sirmelor cositori rea
la circuitul de in
acest fel se rigiditatea
montajului montarea de-
montarea a sub-
(CONTINUARE iN PAG. 23)
9
J
f
-
Dispozitivul pe care-I prezen-
de limitatoarele
compresoarele prin fap-
tul reglajul automat se
printr-o propor-
cu amplitudinea semna-
lului ; astfel la amplitudini peste
un I1Jvel determinat n
o din
ce n ce mai mare. n acest fel
se o amphtudine
calitatea claritatea
sunetului se
Schema aparatului este
n fig. l. Montajul
n felul Tranzistoarele
TI T
3
un preamplifi-
cator. Semnalul amplificat este
II1trodus la modulatorul apara-
tuluI de emisie, iar o parte din
acest semnal este redresat
baza lui T
2
(prin
faptul polaritatea este pozi-
are tendinta bloche7':
mai mult sau mai tranzis-
torul T 2). Cu ajutorul
metrulUl P I (500 kO) se intnl-
duce pe baza lui T 2 o tensiune ill
opozipe de ,.; poate regla
nivelul la care tranzistorLI.1 T 1 nu
mai trebuie In acest
caz, condensatorul de decuplare
CI nu are I11ci un efect pe emi-
torul lui TI numai R I
nedecuplaL astfel
o respectIv ate-
nuarea semnalului.
Timpul de revenire este influen-
de elementele R 2 - C 3 cu
valorile date este n jur de 1 s,
valoare n mod normal
la asemenea scheme.
Dispozitivul este conceput pen-
tru Ull microfon dinamic, cu Ull
semnal de 5 - 10 mV Tran/l,-
toan:1c folOSIte VOI <lvea bet<l
n tre !lO 1\)1.)
Al1ll1l:ntarca va fi de
!Mtcril ,le 4.5 V kgate ill
scne. Consumul rl1lld n:du" ill'('S-
tc h,lh:ril vor perl11IlC
n.' rea ap,tl.ltuiul \I1llp de mal
multe luni
Comutatorul K 1 PUIl" n rUIlL-
IlllllC dISP"/lIl\lll, lai K, pl'r
;l11tc dccnplan:a C'lI11prc,",lllulul
SI l'upl<ln:,t direclll ,1 Illicrol,,
ld Itl1rilfl.;a
I'"knll<lm<:llld P, rL:gk IIl\e
Itll Jc la " "dOMC care IlU
i)f('l.h.JLe .. u rr, l ffilH..t n:
SUPRAMODULAREA, iN DE DISTORSIUNI,
POATE FI SURSA UNOR (TVJ-BCJ).
APARATELE PROFESIONALE DE TRAFIC
SiNT CU COMPRESOARE DE PENTRU
ACESTUI IMPEDIMENT.
1
2
33
1<.
@INTRARE
Bobina de nu arc o valoare 10 20 30-40dB. Observnd am
va fi n jur de 0,5 mH. plitudlIlea sel11nalului pe oseil,,
cu cele condcn- scop. se va trasa curba de
satoare de 500 pl-' un puns il compresorului, care trl'
filtru de pcntru buie fie celei dll
fig. 3. O de amplitudil1l
Circl;itul Imprim.lt cu piesele de 30 - 40 dl3 la Inlrare va da Il
plantatc este redat in din dc \() - 15 dl3 la
fig. 2. Penlru executarea CirCUl n locul O\ct!osco[1uIUi se PO,lIl'
tuiui se va CUpIa descnul rx: UI1 rolosi un voltmetru ckdronlc
c,tle "P'lI In\.:rsat pc partea il1 ace" L:al nu se 111 a I
J pentru ':Ircultc dl'hll'\lUnllc care ar pUlea ,:t
Ill1prtlllatc, intrudl s.:hqa din la un I11'HlIdJ n.:ad.:<:, .1'
fig. 1 red;, CII Ulii ul \ dll1 [).tdt III tll1l pul fum:!
partea plc,dor dlSPll/ltl\ ului se uude clnJ II li I :1
Pentru Icgl,lf(;a corec III complc,,)rul, 'L: \,1
<lllIspn/lI,,"lul '" n:conLtnJ,\ pli n
n:glan:,1 cu Ull ,Wll<:ral"r de lcglarca 1111 Pl' Ildlcind pr.tgld
1 000 11/ (CII ,Ih:tluaton "1111 dc intrare m fUTJt:!III11e :t con,
<,scdo"op. (;l'l1natoflll \,1 Irc p'CSlel.
hui ,;\ sln1uk/c scmmtlul nilUl' Foln'tl1<1 l,1] l'om[1rl's"r blil c
f"nuiui 'il ,nnplltudn,ea va li 111 ru' 1.1 pUllL.t r'lIId 11lll'lItlllll'csl,
cu a.:e,t semn,tl Sc "m\llnr lInprl,.,la unei pll
'a m.1n ,clJ1n;;lul dc mlr,lrc Ul kn lpaLl1ul1l1 de elllhlC
cp
2.2
K
-==:=JOPRIT
,
3
U

/
v
LINEAR

U INTRARE
9V
YOJeo
...lfn.llonlur can.: po ... un
leccpl'" penlru hand,l de 114 "vll1/
"" ddlC"oL' .t ';-1 handa li!..!
J 1111 le 41';'1 ","'Hi"il.1I1
\..\lll\e:-tnrui dll1 ,cht.:md ,,);,"tturalJ,
Simp:lt.l{t.:.l \';'on"tnh.:llt.:l. n "martd
11111": It,; pa;.....: ulduelh: rCl.ultah.::1c
dCdt ... int li ).lr I.:il\!v, l ulntfl'
de ll .... rn, mi .1_, "il'IlHI.tlu I
k l.t ...c :lpI11.! LI IlItr;II'".'.1
!l\)hn'l,j L, l:orl'HrultJ dtn 2 "'[lIli.'
( " 1.111 ,1 IlIm 11"1>111,, de eUI'I.1I
I .m: 2.5 'p,r\'; 1111 (' 1 \g
I ,,,uq f:11;i
mai jos schema unui emi-
simplu, dar cu rezultate deo-
sebite, probat de autor la Casa
pionierilor
de la bun nceput
pentru probarea aces-
tui pentru care se
banda de 27 MHz tele-
snt necesare o aprobare
de la M.T.Tc. plata unei
taxe anuale, cu numelui
(idem cu
pentru folosirea de tele-

Se impune folosirea unui de
stabilizare a in limitele
27-28 MHz.
Ca receptor se poate folosi orice
montaj super acordat pe a-
pentru de
radio de cea 200 m, sau un
montaj cu
cristal de pentru stabilizarea
oscilatorului pilot, la o
de 455 kHz de
de emisie.
1n acest caz, se pot stabili
radio in fonie la o
de 2 km n 5 km n
folosind tranzistoarele
n
Analiznd schema, se
montajul este alimentat la o
de 18 V (bateru n cazul portabil sau
o in cazul instala-
fixe).
Se eliminarea
cu diametrul de 12 mm pas
1,5 mm.
Bobina LI se introduce peste spi-
rele bobinei L
2
pentru un cuplaj
ct mai strns.
-
EMITATOR

transformator, cele 4 bobine care
in compozipa montajului ne-
ridicnd probleme.
schema cu prinde 5
etaje distincte.
t. Etajul amplificator de
folosind 2 tranzistoare de
tipul Be, cuplate decuplate cu
condensatoare de valoare pen-
tru eliminarea reziduurilor de radio-

Dioda Zener D: 308
la prin
semnale negative.
2. Etajul tampon sau de adap-
tare la modulator, folosind un BC 107.
3. Etajul modulator (de mare im-
se cu un tran-
zistor de ti pul 2N 3053 sau cu orice
tip echivalent.
Caracteristic este modulatorul
ca o
ntre colectorul etajului final de
plusul de alimen-
tare.
Ing GRNEA
intre etajul final de radio-
modulator se face prin
bobina L3 de
(pentru a opri scurgerile de RF n
Jn cu o de mini-
mum 0,3 mm, pentru a suporta
de curent de la modulator,
care pot ajunge la 0,5 A.
4. Etajul oscilator in varianta
folosind pentru sta-
bilizarea frecven
5. Etajul amplificator de putere,
care preia de radiofrec-
modulate, le le
transmite la antena (mi-
nimum 1,25 m1 printr-o pun-
te, pentru acordul de
Folosind tranzistorul 2 N 1484
ca modulator 2 N 3553 ea final,
se n o putere
de 5 W. Pentru variante mai mo-
deste se pot folosi AC 181 K de-
fa zor BC 141 final.
Lx
2,2
nF
a montajului.)
Pentru reglarea re-
mai nti de toate, con-
unui de cimp, util
tuturor radioamatorilor sau

Datele bobinelor pentru
tor snt
- pentru banda de 3,5 MHz -
80 de spire cu de 0,2 nun pe
de vI 10 mm, cu miez de

- pentru banda de 27 ... 30 MHz -
8 spire cu de 1,2 mm pe o
lungime de 25 mm, pe o
o 10 mm, miez ;
- pentru 144 MHz - 3 spire cu
de 1,2 mm pe o lungime de
12 mm. pe o r/J 5 mm,
miez.
Condensatorul variabil de 50 pF
maximum de pe
instrument, de 50 kO
n a curentului
detectat.
Etalonarea impune un aparat in-
dustrial.
REGLAREA

1. Se montajul la
tensiunea de 18 V,
consum ul general semnal n
microfon, care nu
mA (5 mA).
2 In semnalului modula-
0-lmA
560.41. 560 ....
n circuitul de colector, bobina L,
are 5 spire din de cupru
cu diametrul de 0,8 mm,
n aer cu diametrul de
10 mm pas I mm.
rece al bobinei L,. La montaj, ntre
bobinele de intrare cele de
se va monta un ecran nalt de 6 cm.
Banda se din
trimerul montat n colectorul tran-
iar sensibilitatea montaju-
lui din cei doi trimeri de la L2' cu
care se filtrul de intrare.

Bobina de L. are 4 spire din
Cu- Em </> 0,8, cuplajul ntre L, L.
este identic cu cel dintre LI L
2

Se va avea in vedere ea bobina L.
fie ct mai spre
5-30
pF
5-30
pF
1
K
Tranzistorul folosit este AF 106,
la care consumul se va ,jxa la 2,5 mA.
se AF 139 sau
AF 239, de 6,8 kO se n-
cu una de 15 kO con-
sumul va fi de 1,5 mA.
t-2pF
Lif
l.J RECEPTOR
5-30
pF
DATE CONSTRUCTIVE
DE REGLAJ
Bobinele vor fi construite conform
de pe schema

Drept microfon se poate folosi o
Tesla cu trans-
formator, sau orice microfon cu im-
ntre 500 O 5 kO.
I'n cazul m cutie
cu receptorul se pot f"losi difuzorul
trafo de (inversat) al recep-
torului.
pieselor impune sepa-
rarea etajului de de
cel de respectarea
a valorilor date n
fA nu se uita condensatorul de
500 J,J.F de liltrare SI capa-
',SV
tor, tensiunea pe bobina L3 (de la
tranzistorul T4) este dc V.
J. amplificatorul de
cu ajutorul unei
de 2000 n, care preia semnalul
amplificat de la microfon, printr-un
condensator de 0,022 J'F, de pe
emitorul tranzistorului T3.
semnalului se
asupra semireglabilelor PI
P2.
4. La verificarea oscilatorului este
foarte important a se stabili
este bine de
pentru aceasta cuar-
lul din soclu (Ia
torul de cmp) va trebui
(CONTINUARE iN PAG.23)
LABORATOR DE ELECTRO
DIM FJNSIONAREA
RADIXrOARELOR
1n cele mai muJ[e cazuri, di spozitivele semiconduc-
toare se distrug prin lucru ce se
in majoritatea cazurilor proastei a lor, respectiv,
a proastei semnificatiilor
datelor de catalog.
Este binecunoscut faptul n orice di spozitiv semi-
conductor se pierde o cantitate de energie,
energie ce se n se
n Uoncl iunilel dispozi t ivului semiconductor.
Avnd in vedere faptul orice poate
corect doar la o
(70 -i- l00" C pentru germanil!, 150 -i- 200" C pen-
tru si liciu). de fabr icant, se deduce necesitatea
mediul a exceden-
tare fo rmate.
Prin orice dispozitiv semiconductor poate
disipe o cantitate de Pentru a
cantitatea de ce poate fi spre mediul
de dispozitivele semiconductoare, acestea
se pe radiatoare.
Un dispozi t iv va functiona corect energia for-
n lui va fi mai sau cel mult
cu p uterea de a SistemulUi
Capacitatea de d isipatie a unui sistem se
pr in lui (R'h1 care ne
de n C intre (Tj)
mediul ambiant (T,m.), prin se I W.
Cu a lte cuvinte :
.-
Ing. L1NGWAY IO SIF
R ,hrud - amb (radiator bine dimensionat eficace).
2. ROrrap - rud+ R ,hrud - umb= infinit (sistem radiator).
3. R ,,I,(up - rud=O direct pe radiator. cu
bine strnse etc.).
Pentru aceste cazuri relatia lui R,,I, se cores-

Cunoscnd deci pe de o parte puterea in
unui dis po7itiv (P d)' iar pe de parte
acestuia (t ipul capsulei temperatura
a joncpunil de ca talog) tem-
pera tura mediului ambiant (T
amb
1 putem calcula re-
a care va asigura
a dispozitivului care prin negli-
jarea directe prin este:
R'hrad - umb=Tj-Tu"'''=R . -R
. P
d
,,I,J-(UP ,h(a p - rad
ne permite dimensionarea alegerea
tipului de radiator potrivit.
in cele ce pentru a veni n sprijinul ama-
tori lor care vor dimensioneze corect radiatorul,
tabelat parametrii din de mai sus., mai

1. R lllj -cup depinde in primul rind de tipul de capsu-
al dispozitivului. Pentru capsulele cele mai
pind ite in tabelul 1 valori le uzuale a le R ,ltj-cup
R tlltDP - D"'''
2. R,,I,CIIP - lImb depinde de tipul capsulei. Se cont
de el. doar la montajele executate radiator. Valorile
uzuale pent ru cele mai d is pozitive snt d ate
Rl hj-eop Rl h c.a,- omb
?
I
1:

I
t
JONC!IUNE
I Rtheap-rod Rlh rQd-Qmb :
MEoiu

Rt h
SO

20

51=t=
Il
"':".
2
8 12 16 ilO lATUllA(cm)
...
- a unei
de aluminiu in

TO-IA
TO-18
TO-72
AC 180, EFT311,
EFT 306, DZ 309
et c.
BC 107, 2N 709
et c.
BF 214,
BF 18383 etc.
-
30-i-l001 320-i-270
50-i- 120 300-i-500
50-i- 120 300-i-4OO
100 100
Rth

c 'f
f======-=t-r.
1
T0-39 ,
TO- 5
BF 177, ROS04,
BFY 34, ASY 27,
T08 etc.
I
so
,
fe/l
(rlW]
20

20

1
..... 1
10 10
2
\ .j
' , .... Dd- 5
5
3
5
"
....
"-
5


1
10
2
2
1
.... f'... --I-o 2
I .... 10
-
-
O 4 8 12 16 2.0 LATURA (em)
3
- a unei
de f i er i n pozi-

1
O
4
4 8 11 16 2 o LATURA m)
- a unei
de cupru i n po-

-
8-.-
Este evident faptul la n mediu,
n unui di spozi tiv trebuie
termice :
dintre
R'h dintre mediul ambiant
sau pentru dispozitivele montate
pe radiat or:
R"rcup - rad = dintre radiat or
R ,,I, rud - flmh= dintre radiator mediul
a mbiant.
Ana li zind calea curentului termic, se poate schita
circuitul termic calcula ech'i -
(fig. 1)
Se R'h: R 'h(UP - tII"b: ( R,,I, cllp - rud+ R,hrud - u",h)
R,,I, = T,,I,j-cap+ R'hcUP - u"'b + R ,h(up - rud + R ,,I, rud - u,,,"
in de cazurile concrete se poate ca:
1. R,,I,rap-u,,," fie mult mai mare decit R,hrup - rud+
12
- -
in tabelul 1.
Pentru o buna a dispozitivului pentru
a nu valoarea lui R,,I,(uP- lImb nu se
scurtarea terminalelor capsulelor.
3. depinde de modul de fixare a dispozitivu-
lui pe radiator. In pentru ameliorarea se
vaseline si liconice la un.8erea de
contact dispozitiv-radiator. In
dispoziti vului direct pe radiator. cu bine
strnse etc., are o valoare in
schimb di spozitivul se prinde prin intermediul unor
izolatori (tranzistoare de putere cu colectorul legat la
atunci va fi determinat de trata-
mentul izolatorului .
fn tabelul 2 sint date citeva valori semnificative ale
termice pent ru ca ps ulele
cele mai uzuale.
TO- 6O
F-22
TO- 3
RGH
00- 13
DO- 7
F- 126
00-4
100-5
!F--{i2m

tip 2)
(TU)
2N 3375,
2N 3432 etc.
AO 152, AD 155
etc.
EFT 213, AD 130,
ASZ 15 etc.
EFR 135,
EFR 136,
Silo etc.
F 407, IN 3016 B
IN 305 IB etc.
EFO 103,
AA 117 etc.
IN 4007 etc.
IN 2970B,
IOSil2
6 OZ 12 etc.
20 Si12,
IN 33058 etc.
K1140,
KSI160 etc.
T50 etc.
TU 35, TU 28
etc.
4O-i-65 170-i- 190
2-i- 4 -(1)
6-i-8 9O-i-110
1,5 -i- 2 50
2,5-i- 4 -( 1)
4-i- 10 50-i-65
50-i-60 240 -i- 280
30 -i-50 6O -i- 100
5-i-10 -{1)
1,5-i- 2,5 -{I)
0,8 -i-0,85 -{1)
0,25-i-0,32 -{I)
0,15 -i- 0,12 -{l)
(1). Aceste di spozitive se folosesc numai montate pe radiator.
NICA ELECTROTEHNICA
R",., -, ... \,C/W)
Material izolator
F- 22(AO 152 etc.) T0-3 (ASZ 15 etc.)
- 100 l' 3 1,5
- 50 l' 2,5 1,25
- 50 l' 1,5 0,9
cu
2
8,5
2,5
5,5
8,5
8,5
4. P/I - puterea care trebuie fie de siste-
mul depinde de regimul de
nare al dispozitivului . Pentru diferite familii de dispo-
zitive se calculeazA astfel'
- diode rearesoare: P d= V FO 101 unde
V F = de tensiune pe
direct
lu=curent mediu redresat
- tranzistoare: P
d
= UCEoIo unde
U Ci==. = max. colector-
""tmltor
le =curentul max. de colector
- diode Zener: PO = V
Z
'IZ' unde
V Z = tensiunea
IZ = curentul maxim ce trece
prin dispozitiv.
5. T
j
- temperatura - maxim Se
ae fabricant (in catalog) pentru liecare dispozitiv
in parte. Ca valori orientative se pot lua 60- 100" C
pentru dispozitive cu germaniu 150-200" C pentru
dispozitive cu si liciu.
6. R lhrad - umb - a radiatorului,
ne la dimensionarea
a radiatoare. In diagramele din fig. 2, 3 4
se dau le termice ale unor con-
feclionate din de aluminiu lucios (fig. fier
(fig. 3) cupru ( fig. 4) verticaL in funclie de
lungimea laturii grosimea tablei.
rn multe cazuri practice, ce-l avem la dispo-
zitie nu permite montarea radiatorului n de
la dimensiunea De aceea se recurge
la folosirea unor radiatoare din de aluminiu
de 1-3 mm grosime, sub de U. In tabelul 3
snt date cteva valori ale lui R'II pentru proftl U din
al uminiu neeloxat neinnegrit, n
(conform fig. 5).
2,5 6 5,5 4,2 3,8
5 6 8,5 7,25 6,7
5 6 5,5 4,2 3,7
5 6 4 2,9 2,7
10 10 2,4 1,8 1,65
in cazul in care radiatorul proftl sau nu este
vertical orizontal, R'II se
prin valorilor date mai sus cu 1,2.
radiatorul este nnegrit (innegrire R'h
va li mai mic se prin nmulli rea cu 0.5.
ambele de ini-
rezult atul se prin cu ambii
coefici enti.
Pentru' o n pentru
a preveni di strugerea di spozi ti vului n cazul
temperaturii ambiante de valoarea n calcul,
este indicat ca la executarea radiatoarel or cotele acestora
se ia ceva mai mari decit valorile rezultate din calcul.
Unele firme pe dispozitive, li-
radiatoare speciale cu profil complex, indicnd
lor
'n incheiere trebuie radiatoarele
la di siparea fo rmate in dispo-
zitivului. nu a
acesteia accidentale.
fOND IIRU
ILIE ISVORANU
Pentru stabilirea unui plafon acceptabil
in ceea ce intensitatea zgomotului
s-au stabilit norme
n baza se poate aprecia' intensitatea
sonore se realizeazA cu ajutorul
unor aparate numite fonometre.
Articolul de propune trateze
unui astfel de aparat, desigur
mai pe care orice amator
l poate realiza prea mari
Fig. 1 aspectul general al fono-
metrului. Dimensiunile cutiei aparatului nu
vor n nici un caz 150 x 70 x 50 mm.
Carcasa fonometrului se poate realiza din
plexiglas colorat sau polistiren cu grosimea
de 3 mm.
Instrumentul de este un micro-
ampermetru sensibil. terminarea mon-
tajului se trece la etalonarea
avnd drept martor un fonometru de prove-
n prealabil se
cadranul instrumentului ntr-o culoare
Se n creion cele trei de
care se trage n
narea scai ei instrumentului.
Trecerea pe cele trei de
se cu un comutator
Fig. 2 schema a fono-
metrului. cum se ntreg mon-
tajul cuprinde etaje de amplificare
cu plate prin intermediul a transforma-
toare. Se pot utiliza transformatoarele folo-
site n etajele de de la radio-
receptorul Albatros sau de la radio-
receptorul Milcov.
Pentru primul transformator vom utiliza
date constructive: primar -
66 de spire Cu-Em 1/) 0,5 mm, secundar -
300 de spire Cu-Em '" 0,3 mm.
AI doilea al treilea transformator snt
astfel: primar - 1 000 de
spire Cu-Em '" 0,15 mm, secundar - I 300
de spire Cu-Em '" 0,14 mm.
Tole - 14+E4, miezului -
2,5 cm
2
Functionarea fonometrului este foarte sim-
microfonul M zgomote!". In
secundarul transformatorului Trl se reali-
5
1 1. 2 Mi-
crofon; 3. Instrument:
4. Comutator; 5. n-
6.
zeazA selectarea game lor de lucru ale lono-
metrului. UrmeazA cele etaje de aII:1Pli-
ficare, n care semnalul captat de microfon
este amplificat cu circa 20-30 dB.
secundarul transformatorului Tr 3, semnalul
este redresat de dioda D trecut prin micro-
ampermetrul a a fost gradall1
n foni.
r, =r,= 1,5 kO
Rl = 120 ldl
R2=470
R3=3,9 kO
R4=82 kO
R5=56 O
CI = 12 1'1"/ 12 V
C2=4 I'F/ 12 V
C3=50 I'F/ 12 V
C4= 100 pF/ 12 V
C5=200 pF/ 12 V
C6= 100 nF
C7=220 oF
TI =EFT 312
T2=EFT 323
O=EFr 112
Fig. 3 de montaj cu toate
piesele, preclDD conexiunea ntre piese.
Fig. 4 partea - cablajul
imprimat al fonometrului. In fig. 5
modul de asamblare a ntreru-
1 - scoaba de fixare a
torului; 2 - 3 -
M 2 x 4 pentru fixarea de

Montarea ansamblului se face
prin intermediul a M 3 x 8
a M 3.
Ca de alimentare se va utiliza o
baterie de 9 V. Cu aceasta con-
fonometrului este teoretic
13
CITITORII AU REALIZAT
TESTER
Tehnica sau apa-
raturii electronice impune utilizarea
unor accesorii adecvate scopului.
constructori amatori
construiesc astfel de aparate de
pentru laboratorul propriu.
Montajul, a descriere ur-
se poate utiliza la
tensiunilor de alimentare ;
amplitudinii impulsurilor
de sincronizare; rezis-
toarelor de valoare mare (de la
5 MQ) la tensiunilor
de pnii la 30 V, acolo unde este
o de intrare mare
a aparatului de (exemplu:
R.AA din radio televizoare).
Deci este util la verificarea ntre-
gului traiect de a aparatelor
de radio televiziune.
Montajul este constituit din 2 sub-
ansambluri: voltmetrul electronic
generatorul de bare impulsuri
video. n constructia voltmetrului
electronic piesa este mi-
croampermetrul. Pentru radioama-
torii care pot procura un astfel
de microampermetru, dar un
aparat universal de I pot
conecta ntre punctele a b pentru
pe scara
0,3 mA.
Respectnd valorile indicate, apa-
ratul este astfel etalonat nct la o
de 100 !lA corespunde o
de 1 V cnd comutatorul K 3
este pe XI 10 V cnd
comutatorul este n XIO.
Metoda de este
toarea:
K, - poz. 1
K3 - poz. X 10
K. - pol. b
- Se face nulul aparatului prin
punerea la a a
reglnd din P 1 se
aduce acul A la zero.
- Se masa montajului cu
masa aparat ului de verificat.
- Se face ntre intra-
rea - plusul condensatorului
electrolitic al aparatului de msurat
se valoarea In
caz ci valoarea este mici
(sub 3 se trece comutatorul K 3
poz. 1.
De exemplu, la televizorul Mi-
raj - Venus se urmtoarele
valori: C
lo9
-IO V
Cllo-I V
C
lll
-O, 1 V
Ele corespund cu valorile date n
cartea Scheme de televizoare, voU,
daci cont ci montajul respec-
tiv valoarea a pulsa-
. . ( U )
\Iel 2'
Obtinerea unei valori mai mari a
cu peste 20%
14
Ing. N. MAXIM
condensatorul electrolitic a mb-
trnit a fi nlocuit.
rarea amplitudinii impulsurilor de
sincronizare se face n mod analog,
cont doar de faptul c pentru
impuls negativ, K 2 fie pe poz. 1,
iar pentru impuls pozitiv fie pe
poz. 2. Valorile corespund
cu cele indicate pe schemele de tele-
vizoare, cont ci aparatul
valoarea a im-
pulsului.
Pentru rezistoare-
lor, K. se trece n a .
Pozitia comutatoarelor K, - K3
nu
Se bornele Rx
se din P la
acului microampermetrului
la valoarea de 300 !lA (respectiv 3V).
Se rezistorulla bornele Rx.
de din
graficul de mai jos se valoarea
rezistorului. Eroarea nu
c: 10%.
L' __ -c
R
::J-
1
-=-t----T
LISTA DE MATERIALE
CI-O,OI JlF/ 500 V - de
tipul stironex sau K.C.O.
C, = 620 pF/ 25 V
C
3
=0,1 JlF/ 25 V
C. = 20 JlF / 25 V
C, '" 5 pF ceramic
Co=C, = 50 JlF/l50 V
R
4
= R, =1 MQ/O,25 W
R
6
= R, = 100 Q/O,5 W
R
8
=470 Q/ O,5 W
Rg = 220 kQ/ I W
Cei pot grada scala
ml croampermetrului pentru citi rea
a val orii rezist orului
formul a: 90
1 =l)nlG
unde daci se ia Rx n MQ rezult
curentul n A.
Subansamblul 2 este un oscilator
autoblocat pe tranzist or, care furni-
trenuri de impul suri de
cu o de
de 250 Hz.
Injectnd semnal de la borna ""
n traiectul de de la anten
pn la etajul detector, pe ecran VOI
aprea 5 bare orizontale, iar n
difuzor se va auzi un semnal de
250 Hz.
Pentru verificarea etajelor de vi-
sau se
va injecta un semnal de la borna U)l
Si-n acest caz. pe ecran vor aprea
5 bare orizontale, iar n difuzor un
sunet caracteristic de 250 Hz.
Din punct de vedere constructiv,
acest subansamblu nu pune pro-
bleme deosebite. Miezul transforma-
torului va fi din (poate fi folo-
o de medie de
la orice aparat de radio).
Date constructive:
n,=40 spire \,-0,1 mm
n,=15 spire ,,-0, 1 mm
n3= 15 spire 1"-0,1 mm
Rx
R\O=3,9 kQ/O,5 W
RII =300 kQ/ O,25 W5%
R
I
, =6,2 kQ/O,5 W
RI3 =200 kQ/ 1 W
R
14
=47 kQ/ I W
R l' = 200 kQ/ O,25 W
R 17 = 39 kQ/ 0,25 W
D 1 - D, - diode redresoare de
tipul BY 133, F 407 sau orice fel de
care are tensiunea de str-
pungere 400 V inver-
10 MQ.
D3- D. - D,-D6 - diode re-
n caz oscilatorul nu
se n,.
Subansamblului respectiv i se va
,in ecran metali c, asi-
gurndu-i-se astfel o stabilitate
n funqionare.
Pentru alimentare cu tensiune con-
este necesar un redresor n
punte. Transformatorul de alimen-
tare are date construc-
tive:
ni -3 960 de spire din de
cupru de [1\ =0,1 mm
n, - 1 620 de spire din de
cupru de 16=0, 1 mm
n
3
- 120 de spire din emai-
de cupru de ,, = 0,5 mm.
Tola va fi de tipul E- 8
cU o a miezului de 2,56 cmp
(1,6 x 1,6). Se va folosi doar
ntre se va acorda
o pentru evitarea
scurtcircuit ntre
ele.
Montajul se pe un
cu dimensiunile 150 x 60 x 30 mm,
acest caz poate fi introdus n
cutia difuzorului aparatului de radio
Predeal pentru automobile.
K I-K4, jacurile
de semnal, becul de iluminare, po-
vor fi montate pe un
panou frontal cu dimensiunile:
150 x 105 mm.
dresoare de tipul D 7 j, D7G sau
alte tipuri care au tensiune de str-
pungere mat mare de 100 V pot
asigura un curent de peste 20 mA.
D, - diod detectoare de tipul
D2D, D2E etc.
P
I
P
3
- 1 kQ-
0,25 W
P
2
- 50 kQ -
0,25 W
K 1 - K, - K3 - K.
toare bipolare
R 18 = 1,5 kQ/ 1 W.
CITITORII AU REALIZAT
1. MIHAI
De o utilizare n acordarea
circuitelor pasive sau pentru determi-
narea generate de un anu-
mit etaj este instrumentul denumit
grid-dip-meter. n este con-
struit dintr-un generator un volt-
metru electronic selectiv.
Cnd dorim frec-
de a unui circuit
25p
0 -100
pF
2,71(
R
oscilant oarecare, variem
oscilatorului cnd volt-
metrului electronic are o indicape
minima Evident, bobina L a grid-
dip-ului va fi de circuitul
ce a fi
se cir-
cuitului pasiv.
Determinarea generate
de un circuit se face cu oscilatorul
loca! oprit, iar prin rotirea conden-
satorului variabil, la rezonanta in-
voltmetrului electronic va fi

n schema din fig. 1 tranzistorul T,
este de tip AF 139, OC 171 sau
EFT 317 n montaj Colpitts. Tran-
zistorul T 2 este de tip EFT 353 sau
echivalent. Se pentru
fiecare cu bobina L,
se R. n
soclul bobinei va fi ,i
1
Txnlff
top
4.7K 50
10n
Astfel, carcasele
bobinelor se vor fane din tub pvc
cu dia metrul de 12 mm. n gama
3 - 5 MHz se vor bobina 72 de spire
,1 0,2. Rezistenta R are valoarea
de 39 kfl, '
Pentru 5 - 10 MHz se vor bobina
43 spire 1\ 0,3 mm R
are valoarea 10 kfl,
In gama 10- 17 MHz se bobi-
17 spire " 0,6, R
a vnd 4,7 kfl. n gama 17 - 30 MHz
se 7 spire l' 0,8 mm,
R a vnd tot 4,7 kfl. n gama 28-
40 kHz se 3 spire,' 0,8 mm,
R avnd 10 kfl. Pentru
toate aceste game bobinaj ul este
Pentru gama 35-
90 MHz se vor bobina 2 spire" I mm
de cupru argintat cu
de 1,5 mm ntre spire,
and se un circuit pasiv ,e
oscilatorul prin
torul KI K2. Verificarea unui
circuit activ numai volt-
metrul electronic se nu-
mai K2.
Intregul montaj se introd une n-
tr-o cutie (fig. 2); pe o
se instrumentul
indicator butonul cu scala pentru
cOlldensatorul variabil.
Intr-un a! cutiei este fixat
culotul pentru bobine, iar n
opus se butonul
lUi de 500 kQ pentru reglajul sensi-
voltmetrului electronic.
Etalonarea scalei pe fiecare
se fane cu ajutorul unui generator
de frecvente etalon.
, -
(cu miez). Bob,,1.1
L, are 3 spire Cu-Em " 1.5 mm. bobinate in aer
cu (\ 20 mm, lungimea bobinajului avnd 15 mm
MHz
Or. LUDOVIC BO LO GH
Acordul etajulUi prefinal bobina L.
ce arc 2 x 2 spirc cu dIa metrul de 20 mm inter-
',alul fiind 8 - 10 mm. Bobi na dc cuplaj are 2 spire
izolate cu pvc montate ntre spirele bobinei L
4
.
n etajul final bobina este cu L .
Simplitatea a descrIS,
a putere la input este de 10 W, il
radtoamatorilor cc n 144 MHL Etajul
osctlator este pilotat cu n anoda primei
triodc a tunului ECC 85 se obtine de
8 M 11/_ Tfloda a doua a tub in
regim de tnplor la ,cmllalul avnd 24 MHI
T"t n regim de trirlor tubul EL
a.lungnd u-se in felul acesta la un semnal de 72 MIII
Y02NO
Etajul prefinal de 72 M IIz.
in grilelc tubulUI final avnd deja 144 MIII
Tubul electronic din etitjul prcfinal e,te EL X4.
iar tubul dll1 etajul final e,te de tipul QQE 0.3 12
I, lipsa tubulUI Q<)l:O.l pal fi montale dou:1
tubun FL EL 84, 6AQ5
Aonllld LI arc 42 de SPITC Cu-Em ,1 0,2 -0.\'
bnhlllatc pc u \' II mm, bobllHlJul rlllld
'p"'ii Iing splra Bonlna 1., are <) - 12 'pile
Condensatoarele de acord snt trimeri cu aer
(12 iar n etajul final este un condensator
fluture (2 x 12 pF).
Fidcrul antenei este cablu coaxial cu
de 75 fl.
Cele din alimcntarea etajului pre-
final final se construiesc dm Cu-ElI1 () 0.4
cu lungimea de 6.1 cm
"uport Inipal un creion).
Modul"p" sau manipularea se
j.tCC p"G 2 dm ctaJ,,1 final
practJc:.i poate fi ClI CirCUit
(IOnal ..,;llJ \,; Irc.:ull Imprllnat
I R;:;}:/lf/ II'
I elO 1 Of!
M ]l',. 1
_--.J9 _____ ..... 300V
.,..
o
15
Ero.lrea IlU J.lr
c..,(c IlCl11l'lItill
11;lrea crllrll in c\rmm;lrca unuI nUI1l;\r
,lnro\lm;t(1\
M[\'"ura rea m(lrInl1lor 1171,e nu rcpn:-
/1Illi.1 un ",\.'op in "'1111:: pentru ,.
dar 1111.11 ales peIllnJ a utlll/.1
direct prll1tr-o prelucf<jrc adcl"'
\at[l scopulUi unnflnt rezultatelc ;1'
t,:estor ton
n afara 1l0llUllii ab..,treH..:te de IlUm:1f
C'\;u.:t IX care au cre<.tt-{l l:l! (are llJX'-
rea7i1 n m(x! teoretIC malc
ma!1(e. in praltlGI ';II d
calculelor o"I<lle IX rezultatcle unor 111:1-
..,ur;tton c\pt:nmclllale ne intilnim d'
proape in c"IU"'I'vltille "cu numere .1-
rn)'omatl\C, ...au, ('um -.;e mal SPUl1c. l.U
numere ..dc(late dc iHlumllc eron
IInpUIlC, de :\(cc .. , t'lIIH"a.,tcrco.t Ulwr rl'
I.!ul\ )1 l-rth:11I dc ,tprC\"ll'rl' "hIC\."II\:' do
!.!raduiln ..k prl'\"IIIC Impllc"t in rClul
l;tlul IlUI11l'nc ,,1 m:j,ur[III"1rt!('Ir Illll"l' a
\.!r:lduhll de nrCI"I/lc ;,1"I)!Urat rr1l1 clel'
tuarea unor cakulc 111 care 1I11cn 111 nu-
mcrc aprOXl1niltlve. E..,tC" (u toIul nr.:r;l-
!lollal L';.I atare l'a rn:ulld
il rezultatelor arc"tor;t ...;1
prct'i7la dillelor IIlluale
practil"C de Impli-
cate. Pladert:<.t de IImp de encrglc in
n calcule mal prcl'l\C JeL"t
..,e1TIllIt"IGllla lor ..tlltu
dll1ca a unor ;UIIIlI in\l.:f..:hitc.
care uneori !)int (dm nefertl'ircl aprcf..:iatc
un f..:alifl(atl\ de
rg.uro7itatc Prelungirea cal-
l-ulclor numcrlt.:c, Gi c\t"esul de C\I-
in t'ltlrea IIldlc<.qiilor la ap;tr.ttele
de m[tsur[t pentru il m:'11 multe
ul"rc ... eml1ll1(allve dedt cdc .U..,III"if..:;lt ..
dc prcL"1l1a rcprodlKllbiltt<tIC<1 mfl..,uri"t-
..,au de e'itctttatea formulelor
II.!g.ilor aplicate sinI tot.11 lIlutilc, Cine
crectueLe in mod corect o
..,au ..,fI apltf..:e n Il
1l1ctod[1 de f..:akul IlUmertL Irc!""lulc ..... 1
UIIlO.I"c[1 bl. miii resncctc) si
Itmuclc de prcc17Ir.: ..,au de apitcabllitatl'
er.: le insolc'>C in 1110d im:vitabil. Prtn
nimil: nu mai aparcnt Itp ...a
t,;uucatlCI matemall(..'C spunea Liauss
. prin l?recizia a
cHlculului
Privind din"'pre t'ealalt a
punctului dc \<cJere, m<tl
to<.tre (dM dm t'crtf..:lre mai r'lr ntilnllft
n trebUie ..,{I \lcghem in per-
a..,upr..1 crorilor IIltrudusc pnn
metodele prea expcditlve de m[hur,HC
dr.: calcul. pentru a nu <ll:e..,ttlr
metode problemc sau Jate care POl
trebuie bencficieze de o preclllc mai
mare <.t re71lltate!or,
Un echilibru ju..,t intre <.It'este practtci
\.:xtremc nu poate li tara
terea aplicarea il
lor a regulilor fundamentale din teoria
calcul ului eronlor.
l'li!'ntnt ct it orii IIltercsa\i nsu-
PENTRI
'-'r-\RE
RMlt
FI2
prlllclp;tlcic Iwpunl :;>1 rClultdh':
L'll G.tr<tf..:I..:r pr;tl"tll' dm tC .. ln.t ernnlnr
rn:zcnl[1111 in cdc dc IlMI .10 ... lIll ghid
..,Impltll\.'al '1 U"llr ;Kl'C..,lhtl tlu..,trat (II
exemple concrete de lormule
tabele uttle.
De la bun inccput !rehulc ...a prC(lIi.1lll
Gln! intrr.:
erOJrc n lktermlll,Hea fll ....-c
(dlrcl't pnn c;,tlculel
Grl"jeala r.:,tc ..,ur\lnc
int ..lltk.tun" lIu!err.:ndcnt dc l"lh-
..,ef\dtnruiui .1 Gllcul"h1rulul L.I
dal,i de ncalenllc (f..: II lrt. tran..,\.'ncn
..,dU 110tatll !..!.rc::.llc), conl U/Il. 01111,111111
..,au ..,uhstllu;n t.ie uln: ... au \lrgule in
crectuiHc.1 Glkulelor. dclcue ,tic "r.l
ratelor ot.:: ')..IU ne-
re:-,pcclare I:Orr.:L't[t ... Il11HJulu\ Je Itll"n!
(Ia ... au n dcuuJrca Glkukl{lr)
etc_ ..,nl in general mal man
dccit r.:ronlc. I1ca'vind lllmt..: l'ontrolahtlc
alc nrOIJlUltil tie (OIl1I\IUnC;t unei
'v rg.ule, de exemplu, in UIlUI
/ecimal poi.\te afectd ondt J\..'
mult \ ,,!tlarC<1 rC7ultdluiui n funqle dc
pOZlpa pc II Jrc 'KC<.I \ Irgul;, in
DII1 at'est mot1\,
e .... ltarCi.J lor
atuncI Cnd HlI fost coml\C depl..,tdlc
trebttle c;;tea permanent n centrul
operatoruluI. Atunci cind e"..,I;1
indoieli (in special cind apar ncconcor -
llagrante <.tIe rezultatelor (a\fl dl
v<.tlonlc :-.au ortlmele de
tate). 'C \or repelH S.tll
calculele, In calculele mat complicate se
vor pe parcurs dl.:
control (de exempJu ordinele de
estimate apriori pentru rezultatele inter
mediare etc,),
Eroare<.I este, in general. lk
aproxima\ie, E<.t este in sensul
poate fi (lm11'
n anumite intervale de
metode l:are de la
inceput o apreciere (estimare) cantlta
a eronlor maximc ce se POl comilc
ntr-o sltuatlc dat.<i sau
l:alcul). Acea'sta face ca, in general. cronle
fie mai periculo<-l<;C decit
lile.
TlPl ' RI DE ERORI
Determlllarea fizlL'c ...c
prin :
experimcntale directe
(absolutc sau relativc),
prelucrarea unor rC7tlitalc r.:'(pcn
mentalc (pe baza unor legI. fnrllluk,
functii de (.'orelalle sali curl"x- lI\..' t,;t,t1.l-
nare ' cunoscute pfln caILuI.Ctlre ... -
acestor tipun ..1\..' llncraUi
(de cele mai multe ori, etape ale
man canltole
ale calcu lulUI eronlor:
teoria erorilor accidentale
J ELEVI
SI GRESEALA

ICE Fix. A.

I
erorile directe) ;
- teoria erorilor
erorile de prelucr.uc prin calcul).
Clasificarea erorilor (ca dealtfel orice
clasificare) se poate face mai multe
criterii; cele mai utile dintre aceste cri-
terii ni se par:
moduJ de exprimare (mo-
dul de canti tivizare).
A. Dup erorile se mpart
in:
- erori de (inevitabile) -
erorile date de aparate-
lor a noastre. Snt limit:.tff'
de o eroare de (sau care
precizia aparatelor folosite ;
- erori de rotunjire. erorile prove-
nite din rotunjirea numerelor, prm
unui grup limitat de cifre n
rezultatele citirilor sau ale
de calcul.
Aceste eron pot fi evaluate preciS
pot fi orict de mici dorim, prin
unui adecvat de cifre

- eron de - erorile care
provin ain uttJLZarea unor formule nu-
merice aproximative sau a unor metode
teoretice aproximative.
B. DupA erorile pot fi
n:
1. Erori sistematice: snt aproximativ
fixe (au cauze aproximativ constante).
Se produc ntotdeauna in sens,
pentru un de n
Natura (sensul) lor
pot fi determinate aceste erori
putnd fi mult reduse (prin re-
glaje de compensa re, deter-
relative etc.). Erorile sistematice
pot fi , la rndul lor, de mai multe feluri:
a. Erori sistematice instrumentale, date
de:
- constructia sau etal ona rea defec-
a unor instrumente de
- instrumentelor n
diferite de acelea pentru care
sint sau etalonate (alte tempera-
turi ambiante, presiuni, len-
siuni de alimentare. etc.).
b. Erori sistematice personale, legate
de observator, anume de:
- lipsa exer-
in minuirea aparatelor;
- deprinderi de minuire (citire
pe cu ac indicator etc.).
- defecte sau fiziolo-
gice (Ia perceperea sau decela rea culori-
lor, a sunetelor etc.).
Erorile sistematice personale pOl li
depiMatc. evaluate corectate prin efec-
luarea (in
de mai observatori. Une-
ori. in concrete de mare nsem-
se poa te detennina chiar O ecua-
tie a observatorului). cu aj u-
torul se n
erorile sistematice personale (vezi
analogia pentru corectarea erorilor siste-
matice instrumenta le) .
c. Erori sistematice teoretice date de:
- neglija rea a unor fac-
tori interni sau externi (aproximativ con-
care n (de
exemplu. cimpul terestru,
frecare cu aerul etc.);
- utilizarea unor formule aproxima-
tive de ca lcul etc.
2. Erori accidentale
snt variabi le de la o determinare la alta
se produc necontrolat in ambele sen-
suri. Observatorul nu
poate avea nici un control direct asupra
lor, ci numai indirect - ulterior
torilor - prin prelucrarea sau
Se unor cauze diverse,
necunoscute, variabi le de la o determinare
la alta, ca. de exemplu: gradul de
oboseala, starea atmosfem
de lucru, la aparate,
accidentale ale parametrilor de regim etc.
In procesul complex de determinare
a fizice, toale aceste tipuri de
erori apar (n diferite se
(de multe ori, anihilindu-se
reciproc. prin compensare de
semn), in final o eroare
a rezultatului. eroare to-
la valoarea po-
sau la valoarea este
preciziei in detenninarea consi

C. DupA modul de exprimare matema-
tieA (modul de cantitivizare), erorile se
mpart n de sub-
criterii:
a. Semnul (sensul) n raport cu valoa-
rea ii snt
- erori pozitive (in adaus. n exces,
n plus);
- erori nega tive (n minus, in deficit.
n
b. Modul de raportare la valoarea

- erori absolute (exprimate n
unitate de ca valoa rea
i snt
- erori relative (exprimate prin
pe unitate. la sau la mie,
milion etc. din valoarea
c. n rdport cu
la care se
- erori reale;
- erori probabile;
- eron maXlme.
d. n mport Cll
va loarea la care se
- mari (grosolane) _. de exemplu.
peste 10
0
0
- mici - cuprinse ntre 1
0
'0 10
0
0
- foarte mici - sub 1 ou.
clasificare este
dar depinzind de exigen\a proble-
melor practice. de exigenta observata-
rului. ca de domeniul (na tura)
lor pe care le (De exemplu.
eroa rea de I este la
rirea unei dar poate fi conside-
sau chiar foarte la sta-
bilirea vrstei galaxiei noastre!)
rOTO
TIINICA
Unul dintre aparatele necesare
fotoamator
este si un dispozitiv
care sustinerea instrumentelur
pentru sau fotografiat
de la
Stativul universal foto, prin sa,
o serie de neajunsuri.

UNNERSAL FOTO
lui - 7 -, poate fi ridicata sau
necesitate. Re-
flectoarele - 4 - se pot rea-
liza din faruri de auto,
la care se scot geamurile. Ele
se vor fixa prin intermediul
tijelor - 5 - pe suportul -
6 - fixate pe masa - 2 -
cu suruburi pentru lemn.
Stativul avantajul
poate fi utilizat atit pentru fi-
xarea aparatului de cit
pentru fixarea aparatului de
fotografiat. Principalul a-
vantaj in faptul
operatorul in timpul lucrului
are miinile absolut libere, de-
oarece actionarea luminilor se
face de la' o de picior.
Un avantaj in plus il constituie
faptul in timpul expunerii
becul de serviciu se intre-
rupe, in timp ce becurile pentru
iluminat, in cazul
fotografii lor, se aprind. Ace-
lucru se petrece cind se
aparatul de
becul din interior aprins
numai pe durata expunerii.
In plus, cele 4 reflectoare pot
fi reglate in fel incit un-
CACOVEANU
ghiul de iluminare poate oscila
intre 0 180.
Pentru fixarea pe stativ a
aparatului de sau a celui
de fotog rafiat se ace-
dispozitiv, care permite
glisarea sus, jos pe tija stati-
vului.
Ceea ce este foarte impor-
tant in realizarea acestui
stativ este faptul operatorul
are securitatea abso-
impotriva
deoarece nu are nici un ele-
ment care ar permite un even-
tual contact electric.
Suportul stativului - 1 -
se poate executa din tur-
natii sau se poate utiliza un
suport de microfon devenit dis-
ponibil. Masa - 2 -
se din panel
sau chiar din scinduri
din brad; ea
se fi pe stativ cu
ajutorul dispozitivului
- 10 - care, prin
intermediul
Pedala - 8 - este tipul
pedalei de la
de cusut - ea se va realiza
din talpa pedalei
pedala Se poa-
te din lemn de
tare (fag) sau din ebo-
nit sau chiar plexiglas de 5 mm
grosime.
Pe partea a peda-
lei pe talpa ei se vor monta
contactele electrice, care merg
atit la aparatul de la
becurile de iluminare cit la
becul de serviciu.
In spatele tijei - 9 - este
o in care se va
introduce pentru be-
cul aparatului de con-
ductorul electric - 11 - este
introdus in interiorul tijei -9--;
prin orificiul - 12 - executat
n in acest scop (nu se
vede 12).
in nr. 2 este prezen-
tat, de asemenea, un stativ
telescopic pentru di-
pentru realizarea foto-
grafiilor de interior. Suportul
- 1 - al stativului se poate
realiza din de 10 mm
grosime sau chiar un disc din
lemn dintr-un trunchi de
copac. Tijele - 2 - se vor
executa din de aluminiu
sau care vor avea diferite
grc:Jsimi .
Mosoarele - 3 - se vor
APARAT DE
BeC DE SERVICIU
3
executa din vor fi file-
tate in de grosimea
utilizate. La nevoie se
poate folosi chiar un stativ
telescopic pentru microfon, de-
venit dispon ibil.
Reflectorul - 6 - poate fi
realizat dintr-o pilnie de
de birou.
Pentru a o
umbreluta - 6 -
este de culoare din
dp bumbac. La nevoie, se poate
realiza in locul un
disc rotund pe care se va mon-
ta o de calc.
Cordonul electric - 7 -
se introduce n interiorul
pentru a se evita
n timpul lucrului.
Dispozitivele descrise mai
sus, pe faptul pot fi
realizate n tim-
pul au dat rezultate
foarte bune.
In nr. 3 sint prezentate
electrice pentru aces-
te dispozitive.

18
i'
120-2;WV
1--------------------------------*--
I f C ,
aUTO
MOTO
, 390 22
,
,
,
, (f)
I
I ' ''' I Q5G I +12 V
, 7 I
! 1
, I
L ________________________________ -1
C RUPTOR

INDUCTIE
g;
....
..:
V)

Cl


2
4

o o o
o o
CULOT PENTRU
FUNCTIONARE
PE ,; CLASIC"
AP
APRINDERE

C B A
Schem'l prezelltat.) se il'r"
slInpldate, sigur elntd. in $1 rnlldd
meni "dlcal
Asriel. in cazul pOln,"lar lil 'cce, ' ilrna cind
acumulator ui este puternic soliCItat. in Jl10rllen
tul cUf,l!nrll cu dmnilrOful, Sil sCRue
pina la 9--10 V Accdsta tOlls'unll sCillula 1,11"
ca tie slab" SI St.l !:it! facil
YIOU, CU sdnteld csh! "'Idt
clt:mt de puternlCiJ, Chldl pentru () SCi.l0crp Il
tenslUllii baterlel pind lil 8 V
Dispolllivui dc ,1pllnd(Hl' eluclro'l CfI dt'scflc;
se compune din doua ptill l Cr)Il'l("ftl >.,rul (':tlf"'!
furlli/ ed/it tel1SIlJnOa indlta (intrf' .l' 100 V
m functre dc trr,storul utll"at) SI i',11 tO.1 rl.'
dec!an-;alp. a utllllind bohltld de In
dudlf' rl clu!nf1lobduiHI titra IlwddlLd'l
... 1> fJil':PSC ( j u:--",_H.nt.'l in dfttL; t:l1(.lOIIiI Il"
.. t
Transrormatorul este pe un miez cu sec-
(l unea 6 cm
2
tole E + I
, 14 spire <' 0,3
spire '" 1
3 spire '" t
14 spire '" 0,3
6 - 7 700 de spire <' 0,2 (penl ru 300 V)
D, - D, di ode pentru 1 AI I {)()() V
V (prin lalonare)
APRINDEREA ELECTRONICA
Ing. N. DOBRESCU
Dispozitivul realizat practic de autor
la bordul unui autoturism
DACIA 1300 de circa 10 luni,
dnd o n
Acest tirist or trebuie o tensiune de
lucru cit mai mare suporte un curent de
10-15 A. Schema de a fost cu un
t iristor avind tensiunea de lucru de 400 V
curentul maxim de 15 A .
Convert lZorul este simplu de realizat , se
schema t ransformatorul este con-
struit conform Nu nici
un fel de reglaj, dar este uti l a se vizuali za forma
tensiunii rezul tate in secundar, care trebuie
fie cit mai virfuri
Vizualizarea se f ace pe un osciloscop.
T ranzistoarele utrlizate pot fi: EFT 250, EFT 213,
ac 28, ASZ 15. Tensiunea rezultata se va re-
dresa cu o punte ca i n Se vor utiliza, in
acest scop. diode redresoare cu si l iciu simi lare
cu cele util izate la televizoare. Capacitatea con-
densatorului C din t rebuie f ie tato-
in de tipul autoturismului ten-
siunea de lucru a tlflstorului. A stfel,
tens,une este mica, capacitatea lui C
trebuie fie mare invers.
in rHlce cal. tensiunea sa de lucru Irebuie
fie de c,rca 630 V s, ermetizat cu h;r III'
FunLllonarea este sIInpla. Ast
tel . in lI(npul cit t'''storul nu conduce. tensiunea
reure!:)dtd a (;OnVe,lllOI ulUi cOfldensa
torul C in "elie cu primarul bob,nei de
CUlentul este 111". i n acest caz nu produce
o lellslunH in secundr::H n momentul in
luptnrul S"il deschis, 5e produce o varldlte do
h-H1Slune in cirCI.ltul de comandfl di ltrlslorulUl.
Ciil" este c(Jrnand'll iti " ce"t fRI condllca
Pdnind nent ru scurt I,lnp in (0;;'; ur1l1
s, CdfPfl condel1salorulu C
Ifl p: dna' ul bob lOCI de Inductie plin llrJstOl .
producind in secundarul acesteia tensiunea
inalta
Tot ansamblul se intr-o cutie ecra-
de al uminiu cu tranzistoarele de putere
montate pe un perete al acesteia care
rol ul de radiator. cu
se fac prin inter mediul unui cablu cu trei fire,
cu un culot tip octa!. Pentru a se trece
de pe electronic pe clasic, se va inlOCUI
culotul dispozitivului cu un alt culot, care con
necesare conform schemei (fig, 2),
Regl a)ul pe autot urism este simplu. est.'
corect montat, imediat. Tensiune"
din secu ndarul transf ormatoruiui 'li "Il'''t' lun l
de tiristorul uti lizat. Pent ru orienlare ;n sche
ma tensiunea in secundar, cca 360 V, s,
capaci tatea condensatorului C-2 MF/630 V, pen -
t ru un ti ristor - 400 V, 15 A. Capacitatea con
densatorul ui C se alege asriel: se diS
intre electrozii bujiei la 0,8-1 mm. Se
alege o valoare, zicem 1 MF. se
prin incercari puterea optima a scin-
teii. Este de mentionat el la o functionare nor
cu bujia afara, se produce intre electrol'
o ploaie de scinter de grosllnea plpclrodullJ'
central allJuflei. Pentru a stabili dacn nUlm ales
o vdloare prea mare a cOlldensdtorulUi C, &e
rulealCl pe o dreaptJ Cu o viteza maxHll:t
d rnitSlll l1 I nu se limIteaza la o
anume viiloalf-' .niClloarti (Lnn se produc intre
rupe" 5'iU bilhi,elill ale moto'uluo) ill'JllC' va
r.of,den .... atorU,1JI ec;te h,IlP alp.tl'iu
Di spoll tivui dnscns pmll1ltf' del11ilr'l10
de, ull re!i.mti cip. COt1lbUStlhd,
pli1tinelor :5' eu grlJeI ,,;") da
cnrnplp. te
iN NUMELE VIITOARE, iN CADRUL RUBRICII "AUTO MaTa VOR FI PUBLI
CATE MONTAJE ELECTRONICE REFERITOARE LA SI
REGLAJUL MOTOARELOR.
.9
20
BE.
BUN IiUST
Arhitecturii i putem solicita o
ct mai de inter-
distribuire a locative de
30-40-50 mp ai viitorului apartament:
o de zi - pe ct posibil,
o amplasare convena-
a n
o dispunere a
ferestrelor, att ct
zarea ustificat
Dln[OlO
DE mODE
51
-
i. Dar
a unui in-

un gust, plusul
(a se citi
RAVAIiAnlE
9
nota - angajnd n
alegerea mochetei ,
a lustrei, a bibelourilor, nu numai
a mobilierului - tin de noi
Nimic nu ne
o stil - chiar
este din nou <da - ,
noastre reale,
de tempera-
ment, ne-ar conduce, zicem,
spre un mobilier de
Vecinii de aparta-
ment - oameni n copii
- au poate, o garnitura
pur
simplu, trecnd peste faptul am
prefera un interior mai
marcat de culori vii, cu
multe surse de directe
indirecte?
Ing. DOREL DORIAN
fotografiile care
pledoarie pentru nota
a apartamentului dv.
vor deveni
imediat de prisos. Un bufet de
de care aminteam
anterior , cere un anumit tip de vase
decorative o dispunere co-
pe masa unei gar-
nituri de hol nu se mal
orice tiP de iar desenul
coloritul pernelor <dantezi
o la fel de armonizare.
Bunul gust (nota
nicicnd) se ma-
att n rezolvarea probleme-
lor mari ale unui interior
locativ - de la tipul de mobilier
la dispunerea pieselor com-
ponente - ct n cele, de
pierdute din vedere. Cum
vestiarul apartamentu-
lui dv., carte de
a unei de cte
ori nu nu-i vestiarul
se cere el integrat armonios n
divers colorate,
..... unui perete voit n
cea mai vopsirea;
pl care pot fi
orice tip de perete.
o reflector, de tipul cel
anexate c
radio ncorporat' 1
fundal din
vertura patului
fantezi ntr-o
zare. De unde un
de intimitate, de ... culoare

o din cinci el
tincte, cu o functional
n ar fi
Vopsite n culori vii, s
de efectul.
ansamblu? Dar
de trecere, culoarele spre
sau baie? Aplicarea unor
colorate - vezi fotografia
- poate fi n
o o stri-
... Depinde de context. Este
vorba de o sugestie deci, nu de o
recomandare. La fel n
paturilor circulare -a unor saltele,
n fapt, nchise n inele de buret -
recomandabile, poate, ntr-o ca-
de copii, de dar
care pot tot att de bine
altfel o nu
s-ar cuveni asupra
tipului de dulap n perete, cel mai
adesea alb, pentru a-I ascunde
privirii? Asupra culorii
de asemenea, a de
folosite n baie?
Asupra modului n care dispunem
tablourile etajerele in camera de
zi sau n baie?
culoarea a
unui apartament nu se
ntr-o zi, ci ntr-o n
in care n
noastre fantezia, spiritul practic
bunul gust. numai
numai altfel, nu pornim
de la ideea ... oricum
noi de ajuns, refuznd
sugestiile celor n
,.
Dulapul n
perete, ca
dulapuri-
le care n-
o
sau pe un
culoar,
ntr-un spa-
de
trecere, pot
deveni, cu

fantezie,
piese
deosebit de
atractive.
intenoare.
de ce ideea unor cabinete
de interioare pe
marile .magazine de ni se
pare Ca aceea a
unor albume speciale,
menite sugereze
lui, prin intermediul fotografiei,
tot felul de variante
de aranjare a mobilierului. nu
ne nchipuim nici un moment
un specialist, un album o
de oricit de
calificate, ar putea nlocui acel
ceva, inefabilul, pe care numai
dv. l conferi cu-
loarea nota
rat pri ntre pnm II
ai noului model.
, doar: ce
nsemne cu-
loarea n cazul
unui
dulap de me-
tal, tip birou?
mobilierului

gustul
temei ... Dealtfel,
bile n-au ntrzlat le
magazinele de specialitate.
21
TEHNIUM
POMPA
PENTRU
ACVARIU
.pompe cu vibrator au deza-
vantajul produc zgomot, iar debitul de
aer este destul de mic.
Se corp de (ce
se in magazine), dar un alt sistem
de antrenare, anume orin intermediul unui
motor de pICUp se poate un debit
de 4,5 litri aer/minut.
Pe un motor de picup se fi un volant
(1) . in volant este practicat un orificiu la
de 3 mm de centrul volantului. Aici
vine fixat (2) , peste care piesa (3) .
intre piesa (3) volant se interpune o
(5) .
O (4), de 120-150 mm, face
tura intre piesa (3) Tija (4) este

I
I I,--ls
I ,.--,&
80
din de fier sau bronz cu diametrull
4 mm. Fixarea in piesa (3) in s
poate face prin filet sau cositorire.
Volantul (1) se pe axul motorul
de picup cu un Nu s-au dat cote
tru butucul volantului , acestea depi
de tipul de motor folosit.
Ca debitul de aer nu fie pulsatoriu,
de la din se introduce
intr-un mic rezervor din acest rezervor se
introduce aerul In acvariu. Rezervorul este o
cutie de conserve de 0,5 I cu capacul ce a fost
cositorit la loc in care s-au prac-
ticat orificii s-au sudat
metalice de la din pix, de care se vor
prinde tuburile de aer.
Pentru cei care dispun de o dotare tehnic
mai in locul piesei (3) se poate
monta un rulment .
O astfel de cu excentricitate de
3 mm un motor cu 3000 ture/minut este
pentru alimentarea unui acvariu
de 120 1, in care densitatea este de
2 de
intreg ansamblul, plus rezervorul se fi xea-
pe o sau pe o

ROBOT DE TESTARE AUTOMATA
',.
FILATELIE
22
Actualmente. robotul este in stare de
nare, testnduse grupele de la diferitele
discipline in cadrul Institutului de Mine
Modul de testare cu robotul in
la pe butonul general de pe robotului,
acesta este conectat pe fruntea robotului apare
ndemnul prin luminos de trei ori
o timp de 20 de secunde, timp
in care studentul se aceea, robotul
cere, luminos dm partea dreapta
a trunchiului . ca studentul prima intrebare.
Acest lucru se realizeazi prin unuia din
cele 10 butoane aflate n buzunarul din dreapta
sub luminos, care indici .. .
La pe unul din aceste butoane. robotul
textul unui bilet-intrebare in fereastra din
partea a trunchi ului robotului. 1n
timp. robotul linia dintr-una din cele
matrice de dare a rlspunsului, in care studen-
tul va cabla Timp de 20 de secunde.
robotul numai textul biletului-intrebare.
Dupl 20 de secunde. in fereastra din partea
robotul 6 dintre care 5 sint
false unul bun. Atribuirea notei de robot
se face prin pe care robotul le
in mina respectiv, mna pe
ecrane. in mna robotul nscrie nota cantita-
de exemplu 10, pe care o dintr-un
mozaic realizat pe o plad de plexic.
in mi na robotul calitativ nota
calificativul notei.
jn cazul de foarte bine.
Robotul atribuie notele incepind de la zero
la nota 10. Nota zero este pentru a
cazurilor nefavorabile pentru a
probabilitatea de nefavorabil. La trei ntre-
consecutive la care studentul ne-
favorabil, robotul se automat. se
Ing. I O N
trei InapoI , atribuie nota I
O mai continue testarea cu studentul
resJ1ectiv. Pentru o testare cu studentul
respect iv pe care robotul o el trebuie de-
conectat de la repetat procesul descris
anterior.
Spre deosebire de de testare existente.
robotul n afari de forma
pe care o are, este un automat mobil. ce se poate '
deplasa independent dupl in laboratoare
amfiteatre n care se face testarea. in
timp, spre deosebire de de testare actuale,
robotul un de 60 de
realizate prin matrice cu cite 5 linii 6 coloane
pentru cablarea dat de student.
Nu este de unui calculator
electronic. independent cu memori e
proprie.
Robotul gradul de al unui
student. atribuind nota de trecere,
adiel notele O, 1, 2. 3 4. De asemenea, robotul
gradul de al studen-
tului . acordind noteJe de trecere de la in sus,
notele 6, 7, 8, 9 10. Nota 5 nu este atribuiti
de robot intrucit, fiind construit pentru
tul superior, un specialist viitor nu poate fi cotat
cu o notei 5.
Robotul ROTIES-I are memoria supl imentati
de un dispozitiv exterior n care valoa-
rea notei atribuite de profesor. Construit pe baza
algebrei booleene. atribuie notele de trecere la
realizarea logice ntre
date de student. prin cablarea matrice lor de
valorile logice primite de robot
de la dispozitivul de atribui re a valorii notei de
profesor.
inalt de 2,65 m, robotul ROTIES-I a fost conceput
realizat de autor incepind cu luna august
1971 .
La vasta a lor f ilatelice sub denumirea
de s-a de curind o emi siune
a romne.
incheierea programului de grupa-
te sub denumirea de Skylab, a pril ejuit emiterea unei
in valoare de 2,75 lei avind ca dimensiuni 42 x 27
mm. Tiparul a fost executat la tifdruc in 4 culori.
Plic prima zi
I
I
,
fEHNIUM MAGAZIN
ACTUALITATEA
COSMONAUTICA
ncepnd cu acest numAr,
informeazA cA la aceastA rubricA,
solicitatA in continuare de cititori,
va insera o categorie de scurte, la zi,
privind in special
pentru principalele evenimente cosmonautice
ale anului, printre care se
zborul cosmic comun sovieto-american Soiuz-Apollo,
S.U.A. Uniunea Europa va
benelicia in var. anului 1980 de primul ei labordtor
denumit Spacelab; euro-
ESRO. care acest program. are con-
cu N A S.A. pentru a putea folosi naveta spa-
pentru plasarea Spacelab-ului pe
o intre 200 500 km altitudine. Deja au fost
primite 200 de propuneri de la firme euro-
peni pentru introducerea n programul zborului prim.
care se presupune va dUr'd la 30 de zile. Aceste
propuneri se n cele mari scopuri ale
observarea Soarelui a n lungimi
de inaccesibile de pe sol tehnologice
biologice in de imponderabilitate. In imagine
o propunere de de instalare a
", de 19 m inalt de 4 m. in naveta
in iunie 1975, o de tip
Sky1ark, cu ame
va fi de pe cosmodromuI australian
Woomera, pentru cercetarea supemavei Puppis A;
timp de 192 de secunde, pulsarul va fi localizat i se va
nregistra emisiunea de X. de la o de
U"d 250 km.
In cadrul franco-sovietice au
ost prelucrate o parte din rezultatele de observare a
,'urorelor boreale artificiale, provocate prin lansarea
Je la baza din insulele Kerguelen a unei rachete
de sondaj frdnceze, avnd la bord un accelerator de
sovietic pentru stimularea ionosferei.
de la
rSRO de la N A.S.A. au propus folosirea navei spa-
A
I
1 2 3 4 5 2
7 4 8 9 10
S 2 11 2 6
12 S 13 5 9
10 9 8 14 9
14 9 14 4 15
9 t6 4 2 8
10 2 Il 2 6
6 2 9 II 9
17 IS 11 4 11
18 4 13
:)
9
R
C((
)1)
sJ
Or. Ing. FLORIN
liale de Pionee", spre Jupi
ter) ca lie la sfil,itul deceniului pentru a rea
liza un satelit artificial al planete! Folosind o
Titan-III la acea
noul Pioneen>, special amenaja t, va transporta 40 kg
de aparate din care o parte vor fi
intr-un conteiner special, care va fi lansat astfel ncit
in atmosfem a planetei.
Pe scurt:
LaCentrul Kennedy a fost cabina
Apollo, zborului comun Soiuz-Apollo.
la finna Goodyear s-au ncheiat para-
de recuperare a elementelor reutiliza-
bile ale navetei
Dr. Edward Gibson, membru al Sky-
lab,,-3, a N.A.S.A. pentru a lucrd in probleme
ale Soarelui la Aerospace Co .
In perioada 1980- 1991, aparate orbita le ale
navetei vor asigura 725 de misiuni de zbor
planilicabile.
S-au incheiat testArile rezultatelor
pentru etajul Viking-II de pe racheta
<<Aria ne 60 t).
Pentru testele prjme in progr.mul de zbor, N.A.S.A.
a nJocuit trdnsportorul C-5A cu (uumbo-jel-ul Boe-
ing-747.
Se date de la primul satelit olandez
lansat de o SCOUT la 30 august 1974 de la
Westem Test Range, pe o (1 150 )( 260
km), pentru asuprd rddia\iilor X UV ale
stelelor.
MIC DICTIONAR
(URMARE DIN PAG. 11)
TEHNIC
ntrzie,
condensatorul de 33 pF sau
asupra semireglabilului P3.
de cmp va permite
constatarea acestor fenomene.
5. La modulator, n punctul n-
Pe verticala A-B semnat pe se un
curentului instrument atacnd cu semnal
electric, iar pe orizon- din microfon, consumul poate
termeni la 300 mA.
tehnici.
(URMARE DIN PAG. 9)
ansamblurilor. mai mari
sau mai grele vor fi fixate su-
plimentar prin 2-J mici,
prinse cu de placa
bazei (vezi fig. 8).
se poate n-
locui cu o efectund
mici de polarizare.
Tranzistoarele se pot nlocui,
de asemenea, cu altele, avnd
o putere
scopului. in acest caz, rezis-

-:.J
';'
.

de polarizare vor avea
.
eventual alte valori . Rezisten-

folosite vor fi de 0,25 W.

(( C5i
'lrl

Ar fi suficient de 0,1 W,
( &; aceste snt prea fra-
gile. TransformatoflJl Tr1 (fig.
3) este un driver de la un apa-
-
6. La etajul final de
se nseriaz un bec de 24 V / 50 mA,
ntre bobina L4, se
apoi condensatorul de 60 pF, pentru
luminozitatea a bec ului.
Utiliznd de cmp,
toate reglajele se fac n sensul de
maxime a galvanometru\ui .
Calitatea pieselor este o
n asigurarea succesului.
rat Electronica, SG 325
sau Albatros. Alimentarea
se de la o baterie

Dispoz itivul verificat se poa-
te monta ntr-un animal,
care se sau
se se
scopului. Se n acest
scop o ciine
etc. la inge-
a amatorilor
cele mai adecvate.
Un model cibernetic mai per-
fectionat este n studiu va
fi descris n viitorul apropiat.
Acest model, n de re-
flexe va avea
motrice, corelate cu alte
functii.
23
CHIRIAC FLORIN - Calafat
Tranzistorul MP 41 poate fi inlocuit
cu EFT 323, iar tranzistorul MP 35 cu
tranzistorul EFT 373.
Prof. GH. ANU - Arad
cuvinte numai
in limita disponibil.
VilCEA NU ION -
Relativ la transmiterea programelor
de televiziune in
de radio televizi une Timi-
in exploatarea este
releul.
C.A. - Blaj,
Sugestiile dv. sint in
noastre.
Ol TEANU VIRGil - Rm. Vilcea
articolului este intere-
sant, explicat.
rugam a reveni.
GLiGOR ION - jud. Alba; HOlO-
MASH ZOl T AN - Cluj-Napoca;
STOICAN MIHAI - jud. Ilfov
Trantistoarele T '-4 sint EFT 323,
T - EFT 373, iar T 6-7 sint EFT 250.
BblANGIU MARIAN -
este de emploare
incit poate fi doar intr-un
laborator specializat. deci
unei cooperative.
1/1 T,-{C(C}65
Cititorii din pot face
abonamente adreslndu-se intre-
prinderii ROM PRES FILA TE
LlA - Serviciul import-export
- Calea Grivi-
lei nr. 64-{;6, P.O. Box 2001
INDEX 44212
GH. -
in iluminatul este mai slab
intrucit doar o trece
prin - este mai economic.
in nu revista

CAZAC:ANSKI NICOLAE - Baia
Realizarea este

DAN - jud.
Articolele sint nepublicabil ... in forma
la
RASIARU STELIAN -
Articolul trimis nu este in specificul
noastre.
V ASS GEZA - Oradea
schema cu toate valorile
pieselor explicarea modului de
Numai astfel poate fi
.
DUMITRU -
cu radioclubul

IONESCU MIHAil -
cum au fost publicate
in
BAlOGH lASZlO - Bihor
Bobina este cu bobina
l .
SANDU VISARION -
'INr t(CjC45
COLEGIUL REVISTEI:
Sugestiile sint interesante,
o rlublicArP
DUMITRESCU EDUARD -
a construi un
amplificator publicat in revista
CHElARU ION - .
Un model de de acvariu
chiar in acest
vom publica alte tipuri de pompe
pentru acvariu cu diverse
La se poate
folosi direct axul motorului, la
sau printr""D cu curea
Ing. M. ZAMA - Piatra
luind modul de calcul
celelalte din articolul
Stabilizator ferorezonanl,
puterea la cit
GH. - jud. Suceava
pentru materialul trimis.
BOGDAN EUGEN - jud. Cluj
Cel tirziu in luna martie 1975 va fi
o astfel de .
BARCIOV VICTORIN -
nu
unor asemenea constructii.
VASilE - jud. Harghita
Asemenea scheme au fost publicate
in multe numere din anul 1974. Consul-
deCI
rog. VASILE, CHITU ION - al revistei
ing. COMAN RADU, chi mist DUMITREsCU
CORNEL, tehnici an GALAMBOs NICOLAE, ing. SER
GIU, ing. GRI NEA student ISVORANU I LIE, ing. MI
ILIE, ing. PETROPOL DAN, dr. ing. sTRATULAT MIHAI ,
fizici an sCHMOL MIRCEA, i ng. ZAHARIA IANCU, dr. ing.
NEsCU FLORIN. .
A. MATEESCU
Cititorilor: V. Ionescu - Blaj" Gh.
Damian - j"d. Teleorman; 1. Mircea
- Craiova, care au solicitat detalii
la schemll radioreceptorului Enes-
CU, le satisfacem publi-
cnd" n ntregime.
El 80 poate fi
inlocuit cu diode F 407, de la
catode la primul condensator elec-
trolitic se va monta o de
100 0./ 1 W.
Acele zgomote caracteristice ce
apar numai la niveluri mari se dato-
izola-
tiei condensatorului C 68. Trebuie
inlocuit cu altul de valoare.
Nu difuzoarele sint defecte.
Tiparul executat la Com-
binatul poligrafic Casa
Scinteii