P. 1
Tehnium 04 1975

Tehnium 04 1975

|Views: 65|Likes:
Published by iifoarte
Colectie Revista Tehnium 1970-2006
Colectie Revista Tehnium 1970-2006

More info:

Published by: iifoarte on Mar 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/22/2012

pdf

text

original

PAIiIOl 5PE[IAlE .

De o ţ ă ă În radioreceptcrul
ă ca dealtfel la toate tipurile de
radioreceptoare, este amplificatorul de audio-
ţ ă ce are menirea de a prelua semnalul
de la etajul detector ş printr-o amplificare co-
ă a-I aplica difuzorului, respectiv
ă traductor electroacustic.
În afara ă semnalului de un anumit
ă de ori, distorsiunile introduse trebuie ă
fie minime, iar banda de ţ ă
ă fie suficient de ă deci nici o ă
a spectrului semnalului ă nu fie ă
Toate aceste ă ţ (amplificare, ă de
ţ transmise ş respectiv, factor de
distorsiune) sînt ţ de clasa radiorecep-
torului ş de ţ sa - ţ pro-
gramelor radiodifuziunii, traficului de radio-
amatori sau ţ
2
f1
;''''
;' "
I "
I .....
I
!
01 05
f
f2
" 10 15
IIDr1
+
II
+
Banda de frecvente ă de un amplifi-
cator (fig. 1) poate 'fi de citeva sute de hertz!
cind se ţ ă semnale telegrafice, saLi
mult mai ă cind se ţ ă o transmi·
sie ă cu un spectru larg de ţ
Amplificatoarele de ţ ă de ă
calitate trebuie ă asigure o ă ă
Între 20 si 20000 Hz, cu distorsiuni sub 1
De ob'icei, amplificatorul este ă cu
comenzi de reglare ă a ă ş
chiar de modificare a formei caracteristicii d'?
amplificare.
Astfel, caracteristica de amplificare (curba
de ă fig. 2, poate fi ă (linia ă
sau ă separat pentru spectrul frecven-
ţ joase sau inalte (liniile punctate). .
Elementele amDlificatoare active - tubunle
electronice sau tranzistoarele - fiind elemente
neliniare, produc ă semnalului electric,
respectiv distorsiuni care la aparatele de ă
ă pot fi de 5-8%, dar la aparatele de
ă ă nu trebuie ă ă ş ă
Micsorarea factorului de distorsiuni este posi-
ă prin introducerea unor ţ negative În
amplificator ş practic, o parte din semnalul de
la iesire este introdus În ă la intrare.
Evident, cu acest artificiu amplificarea ă
a amplificatorului scade, dar ce este mai impor-
tant, scad ş distorsiunile, iar stabilitatea În
functionare este mult ă
ţ ă poate fi de tensiune sau de
curent, ă cum tensiunea de ţ este pro-
ţ ă cu tensiunea sau curentul etajului
final audio.
În fig. 3 este ă schema unui etaj cu
ţ ă in curent. Componenta alter-
ă a curentului anodic ă ş pe re-
zistenta Rk la o ă care este tocmai ten-
siunea de reactie. ă tensiune se scade
din tensiunea de intrare a tubului, amplificarea
ă ă ă
Un sistem practicat pentru ţ ă
de tensiune este ilustrat În fig. 4. ă cum se
ă din anodul tubului, o parte din tensiu-
nea de la ş (prin condensatorul C
1
ş re-
ţ R
1
) este ă pe grila de ă
Se stie ă semnalul electric din anod este de-
fazat cu 180
0
ţ ă de cel din ă deci tensiunea
adusa din anod fiind" În ţ de ă ţ
ă este ă
Profunzimea ţ negative depinde de
raportul valorilor ţ R
1
ş R
2
.
ţ condensatorului C
1
trebuie ă fie
cit mai ă pentru întreg spectrul de ţ
În final avînd rol de blocare a tensiunii continue
de polarizare a anodului.
Valoarea ţ R
1
este destul de mare
ţ ă de R
2
, ă ca factorul de ţ
ă nu fie prea mare.
Aceste genuri de ţ negative se ă
in special etajului final de putere, dar, În general,
amplificatorul de ţ ă este format
din mai multe etaje, unele amplificatoare de
tensiune si partea amplificatoare de putere.
Astfel, ţ ă poate fi Între mai
multe etaje, respectiv din etajul final de putere
se ă o ţ unui etaj amplificator de ten-
siune ş astfel ţ calitative ale in-
tregului amplificator cresc ţ
Schema din fig. 5 ă modul cum din
secundarul transformatorului de ş o parte
din tensiune este ă pe catoda tubului T
1
prin divizorul de tensiune R
1
ş R
2
. Întru cit
rezistenta R nu are conectat În paralel un con-
densator, in
2
afara ţ de tensiune globale
mai apare ş o ţ ă de" curent in
tu bul T l' De ţ ă valoarea ţ
este mult mai mare ca ţ difuzorulUI,
deci ţ de ă a tubului T 2 nu este
ţ ă
Acest tip de ţ ă (fig, 5) are ma-
rele avantaj ă În bucla de ţ este inclus
ş transformatorul de ş care, ă cum se
ş este o ă ă de distorsiuni de
ă si neliniaritate.
Amplificatoarele de ţ ă din radio-
receptoarele ă echipate cu tran-
zistoare au unele ă ţ ţ ă de cele
echipate cu tuburi electronice. Astfel, aceste
amplificatoare au totdeauna mai multe etaje,
În care primele sînt amplificatoare de tensiune,
ă care ă etaje prefinale (defazoare
sau de ţ ş etajele finale de putere, care
de cele mai multe ori ă În contratimp.
Etajele amplificatoare de tensiune primesc
semnalul de la etajul detector ş nivelul acestui
semnal este dozat de ţ
de reglaj al volumului. In aceste amplificatoare
se folosesc totdeauna tranzistoare cu zgomot
]
8
+
,-------+E
propriu cît mai mic, ă de ele depinde zgo-
motul intregului amplificator. Cînd a fost tratat
etajul de ţ ţ de intrare a etaju-
lui amplificator de tensiune a fost unul din pa-
rametrii cu ţ ă ă asupra ş ă
circuitului de ă ă ceea ce
se traduce prin ă ţ globale
a radioreceptorului.
Un montaj clasic de etaj amplificator de ten-
siune este ilu'strat În fig 6, la care elementele
componente trebuie ă ă ă unor dezide-
rate bine precizate.
Astfel, tranzistorul, În afara unui factor de
zgomot propriu cît mai mic, trebuie ă ă ş
un factor de amplificare ridicat. Condensatoare-
le de cuplaj C
1
-C
3
ţ ă În mod direct
banda de trecere la ţ joase, deci capa-
citatea lor va fi cît mai mare; În ă ă
valoare este ă intre 0,5 ş 20 .JlF.
Pentru stabilitate in functionare, În emitorul
tranzistorului se ă o ţ ă de 0,5-
5 k n la care în paralel se ă un con-
densator C
2
de 5-50 .JlF, pentru a nu se crea
o ţ negativa suplimentara ce ar reduce
nejustificat amplificarea etajului.
Etajul prefinal din fig. 7 are ca ă trans-
formatorul defazor ş este foarte des utilizat.
Acest gen de cuplaj ă o mare simetrie
de excitare a etajului final ş În plus, o ă
separare Între etaje ş cu un curent de colector
de 5 mA, etajul final poate dezvolta o putere
de 1 W.
Desigur, ă ş alte tipuri de etaj defazor,
dar cel ce ş transformator ă o
mare stabilitate ş ţ ă În ţ ş
de aceea este foarte ă
Din amplificatorul de ţ ă un loc
deosebit îl ă etajul final de putere pentru
care asigurarea unei anumite puteri la ş
cu distorsiuni neliniare minime, este una dintre
conditiile esentiale.
De 'obicei, etajul final ă În ă B,
deoarece curentul de repaus este foarte mic,
iar curentul consumat este ţ cu
",.
puterea de ş (fig. 7).
Tranzistoarele in curent continuu ă
În paralel. Tensiunile de ţ ă În se-
cundarul transformatorului defazor sînt egale
ş defazate cu 180
0
ş ţ vor excita cu
ş defazare tranzistoarele etajului final.
În primarul transformatorului de ş tranzis-
toarele lucrind În contratimp, sinusoida se refa-
ce ş prin intermediul ă ş ă secundare se
ă difuzorului.
ă ş etaje finale in ă B care ă
ă ă transformator de ş (fig. 8) ş care În
curent continuu sînt conectate În serie.
Tensiunea de polarizare se Împarte egal pe
cele ă tranzistoare, astfel ă tensiunea alter-
ă ă de colector este mai ă decît
ă din tensiunea de alimentare.
Pentru a ţ la ş re o putere ă cu
aceea ă de un etaj cu transformator de ş
intr-un etaj ă ă transformator curentul de colec-
tor trebuie ă fie dublu si cu cît curentul de co-
lector este mai mare, cu atît caracteristica de
ţ a tranzistoarelor este mai ă
distorsiunile sporind ţ
Condensatorul de cuplaj, spre a nu atenua
mult ţ joase, trebuie ă ă capaci-
tate destul de mare. Astfel, la un difuzor cu im-
ţ de 8fl, pentru a reda 50 Hz, valoarea
condensatorului C trebuie ă fie de 4000 .,UF.
Destul de frecvent este ă schema din
fig. 9, care nu ş nici transfol'mator
defazor, nici transformator de ş În schimb
În etajul final sînt montate ă tranzistoare
complementare, unul npn (T
1
) ş ă pnp
(T 2)' Bazele acestor tranzistoare sînt sensibile
fiecare la o ă ţ ă a sinusoidei; T
1
pentru ţ ă iar T 2 pentru
ţ ă Curentul tranzistoru-
lui defazor ş ş punctul de ţ
al etajului final. Fig. 10 este un etaj final echipat
cu tubul electronic ECL 82. Trioda acestui tub
este amplificatoare de tensiune, iar pentoda
amplificatoare de putere. Se ă ă din
anoda triodei, prin C29 ş R12,se ă un
reglaj manual al caracteristicii (reglaj de ton),
iar din secundarul transformatorului de ş
prin R19, se ă o ă de ţ ă
ca În fig. 5.
Condensatorul C32 are rolul ă supra-
tensiunilor ce ar putea ă pe transformator,
respectiv de a ă fenomenul de ţ ă
la frecvente Înalte a transformatorului de iesire.
Un clasic amplificator de ţ ă este
prezentat În fig. 11, În care apare un etaj ampli-
ficator de tensiune, unul defazor prin transfor-
mator ş etajul final la care se ă difuzorul
tot prin transformator.
Amplificatorul are o ă de ţ ă
ă (R40C58) ş un reglaj manual al tonului
(R23). Pentru stabilitatea ţ ă etajului
final, intre emitoarele tranzistoarelor ş ă
este ă rezistenta R42 cu valoarea de 50..
ă ţ ţ ă
mate, care se ă amatorilor.ce nu dispun ă ţ tehnice speciale.
Pe st.ratificatw placat, ă la. dimensiunile necesare, se ă contururile
viitorului circuit. Apoi placa. este ă cu ă de lipit ă realizîn ..
du-se prin ă o ţ ă cît mai ă a acesteia. Cu ajutorul unei lamese decu-
ă cont.urul viitorului circuit, banda. de lipit de pe ţ
unde cuprw trebuie corodat.
Se introduce apoi placa într-o de ă ă în care se ă
cind s-a corodat tot cuprul din ţ neprotejate. ă corodare, placa se ă
cu ă ş se ă ă materialul protector de pe ţ ei.
Prin ă ă se ţ circuite imprimate într-un timp foarte scurt
de o calitate ă de. a celor fabricate in industrie.
3
4
Programul partidului, adoptat de Congresul al XI-lea,
ă faptul ă ş constituie factorul principal de edu-
care ş formare a tinerei ţ ă ţ ă ş reve-
nindu-i un rol determinant in ă ţ de ă
Principala ă a acestei ă o constituie În-
ă ă ţ organice a ă ţ ă cu
ş ţ ş cum ă secretarul general al parti-
dului, ă ş Nicolae ş aceasta presupune ca
fiecare unitate ş ă ă ă un puternic centru de ă ţ ă
mînt ş ă un laborator de cercetare ş o ă de ţ
Numai ş vom realiza integrarea - de care vorbim de mult -,
numai ş vom asigura formarea ţ constructorilor comu-
nismului În spirit nou».
ă cercetare se ă in cel mai inalt grad in
ţ ă ş ă intregului proces instructiv-educativ
in laborat'Dare, cabinete si ateliere scalare.
in ţ ă Liceul' «Ion Necul'ce» din este
primul care a transformat in întregime ă de curs tradi-
ţ in laboratoare, cabinete ş ateliere ş a
sistemul de predare pe laboratoare, cabinete ş ateliere. In
cadrul acestui sistem, incepind cu organizarea ş ţ
ă ţ ă ş cC'ntinuind cu munca direct ă în
atelierele liceului sau in ţ intreprinderilor, cu ă
rile practice ă ş În laboratoare ş cabinete, cu acti-
ă ţ in cercurile tehnico-aplicative, cu munca voluntar
ă etc., tc:,t ce Întreprinde ş se circumscrie
intr-un amplu proces de educare a elevi lor prin ă ş
pentru ă
Elevii acestui liceu sint ţ ţ la conceperea,
organizarea ş utilizarea puternicei baze materiale de care
dispune ş În prezent. ţ lor ă ă
de cadrele didactice, la ţ de autodotare ă in
mare ă ă ţ În ş ă a celor 42 de
cabinete ş ateliere. Este semnificativ faptul ă ş elevi
au În prezent la ţ un calculator electronic, moderne
laboratoare de ă chimie, biologie, ă cabinete
bine dotate pentru ş ţ sociale, pentru limba ş litera-
tura ă ă geografie etc., precum ş ateliere
de ă ş ă ă mecanice, Ilci-
ş ă etc.
Buna colaborare a liceului cu intreprinderile care il pa-
ă (Uzinele de utilaj chimic ţ ş «Preci-
zia» ş Centrala materialelor industriale de ţ ş
cu Institutul de ş ţ pedagogice ă ţ nece-
sare pentru o realizare ă a Împletirii ă ţ ă
cu cercetarea ş ţ in' interesul ă multilate-
rale a elevilor.
Prof. DRAGU ION,
directorul Liceului «Ion Neculce» din ş
Realizat de colectivul catedrei de ă
practice a Liceului ,<don Neculce»,
sub coordonarea maistru lui instructor
N. ă
I Of
INDI
Pupitrul de ă tip SIMPlEX,
care din anul 1974 se ă În serie
la atelierele liceului «Ion Neculce» din
ş În cadrul orelor de ă
ă ă parte din planul de
ţ a ş fost livrat unor ş din
municipiul ş
Pupitrul de ă este un mijloc
de ă ţ ă pus la ţ profeso-
rului, care are astfel la ă un
instrument modern cu care poate trans-
mite elevilor cunostinte sub cele mai
variate ş atractive În felul acesta
se ă ă ţ atît calitatea ă
ţ CÎt ş ş de ă elevi a
unui bagaj de ş ţ mult mai bogat.
Pupitrul de ă are forma unui
birou simplu, elegant, comod, putînd
fi folosit În ă de ă labotlla-
tor, cabinet etc.
Fiind echipat cu ă de mare
randament, el va deveni pe viitor in-
dispensabil unui ă ţ ă modern.
Sistemul simplu de ă ă posi-
bilitatea ă profesor ă ă
de la un tablou de ă aparatura
cu care a fost dotat.
Aparatura ş materialele didactice de-
pozitate În pupitru sînt asigurate prin-
tr-un sistem de Închidere simplu ş
eficient.
Pupitrul propriu-zis se ţ
ă din PAL melacart pe ambele ţ
fapt ce ă un aspect exterior frumos.
EI se compune dintr-un corp central ş
ă corpuri laterale. Partea ă
ţ ă din panouri) ă Îna-
inte ş înapoi, ă loc de acces la apa-
ratul folosit.
Pentru a folosi materialul didactic
(benzi, discuri, casete) se pot deschide
ş la corpurile laterale.
Pupitrul este echipat cu un magne-
tofon În corpul din stînga, un picup În
corpul din dreaPta, un aspectomat În
corpul central; patru difuzoare ş
În partea din ţ ă ă o ţ de ă
calitate.
La ţ s-a ţ seama ca în-
treaga ă ă fi ă
comod, avînd ş posibilitatea de a
interveni pentru depanare la Întreaga
ţ
Aspectomatul, montat pe un su
special construit În ă la o d
ă ÎnCÎt ă ofere o bu
gine pe ecranul din spatele •••
lui, poate fi manevrat direct de la
pitru.
Un panou montat pe pupitru În
tea ă ă posibilitatea de a se
rifica, printr-un sistem luminos, bu
ţ a întregii aparaturi.
Pupitrul are posibilitatea de a
Întreaga ă pe care o are Î
sistem propriu, ÎnCÎt se poate Înr
de pe disc pe ă de pe o
alte benzi; de asemenea, se pot
ş alte aparate la ţ de ali
a pupitrului. Microfonul este d
atunci CÎnd nu este folosit, În corpu
partea ă ş poate fi folosit
intermediul panoului de alimentare.
ă mai jos CÎteva dimensiuni ş
teriale folosite:
- ă ţ pupitrului de la sol: 0,81
- lungimea: 1,70
ă ţ 0,70
Material lem nos:
PAL 8 m
2
; fag 1 m
2
; placaj 2 m
2

Aparate folosite la ţ 1
magnetofon ZK 145; 1 buc.
Nea 70; 1 buc. aspectomat J
4 buc. difuzoare 3 W; 1 buc. m
Materiale pentru un singur pUlpitr'ui.
40 m cablu ţ izolat 2 X 0,75
200 g cuie diferite
30 buc. cleme fixare
3 buc. ş simple
4 buc. prize aparente
3,20 m cablu microfonic dublu
100 g fludor, (cositor aliat)
5 buc. becuri de 6,3 V; 12 V; 24 V
5 buc. ochi ă
5 buc. suport sofit de 6,3 V
2 buc. mufe ă tip magnetofon, cu
5 picioare
1 buc. ă ă tip magnetofon, cu 5 pi-
cioare
132 m fir izolat de 0,8 n'IIm
1 buc. ă
1 buc. ă izelirband
21 m tub izolator de 9 10-12
1 m ă
2 buc. tub lipinol
200 g ş diferite_
I
M. AlEXANDRE seu
tensiunea ă Re-
ă ă este
schema de principiu a
unui semnalizator de accele-
ţ care poate fi montat la
bordul mijloacelor de transport.
sorturile R
rarea
bune).
din
rÎficat se
Principiul de ţ este
foarte simplu. Corpul metalic
greu G, ţ într-o ţ
de echilibru prin ţ con-
ă a celor ă resorturi R
1
ş R2' are în cele ă extre-
ă ţ ale sale cîte un contact
electric (C 1 respectiv C
2
). În
ţ de echilibru a
G (respectiv, in starea re-
paus sau de ş ă
a vehiculului), contactele sînt
contacte - ş anume
acela sensului de
ş ţ ă a corpului G
- se va închide, semnalizînd
astfel, prin aprinderea becului
respectiv, ţ ţ
ş sensul .acesteia ţ
ă sau ţ nega-
ă de frînare).
Alegerea sistemului construc-
tiv o ă ă la latitudinea citi-
torului. Alimentarea circuitului
electric se poate face de la o
baterie (4,5 V) sau de la acu-
mulator, becurile folosite avînd
ă ţ se va face în func-
ţ de corpul G utilizat ş de
sensibilitatea ă a dispozi-
tivului. Se poate imagina ş un
sistem de ghidaj pentru corpul
mobil G, ă acesta nu tre-
buie ă ă frecare consi-
ă pentru a nu ş
sensibilitatea semnalizatorului.
avînd
ă ca ţ de culisare a
corpului G ă se orÎenteze
sensul de miscare a
ă fie în' orizontal.
este ă introducerea
unui ă
cuitul electric,
Ş
Contactele C vor fi a conti-cte1or Ci ş
astfel amplasate ă nu ă
contrar ă otraiec-
de aterizare are o ă
ă ţ ă de axul aparatului, permitÎnd ateriza-
ă ă ă ă
pe «trei
ă
Între flapsurile
intermediul
0,35 ş ş de
ă aparatul,
ţ
iar
ă
de la sol, care
În diverse figuri de
ţ elicei. ş ă la scara
1:1 ă vederea pe lemn din fag, gros de
12 mm; decupare se ă ş lateral ş
Revista «Tehnium» ă ă incepind cu acest ă materiale documentare ş tehnice legate de
ă de material. ATENTIE! Pasul elicei are
sensul spre stînga, din ă În
.. .,.,,, .. It"'dh,, ..iA"","",h,'*,,,, in vor putea
orlEariiz:ate de C.C. al U.T .C. ă cu ţ
1915.
În. activitatea ă ă o ă ă de
aparate de zburat. cum ar fi cele destinate zborului
liber, altele'pentru zborîn interiorul ă micromo-
deie - sau pentru zbor captiv, dirijate prin cabiuii
de ă Dintre acestea din ă cele mai intere-
sante sînt aeromodelele pentru zoor acrob.atic. ă
construit un «acrobat», realizatorul ă are multi-.
ple ş ţ pe ă realizarea operei 'in sine,
poate efectiv ă ş ş primele ţ de
pilotaj. Apoi, pe ă ă ce gradul de antrenament
ş se poate trece la pilotajul acrobatic executînd
figuri ca looping, zbor pe spate, ă ă la Înde-
plinirea programului F.A.1. de ţ ţ
care cuprinde 16 figuri artistice.
ţ acrobatice sînt mijloace bune
ă ă ş de atragere a tinerilor
ă cercurile tehnico aplicative; ele ă tine-
retul pentru ţ duminicale, ă ş SClL
alte Întruniri cti tematici tehnice.
ţ aripii: Se începe cu desenarea la
scara ă (desenul este la scara 1 :2,5) pe calc a
aripii. Nervurile se construiesc din placaj de 1 mm sau
tei 1,5 mm În bloc 24 buc., ă conturul profilului
NACA 00018.
Nervurile sînt golite În interior, cu ţ celor
de la capete. Longeroanele aripii (2 buc. brad 3 x 10;
1 buc 3 x 10; 1 buc 5 x 5, toate În lungime de 1 490 mm),
se ă prin filiera de ă cu rindeaua de ă
Piesele se ă pe ş de lucru peste calcu!
(desenat 1 :1) ş se ă cu cleiuri pe ă de nitro-
ă cum sînt ş emaita, sau clei aracet alb.
Partea din ă a aripii -flapsurile- se ş
ă ă separat, ş ă finisarea Întregului ansam-
radioamatorism. transmisiuni, tir, ţ
ţ ş ţ În cadrul taberelor
cu ă ţ in domEmilli1 ă ţ teh-
blu, se ă balamale din ă de si Ion. cu clei ago.
ţ ampenajelor vertical (deriva) ş orÎ-
zontal (stabilizatorul ş ororundorul) este ă cu
a aripii. Ele nu trebuie ă sufere nici o torsiune În timpul
ă ş ulterior la montaj În ansamblu, ÎntruCÎt tor-
siunea se ă În ă ă la pilotaj.
ţ fuselajului. Partea din ţ ă de la
ă este o ă din tei gros de 15 mm
ă pentru ş Din ă ă se ş
ă talpa, care face corp comun cu aripa În partea centra-
ă Prin ă ă aripa se ă cu cauciuc (fire) de
fuselaj, fiind un sistem ş la accidente de aterizare,
În ş timp ţ demontarea aeromodelului
pentru transport la teren.
Partea din ă a fuselajului se ă În sistemul
ă cu ă din baghete de tei ş brad. Fuselajul
se ă pe partea ă cu placaj de 1 mm pe
ă lungimea, iar pe .partea ă numai ă unde
este indicat pe desen. Inainte de platare se ă
triunghiul de ă din ţ de 1 mm cu ş din
ă pe ş M3.
Grupul motopropulsor (motor, rezervor, elice) este
plasat pe fuselaj ia unghiuri ş ţ care trebuie
respectate riguros, În ţ de care zborul aeromode-
acest sens, ă de lemn ai elicei
ţ de finisare.
Rezervorui are capacitate pentru un zbor de 6,5
minute necesar încheierii unui program de ţ
F.A.I.. timp care se ă ş la etapa de ă ţ a pilo-
tajului ă ă ca ă ă pilotul. ţ se reali-
ă din ă de 0,15 mm si ă cu diametrul interior
de 2 mm ţ ă de pix). Se ă În din fuse-
laj Învelit În cauciuc spongios, pentru a preîntîmpina
spumei În carburant de la ţ motorului.
Intreaga ţ ă ă fuselai ş ampe-
naje) se ş În hîrtie ţ (tip ă sau
natron), apoi se întinde prin metoda udare-uscare. ă
care se ă cu ă În 2-3 straturi aplicate
cu pensula. Vopsirea se face la alegere, ă
un efect CÎt mai atragator ia prezentarea în public.
Inmatricularea se face astfel: pe aripa ă ţ
la taberele de ă pentru ă ţ
organizate de U.T.C., vor trece U.T.C.,pe aripa ă
înmatricularea de la club (exemplu: YR = Înmatrku-
larea tuturor aparatelor de zbor ş B =
ş 013 = ă carnetului de legitimare la
club).
Practicarea piiotajului prin aeromodele de ţ
În special de ă tinerii ţ În perioada ă
Între 16 ş 20 ani, duce la deprinderea reflexelor nece-
sare multor domenii de activitate, la ş mane-
vrelor unui avion mare ş poate descoperi de timpuriu
autentice talente pentru «zborul mare».
SIUDIUl
UNUI
AMPll-
fie 1
Amplificatoarele
mai frecvent utilizate
scheme de
ă ,::"",nt"'I",!nr
durata de
tra':;uctoarelor, pentru reglarea
si unii.
sînt nesaturate ş care scade mult
CÎnd miezuri!e sînt saturate.
De aceea, ă se ş ă o ă
cu un miez din material feromagnetic
Între o ă de tensiune ş ă
satur!nd sau demagnetizind miezul,
se poate În mod ă varia
ă tensiunii care se ă
pe ţ de ă În felul acesta,
cu un curent de ă mic se pot
ţ ţ mari pentru curentul
de ă ă ă ca tensiunea ă
circuitului de ă ă varieze si
ă ă ca În sistem ă ă pierderi
suplimentare considerabile.
ă ţ pentru
amplificatoare serie
ă ă ă de ă a ă
elemente amplificatoare se ă
În serie ş ţ În ă se
ă semnalul alternativ. Astfel se
obtine schema amplificatorului
netic serie. În cazul acestei scheme de
conectare a ă ş ă la aplicarea
semnalului de ă saturarea mie-
zurilor se produce alternativ, cu un
decalaj în timp de o ă de pe-
ă
ă faptului ă ă ş ă de
ă sînt legate În serie ş diferen-
ţ tensiunea electromotoare care a-
pare În acestea ·în timpul proceselor
tranzitorii se ă reciproc. Iner-
ţ amplificatorului este ă
numai de inertia circuitului de coman-
ă ă acestui fapt, amplifica-
toarele magnetice serie sînt utilizate
cel mai frecvent În industrie ca fiind
amplificatoarele cu cea mai ă
ţ
Scopul ă
În lucrare se ă studierea
toleior de 0,35 mm utilizate în mod
curent în ţ turbogeneratoa-
relor, În vederea ă lor la construc-
ţ amplificatoarelor magnetice. Prin
analiza datelor experimentale ţ
pentru o ă tip de material, se poate
preciza ă la cele mai mici detalii
proiectarea unor amplificatoare mag-
netice serie ă ă reactie si cu reactie.
O mare ţ ă 'în comportarea
amplificatorului o au calitatea materia-
lului (care se ă curba
de ş geo-
metrice ale Pentru a ţ per-
formante deosebite sÎnt necesare ma-
teriale' ţ
risti cii. ă ă este propor-
ţ ă cu permeabilitatea ă
a materialului În regim dinamic în
jurul punctului respectiv ş de ea de-
pinde raportul dintre tensiunea apli-
ă ă ă de ă si sarcinii.
Materiale'le cu caracteristici magnetice
care ă ă ţ amin-
tite sînt relativ scumpe ş de, aceea
lucrarea ş propune studierea caracte-
risticilor unui ampli'ficator ce s-ar pu-
tea ţ din tole utilizate curent în
industrie.
S-au ales pentru studierea caracte-
risticilor tole inelare, deoarece, În ge-
1"9ral, rezultatele cele mai bune s-au
ţ la amplificatoarele magnetice
cu circuit magnetic realizat sub ă
ă La acest circuit se ă
întrefierul ce ar ă În zonele de
îmbinare ale tolelor si care ar conduce
la ă ă ţ caracteristicilor magne-
tice din punctele de vedere conside-
rate.
La tolele toroidale, ş cum se
ă in fig 3, o ţ ă mare asupra
cara.cteristrcii de magnetizare a cir-
.::uitului o are raportul D/d. ă acest
raport este prea mare, densitatea
liniilor de CÎmp magnetic din ă
ă ţ mari pe ţ
ă Astfel, densitatea liniilor de
cîmp devine mare la raze mici, iar la
raze mari ă densitate a liniilor
de cîmp scade ş materialul feromag-
netic nu este utilizat complet, ş
cum se ă în ă
Acest lucru se ă În caracte-
ristica de magnetizare a circuitului
o
N2
=Uc
O
[
Ni

C
Rs
15
Rs
"""U
Rs
care se ă ş cotul curbei de-
vine mai ţ proeminent.
Din ă ă ţ permea-
ă ţ in jurul cotului curbei de mag-
netizare scade ş ă scad
ş ţ amplificatorului. Pen-
tru tola ă raportul .bL = 1,4. Da-
d
ă acest raport este mai mic deCÎt 1,4.
caracteristica de magnetizare se Îm-
ă ă ţ ş din punct de vedere al
amplificatorului, dar utilizarea unor
astfel de tole nu mai este ă
decît pentru amplificatoare de' puteri
foarte mici, pentru care ă ţ pa-
chetului de tole nu are o valoare prea
mare.
Caracteristicile tip
Caracteristicile tip ale amplificato-
rului magnetic sînt .caracteristici de·
curent ş in valori relative.
ă se ă ă
1
1
= curent de ă (valoare
ă
'2 = curent de ă (curent
continuu)
= ţ ă ş ă de sar-
ă
N
1
= ă de spire ale ă ş
ă de ă
N
2
= ă de spire ale ă ş
ă de ă
Rs = ţ de ă
'sc = curent de scurtcircuit

Rs+r

II
A
H
o
0,2 0,6 0,8
Se definesc ă curenti lor ra-
ţ ş relativi: .
1'2 = curent de ă raportat
N
l' = 1_
2
2 2 N
1
= curent de ă relativ
I
11l = -..!
1 i
oii- se
'2 = curent de ă relativ
'2
1
2
=-
I
sc
Caracteristica tip este reprezentarea
ă a ţ
= f sau 1
1
med = f (1
2
),
ultimul caz fiind necesar În studiul
amplificatoarelor care ă cu-
rent continuu în rezistenta de ă
Ridicarea uneÎ caracteristici tip se
face alegînd un punct de ţ
pe caracteristica de magnetizare ş
apoi ă tensiunea ă de
alimentare folosind relatia tensiunii
electromotoare induse pe'ntru mers în
gol: U = 4,44 fN
1
SB
om
' unde Bom este
amplitudinea ţ În punctul de
functionare ales,
S-a ridicat experimental curba de
magnetizare din fig, 4,
O proprietate deosebit de impor-
ă a caracteristicii tip este aceea ă
indiferent de puterea amplificatorului,
de valorile absolute ale tensiunii de
alimentare ş ţ de ă
pentru un anumit tip de amplificator
(în cazul amplificator serie),
caracteristicile sînt ş Ca-
racteristicile tip în principiu,
de geometria, tolelor ş co-
nexiunea ă ă ă ă a avea ca-
racteristica tip pentru un anumit sort
de tole ş o ă a tole-
lor, nu se poate proiectarea
K.r:::30
0,1
m
12,*
O
0,1
0/2
O
1,2
ă Astfel, s-au ţ familîi de
caracteristici caracterizate prin U =
constant ţ ă în miez
la mers În gol) avînd ca parametru
rezistenta de ă Deoarece s-a
avut în vedere proiectarea mai multor
tipuri de amplificatoare, deci o ă
mai mare de ă ţ de alegere,
s-au ridicat caracteristicile tip ş pen-
tfU valori mai mici ale ţ din
cotul curbei de magnetizare. S-au ridi-
cat astfel familii de caracteristici pen-
tru tensiunile: 15, 20, 30, 40, 60 V cu
ţ ă de ă ă intre
33 ş o,sn.
Montajul care s-a folosit pentru ri-
dicarea caracteristicilor este dat în
fig. 5, În acest montaj: N
1
= ă ş
de ă N
2
= ă ş de co-
ă A
1
este un ampermetru elec-
trodinamic ce ă ă I efectiv; AQ
este un ampermetru de curent alter-
nativ cu dispozitiv magnetoelectric cu
redresor; A
2
are o ţ ţ
ă cu valoarea medie a curentului,
scara lui fiind ă pentru curent
alternativ sinusoidal. În regim sim:so-
idal, factorul de ă este Kf = 1,11,
iar instrumentul fiind etalonat pentru
acest regim:
'ef = 1,11 ·'med.
Pentru regimul deformat de ţ
nare care apare în ţ ampli
ficatorului magnetic ă ă valoa-
rea curentului mediU se ţ ă
tind indicatia instrumentului la facto-
rul de ă În regim sinusoidal (1,11).
În acest fel s-au obtinut caracteris-
ticile atît În valori' medii, cît ş în
....... "., ''' ..... De :::>c">rn'''-n,:::,,,.
obtine ş
ă
0,1
Kr =14

O,S 0,4-
12*
Se ş tactorul de reglaj pen-
I
se
tru o ă tip:K
r
= - =
1 I 10
_. --- = , unde 10 este curentul de
loII sc o
ă la mers în gol.
Caracteristicile la lJa = 20 V,
Aceste caracteristicI corespund
unei ţ ă În zona ă a ca-
racteristicii de magnetizare. Panta ca-
racteristicilor este destul de ă
iar ţ de reglaj ă in
jurul valorii Kr = 10.
Se ă separat caracteristicile
tip pentru ă valori ale ţ
de ă R
sUm
= 10,9n, respectiv
It
__ ...... __ ------( 6
0;8
°A
O
0,4
0/2
'\u.m = 4174-Q, pentru el observa
ţ ce apar În zona ţ
de ă foarte mici.
la 'a doua ă
valoare care se include
int,,,y,,,,,I,,1 valorilor date pentru factorii
curentului de
pe ţ ă
tip la = 40 V
Rsum==8Q
0,4 0,6
La caracteristica 8 (fig, 11) se ţ
un factor de reglaj Kr 30. Ambele
caracteristici prezentate (fig. 11 ş 12)
se ă printr-o ă mare
a liniare (multiplu de curent
de ă
caracteristici s-a obtinut
o ă decît
caracteristicilor tip ţ pentru
amplificatoare cu miezuri feromagne-
tice ă
un factor de
ă o ă
ă c'eea ce
rea acestor """"-",,...+nr;
la = 60
rea unor amplificatoare de putere
foarte ă cu care ă ţ
neze În regim de

O
"*
11
0/1

II!
12 *
0,2
7
Radioamatorilor ş ă ş ă acti-
vitatea În gama undelor ultrascurte le
ă un ţ ă cu tuburi ce
poate debita o putere ă de circa SW.
În afara ă ţ constructive, acest
ă are meritul ă foloseste un
osciiator de ă ceea ce ÎI ă
a fi utilizat În ţ ş concursuri.
ţ ă a fost conceput avînd ca
punct de plecare ă ţ
- putere ă la borna de ă
cea SW
- consum minim de la sursa de alimen-
tare
- oscilator pilot cu ţ ă varia-
ă necesar noilor ţ ale trafi-
cului U.U.S.
- stabilitate de ţ ă ă
- modul de lucru În telefonie cu
ţ În amplitudine
- posibilitate ş ă de adaptare pen-
tru lucrul în telegrafie.
Schema de principiu
Schema bloc a ţ ă este pre-
ă În fig. 1. Partea de rad ţ ă
este ă din 4 etaje, ş anume un
oscilator pilot pe 72 MHz, un separator,
un dublor la 144 MHz. un etaj final În
contratimp. Partea de ţ ă
respectiv modulatorul, ţ 3 etaje
de amplificare. ă ţ de ali-
mentator, ţ ă ţ 6 tuburi
electronice.
Am ales ă ă bloc ÎntruCÎt
o ă mai ă nu ar putea satisface
dezideratele de mai sus.
Schema de principiu a ţ ă
este ă În fig. 2. Etajul oscilator
este de tip Vacar-Tesla realizat cu partea
ă a tubului ECF 82. La alegerea
tubului oscilator am avut În vedere nece-
sitatea ca acesta ă ţ stabil la
ţ mari ş ă genereze o tensiune
ă pentru excitarea etajelor ă
toare. În locul tubului ECF 82 mai pot
fi folosite ş alte tuburi, printre care
6 F1 P, ă ă nici o modificare a schemei,
unele duble triode, cum sînt 6 N1 p,
6N3P, ECC81, ECC85, sau chiar ă
tuburi separate de tip 6J1 P, 6J3P, 6J5P,
ă cu f/''!zultate ceva mai slabe.
Ar fi de dorit ea În acest etaj ă fie folo-
site ă ţ din ă ă În lipsa
acestora se vor tatona perechi de capaci-
ă ţ ceramice cu ţ de ţ
ţ de ă contrari. Re·
comand respectarea ă a valorilor
din ă
Etajul separator este de tip repetor
catodic, realizat cu partea ă a tubu-
lui ECF 82. Acest etaj nu pune probleme
deoSeoite. Are avantajul ă ă total
ţ etajului ă asupra oscila-
8
IMITATOR U.U.8 CU TUBURI
. ' .
torului, ş amplificarea sa este subuni-
ă
Cuplajul Între oscilator ş separator
este capacitiv. Etajele oscilator ş sepa-
rator vor fi alimentate obligatoriu cu
tensiune ă de 150 V. În acest
scop se pot folosi mai multe tipuri de
stabilizatoare cu gaz, printre care SG1P
sau SG4S de ţ ă sau altele
echivalente. Se ă ş pentru
acestea modelele cu gabarit mic.
Etajul dublor este realizat cu tubul
6J5P. Dintre toate tuburile Încercate,
am constatat ă 6J5P are cel mai bun
randament ea dublor ş În ş timp
curentul consumat de acesta pentru
ă filamentului este aceiasi cu cel
de acord ă fie aproximativ ă cu
capacitatea ă tubului dublor.
În acest caz, tensiunile de ţ ă
la capetele ţ vor fi egale.
lucru important pentru ţ
ă a etajului final.
La acest montaj ş ă ţ parazite
ale celor ă tuburi ale etajului final se
ă astfel ÎnCÎt capacitatea ă
este relativ ă
Ş de ţ ă ),,/4 care ali-
ă dublorul va fi cuplat exact la
mijlocul bobinei L2.
Cuplarea etajului final cu dublorul se
face capacitiv. Etajul final a fost realizat
ă de ţ În contra-
timp. In mod particular, etajul final este
construit cu tuburi accesibile 'in ţ
care s-au dovedit ă ţ ă cu un
randament bun. Este vorba de tubul
EL95. care are ă ţ interne relativ
mici ş În mod special un consum redus
de curent pentru ă filamentu-
lui (0.2 A), lucru care îl face foarte
indicat pentru varianta de lucru «În
portabil». Negativarea etajului final se
ă prin ţ de ă la fel ca
la etajul dublor. Punctul de ţ
al tuburilor etajului final depinde de
valoarea ţ de ă ş de valoa-
rea tensiunii de ţ
ă ţ de cuplaj Între etajul
dublor etajul final sînt de valoare ă
În cazul În care se va folosi În
alt tub decît 6J5P. se va
experimenta valoarea condensatoarelor
de cuplaj Între etajul dublor ş etajul
final. Se vor tatona valori Între 2 ş 10 pf.
6tTP 6j5P
consumat de tub.u! ECF 82, lucru care
permite o ă Înseriere a lor În
cazul În care se prevede posibilitatea de
lucru «În portabil» ş alimentarea de la
acumulator de 12V. Se mai pot folosi
si alte tuburi, ca EF80 sau EF184 .
. Particularitatea etajului dublor ă
În folosirea în anodul acestuia a unul
circ!.!it acordat serie. În ă ă
ă ţ parazite ale montajului ş ale
tubului 6jSP se ă cu capacitatea
variabil de acord, lucru
permite folosirea unei ţ
mai l mari si deci a unui factor de calitate
mai 'bun p'entru circuitul oscilant. Induc-
ţ a fost astfel ă ÎnCÎt la ţ
de 145 MHz ;apacitatea condensatorului
ECC83
MICROFDN
Ing. 1.' PETRE • YOSA YT
Prin ă ă ţ lor de cuplaj se
ă ş tensiunea de ţ a grilelor
finalului ş puterea ă la ş ş
ă acest lucru este limitat de modifica-
rea ă ţ parazite, care poate deza-
circuitul anodic al etajului dublor.
Circuitul anodic al etajului final nu
ă nici o particularitate ă
'Antena se ă printr-un circuit
serie care permite acordul. Bobina de
cuplaj cu antena va permite modificarea
cuplajului.
In locul tuburilor EL95 se pot Încerca
ş tuburi de tipuri 6L31, 6AQ5, EL180,
ă consumul filamentelor etajului final
va fi mult ă
ţ se ă În ş timp pe
anode ş pe ecranele tuburilor finale.
Modulatorul este compus din ă tu-
buri, si anume ECC83 si EL84. EI este
proiectat ă ă Ia intrare un
microfon ţ cristal sau microfon dinamio
cu transformator ă de impedan-
ţ ă Pentru ă ă ţ ţ
se ă banda de trecere a modula-
torului prin folosirea unor ă ţ de
cuplaj mici.
//x"
,...---------)?1t210V
LI! 3K
i;;.i+B...--....-... IiIlllllllilllIt---+-r:z:r--1"---9' + 150 V
---
TABELUL 1
Nr.
Diametrul Diametrul I.ungime
Bobina spire de bobi- sîrmei bobinaj
de ă Fiiamenteie tuburilor ş ati-
mentarea cu tensiunea ă vor fi
decuplate cu ă ţ le ă În
schema de principiu. Se vor prefera con-
densatoare ceramice tip ă sau
tubulare. ă cu redresorul va fi
ă cu o mufa de televizor cu 9
contacte, conform schemei.
l1
l2
l3
l4
nare mm mm mm
4 15 Cu 1,0 15
4 15 Cu 1,0 15
3 13 Cu 1,0 15
1 20 Cu 1,0 -
Prima ă a moduiatorului se nega-
ă În ţ de ă Între microfon
ş grila primului tub este Înseriat un
circuit de adaptare format din ţ
de 100 kn ş capacitatea de 5000 pF,
care au rolul si de blocare a eventualelor
ţ de Între primul
ş al doilea etaj al modulatorului este
Înseriat ţ de reglaj al ampli-
ă ş circuitul RC de 200 kD. ş 100 pF,
care permite ajustarea caracteristicii de
ţ ă În domeniul ă frec-
ţ Înalte.
Etaiul final al modulatorului nu pre-
ă nimic deosebit. ţ se face
pe transformator.
Modul de ţ al ţ ă
respectiv curentul anodic al etajului
final, tensiunea de ţ ă la bor-
na de ă poate fi controlat cu un
instrument de ă ă comutabil. De
asemenea, ţ ă este dotat cu un
comutator de ă care are rolul de a
cupla ş releul inclus În blocul de alimen-
tare, ă În ş timp operativita-
tea de manevrare, În special În timpul
concursurilor.
Constructia ţ ă
la ţ ţ ă un rol
foarte important îl are amplasarea piese-
lor pe ş În fig. 3 este ă o ţ ă
de amplasare. Ş se va ţ
din ă de aluminiu de 1 mm grosime
sau mai ă va fi compartimentat
ă se ă În ţ de amplasare
ş fotografia ă Dimensiunile ş
lui nu sînt critice; amatorii le vor putea
modifica În ţ de gabaritul pieselor
componente pe care le vor folosi.
Se ă ca soclurile din ţ
de ă ă fie ceramice, con-
densatoarele vor fi obligatoriu
cu aer pe suport ceramic. Pot fi ţ
În acest scop ş trimeri ceramici cu aer,
ă li s-a lungit axul prin lipirea unei
piese ă Condensatorul
variabil din etajul final este de tip minia-
ă cu aer pentru receptoarele din
ţ care au ş banda de UUS. Instru-
mentul de ă ă este de tipul celor
fOlosite la unele magnetofoane Tesla.
Cele ă comutatoare sînt de tipul de
ţ de la receptoarele radio cu
tranzistoare «Zefir».
Transformatorul de ţ a fost
ă din ţ ş este un transfor-
mator de ş ş pentru recep-
toarele care folosesc În etajul final ă
tuburi El84. Datele pentru executarea
bobineior sînt Înscrise În tabelul 1.
Toate bobinele sînt executate «În aer»,
din ă de cupru ă de 1,5 mm
diametru. Cablajul nu ă probleme
deosebite. Se va avea ă ca pentru
fiecare etaj ă existe CÎte un singur punct
Redresorul constituie o unitate sepa-
ă si va fi montat ă schema din
fig. 4.' Poate fi folosit orice transformator
de ţ capabil ă ţ În
210V/1OO mA ş 6V/3A. In cazul lucrulUI
«În portabil», va fi Înlocuit cu un con.ver-
tizor de tensiune tranzistorizat. Se reco-
ă ca si modulatorul ă fie Înlocuit cu
unul avînd În vedere ă
se poate folosi ă ş de ă impe-
ţ ă de pe transformatorul de modula-
ţ
Reglarea ţ ă
ă terminarea montajului mecanic
ş a cablajului, se ă acordul
circuitelor oscilante la rece cu un frec-
ţ dinamic. ă aceea, numai
cu tu bul oscilator-separator În soclu se
ă ţ ă cu tensiune. in
cazu.! În care montajul este corect ş
cele indicate, oscilatoruf trebuie
ţ imediat. Se poate verifica
ţ oscilatorului cu un tub cu
neon din acelea pentru ă
de ă la ţ (din ţ În unor
instrumente de ă ă ă
se ţ ă armonica a doua a
oscilatoru lui Într-un receptor etalonat
ş se ă trimerul cu aer astfel ca
armonica a doua ă fie 145 MHz. Se veri-
ă acoperirea benzii cu condensatorul
variabi 1. Stabi I itatea de ţ ă se poate
verifica prin compararea ţ gene-
rate cu frecventa etalon a unui oscilator
cu cristal de ţ În caz ă ă o
ă de 30 de minute se ă
o instabilitate ţ ă se vor tatona
alte ţ de ă ţ ceramice.
Du ă reglarea oscilatorului se intro-
duce În soclu tubul dublor si se ă
circuitul anodic cu tubul neon. Se
ă ă etajului final cu
modulatorul si se introduc si tuburile
finale În Se ş ţ
de negativare ă a etajului final
ş se ş cu ă ţ cu
valoarea de 50 kn. Se ă din
nou ţ ă cu tensiune, se reacor-
ă dublorul ş se ă ă cu un instru-
ment cu ţ ă de cel ţ
10 kn/V tensiunile pe cele ă rezisten-
ţ de 50 kn. În cazul În care tensiunile
nu sînt egale, se ă bobina din
anodul dublorului si se reia acordul.
ă reacordarea d'ublorului se reface
montajul ţ
Etajul final al ţ ă nu pune
probleme de acord. Se ă la borna
de ă o ă ă (o ă
cu ţ ă de 24 Vj5 W sau 12 VI
5 W). Se ă ţ ă ş se
ă cuplajui bobinei de ă ş
trimerul de acord pentru luminozitate
ă Reglajul se ă terminat
cînd luminozitatea ă corespunde
cu tensiunea ă de ă
la borna de ă ă ă cu volt-
metrul cu ă ă În ţ ă
ş In ş timp cu minimul curentuluI
anodic.
la ţ ă construit de mine, la o
tensiune de alimentare de 220 V. ă
În diferite constructii, radioamatorii fo-
losesc fenomenul de schimbare de ţ ă
(superheterodinare) ş este foarte impor-
ă alegerea ţ de la oscila-
toare, astfe-! ca În gama semnalului ţ
ă nu ă ţ combinate ale ar-
monicelor care (mai ales la SSB) produc
distorsiuni de ţ
Practic, de un real folos este nomograma
cu ajutorul ă se pot determina primele
armonici pare sau impare ale oscilatoruiui.
Pentru aceasta este necesar ă se deter-
mine raportul f unde f este ţ cu
ţ mai ă iar F ţ cu
ţ mai mare. Pe partea ă a
nomogramei se ă ţ de
Însumare a ţ (F+f), iar În partea
ă ţ de ţ (F-f).
Modul de utilizare a nomogramei este
foarte simplu ş poate fi ţ prin exem-
plele de mai jos:
EXEMPLUL I
Pentru ţ benzii de 80 m (gama
3,5+3,8 MHz) ă din semnalul SSB
5,8 MHz ţ ă a oscilatorului
de 2 T 2,3 MHz; 5,8 - 2 = 3,8 MHz;
5,8 - 2,3 = 3,5 MHz.
.l.. = _2_ = 0,344; 12.. = 0,396
F 5,8 5,8
ă cum se vede din ă cele
ă rapoarte sînt cuprinse În punctul 0,35
ş ţ sînt 2f; 5f-F; 2F-4f;
avem:
2·2=4; 5'2-5,8=10-5,8=4,2;
2'5,8-4·2=3.6.
Alegerea nu este ă deoarece combi-
natia a treia 2 F-4f=3,6 ă frec-
ţ de lucru.
EXEMPLUL II
Pentru obtinerea benzii de 3,5-3,8 MHz.
ă din SSB de 9 MHz frec-
ţ ă a oscilatorului 5,2-5.5.
.l.. = g = 0,57;
F 9
ă În ă
6f-3 F=6·5.2-3·9=..:4,2 MHz;
.l.. = 22.. = 0,6; avem 4f-2F; 4F-6f.
F 9
CERNEGA VICTOR
YO
ă ţ este ă .deoarece
ea nu ă banda de lucru.
EXEM PLU l III
Prin Însumare. pentru ţ de
14 MHz.
g 0,57
9
5 F-6f=45-34,2=10,8 MHz
22..=06
9 .
3f; 5f-- F; 4 F-5f; 3 F-3f; 2 F-f
3 -5,5=16,5; 5'5.5-9=18,5 MHz;
3 '9-3·5,5=10,5; 2·9-5,5=12.5.
Nici ă ţ nu ă ban-
da de lucru i poate fi ă
4.5,5-2,9=4 MHz; 4·9-6·5,5=3 MHz. ţ
ă la borna ă a transformatoru-
lui de ţ curentul anodic plus
curentul de ecran al tuburilor finale au
fost de cca 45 mA. Inputul anodic al
ţ ă poate varia În ţ de
tensiunea de alimentare Între 8,5 ş 9W.
la un input anodic de 9W, lampa cu
ţ ă ă la borna antenei
are o iluminare de regim normal. Tre-
buie avut ă În vedere ă tubul EL95 nu
ă perioade mari de timp ţ
catodici mai mari de 25 mA/buc.
Pentru reglajul modulatorului se scot
din socluri tuburile din lantul de radio-
ă si se introduc În tubu-
rile ECC83 ş El84 (eventual, 6N2P ş
6P14P). Se va cu pla la ă ş rarea secu n-
ă de ă ţ ă a transforma-
torului de modulatie un difuzor si se va
alimenta aparatul tensiune. ă ă sem-
nal, În difuzor nu trebuie ă se ă
brum de ţ sau alte· zgomote. În
cazul În care aceste fenomene se petrec,
trebuie ă (eventual, refacut) sis-
temui de ă respectiv ă
De asemenea, recomand blindarea mufei
de microfon ă cu grupul RC de
intrare si tubul de intrare ECC83. Sem-
nal pent'ru control se poate lua de la un
picup cu cristal care se ă la bor-
nele ţ de reglaj al modu-
ţ ş ulterior printr-un divizor rezistiv
1 MD.j20 k.Q, montat Într-o mufa cores-
ă la intrarea de microfon.
Înainte de a Încerca ţ ă În
trafic este bine ă se verifice ţ
rea lui pe sarcina ă ş anume se
ă toate tuburile, se ă
lampa cu ţ ă ş microfonul ş
În timpul vorbirii În ţ microfonului
intensitatea ă trebuie ă se mo-
difice ă La un receptor
ă se poate asculta ş verifica c;:tlita-
tea ţ
ă Încercarea ţ ă În
trafic local ş eventual, anumite experi-
ă care ă ă activitatea
ţ ă ă
9
Tensiunea ţ electrice, de
alimentare s-a normalizat ia 220
V. Sînt o serie de aparate care
nu se mai ă decît pentru
ă tensiune. Mai sînt ă
ă ţ foarte ia nu-
ă unde o ă parte a ţ
a ă la 110 V sau 120 V (de
exemplu, În ş La apa-
ratele care sînt ă cu
comutator pentru adaptare la
tensiunea ţ comutarea de
la o tensiune la alta nu este o
ă ă ă nu se
ă ă comutare. Acest im-
pediment poate avea ă gra-
ve, În special atu'nci cînd un
aparat ă a fj alimentat la
110 sau 120 Veste racordat la
220 V.
Schema ă din fig.
1 ă ă acest impediment. La
N. PORUMB,ARU
intrarea se poate
introduce ori 110 V, ori 220 V;
la transformatoruiui se-
parator, tensiunea va fi În amîn-
ă cazurile 220 V. ţ
narea este ă Puntea com!"
ă din diodele 0
1
-0
2
.- D
3
-
D
4
ă În curent con-
tÎnuu puntea ă din rezis-
ţ R
2
-R
3
ş diodele Zen ner
OZ1-DZ2' Din ă punte se
ă releul RL
ă tensiunea este mai mare
de Uz=120 V, diodele Zen ner
conduc ş releul nu este alimen-
tat. ă tensiunea de .alimen-
tare este de 110 V, diodele Zen-
ner nu mai conduc, iar releul
este cu plat. Se Îl'lch ide astfel
contactul Rl
1
, care ă in-
trarea de la 220 V la priza de
110 V a transformatorului se-
E. DEAKY - Harghita
ă ă dezavan-
ţ ţ sunetu-
Tri
0'1
ZX1N3008(UZ=120V)
4xf407
parator. la folosirea retelei de
20 V (127 V). tensiunea Zen ner
a diodelQr trebuie ă fie ceva
mai ă (135-140 V).
Releul RL va fi de tip telefo-
nic. În ţ de releul folosit
(tensiunea ş curentul de con-
sum) se ă ţ
R
2
-R
3
• Trebuie ă ţ cont
de faptul ă tot aceste ţ
ş ţ R
1
ă ş cu-
rentul diodelor Zenner cînd sînt
În ţ
Pentru acei care nu pot pro-
cura diode Zenner tu Uz de o
valoare atît de ă ă
, ă ţ ori legarea În serie
a mai multor diode Zenner, ă
Rl
iESiRE
220V
rv
la ţ tensiunii dorite,
ori se ă pe transforma-
torul TR
1
o ă ş supli-
ă de tensiune ă (12
-24 V), de la care se alimentea-
ă cele ă ţ De remarcat
ă În acest caz, montajul trebuie
pus la punct pentru un anumit
domeniu de ă dat la se-
cundarul de 220 V ş
Acest principiu de comutare
ă se poate folosi, cu mo-
ă adecvate, si În alte do-
menii de ă a-
vertizor pentru ă ten-
siunii, ţ În ă faze
a motoare lor trifazice, reglarea
ă etc.
3
+ V
Ing. M. ISTRATE - Craiova
În general, orice radioamator ş orice
amator. care ă cu dispozitive
semiconductoare au nevoie, pentru
ă de surse de tensiune
stabilizate, fixe ş variabile.
În lucrarea de ţ ă se descrie con-
structia unei asemenea surse care
ă o stabilizare a tensiunii de
0,5-1 ă dintr-un stabiliza-
tor fix ş unul variabil între 8-18 V.
În ă se ă scnema ă a
sursei de tensiune ă ă cum
se vede, sursa este relativ ş de
construit. Pentru uanstormatorul ae
ţ se ş un pachet de tole
E 20. În primar se ă 365 de
spire pentru 110 V ş 725 de spire
pentru 220 V (1{> = 0,2 mm), iar În se-
cundar 73 de spire cu cf> 0,3 mm pen-
tru sursa ă ş 73 de spire cu 4> = 0,1
mm pentru sursa ă
Se foloseste un ă pentru
curenti mai mari de 3 A ş o ţ ă
ă de 3,5 A.
Pentru sursa ă de 25 V/3 A se fo-
losesc diodele 01-04 de tip EFR 135,
RA 120 sau alte tipuri ă ă radiator
pentru curentul de 3 A.
Stabilizatorul este de tip parametric
cu 3 tranzistoare ţ
Tranzistorul T
1
poate fi de tipurile
AO 155, EFT 131, iar tranzistoarele T 2'
T 3 pot fi ASZ-16, ASZ-17, ASZ-18,
E FT 250, De 26.
A doua ă are tensiunea ă
intre 8-18 V. tensiunea ă pen-
S[HlmBAREA AUTOmATA
o tonolelor tu
Pentru posesorii de televizoare
ş echipate cu selector
electronic, care ă în raza
de ţ a mai multor programe
de televiziune, ă un dispo-
zitiv foarte simplu, care permite
comutarea programelor de la dis-
ţ ă menajînd astfel selectorul,
asupra ă nu se mai ţ ă
Acest
a ă canale oarecare Între ş V,
respectiv Intre ş XII. Nu se pot
comuta r.anale grupa l-V cu
K
x
c "';:,
o
c .. o
o c CI
o o
o o o
0"0
(1100
'0",0
o o o
3
G. Ţ Ă a ş
canale din grupa VI-XII. Dispozi-
tivul se compune dintr-o ă
ă din material izolant, care are
pe panoul frontal comutatorul K,
iar În interior ţ R ş poten-
ţ semireglabil P (fig.
Cele doua ţ ale comu·tatoru-
lui sînt notate cu programele pe
care le ă
Se ă butonul corespun-
ă benzii pe care se' ă emi-
siunile dorite cu comutatorul K
deschis, se ă acordul fin pe
canalul mai mare ş cu comutatorul
K închis se ă
ă la
emisiuni. Se
teva ori, ă cînd
ţ ă corect. Din acest
moment, selectorul ă cuplat
ş se ţ ă numai dispozitivul
de ă Dispozitivul nu
ţ ă ţ emisiu-
nilor pe alte benzi. Cablul de ă
ă nu trebuie ecranat, dar va fi
bine izolat pentru a evita pericolul
de electrocutare. Fig. 3 ă o
sugestie privind realizarea ă
a dispOZitivului de ă
descris.
tru a!imentarea montajelor cu tran-
zistoare.
modele 01-04 pot fi F 057, RD 302,
Ry 102. ă ă este de tipul
parametric pentru tensiune ă
Schema este ă pentru a
""'22.V
22V
Aparatul pe care îl ă mal
este destinat ă ă factorului de am-
plificare în curent (fJ) ş a curentului rezi-
dual ă (ICBO) la tranzistoa-
rele pnp ş npn, în limite foarte largi.
Ca instrument indicator fi folo-
sit un A VO-metru de orice ă ă
torile se ă rapid, nici un
fel de reglaje prealabile În ă de
alegerea ă convenabile pe A VO-metru.
Principiul de ţ este simplu:
un amplificator ţ
tine constant curentul de
de ă Pe baza tranzisto-
E
I
eBo
a comutatorului K
2
aparatul func-
ţ ă simplu, circuitul fiind format din
ţ ă ă în
Stns invers. instrumentul de ă ş
sursa tie tensIUne.
Factorul fJ se ă cu formulele:
f3 = !.Q mA pentru .tranzistoarele pnp cu
x mA germal1lu
furniza tensiuni de ă vanaolie
mai mari dedttensiunea dio'dei Zenner.
Tensiunea de alimentare este de
24 V, iar cea de iesire este de 8-18 V.
Diodele Zen ner' utilizate vor fi cele
indicate în ă
A. KOCS
fJ = mA pentru .tranzistoarele npn cu
x mA germamu
fJ = 3,5 _mA ţ tranzistoarele npn cu
x mA SlhCIU
x mA - ţ ă pe A VO-metru.
Cu cît A VO-metrul este mai sensibil,
cu atît ş limita de De exem-
plu, cu un A VO-metru avînd sensibilita-
tea de 50 JlA (20 kQjV) se poate ă /3
cu exactitate ă la 1 000 -- 1 500.
Tranzistorul de ă se ă
la bornele E-B-C.
TI, T" T 3 pot fi de
1
1 PNP
I
NPN
ceD
orice tip, dar cu ICBO cît mai mic ş cu
fJ > 100; T
2
ş T
3
vor avea caracteristici
cît mai apropiate (pereche).
Comutatoarele sînt de tip «Zefir».
Alimentarea se face de la o baterie mi-
ă de 9 V. Bateria se poate folosi
ă cînd tensiunea ei scade la 6 V.
A VO-metrul se ă la bornele +
ş - cu nolaritatea ă
Il
li
------1'---\
Ş
ELICE
((ACROSAT»
AEROMODEL PENTRU PILOTAJ
IN ZBOR CAPTIV ACROBATIC
!v1ATISAT Ă
SI ÎNCLEIAT
Ţ ROMÂNA DE MODELISM
PLAN METODIC ELABORAT DE GEORGE Ă EMERll
590
.. PLACAT PE DREAPTA(PLACAJ 1)TOT FUSELAJ
o
N
N
CIUC 1x6
iELAJ (ANTI Ş
Ă DIN
CARTON DOSAR
/NERVURA
ARIPEIOIN
PLACAJ 1.
BRAD 3x1O
BRAD 5x5
2 SUC. BRAO 3)(10
• GREUTATEA MAXIMÂ ÎN LINIE DE ZBOR 1.500
• SISTEMUL MECA N le DE PfL OTAJ Ş .. CABLURI
AGRAFE.,TIJE) SE Ă LA Ţ DE 15 KG.
• ARIPA AMPENAJELE SI FUSELAJUl SE ÎNVELESC CU
HÎRTIE SUBTIRE CARE SE ÎNTINDE PRIN UDARE-USCARE
APOI SE DÂU DOUÂSTRATURI DE IMPREGNARE(EMAITÂ)
• CARBURANTUl MOTORUlUI: 750faALCOOl METILI C (TOXIC!)
250faULEI DE RICIN
60
o 10
60
150
40 G. lA
DREAPTA

PA Ă 2 BUC.
60 60
200 2S0mm.
DI5POZITIU
pentru
reglarea
unghiului
einihidere
K. IOSIF
electric
ă o ă
ă ele sînt execlltate
se dinamic (cu
diferite de exploatare.
ă pentru controlul
este ă ş În general, foarte costisitoare.
ă modeste ale unui constructor amator li-
ă ă ţ la modele mai simple
ş construite de obicei pentru un anumit reglaj de-
terminat.
Dispozitivul electronic pe care viol ă este
u
A
14
U'eff =
Ueff t(d)
(X, ( il
-- Uefr
. Ct(i)
t(l) = -sec
3n
conceput ţ cont de cele mem:lonate mai sus. Acest
aparat permite reglarea ş controlarea ă a un,.
ghiului de închidere, respectiva fantei ruptorului. cu
rezultate similare ţ de ţ profe-
ă Analizînd schema din fig. 1, care ă
ruptorul ş camele de ţ (pentru un motor cu
patru cilindri), se poate observa ă ă o interde-
ţ ă Între fanta ruptorului (h) ş unghiul de de-
plasare parcurs de ă În intervalul de timp În care
ruptorul este deschis. Acest unghi se ş unghi
de deschidere (c<.d). Unghiul de deplasare În timpul În-
chiderii ruptorului se ş unghiul de Închidere
(e(j). Pentru generarea unei scîntei la bujia unui cilindru
sînt necesare Închiderea ş deschiderea ruptoru!ui.
Scînteia se produce la deschiderea ruptorului.
Ruptorul este Înseriat În circuitul primar al bobinei
de ă tensiune. '
La Închiderea ruptorului se ă o energie
sub forma unui CÎmo magnetic", iar la deschiderea rup-
torului ă en·!rgie se ă În energie elec-
trica, care se ă la bujie sub forma unei scIntei
puternice. Fenomenele care se petrec În acest interval
sînt de fapt mult mai complexe, ă pentru ţ
reglajelor, ă ţ ă este ă
ă
Axul cu came al distribuitorului este ă cu un
ă de came egale cu ă cilindrilor motorului.
La un motor În patru timpi. axul distribuitorului se ro-
ş de ă ori mai Încet deCÎt arborele cotit. La o
ţ ă (360 grade) a axului distribuitorului,
fiecare cilindru trebuie asigurat cu o sCÎnteie la bujia
ă Unghiul total de deplasare teta (6)
necesar pentru un cilindru va fi egal cu 360/C (C=
ă cilindrilor).
Unghiul total de deplasare pentru un cilindru fiind
un factor fix, ă se ş unghiul de Închidere,
ă implicit ş unghiul de deschidere. De asemenea,
unghiul de Închidere se poate exprima ş În procente:
unghiul de Închidere pe unghiul total ţ cu 100.
Fabricile ă ă de obicei, în cartea ma-
ş fanta ă a ruptorului ş unghiul de În-
chidere În grade sau În procente. In tabelul I sînt re-
date aceste date pentru CÎteva tipuri de ş
Trebuie ă ţ ă ă aceste date se ă la
ş În stare ă Pentru ţ ă a
unui motor, respectarea unghiului de Închidere este
de o ţ ă ă fantei influen·
ţ ă indirect acest unghi. ă unghiul de Închidere nL
este ţ de ţ motorului, in schimb timpul de
Închidere (ti) este În raport Invers cu ţ moto-
rului. -.
Astfel, t. = "'1 sec (n = rot/min a motorului) la un
I 3n
motor În patru timpi.
In lumina celor ă putem trage concluzia ă la
reglarea unui motor este important ă se regleze un-
ghiul de Închidere la valoarea ă de ă Acest
se ţ prin reglarea fante; mo-
o
va fi ă de valoarea ă de ă De remar·
cat ă ă prea ă Între contactele ruptorului poate
cauza arderea contactelor. Pe de ă este foarte
închidere este mai mare decît cel
de deschidere, fig. 2B ă semnal unde
de Închidere este mai mic deCÎt cel de deschidere.
Tensiunea medie ă Între contacte va fi cu atît
mai mare cu CÎt tim'pul de deschidere este mai mare
ţ ă de timpul de Închidere. Luînd cazurile extreme,
ă contactele ă totdeauna deschise, tensiunea
u
B
I
U bot
r--'-' 1--
1-..
t'(d)
T j
I
a(i) > ex'(i)
,
(Xel)
._.-....
t'eL)
_.-u
- .lII'
t(d) = (li
t
d)
- - T -t(l)+t(d)-
E>
-
3n
-
n
120
c'n
ARC
1
_h_=lL
R-·r 11
o:(d)+Ct(i) = 90° = E>
R
ţ ă
Marca contacte
ş ruptor
(h)
Dacia 1100 0,4 ±0,03
Dacia 1360 0,4 ±0,03
Fiat 850 0,45±0,03
Moskvici 408 0,45±0,05
Moskvici 412 0,4 ±0,05
Renault RI0 0,4 ±0,03
Renault R12 0,4 ±0,03
Renault R16 0,4 ±0,O3
Skoda 1000-MB 0,45±0,05
Skoda MB-ll00 0,45±0,03
Skoda S-100 0,45±0,05
Trabant 601 0,4 ±0,O5
Volga M-21 0,4 ±0,03
Wartburg 353 0,4 ±0,03
Ă
AXUL CU GAME
Al
RULUi
Unghiul
de închidere (0:)
grade
%
57 63,5
57 63,5
60±2 66,5
50±2 55.5
50±2 55,5
57 63,5
57 63,5
61±3 67,5
55±2 61
55 61
55±2 61
132±5 36,6
40±2 44,5
132±2 36,6
ă ă va fi ă cu cea a bateriei, iar la contacte
permanent Închise tensiunea va fi zero.
ÎntruCÎt ţ ă ă ă ă unghiul de Închi-
dere cu dispozitivul electronic conceput (vezi fig. 3),
ă la inversarea semnalului cules.
Astfel, analizînd schema, ved,em ă ă ă com-
ponentelor negative (DA)' semnalul este filtrat de ele-
mente Re.. ş introdus pe baza tranzistorului
are rol de mvertor, 'intruCÎt in de
ă (ruptor închis),
colector apare tensiunea
Acest
2 care într-un montaj
de repetor pe emitor aSigura pe instrument a
unUl curent ţ Ş linear cu unghiUl de ÎnChi-
dere. instrumentul se poate calibra În grade sau pro-
cente.
Calibrarea se executa ş cu ajutorul poten-
ţ P; punînd În scurt intrarea,
instrumentul trebuie ă indice 10 mA (100%). Com-
pensarea tensiunii de deschidere a Jonqiunu ts-E a
tranzistorului T
2
se ă prin dioda D
2
ş tensiu-
nea rezlduala a ţ !::-C a tranzlstoru lui Ţ l'
Compensarea este ş ă ă alimentînd intrarea
cu o tensiune ă ţ este CÎt mai aproape
de zero (0,5 grade).
Pentru o compensare mai ă se pot sorta
dioda O
2
, respectiv tranzistoarele.
REALIZAREA Ă
ă experimentarea montajului, piesele se plan-
ă pe o ă de textolit, celuloid, plexi etc., iar ter-
minalele pieselor se ă În stilul folosit la circuitele
imprimate.
Pentru acei care au posibilitatea ă unui cir-
cuit imprimat, În fig. 4 ă schema ă pieselol
ă STAS 8825-71 (Sistemele de
iluminare ş semnalizare ale aUtu-
vehiculelor. ţ tehnice), de-
ţ semnalului de avarie este:
ă pîlpiitoare ă de ă
toate indicatoarele de ţ pen-
tru a semnala altor ă ă de pe
drum un vehicul În ă ş (sau)
constrîns ă jeneze
tru un timp limitat».
semnalului este de
minut, ca ş la indicatoarele de
ţ ă ţ este
ă ă dar este cert
ă va deveni obligatorie În ă
torii ani. Pentru ă auto
care vor ă ş Înzestreze de pe acum
automobilul cu un astfel de dispo-
zitiv. menit ă ă ă sec.uritatea
ţ pe ş ă jos
un montaj care poate fi cu
mijloace simple.
Pentru executarea s'int
necesare ă piese:
- un releu de semnalizare direcp
ţ de ş tip ş putere ş
tensiune) ca acel de pe automobil;
- un comutator bipolar pentru
minimum 8 A ia 12 V (16 A la 6 V);
- o ă martor (de control)
la bord, de ţ ă de culoare
ş
Piesele se vor monta ă sche-
ma ă ă În ţ ă de
ţ comutatorul Ka tre-
buie ă asigure o ă ă ă
4
nal izare a avariei se ş ex-
trem de rar.
Ing. R. ROSETTI
lampa martor (de control) a func-
ţ ă semnalului de avarie, a ă
rei ţ ă este obligatorie, se
ă Între bornele 49 ş 49
ale releu lui. Ea se va aprinde În
ş ritm cu semnalul de avarie
ş in contratimp cu acesta.
rea ă a ă de con-
trol este cea ş
cheia de con-
semnalizare a
marea majoritatr a
ţ de S2m-
nalizare a directiei este ă
ă cheia de În caz de
avarie, se pune comutatorul În cea
de a doua ţ prin aceasta se,
intrerupe complet ţ de sem-
nalizare a ţ ş se conec-
ă ţ de semnal1"Lare a
avariei direct la borna 30 (+). (Se
proiectate pentru a asigu ra aprin-
derea ă de control - deci
pentru un curent mult mai mic
deCÎt cel care trece prin ă ă
indicatoare de ţ - dar, prac-
tic vorbind. contactele ă ş
un cu rent mai mare, mai ales ă
spre deosebire de releu! de sem-
nalizare a ţ releu! de sem-
Rd - de semnalizare di-
ţ
R - releu de semnalizare avarii
- comutator de semnalizare
ţ
K -comutator de semnalizare
a
ţ semnalizare avarii
Ld - ă de control semna-
lizare ţ
ca ţ de' semnalizare
a avariei ă ţ ş cînd
motorul este oprit.) la releul pe
care-I vom utiliza pentru semnalul
de avarie, se ă borna 49
la comutatorul K , borna 49 a la
a
circuitul indicatoarelor
Conectat
prin electromagnetui releului trece
curentul necesar ţ ă cir-
cuitului de semnalizare de pe o ia-
ă a ş ş curent ca
pontru semnalizarea ţ ş
ţ pîlpiiriior va fi cea nor-
ă (90+30 cicluri/minut), Lamela
din circUitul bornei C a releului
este ă de electromagnet la fel
ca ş lamela ă din cir-
cuitul.principal ş va alimenta indi-
catoarele de ţ de pe ă
ă a ş În ş ritm. Teo-
retic, contactele din circuitul C sînt
DE LA CHEÎA
DE CONTACT
ţ DE
Ţ ST INGA
Rd

pe circuitul imprimat. ţ ă placa ă din par-
tea pieselor. Pentru executarea circuitului, se ă
pe un calc desenul circuitului, se ă calcul ş
se ă apoi pe placa ă (pe partea cu folie).
Alimentarea montajului este ă de o baterie
de 9 V. Consumul este redus (aproximativ 10 mA); se
ă totusi ă se ă ă baterii de 4.5 V
(plate, de ă legate În serie.
Se ă ca bateriile ă fie amplasate Într-un
compartiment separat de circuitul imprimat, pentru
evitarea ă circuitului ş a pieselor.
Instrumentul indicator va fi montat În cutia dispozi-
tivu lui. Se poate folosi ă În acest scop ş un instru-
separat multimetru pe scara de 10 mA,
vala-
sepa-
L - ă de control semna-
a lizare avari i
La
iNDiCATOARE DE
ţ DREAPTA
rate În raport de ţ ţ
Conexiunile la ruptor, respectiv la masa ş
se vor face cu cablu litat folosit la instalatii electrice
auto. Cablurile vor fi 'Iegate prin contacte sigure ş
bune.
fOLOSIREA DISPOZITIVULUI
ă unghiului de Închidere se face astfel: 1. Se
ă calibrarea. punînd intrarea În scurt; ţ
trebuie ă fie de 100%. 2. Se ă intrarea la
ciocanul ruptorului ş ă 3. Se ş motorul.
Instrumentul va indica unghiul de Închidere, indi-
ferent de turatia motorului. ă indicatia nu este
ă contact'ul este corodat.
ă instrumentul un unghi de Închidere mai
mic decît este se va ş fanta de deschi-
dere a rll'''l"r,rnilli
ş elasticitatea prin acest caz,
motorul ă rateuri la ţ mare.
Pentru ă a fantei ruptorului cu ajutorul
se poate folosi un artificiu. Se ş
scoate capacul distribuitorului, se
de blocare a reglajului fantei.
ă contact la circuitul de aprindere
demarorul.
În mers unghiul exact.
se ţ
9'1 acest caz nu trebuie ă mult,
epuiza acumulatorul ş
este deosebit de util. Astfel, o aprindere
corect ă ă ş randamentul motoru lu i. Tot-
ă economia de ţ ş ş ă
mediului ambiant sînt factori pozitivi, care se ţ
care ă realizarea ş folosirea dispozitivului
Industria semiconductoarelor a reu-
ş ă ă din ce În ce mai mult
folosirea tuburilor electronice, Înlocu-
cu tranzistoare, diode si circuite
integrate. Succesul acestor
toare se ş consumului ţ
lui necesar redus, ă perfor-
ţ egale cu ale montajelor cu tuburi.
Cu ajutorul semiconductoarelor se În-
locUiesc În ultimul elemente
constructive pasive. condensa-
toarele ş În special condensatoarele va-
riabile se pot Înlocui cu succes cu diode
varicap.
ă ă pe scurt ce este o ă
varicap. Dioda varicap este o ă se-
miconductoare cu ţ care se
ă ca un condensator, ă se
ă o tensiune de polarizare ă
in raport cu tensiunea de polarizare
ă ă se ă capacitatea
diodei varicap. Capacitatea se ă
În regiunea de trecere, respectiv În
regiunea sarcinii ţ a ţ
interne P-N a diodei. Dioda semicon-
ductoare cu ţ este ă din
ă straturi de siliciu, dopate fiecare
cu ă ţ chimice ă
În ă ţ foarte mici ş bine determi-
nate. Caracteristica acestor straturi di-
ă atît chimic cît ş din punct de ve-
dere electric. Stratul «P» are sarcini po-
zitive (<<goluri»), iar stratul «N» are
sarcini negative (electroni). ţ
Între cele ă tipuri de straturi (P-N)
ă o ă de trecere ă re-
giune de ă ţ ă care are pro-
ă ţ de izolator electric ă de
ţ ă se ă o tensiune
de polarizare ă regiunea de
ă ţ ă se ă de la o
ă tensiune (Ia siliciu aproxima-
tiv 0,6 V) dispare ş dioda conduce.
Diodele redresoare cu semiconductoare
se ă pe acest principiu. La aplica-
rea unei tensiuni alternative, regiunea
de ă ţ ă dispare la o alter-
ţ ă (dioda conduce) ş apare din nou
la ţ de polaritate ă (dioda
nu conduce). ă tensiunea de polari-
zare ă ş se ă ş regiunea
de ă ţ ă Pe acest efect' se
ă diodele varicap.
Capacitatea unui condensator este
invers ţ ă cu ţ Între
ă Astfel ş la diodele varicap
capacitatea scade cu cît se ă ş ten-
siunea de polarizare ă In fig. 1 a
se ă ă forme de reprezentare a
diodelor varicap În schemele de prin-
cipiu, iar În fig. 1 b-c-d s-a ţ modul
de formare a ă ţ variabile În
16
N. TURTUREANU
ţ de tensiunea de polarizare in-
ă ă
Diodele
În diferite cea mai
fiind folosirea În circuitele
De remarcat ă ţ de
ţ ă a unui oscilant L-C
este direct ţ cu ă ă
ă ă a raportului de capacitate. Ast-
fel, ă ţ circuitului oscilant
trebuie ă fie ă În raport de 3 :1,
condensatorul variabil trebuie ă
valoarea În raport de 9 :1.
In fig. 2 a este reprezentat un circuit
oscilant, compus din ţ l ş ca-
pacitatea ă Cv. Folosind o ă
varicap, se ă schema conform
fig. 2 b. Condensatorul variabil este În-
locuit cu dioda varicap Dcv. Tensiunea
de polarizare ă ă este asi-
ă de ţ P. Condensa-
torul C ş pentru decuplarea În
ă ţ ă a ţ De
obicei, diodele varicap sînt fabricate În
scopul folosirii lor În circuitele oscilante
din gama de ultrascurte (televizoare,
aparate de radio). ă ţ maxime
sînt de ţ picofarazi ă la CÎteva
zeci de picofarazi.
Pentru scopuri speciale se ă ş
diode cu ă ţ mai mari, ă sînt
foarte greu de procurat. Astfel, MV 1401
are 550 pF la 1 V, cu un raport de 10:1 ;
MV 1405 are 250 pF la 2 V, cu un raport
de 10:1: BA 123 are 1000 pF la 2 V;
a
a
KH-} .DiOD}: IIARicAP
POLARIZATA INVERS
b c
d
b
G S O
fi" -t w " .-
POARTA SURSA DRENA
+
t>--::l..
BA 163, BB 113 (tri plu) ş altele.
ţ ă ă 25% din diodele
Zenner, diodele redresoare cu siliciu,
tranzistoarele cu siliciu se pot folosi cu
succes ca diode varicap. Se ă de
ă În mod deosebit diodele Zen ner
DZ 307 (I.P.R.S.) care au Între 200 ş
400 pF la 50 mV. Tranzistoarele cu sili-
ciu se pot Încerca pe cele ă ţ
uni. Se pot folosi astfel ş tranzistoarele
care au o ţ ă
O ă ă ş ă de sortare
si verificare la Îndemîna amatorilor con-
ă În Înlocuirea condensatorului varia-
bil cu o ă la un receptor cu
ţ constrult pentru unde medii. Se
pot trage concluzii comparind valorile
condensatorului variabil cu cea a dio-
dei varicap, ţ diferite posturi
de radiodifuziune cu ţ ă cunoscu-
ă In acest fel se pot depista semicon-
ductoare cu' ă ţ de diode vari-
cap avînd capacitatea mare. Cu aceste
diode se pot realiza apoi diferite mon-
tate experimentale interesante.
A
Intrucît scheme de receptoare
amplificare ă cu ţ (cu tu
sau tranzistoare) s-au publicat
des ş sînt cunoscute, În fig. 3
schema unui asemenea receptor
zat ă cu un tranzistor cu
cîmp (FET) ş cu o ă
zlstoarele F E T ă o im
intrare mare. Se poatl'l ă din
ă marea similitudine cu montajele
tuburi electronice (triode).
Bobina Li este ă ă
folosite la receptoarele pentru u
medii. Pe o ă de ă se ă
ă de carton ţ pe care se
ă ş ă din ă ă n
1
= 8 spi-
re. 11
2
= 75 spire. n
3
= 3 spire. Postu-
rile se ă cu ţ Rr
Acest Dotentiometru este recomandabIl
ă fie Î9garitmic. Folosind un ţ
metru linear, posturile vor fi mai aglo-
merate la un cap de ă fenomen
observat si la condensatoarele variabile
la care profil sem ici reu Iar) ca-
pacitatea este direct ţ ă cu
-
deplasarea ă a axului. La pune-
rea În ţ la bornele 1
3
-1
4
::.e in-
troduce un condensator variabil de
360 pF, care se ş ă ver!fi-
carea montajului cu dioda varicap. In-
ă scurtcircuitul de la bornele
Is-I" se poate completa ţ in-
troducînd o tensiune de ă exte-
ă care ă ă nu ă ş ă ten-
siunea de ă a diodei analizate.
. ă se. ă din ă numai
circuitul diodei varicap ă la sem-
nul X), se pot realiza circuite oscilante
experimentale atît la aparate cu tuburi,
cît ş cu tranzistoare. De ţ ă
tensiunea de ă a diodei varicap
trebuie ă fie ă schimbarea
tensiunii' producînd un dezacord.
Folosind o ă varicap cu un raport
capacitiv mare, se pot acorda circuite
oscilante În gama de unde medii ş lungi.
De asemenea, se pot utiliza aceste ele-
mente la realizarea u nor scheme de
generatoare În scopuri multiple. Astfel,
schema din fig. 4 ă un vobula-
tor realizat cu ă varicap. Datele
din ă permit vobularea unei frec-
ţ de 1 MHz. Modificînd valorile lui L
ş ale lui C
i
-
2
-
3
• se pot genera ş respec-
tiv vobula ş alte ţ Oscilatorul
este detip Colpitts cuplat pe emitor.
ă valorilor relativ mari ale ca-
ă ţ din divizor. schimbarea para-
metrilor tranzistorului nu ă
ţ În mod considerabil.'
4
o
6
nea de vobulare de la intrarea '1. este
de aproximativ 1,5 Vef. Tensiunea sem-
nalului vobulat de la ş Ei este de
50 mV cu o ţ ă de 1 MHz ±. 10%.
Semnalul este sinusoidal. La ş E
2
se ţ un semnal dreptunghiular cu
o amplitudine de 4 V ş cu o ţ ă
ă cu cea de la Ei'
ţ de ă se poat,e regla cu
ţ de 2,5 k n. In fig. 5 se
poate ă schimbarea ţ de
ă În raport cu tensiunea de ă
a diodei varicap. Curba ţ ă este
ă Într-un domeniu· destul de larg.
Stabilizarea tensiunii de polarizare in-
ă este ă de o ă Zen ner
de 6,8 V.
Un alt montaj realizat cu ă va-
ricap este reprezentat În fig. 6. Schema
ă un oscilator tip Hartley pen-
tru 15 kHz. Oscilatorul poate fi folosit
ca oscilator pilot la ă ă
Amplitudinea de 8 V a semnalului de
iesire este ă pentru a fi ă
În' circuitele' divizoare de ţ ă La
intrare (bornal) se introduce un sem-
nal de modulare (vibrator) de ţ
hertzi, cu o amplitudine de 1,5 V. Mo-
ţ este de ± 4%.
In vederea ă ş ă influ-
ţ ă ş de parametri ai
tranzistoarelor asupra ţ tran-
zistorul Ti este cuplat la bobina circui-
tului oscilant pe ţ cu spire
ţ Bobina ă la 15 kHz are
+9V
220n
O
+9\1
o
5
10ilmH
7 MHz
1,15
1,1
i·;:··"
c./
ii
c[:i;§;
1,05
1
0,95
0,9
0.,85
O 2.
8
iNTRARE
Ă
Ţ Ă
"'\i
,.,;,t
k
? A,f

4 6 8
ş
c
+ w
V <
10
-f
ţ PENTRU
OIODA VARICAP
%6
4
2
O
-2
.;)b);;
.JJ/;i')"
C;·)i\»):': ţ QE fUNC-
TIONAR VIBRATO
,::>'!l!;
ii;;}'
-4
-6
O
V
2 3 4 5
G4
I

lNTAAJl.E v
INALTA FREGVENTA
R2
iESiRE JOASA
Ă
AMPLÎficÂTA
100 mH. Se ă pe ă de ă
de efi 23 X 17 mm, cu miez reglabil. Se
ă cu ă de 9 0.12 mm;
ni = 10 spire. n
2
= 50 spire. n
3
= 560
spire.
La alte ţ de ă se ă
ă total de spire, iar prizele se
vor face ă rapoartele indicate
pentru 15 kHz. in fig. 7 este reprezen-
ă curba ţ În ţ de schim-
barea tensiunii de polarizare ă a
diodei.
întrUCÎt articolul de ţ ă se ă
.În special amatorilor dornici de expe-
ţ ca Încheiere, În fig. 8 ă
schema unui amplificator de ă frec-
ţ ă prin dielectric.
Acest g.en de amplificator este ţ
cunoscut ş folosit; ei permite ă
experimentatorului realizarea unor mon-
taje originale ş deosebit de interesante.
Asemenea amplificatoare au fost ă
prima ă cu condensatoare ceramice
dependente de tensiune. Instabilitatea
ţ ă de ă a Tacut ca aceste
montaje ă fie abandonate. Folosind ă
diode varicap, se pot realiza montaje cu
ţ
Circuitul oscilant compus din L4 -C,
ş C ş prrn C4- o tensiune de
ă ţ ă Circuitul oscilant tre-
buie acordat În asa fel ÎnCÎt tensiunea
de ă ţ ă ă ă pe ţ
nea ă a curbei de ţ ă a cir-
cuitului. Reglarea se ţ prin ten-
siunea de polarizare ă a diodei
varicap. La intrare se ă o tensiune
de ă ţ ă care, prin ş S
ş Cz,este ă la dioda varicap. ă
se ă tensiunea de la intrare, se
ă capacitatea diodei varicap ş
respectiv ţ de ţ ă a ci r-
cuitului oscilant. Astfel, În ţ de
semnalul de intrare, se ă sem-
nalul de ă ţ ă de la bornele
circuitului oscilant.
Tensiunea de ă ţ ă este
ă ş la ş apare tensiunea de
ă ţ ă ă Condensa-
torul C
3
ş ş Si ă calea Înal-
tei ţ ia ş respectiv la in-
trare. ă ă cu toate ă pare
ă este destul de greu de pus la
punct. Se ă amatorilor expe-
rimentatori care au ş ţ mai avan-
sate.
()AWULUL
unui transformator ă
de vedere matematic o pro-
ă admitînd mai multe
deoarece ă necu-
noscllteJlor este mai mare decît ă
ţ care ă aceste ă ne-
cunoscute. ă acestui fapt, la cal-
cularea transformatoarelor se ă
anumite valori initiale ale unor
electromagnetice ş constructive, precum
Ş anumite ţ empirice, stabilite pe
baza ţ din practica transfor-
matoarelor deja existente.
Calculul ş ţ ă ă se poate
proiecta ş construi un transformator cu
un energetic foarte mare (90%
chIar IDa1 mult1 ă acesta nu repre-
un criteriu decisiv pentru cea mai
ă ă în ă inter-
vin ş ţ indici care trebuie ă
ţ în ţ (ca, de ă di-
mensiunile, greutatea ş costul transfor-
matorului) ş care, de ă contra-
ă tendinta de obtinere a randa-
mentului '
Pentru uzul larg al amatorilor care se
ă în ţ problemei de ş proiecta ş
construi singuri un transformator cu o
ţ bine ă criteriul cel mai
important este ă ţ ă
a rezultatului dorit ş ţ în func-
ţ
În acest scop, ă în cele ce
ă un model simplificat de calcul
al transformatoarelor de ă putere
ă la 200 W) ş de ă ţ ă
ţ voit la rigurozitatea calculului
tehnic actual în favoarea ă
de lucru ş a ă ţ mai largi ..:....
dar nu Într-o ă ă care ă influenteze
apreciabil în mod negativ ţ re-
zultatelor dorite.
A. Calcularea puterilor
Calculul transformatorului se ş
întotdeauna de la circuitul secundar cu-
noscîndtI-se în prealabil (ca date
ţ ale problemei) tensiunea U 2 ş cu-
rentul maxim 1
2
pe care trebuie ă le
debiteze ă ş secundarului.
a) Puterea ă ă de cir-
cuitul secundar, P 2' se ă ă
formula: P
2
=U
2
'1
2
(1), unde se ex-
ă B 2 în ţ (V), 1
2
- în am-
fiz. A. Ă
peri (A) ş ă P
2
- în ţ (W)
ă transformatorul este conceput cu
mai multe ă ş ă secundare, care vor
trebui ă debiteze simultan tensiunile
... Ui, asigurînd respectiv ţ
maximi '" Ii, puterea ă a
cuitului secundar se va calcula prin insu-
marea tuturor puterilor ţ ale aces-
tor ă ş ă conform ţ
P 2 .•• + Pi = U . n +
+ . + ... + Ui . Ii, (2)
ă ă ş ă secundare sînt des-
tinate ă ţ intermitent (cîte
una ă ă necesitate), se va con-
sidera drept putere ă a secunda-
rului cea mai mare dintre puterile Pi,
... Pi (se ă în acest fel o eco-
nomie ă în dimensionarea
transformatorului).
b) Puterea ă ă de cir-
cuitul primar, P l' se ă din pu-
terea ă ă de circuitul se-
cundar, (P 2), prin ă ţ acesteia la
randamentul de transformare, 11(%):
P (3) P 1,P2 -W
1 n 1] Yn
Randamentul ă de putere
(11) depinde de calitatea materialului din
care este ţ miezul transforma-
.. Pentru miezul de tole ş
fier-sdIClll, valoarea randamentului este
de cca 80%, ş ă vom calcula puterea
P 1 ă formula:
P2
P t = 0,80= 1,25· P
2
(4) (P
I
, P
2
- W)
(în cazul unor matenale .de calitate mai
ă se va considera un randament
de 75 ă la 70%.)
B. Calcularea sectiunii miezului
de tole
Aria sectiunii transversale a miezului
transformatorului ă S) depinde de
ă puterii ce ă a fi transfe-
ă în sensul evident al ş ariei
cu ş puterii transferate.
în cazul tolelor confectionate din fier-
siliciu, aria ţ tran'sversale a mie-
zului care poate transfera, ă ă ă
ă o putere P 1 se ă
ă formula ă
CONTINUARE IN
f.
C. ffUDGANT
Generatorul pe care vi-l ă în
materialul de ţ ă are toate avantajele
aparatelor tranzistorizate: volum redus,
greutate ă consum mic etc.
X 0,01 semnalul are amplitudinea cu-
ă între 0-5 mV.
ă cum se poate vedea in fig. 1,
aparatul ţ 7 tranzistoare, dintre
care T
1
, T
3
, T
s
ş T
6
sînt npn cu ·ger-
maJ)iu, de tip EFT 373, AC 181, AC 185,
Mn 37, iar T 4 ş T 7 sînt de tipul EFT 323,
AC 180, AC 184, Mn 41 (deci pnp cu
germaniu).
în emitorul primului tranzistor a fost
ă ţ R9 de 15 kQ, în
vederea ţ unei ţ de in-
trare mari. ă ţ ă de intrare
mare reduce ţ de putere ş ampli-
ficare la diverse ţ ceea ce per-
mite ţ unui semnal la ş cu
amplitudini constante. Acest prim etaj
are baza ă din emitorul tran-
zistorului T 5'
Tranzistorul etajului ă T 2, are
baza ă fix cu o ţ ă (R1O)
de 47 kQ, care creeaz? o ă
ţ ă ă circuitului.
Al treilea etaj (T 3) are colectorul cu-
plat direct în emitorul lui T 4, ţ
astfel cuplajul direct, galvanic, cu etajul
ă T 5 --- etaj de ş din care
face parte ş un atenuator constituit din
comutatorul K
4
. în ţ ă prin
X 1, amplitudinea semnalului disponibil
este ă intre 0-0,5 V, iar în ţ
ă ă mai detaliat circuitul
de ă folosindu-ne de fig. 2, vom ve-
dea ă este vorba de o punte T ă
intr-un circuit amplificator cu ă tran-
listoare T 1 ş T 3' fiind urmat de ă
bucle de ţ prima ă iar a
doua ă
1
V,. PETRESCU
ă
util pentru ş
ă cu verificarea
ţ ă acest
osciJaior de
ţ de televiziune,
ă de semnal on;:ptungu:ml,u
ţ care dau imaginile ă
bare orizontale ş verticale.
Schema-bloc a gencratorului este ă în L Se
ş ă pentru a avea bare orizontale este de un
semnal dreptunghiular cu o ţ ă multiplu de
frecventa cadrelor:
f
1
= n
1
f
k
unde: f
k
frecventa cadrelor
nI nr. de bare
Cum f
k
= 50 Hz, am prokctat aparatul pentru a
ţ un ă de 10 bare (5 albe ş 5 negre), deci
alI!. luat o ţ ă pentru CBA
l
de 500 Hz.
Intrucît, uneori, este nevoie pentru depanare ş de
sunet, ş cum sunetul se transmite prin modulare de
ţ ă în cazul nostru ă ţ de frec-
ţ ă se face ă ţ parametrilor tranzis-
toarelor în timpul ţ ă Se ş de asemenea, ă
pentru a avea bare verticale trebuie ă o ţ ă
a semnalului dreptunghiular multiplu de ţ li-
niilor:
18
Aceasta din ă care este ă
ţ pe cînd ţ nega-
ă le împiedice ă le anuleze).
ţ ă este ă filtrul T
intercalat în ă ă de reactie.
ţ efectului de compensare al
ţ negative este ă de o
ţ ă ă de filtru.
se ţ ă prin in-
termediul a ă comutatoare, Kl ş K
2

comuta prin K
1
4 frec-
ţ de . 10 Hz, 20 Hz, 40 Hz, 80 Hz ;
ceea ce este foarte interesant este
ţ ă ă lor.
ă se ă butoanele K1a ş
ţ o ţ ă ă cu
=30 Hz.
K
2
A ş K2B, care sînt
actionate simultan, se ă ca mul-
tiplicator. Astfel, ţ ţ prin
combinarea ă a celor pa- I
tru ţ de ă sînt multiplicate I
prin 1, 10, 100 ş 1 000. I
D
1
constituie circuitul de control auto-
mat al amplitudinii.
LIsta de materiale
R
I
; R
2
= 110 kQ
R3; R4 =55 kQ
R
5
; R6 =27,5 kQ
R
7
; Rs = 13,75 kQ
R
9
=15kQ
Rlo ; Rt ;;; R20 ;
=47 k0.
k
ll
; R
14
=2,2 kQ
R13;R18;R19=
=4700
RIS; R17 =4,7 kQ
R
16
=1 kQ
R
21
= 1,5 kU
R
22
= 1,8 Hl
p 1 = 500 n (linear,
bobinat)
CI; C4 =50nF
e2 =0,5
C
3
;C
6
nF
Cs ; C
s
=500 pF
C9 = 10 p,F/6 V
Cl1 ; C10 =220 pF
C12 =25 p,F/6 V
C7 =50pF
..-----.....0+ 81
Teoretic .se vor ţ ţ de :
110 kHz, valoare mai mult deCÎt sufi- I
ă pentru ă ă ş ă în ---
ă ţ ă 81
Tranzistoarele T 6 ş T 7, ă cu
{CONTINUARE ÎN PAG.
Sînt dese situatiile În care foto-
amatorul nu are' la ă un
trepied, iar din considerente de
iluminare, trebuie ă ă
un timp de expunere mai lung, timp
ce impune o ă imobilizare a
aparatului. În rîndurile de ă este
descris un suport ce poate ş
unor obiecte stabile. Destul de
simplu constructiv, suportul poate
fi o ă ă pentru atelierul
unei ş În care ţ ă un
cerc cine-foto.
ţ ă permite a se
lucra cu orice aparat fotografic
dintr-o ţ ă Structura su-
portului este cea din fig. 1. Cadrul
(1) poate fi prins de un obiect imo-
bil cu ş (11). Piesa ă
(3) se ă in ţ ă cu
butonul (12). Pe ea se ă ghidajul
(5) pe care culisa (6) se ş ă in
ţ ă Aparatul de foto-
grafiat se prinde pe culisa (6) cu
ş ă (7). De obicei, acest
ş ă aparatul ca ele-
ment de prindere a ă ă
de piele sau ă ă Majori,
tatea aparatelor totografice au pre-
ă filetul de prindere Într-o ă
de pentru a permite o ş
mai ă ă ă
totoaloar'ate la care acest filet este
ă de extremitate.
ă suportul se
6
L. CHUlAS
,
ă cu un reazem in
ă (15), desenat punctat, cositorit1
ă sau sudat de reperele (6) ş
(3), ca În fig. 1. Forma ş dimensiu-
nile acestui reazem, precum ş
cotele x, y de ţ sînt in
ţ de aparatUl de fotografiat,
rezolvarea acestei probleme fiind
desigur ş de ă de ă
constructor. Dimensiunile diferite-
lor repere ale suportului sînt date
În desenele de ţ
Reperul (1) se tace dintr-un
dreptunghiular. 1n ă se poate
utiliza un profil ă sau rotund,
Dimensiunile profilului intervin În
cotarea altor repere. Materialul re-
comandat este duralul. În ă se
poate folosi ţ sau alama,în
care cazuri ă e bine ca piesa ă
fie ă sau ă
Reperul (2) se face din ţ ş se
ă cu nichel sau crom. Re-
perere (3) ş (5) sînt din ă de
ţ sau ă ă fixarea repe-
rului (5) prin cositori re (se poate
ă sau suda) pe reperul (3). an-
samblul astfel realizat se cromea-
ă sau se ă (6)
se face În functie de dimensiunile
ş 'al aparatului
conform desenului. Materialul
te fi ă de sau ă
se ă sau
x Y
I
I
-------.--1
i --------,
\
\
.\ 8
\
j"" 15 ...........

__ 35 ,_ 35 _ 3 GAURI

k2='/...7 X "
20
1. Fotografiat În alb-negru, balconul acesta ş pierde
mult din ă ă ă ne ă ă culorile vii ale
scaunelor, ale banchetei, ale umbrelei de soare... ş
florile!
2. ş balcon, cu o ă de lemn pe
izbutesc 8-0 transforme Într-o
ă ă dealtfel, ă
ş ţ unui astfel de n-1r,!"\iI'Iar
ă ara-
atunci
cînd fiecare
ş ondu-
ă ar avea
o ă culoa-
re: ş ver-
de, violet, al-
bastru ...
4. O ă o ă
ă ş o ă toate
din lemn de brad; în schi-
ţ se ă ş dimensiu-
nile orientative, În cazul
unui balcon tip logg;e,
cu o deschidere de circa
2 m ş o ă ţ de 1,2-
1,4 m.
5. Un lampadar de bal-
con sau ă ă
nu-' sperie ploai
În culori vii, Înc
ţ ă se
o ă ae mare
6. ş tot pentru un astiel de cadru recreativ,
un original tip de ă o ă cu picior ş un
ş (un umbrar) ... toate ş de construit.
ţ
in ţ ţ moderne..:- ş al ă ţ ă tot mai
mult, pe ă a noilor ansambluri locative -
crearea unor ţ recreative, a unor ţ me-
nite ă ne ofere, simultan, aer, ă soare ş
o ă de ţ ă pare ă preocupe tot mai mult
pe arhitecti. ş in centrul ţ se ă ş
numitele ţ verzi» pe care «geometria» arhitec-
ă din diverse considerente (nu numai edilitare),
le ă copiilor, ă florilor ş - de ce
nu? - ochiului nostru Însetat de intindere, de ori-
zont larg, de ţ Dar mai ă data aceasta,
chiar in limitele cadrului locativ, ale apartamentului
propriu-zis - un ţ cu ţ preponderent
ă deschis spre exterior, spre ă spre
ă si aer: balconul. Stim ă ă ă ÎI
ă real Într-o ă ă Sau,
ă din ă ş ă de ă il
ă drept «magazie ă loc pentru ...
«Întins ş uscat rufe», ţ viran cu ţ pe
cit de incerte pe atit de inestetice, afectind deseori
Ing. D. DORIAN
chiar ă ţ ş intregului bloc'?
Pe cele mai multe balcoane, ş nu lipsesc
ă ţ cu flori: un început, deci, ă in timpul
verii, noi scoatem pe balcon o ă ţ ă cu citeva ta-
burete. Unii dintre noi, mai gospodari, au instalat
pe balcon ş o ă de ă ă ... Dar un
balcon poate ă ne ofere, cu ţ ă fantezie, infinit
mai multe ţ De aici, dealtfel, ş sensul
sugestii lor fotografice pe care vi le oferim: de la
cele care ă vopsirea ţ interiori ai bal-
conului în culori vii, ă la cele care ă un
mobilier special, un mobilier pe care - ţ
ă o ă - ni-I putem ţ cu
ţ ă pricepere, noi ş ă mai ă ă ă
ş atuul unor surse de lumini, ă adaptate
(pentru ă ţ interioare, balcoane), citeva
lampadare - ghirlande, o draperie, un hamac sau
un semicort special pentru un moment de ă ă
ţ ă nu stea oare toate acestea În puterile
noastre?
21
IDNEKIE
OIVE mEnI
Zgomotul strident al soneriei ceasului sau chiar
al soneriei de la intrare poate fi inlocuit cu un semnal
cu tonalitate ă ă
Generatorul de semnal este construit cu trei
tranzistoare de tip Be 108 ş alimentat de la o baterie
de ă cu 4,5 V.
Schema ă este deosebit de ă ş În-
treg montajul incape Într-o cutie de chibrituri. ă
montajul se ş ă la un ceas, ă K
este comandat ·de butonul de intoarcere al resortu-
lui soneriei. Astfel, ceasul poate fi În ă ă
ă cu noua sonerie ă prin ă fire.
Schimbarea ă ţ se poate face Înlocuind re-
zistenta R cu una mai mare sau mai ă - ă
ţ ă În emitorul tranzistorului T 3 se ă
o ă ă D.
Pîlpîirea ă ă unui foc deschis, ă pe
cîmp sau Într-o ă ă efectul unei atmosfere
ă ş ş Folosind schema din
ă se poate imita (cu mijloace electronice)
pîlpiirea ă ă chiar În interiorul aparta-
mentului nostru.
Analizind schema, se poate vedea ă tuburile
cu piesele aferente sînt intr-un montaj de osei-
lator de relaxare. Oseilatorul cu tubul Ne1 În
fiecare ă pune În ţ tiristo-
rul. Unghiul de intîrziere este modulat cu osei-
/{ llatoru, format din tubul Ne2. Se mai poate îmbu-
ă ă ţ montajul cu ă un etaj oscilator, În
vederea ă oscilatorului tubului Ne2.
+4,5V

U[[!SOrIU

eH[UrSII
1. FlOREA
,::\ P,ll "l, ui prezentat mai jos a fost realizat în scopul
ă unui tub fluorescent de 20 W, fiind utiliza-
bil pentru iluminarea corturilor în cazul ţ ă pe
o ă mai ă De asemenea, montajul
poate fi utilizat de fotoamatori pentru alimentarea
blitzului.
ă cum reiese din schema de ă
ă montajul este f0;lrte un
converti zor din :ranzistorul (de EFT 239,
EFT de vibrator, transformatorul Tr, re-
zistenta si condensatorul de Trans-
formatorul Tr se ' tole cu
sectiunea miezului de 5 se ă
N 1 '= 2 x 35 spire din ă cu = 0,8 mm, iar
+
în secundar N 2 = 1 600 spire ('li diametrul 0=0,18 mm.
Montajul se alimentem:'" de la un acumulator de
ă cu tensiunea de 6 V.
ă este corect executat, C0nvertizorul va functiona
de la prima Încercare. în încheiere o ţ
ă aparatul nu trebuie ă ă «în goli
,
.
deoarece se poate scurtcircuita ă ş ă
22
220 V
rv
F407
Cuvinte ş
G.TUlEA
ORIZONTAL '1) ă ţ de ă ă În sistemul M KSA
- Fizician german, a elaborat teoria ă imagini-
lor În microscop; 2) Astronom fizician francez, a
explicat sdnteierea stelelor ţ luminii
(1786-1853) - Fizician
ţ particulei neutrino
propagare a - Inventator a construit
ş experimentat submarinul «Nautilus» (Robert); 4)
Celebru fizician ş inventator italian, a ţ primul
brevet pentru sistemul de ţ ă ă fir, pe
baza undelor electromagnetice - ţ Stela; 5)
Mic port ă În Somalia - ă ă În Guineea
- Comandant ă totalita-
ă servind ca ă
chimist suedez, a inventat dina-
Hectolitru În de Jos - Prima
Soare! multime de oameni
pila ă ţ prin
dezintegrarea atomilor - francez, a studiat
experimental trecerii curentului electric
prin conductoare; minte - Fizician indian,
a descoperit combinate.
VE.RTICAL: 1) Semafor pe malul ă - Vestit fiziolog
italian, unul dintre întemeietorii ă ca ă
(1737-1798); 2) Metal bun ă de
- Fizician francez, autor al legii (ce-i ă numele)
privind intensitatea fluxului de ă 3) Trece la
În acest caz, pîlpîirile vor fi absolut ă
ş Aefectul mult mai ţ
In raport de puterea tiristorului utilizat se
pot comanda un ă de becuri corelate la
puterea ă ă Becurile folosite
sînt ş (de iluminat).
Montajul se poate utiliza ş in scopul ţ
altor efecte, proiectînd lumina becurilor (even-
tual, colorate diferit) pe tavanul sau ţ
unei ă
ţ aceste lucru ri pot fi montate
Într-un ă sub cîteva lemne, la care ţ
de foc va fi ă Acest ă se poate exe-
cuta din foi de carton lipite, care, În exterior,
pot fi vopsite sau desenate ă gust), ă
rindu-se aspectul ă din ă ă ă tera-
ă sau ă De ţ ţ ă
se va face cu cablu bine izoiat.-'
1
2
J
4
5
6
47n
2 3 4 5 6
....
I-I-t-'--:-fl-I--f-':"'::"
ă ţ ă de ţ ă - ă ă 4)
E tare priceput - In ă - Pile ă ă cap! 5) Zamfi-
rescu Otilia - Polul negativ al pilelor electrice - in
Creta! 6) Fizician sovietic, cu ă în electrodina-
mica ă - ş În Italia; 7) ă dintre
Roma ş - ă ş În S.U.A.; 8) Om de stat
turc - U.R.S.S.; Teren de ţ ă la rugbi
- Costescu Mariana - E as materie; 10) Fizician
francez, autor al unor importante ă privind teoria
ş electrice sincrone; 11) !lustru fizician german,
cel care a explicat ş ţ efectul fotoelectric-
ă Nina.
Cuvinte rare: GAN, AKI. VAT, BOVA, ORR,
AALI, ALOL, BUT,
ACTUALITATEA
COSMONAUTICA
II În decursul lunii aprilIe a.c. se ter-
ă probele ă destocare) ale rache-
tei ă «Saturn»-13, destinate mi-
siunii «Soiuz»-«Apollo». Etajul superior
a fost destocat ş verificat în trimestrul
IV 1974 la Centrul ţ «Kennedy»
În VEB ă de asamblare a rachete-
lor). În ianuarie a.c. au fost încheiate pro-
bele primului reactor ş asamblarea celor
ă etaje. De remarcat ă ă ă
a fost ă în 1967 ş ă ă
în aprilie 1974 la Centrul ţ «G. Mars-
hali».
II În anul acesta încep o serie de probe
din programul de simulare a zborului
laboratorului cosmic european «Spacelab»,
În acest scop, ă ce a revellit de la Cen-
trul ţ Ames, unde a avut sarcini în
cadrul programului de ă meteoro-
logice deasupra Oceanului Atlantic, aero-
nava de ă Convair 990 «Galileo II»
a Început ă fie ă ă pentru zborurile
de simulare ale experimentului amintit.
În faza ă este ă ă cabina prin-
ă ca ă ă interiorul ţ
orbita le.

illill1P®w
DI". ing. fl. Ă Ă
II N.A.S.A. a ţ 39 de specia-
ş ă li s-a ţ sarcina de a
concepe ş ă experimentele ş ţ
fice care vor intra în programul de acti-
vitate al celor ă sonde automate spa-
tiale «Pioneer» ce vor fi lansate spre
Venus În 1978.
II1II Ca rezultat al ă de
ansamblu cu satelitul ATS-6 (satelit pen-
tru ţ tehnologice), s-a demonstrat
ă aparatura de pe acest robot spatial
este ă ă asigure telecomunicati;
ş de fidelitate ă în banda
" ,5-+--1,7 GHz. Datele ş mesajele trans-
mise de la New York de ş Cen-
trului maritim de ă (Kings Point)
au fost ţ via-satelitul A TS-6,
de o ă ă în drum spre portul
Le Havre. In fotografie, o imagine a ulti-
melor ă ale satelitului A TS-6 înain-
tea ă De mentionat ă acestui sa-
telit i-au fost încredintate numeroase sar-
ei ni de transmis ii, programe educationale
medical-sanitare etc. .,
În cele ce ă prezentat
un dulap practic ş util, care, cu mi-
nimum de cheltuieli, ă uscarea
ă a rufelor.
Dulapul este ţ din sCÎn-
ă de brad de 1 cm grosime (sau
din carton meiaminat), avind dimen-
siunile1150x750x600 mm. La partea
ă are un capac din ş
material, care permite introducerea
sau scoaterea rufelor din dulap.
În interior, la partea ă sînt
montate ş ă ţ bare din lemn
pe care se întind rufele (pot fi montate
de bare.; .....
TV
ă aceasta se ă
verticale, ca pentru ş ţ a
ă aceste bare de calitatea ă Pentru
(j10
dulap
penlru
ş simple sfori din in sau ă
La partea ă a dulapului se
ă În capac un canal la care este
ş ă o ă din ă ă prin
care se face alimentarea cu aer cald.
La partea ă in capac este
practicat un orificiu cu diametrul de
80 mm, care ş la evacuarea
aerului din dulap.
Aerul cald poate fi furnizat de ă
un aspirator RECORD ţ în
ţ Prin ă ă o can-
titate de 3-4 kg de rufe scoase din
ă ş de ă se ă
În 10-15 minute. In lipsa unui aspira-
tor, cu bune rezultate se poate folosi
ş un aparat de uscat ă tip fon.
A. ANDRONIC
Or. BAlOCSH lUDOVIC - Y02ND
ă ă ţ echipamentului pentru radioamato-
rii ce ă În banda de 2 m fiihd interesante, vor
fi publicate intr-un ă viitor al revistei noastre.
Fiind un constructor pasionat ş un valoros radio-
amator, ş ă spre publicare ş alte montaje rea-
lizate de dv.
IOSIF V. -Cluj-Napoca
Este mai dificil de prezentat toate echivalentele
pieselor componente dintr-un montaj; ş vom
ţ cont de sugestia dv.
ST ANCIU Gh. - ş
Bobina La are 300 de spire, iar l4 are 75 de spire
cu ă 0,1 mm, bobinate pe o ă cu diame-
trul de 6 mm, avînd miez feromagnetic.
Ol TEANU DAN - ş
Montarea releu lui ş ă timpul de comutarei
dar prin complicarea ţ ţ in ţ
nare scade.
Ă Ş ANTON - Sinaia
Revista «Tehnium» se ă tuturor construc-
torilor amatori - ă sau ţ - ş ca
atare, temati.ca sa este cît se poate de ă ă
dv., ă mai mult electronica, ţ numai-
articole din acest domeniu, În schimb, ţ amatori
ă ţ mecanice, auto, foto etc.
Despre tuburile electronice ţ ş ă
turile la soclu) a fost publicat un amplu articol În
anul 1972. \Nu putem publica imediat un articol cu
asemenea ţ ş spre ş acestui an,
vom reveni. Rubrica ţ in ă
1)
131111
AflI
ă ă ă ă ă multe ă ţ in rest,
10 limita ţ disponibil."
Ing. TIBOR SZOKE - Oradea
ă ţ pentru interesantele sugesbi ş
ş ă ă ne ţ o parte din ă reaUzate.
Ş Ă - Sibiu
Am ţ sugestiile dv.
Ă 1. Ş - Podu noaiei
ţ ă nu este construit pe cablaj imprimat,
ţ Între piese depinzind de gabaritul pieselor
componente.
Ş este din ă de fier sau aluminiu, iar so-
cluriÎe din materiale ceramice.
GANEA MARIAN - Sinaia
ă ă a ă putea transmite schema de principiu,
ă ă ă ţ oscilaforul de UUS.
Ori ţ in paralel pe ă un condensator
trimer, ori mai ă ţ o ă bobinei.
Student UNGUREANU PASCAL - ş
EFT 212 poate fi inlocuit cu EFT 213. Montat pe
un radiator, puterea ă este în jurul a 50 W
Dioda 0-226 o ţ folosi la 220 V ş 300 m4
lUNGOCI CORNELIU - ă ă ţ
rn locul tranzistoarelor ţ ţ monta
AF 139 sau (prin tatonare) EFT 317.
Ă MIRCEA - Turda
Blocul UUS al receptorului respectiv nu poate fi'
'modificat pentru banda de 10 m. ă ă
(28-30 MHz) poate fi ţ ă cu montaje clasire
pentru unde scurte.
t/i,1IZ
Jfll

211113 ...... -....J
,Olt. 1_
OPREA VASILE
Fenomenul ă ă care a ă la televizorul
VS43-614 se ă prin modificarea dimensiunilor
imaginii, precum ş prin ţ de instabilitate a
ă pe ă '
înlocuirea tubului vechi PL84 din etajul final baleiaj
cadre cu unul noua remediat ţ acest defect, în
sensul ă dimensiunile imaginii au mai crescut, dar acele
ă tot mai apar.
Defectul propriu-zis nu· trebuie. ă în separatorul
de impulsuri sau în etajul oscilator cadre, ci tot în etajul
final al acestui comportament
ă înlocuirea tubului electronic, se vor înlocui ş
condensatoarele de din cat ă ş în special
cel din grila-ecran: ă cu înlocuirea condensatorului
electrolitic din grila-ecran .se'"va verifica ş ţ de
alimentare a acestui electrod. Valoarea ă a
ţ este 8,2 kO,
PLI4
T.,.,l,.
U8112
fllltil
Din clasa radioreceptoa-
relor portabile, a ă
ă a fost ă de unii
cititori, face parte ş radio-
receptorul ă
ţ T -46-T.
De remarcat ă acest a-
parat poate ţ ga-
ma undelor medii ş scurte.
Ca o particularitate a sche-
mei electrice, este folosirea
unui etaj suplimentar pen-
tru oscilatorul local (tran-
zistorul T 1) cu eficacitate
ţ ă în special în
domeniul undelor scurte.
în ă de oscilator, ş
etajul convertor ş
tipul de tranzistor 2 SA 103,
care În practica ă
poate fi înlocuit cu EFT 317.
Radioreceptorul mai con·
ţ ă etaje amplifica-
toare de ţ ă interme-
ă (T
3
ş T
4
) În care pot
fi montate tranzistoare de
tip EFT 317 sau EFT 319.
Amplificatorul de audio-
ţ ă ă trei e-
taje, dintre care T 5 este
preamplificator de tensiu-
ne, T 6 este etaj de defazare
cu transformator, iar T 7 ş
T 8 ă etajul final de
putere în clasa B. Pentru
ă ă ţ ă ţ e-
lectrice se ă ş o
ă de ţ ă
din secundarul transforma-
torulw de ş (prin CH
ş !t
l
,,), care' se ă pc
bam.$tajuhli defazor.
Consumul de curent fiind
de 8 mA în gol ş 75 mA
la Bliv:ei maxim, alimenta-
rea se face cu 6 V din:
baterii sau de la o ă
ă

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->