PUBLICATIE LUNARA

DE C.C. AL U.T.C.
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI
li '
CIRCUITELE LOGICE
$1 APLICATIILE LOR
PAGINA 4
RECEPTOR UUS
PAGINA 6
PREAMPllFICATOR
MI .. fI PAGINA 8
AMPLIFICATOR
25 W
PAGINA S
GENERATOARE
IL_ ..............
CIRCUITE
ELECTRONICE
AEROMODEL
CAPTIV
"MOBRA" .. 50
PAGINA 10
F=lAGINA 11
PAGINA 12
PAGINA 14
DECLANSAREA
tiE LA DISTANT
PAGINA 16
SELECTOR
DE FRECVENTE
PAGINA 18
MAGAZIN T
F=lAGINA 22
RADIOSERVICE
PAGINA 24
ADRESA REDACTIEI:
PIATA SCNTEII
NI. 1, OF. P.T.T.R. 33
SECTORUL 1, TELEfON
11.60.10. ini. 1102-1734
in recent la Grupul
de petrol Cimpina, ce cuprinde produsele
realizate de elevii am de un
bogat material documentar numeroase ce
au fost finalizate n cadrul contractelor incheiate cu
intreprinderi din Poiana-Cimpina, Neptun,
23 August a:ltele. De fapt, planul de
de 730 000 lei a fost cu mult ajungnd la o
valoare de peste 1 milion de lei. Dintre exe-
cutate amintim: masa de lucru (poli util) ,
pentru cabluri >tIe tensiune,
pentru reductoare, pentru tractoare S 1300,
pentru cabine de tractor ..a., n expo-
ca a
la care au fost realizate.
care nu se pot contrada de la beneficiari,
a fost conceput un plan complex cu de auto-
dotare, menit completeze programul de
al e.levilor. Dintre aceste vom aminti trusele
de scule, diverse machete materiale didactice,
dispozitive scule necesare procesului de pro-
Trebuie sublinialde asemenea,faptul pen-
tru toate aceste documentatia este
tot de elevi, in cadrul orelor de desen, cu
care priiej au adus o serie de perfec-
SDV-urilor realizate. Tinind seama de sar-
cinile complexe ce stau in faia viitorilor muncitori
in actualul cincinal, Cnd se vor incadra la
locurile de in economice, n
s-au ntreprins o serie de menite
OFE51 l
S[OAlli
A mUnll1
EDU[ATIEI
ION MARINESCU
procesul de in
luna ianuarie a acestui an au fost date in o
de mecanice" de
s-a amenajat un laborator tehnologic pentru foraj
extractiv.
A.ceste noi li se vor in acest
an altele, vor contribui, desigur, la ridicarea con-
a nivelului de la per-
dotarea cu utilaje moderne, de
un inalt nivel tehnic, capabiile
impuse din tara
Pornind de la aceste rezultate, incontestabil de
mare pentru elevii cadrele
didactice, am dorit facem cunoscut citito-
rilor modul cum elevii grupului din
Cimpina snt pentru viitoarele
meserii, pentru Din
purtate cu cadre didactice, cu instructori,
elevi ai am desprins, ca principal aspect,
ce sint acordate practice.
in laboratoarele in atelie-
de ntreprinderi
maximum de randament, pentru
nea inginer Anatole
aici se deprinderi le meseriei, se con-

de curs.
in atelierul dotat cu utilaje
la nivelul celor din economice,
profesionale in' prin
noile produse ce le
orele de
Astfel, viitorii electricieni mecanici vor executa
anul acesta, sub conducerea maistru lui instructor
Olteanu, produse noi: comutator
unl'!!-n''''t ... ,.. CV 7 blocabile cu cutie,
tripolar 60 A-SOD V dipolar 25 A. lor a
termenele de contract vor fi, cum
elevii, respectate intocmai. Contractarea
acestor produse s-a avndu-se n vedere
,.. .. n a necesare insu-
temeinice a meseriei, parcurgerea
a tehnolog,iei de in de
programa Pentru celelalte teme, pentru
Au devenit traditionale ntlnirile orga-
de Grupul_ profesional si
de pe Intreprinderea 1 Mall:'-
intre actualii elevi ai
muncitori. tpl,n,;r,,"n,
sau maistri la bmecunoscuta ntrepnn.,
dere Se astfel
ntre produqie, ntre
de aZI viitorll con
siructori de utilaj petro!.ier ce au purtat
multe ale lumii, cu insia
de foraj
de a fi fost elevi ai aceste
traditie. Maistri Ion Radu s
ce au' asigurat
ai uzine.i
la .montajul ce
marca UPETROM n Aigeria,
India, au absolvit aici
scoala liceul de
fratii Ion, Vasile Maria Moise,
2
la locurile lor de s-au
format ca oameni de n
pe care o numesc cu

Numai n anul trecut au pe
poarta ntreprinderii 600 de absolventi.
in meseriile de strungar frezor. raboto'r.
cazangiu, n prima
zi de efortului general de a ridica
marca uzinei tot mai sus, n ierarhia
a constructoriior de utilaj pe-
trolier.
- n mare succesele uzinei
au fost snt posibile bunei
pe care o elevilor _. ne
spunea Zamfir
director adjunct Grupului
Aceasta pentru pe o parte,aproape
90 la din absolve mii scolii snt
!Il pe de parte,
fOI mele si metodele de
de n atelierul mecanice de la Grupul
al intreprinderii 1
instruire ale elevilor snt con
cepute rea.lizate la cotele cele mai
exigente ale profesional
tehnic.' Actualul grup dat n
n cu cinci ani. dispune
de toate proce-
sului de n conditi1 foarte
bune. n de laboratoare.
cabinete ateliere - o
n - organi-
zate pe ate-
lier de de se
peste :2 500 de elevi.
Un accent deosebit se pune, cum
ne spunea Nicolae Cazan ciucI secre-
tarul comitetului U.T.C . pe
din - cadrul atelie-
relor atelierelor din
unde se si se
a' elevilor i for-
multilateral pentru activitatea
Planul de al ate-
lierelor ce cuprinde con-
tractate de cu diferite intreprin-
deri,. prmtre care ntreprinderea K! Mai-
Steaua se
la o valoare de peste 2,5 milioane
de &ei. Frnele electromagnetice f/J 200,
trusele de chei de la de forai
::omt numai dintr-o de
ce se aici.
acestor numeroasele
premii (anul trecut la
concursurile pe meserii, pe
de elevi d'e la 1 Mai.
contura mai bine nivel tehnic
profesional la care snt
elevii Acestor cifre date ar
trebui numele elevilor
care prin munca lor snt
model de comportare. Dar lor
este mare, am spune aproape
Ne oprim asupra unui nume pe
care, l-am auzit cu elevii,
in cadrul emisiunii radio Antena scolii.
eleva lidia Marin, anul 1, strungari,
care. unei a repor-
teruiui emisiunii. ce pentru
tine munca ?, spunea: Reprezmta tot
ce este ea pentru oamenii din socie-
tatea
Cele trei zile pe
de snt
viitorul aici am cunoscut strungul
pentru
Este datoria cea ma;
de de pe care o iubesc,
oe partlo. care ne-a creat
de care ne Acesta
este de fapt elevilor de la
Grupul al ntreprinderii 1 Ma-
Ploiesti.
IIlll IIII
Praf. M. ALEXANDRU
special si cercuri-
lor aplicative dar ea
poate oferi sa1jsf;acl;n si constructorilor
amatori care se de'cide o experi-
menteze.
PRINCIPIUL DE
Descrierea care corespunde
cazului cind se foloseste ca instrument
indicator un de 10 pA.
n fig. 1 este prezentat circuitul pentru
curentului reziduali I
CBO
'
RS reduce sensibilitatea instru-
mentului de la 100 la 10 mA; el pro-
P;IDtru cazul acci-
dental al rezul-
de exemplu, prin conectarea
a tensiunii de alimentare n raport cu
tranzistorului testat.
Re:zis1:enl[a RlO (1 kQ) sursa
de pentru cazuri acci-
dentale, limitnd valoarea curentului de-
bitat de ea.
,ce ne-am asigurat tranzisto-
rul de este corect conectat
el nu un scurtcircuit
tor, Rs prin
butonului B normal n-
citind astfel direct pe instrument
v<l:loarea rezidual I
CBO
(n
nncroampen).
instrumentul indicator folosit
aI'e sensibilitatea de 100 pA (cap de
Ri (O), valoa-
rea Rs se cu
0,0101' Ri (O). Practic se poate
recurge la o serie-paralel de
sau mai multe pentru
valorii calculate
l"t.,I-'l1!,.;<:l.U;<t curentului de
se fac conform sche
2. Rg (2 MQ),
.serie cu
tranziist()rului, se
a curentului
moment'ilmcare se face
citirea pe instrument, butonul B va fi
In-
strUIr:lentul va valoarea cu-
rentului n microamperi.
Pentru curentului de co-
lector se circuitul din fig. 3.
R 7. n valoare cu re-
zistenta a instrumentului folosit,
este de n
momentul n care instrumentul este de-
conectat din acest circuit. Ea .are rolul
de a diminaerorile ce ar rezulta prin
scoaterea instrument ului din circuitul
",
POlARiTATE
bazei (erori ce s-ar reflecta n modifica-
rea curentului de cu att mai mult
cu ct Ri este mai mare). Felul cum este
conectat n acest circuit Rs pre-
avantajul de a proteja instrumen-
tul pentru cazul unor acciden-
tale pe butonul B.
Schema de principiu a tran-
zistormetrului este n fig. 4. Sursa
de tensiune este
dar unele Trans-
formatorul se va calcula pentru 220 V
(primar) respectiv 25 V (secundar).
Tensiunea de 25 Veste re-
cu ajutorul unei cu patru
diode (montaj Graetz) apoi
prin condensatorul CI (100 pFj50 V).
Tensiunea (de aproxi-
mativ 35 V) este dispozitivului
de stabilizare Tranzisto-
rul T 2, comandat pe prin interme-
diul cursorului R4. co-
la rndul lui baza tranzistorului
T h care rol de element stabiliza-
tor serie. Acesta mentine tensiunea la
pentru de
10 mA. Domeniul de reglaj al tensiu-
nii in aceste este cuprins aproxi-
mativ ntre 8 V 30 V; reglajul se face
prin manevrarea Roi,.
n mod accidental se pune n
scurtcircuit alimentatorului
practica astfel de acci-
dente snt destul de frecvente), tranzisto-
rul T 2 se nchide, antrennd, n conse-
blocarea lui T h astfel nu se
nimic periculos. Rz
la restabilirea
scurtcircuit ului Valoarea
condensatorului C2 trebuie fie destul
de (circa 20 pFj50 V) pentru a nu
furniza prea mari prin
n cazul unui scurtcircuit.
Tranzistoarele TI T 2 pot fi de
alte tipuri dect cele indicate, ambele
trebuie tensiunea de lucru
colector) dece! 40 V. n plus, TI
va avea o putere de cel
0,6 W.
Tensiunea de alimentator poa-
te fi pe scala instrumentului
prin R
12
; valoarea
acesteia (400 kQ) a fost pentru
un domeniu de tensiuni cuprins ntre O
40 V din mijloc a comutatorului
multiplu S3); instrumentulu
vor fi corectate n acest sens, nu
vrem mai o
de la O la 40.
notate cu RB' RE
vor fi conectate la exterior (prin racor-
darea ta bornele n acest
pe panou),
care dorim tranzistorul de
testat.. Tranzistorul de se racor-
de asemenea Ia exterior, prin
fixarea a terminalelor
sale n sQClul de pe panou.
Deoarece comutarea pnp-npn (cu co-
mutatorul S3) inversarea polari-
tensiunii de alimentare, la masa
nu vom avea n
acelasi aceasta ca toate

tranzistoare etc.) fie

Aspectul exterior al apanltulill
cel n fig. 5.
si soclul tranzistorului de
schema etajului amplifi-
cator cu emitor comun; pentru a sugera
mai bine acest lucru, circuitul
materializat pe carcasa apanl:tului
tr-un desen
carea unor benzi colorate
MODUL DE LUCRU
Utilizarea tranzistormetrului descris
este in mai multe moduri
pentru mai multe scopuri dect
mentionate n introducere. Cel mai sim-
plu > caz il unui
tranzistor de tip cunoscut pentru o anu-
tensiune de alimentare un anumit
curent de n acest scop se
mai nti tensiunea de lucru la valoarea
(din pe instru-
in orice caz tensimm
maxime admise de baz-co-
lector a tranzistorului verificat. Pentru
curentului rezidual de colec-
tor se introduce tranzistorul n sodu. se
trece comutatorul S2 n
se bornele f"" l"''''",<>,rp.
Se trece apoi comutatorul S.> in po-
tipului de {ran-
in (pnp, npn) se
butonul B. Curentul I
CBO
se
astfel direct pe scala instrumentului in
(CONTINUARE N PAG.7J
1 ITIERE
..
IOELECTRONICll
:'\(t' i;\
upirutlile Iar
Student ANDRIAN NICOLAE
cum am n articolele trecute, cu
circuite NAND sau circuite NICI (SAU-NU)
se poate sintetiza orice Notnd negarea sumei
cu T (O = T) negarea produsului cu T
inversat (ii = .L1se va n continuare cum putem
realiza circuitele prezentate acum SAU, NU)
cu NAND-uri NICI-uri.
l. Circuite logice realizate cu circuite N AN D
l.a Circuitul logic SA U. Lund variabile
aplicnd principiul dublei ele-
mentare de calcut
F=AUB=AUB=AnB=A.LB=(An 1).1 (Bn 1)=
(A.1l) .1 (B.1l)
de semne ".1" de circuite
-NU necesare (n cazul de trei).
realizarea circuitului. Fiecare
cte un circuit NAND cu n
fig. 1 se poate circuitul rezultat. Se
dintre vor trebui la cte una
din permanent, nivelul logic "1/1.
l.b. Circuitul logic fiI. Procednd ca mai sus, putem
scrie:
F=AnB=Alffi=(AnB)n 1 = (A.1B).11
Cu circuite cu cte se rea-
schema din fig. 2.
l.c. Circuitul logic NU
F=A=An 1 =A.1l
Circuitul este dat n tlg. 3.
2. Circuite logice fundamentale cu SAU-NU
2.a. Circuitul logic SAU. Principiul de calcul
numai se
F = A UB = AUB = ATB = (ATB)UO = (ATB)TO
Poarta SAU se deci cu circuite
SAU-NU cu cte (fig. 4).
A
B
A 0---
Bo---
00-------'
F=AB
2.b. Circuitul logic
F=AnB=A7fB=AUB=ATB=(ATO) T(BTO)
2.c. Circuitul logic NU
.F==(AU(j)=ATO
Circuitul rezultat se n fig. 6.
Din cele prezentate acum reiese
celor circuite logice SAU-NU, cu aju-
torul se poate sintetiza orice circuit logic, indife-
rent de complexitatea lui.
Poarta fiI-SAU-NU (AND-OR-INVERT)
cum numele, acest circuit logic reali-
toate cele trei fundamentale. se ia
ca exemplu circuitul care Y = ABUCD,
pe baza acestei expresii se deduc schemele uzuale.
O chiar din Y (fig. 7).
Pe circuit se poate observa realizarea a Y.
este de obicei, pentru realiza-
rea sub
Schema din fig. 8 se deduce o prelucrare prea-
a Aplicnd succesiv teorema lui de
Morgan, principiul dublei din nou teorema
lui de Morgan
y = ABUCD = AH n C.D. = (A.1B)n(CID) =
U (ClD).
Etapele pot fi chiar pe circuitul din fig. 8.
n fig. 9 se modul de realizare a cu NAND
uri:
F = A-BUCD = ABn cI> = {K.LB)n(-ciD) =
= (A.lB).1 (CID) = [(A.1B).1 (CID)] n 1 =
= [(Al.B)l. (C.ID)] 1. 1.
Cu circuite NICI circuitul din fig. 10:
F = ABUCD = ABTCD = AR TCD = T (CUD) =
= (ATB) T(CTD) = [(A UO) T(BUd)] T[(CUO)T(DUO)] =
A
B
C
D
F=ABDCD
F=AB
c
D
= [(ATO) T(BTO)] T[(CTO) T (DTO)].
Deci cu 7 circuite SAU-NU se poate realiza Y.
Sub poarta
schema din fig. 7.
Capsula CDB 450 E SI-SAU-NU
cu 4 (fig. 11) o cu posi-
de extensie, a devine:
Y = ABUCDUX
Prin conectarea a astfel de circuite ntre ele
(borna EI de la un circuit cu boma EI de la
circuit FI de la un circuit cu FI de la se ob-
o cu 8 (fig. 12).
O astfel de capsula CDB453E, de
asemenea cu posibilitatea de extensie. O astfel de
cu una din capsula CDB450E poate
da unui circuit cu 12
A
B
C
D
F::: ABtiC5:::
=l(ATOrr(BToPlCTO)T(DTJ)]
Circuitele integrate bniare au
n ultimii ani o deosebit de
pndire. Necesitnd tehnologie ca
circuitele logice TTL, aceste dispozi-
tive au o arie de
doar de inventivitatea
torilor a utilizatorilor.
n cadrul circuitelor integrate liniare,
de circuitele industriale liniare
(amplificatoare regulatoa-
re de tensiune, comparatoare etc.), un
loc aparte este ocupat de circuitele folo-
site n produsele electronice de .larg
consum (radio, TV, picupuri, magneto-
foane etc.). Gama acestor circuite (denu-
mite consumer circuits) este ntr-o
diversificare.
n tara la I.P.R.S.
se un soriiment bogat
de circuite integrate liniare, din care
n acest articol amplificato-
rul audio integrat TBA-790.
Circuitul, a este n
fig. 1, cuprinde 23 de tranzistoare
10 este realizat pe o
de siliciu n una din cele
variante din fig. 2 3.
n capsula din fig. 2, circuitul (denumit
TBA-790) o putere de
de 1 W, iar n varianta din fig. 3, denumi-
TBA-790-K, poate da o putere de 2 W.
Semnalul prin baza tranzisto-
rului T h ajungnd la amplificatorul di-
T 2-T 3 cu emitorii la co-
lectorul tranzistorului T4 avnd o sar-
de T 7-T 8.
Tranzistoarele T 4, T 5 T 6
un generator de curent care
o de intrare a etajului dife-
rentia! foarte mare.
Tranzistorul T 9 are n emi-
tor o tensiune prin
bazei la o valoare de-
de tranzistoarele T 10 T 12
Rolul acestui grup (T 9, T 10, T 12) este
de a asigura un ct mai stabil
n emitorul lui T 9 necesar bunei
a etajului tran-
zistoarele T 10, T 1 b T 12
+V B EI FI C
14 13 12 11 10
1 2 3 4- 5
A
+ V A EI FI J
14 13 12 11 10
Ing. DAN ENACHE
nerea bazei lui T 3 al bor-
nei de la valori fixe.
Pentru boma de 12 tensiunea
n repaus n semnalului la in-
trare este din tensiunea de ali-
mentare.
Aceasta o per-
fect a etajului de format
din tranzistoarele T16 T22.
Semnalul cules n colectorul lui T 2
amplificat de T 14 este aplicat unui etaj
de putere n contratimp. Tranzistorul
T 13 prefinalele T 15 T 23 care
tranzistoarele finale de putere
T
16
T22
Grupul T 17-T 2 diode1e de
compensare. Bornele 14 8
punctul de alimentare, respectiv de
iar bornele 3 5 folosesc la compensare
(ntre 3 12) respectiv la montarea
unei negative (ntre 5 8).
Caracteristicile cele mai importante
ale circuitului snt a - ten-
siunea de alimentare ntre 6-12 V (am-
bele); b - puterea TBA 790
1 W, TBA-790K 2W;c-TBA-790
pe o de 80 n, iar
TBA-790 K pe 40 Q; d - sensibilitatea
la intrare ntre 1-10 mV, pentru o

VeG
R3152
D X
9 8
Ei
A
B
Fi
6 7
OV
K X
9 8
A
B
fi
putere de de 50 m W; e - curent
de alimentare n absenta semnalului la
intrare cuprins ntre 6-iO mA; f - re-
zistenta de intrare mai mare de 1 MQ
cea 50 MQ); g - dimensiuni
pentru o putere de de 0,5 W
(TBA-790) 1,7 W (TBA-790 K), sub 1%;
h - banda de trecere la 3 dB este aproxi-
mativ 40-20000 Hz. Curentul mediu
absorbit n semnalului este de
cca 160 mA la TBA-790 pentru o putere
de de 1,7 W.
nente pasive (5 condensatoare 3 re-

ntregul montaj se poate realiza pe un
cablaj imprimat cu dimensiunile 5 x 6 cm.
Pentru cititorii dornici
circuitul ntr-o mai
un amplificator "tereo de
2 x 2 W realizat cu asemenea cir-
cuite (fig. 5). Amplificatorul este
zut, n plus de schema din fig. 4,
cu un preamplificator cu posibilita te de
reglaj al de
volum, care are o amplificare totala de
cea 20. (n nu a fost prezentat
dect unul dintre canale, al doilea fiind
identic.)
Schema unui amplificator folosind
acest circuit integrat este deosebit de
(fig. 4), necesitnd n de
difuzor un foarte mic de compo-
7
I
I
. JOAS;.J
IOEM
I
1

I
,
/ /BALANS
VOLUM
cu un tranzistor este un circuit
basculant electromecanic util n
Condensatorul K se de la prin
semireglabilul Rl n momentul atingerii pra-
gului de deschidere a diodei Zener Pl' in acest
moment, baza tranzistorului P2 fiind
pozitiv, se tranzist rul se atrage
releul d, comut1nd contactul comutator pe
2.
Comutarea pe 2 orului 1 des-
condensatorul R
2
pe cir-
cuitul i, R3
din nou co
n lipsa pola anzistorului P
2
acesta
se i ul d cade, comutnd con-
tactul comu n 1 din nou. Aceasta
duce la condensatorului K procesul
se iar.
Cu ajutorul semlreg'abil Rl se
poate regla de
ale releu lui 1.
+
24V
o
Ing. MARCU OVIDIU
1.
Pentru radioamatoril de clasa a
V -a unde ultrascurte)
un receptor pentru banda
de 144-146 MHz, relativ de
realizat, executat cu piese indigene
(cu cristalului de
care va satisface cerintele de trafic.
Principalele aie aparatului
snt: sensibilitatea de ordinul a 1 Il V;
schimbare de (cel
de al doilea oscilator local este sta-
bilizat cu reglaj automat
amplificat al reglaj ma-
nual al indicator cu
instrument al semnalului re-
un amplificator
ncorporat de de
0,4 W; alimentarea se face de la o
de curent continuu de 9 V.
Consumul de curent este de 15 mA
(n de aproximativ 50 mA
;la
Receptorul este realizat pe o
de cablaj imprimat cu dimensiunea
de 80 x 200 mm.
receptorului. Sem-
nalul cules de este trecut
printr-un filtru <<trece rea-
lizat din LI L2
aferente (Cl. C2, C3 C4 ).
T1- BF181-183
Banda de trecere a acestui filtru
este de ordinul a 2,5 MHz cnd
intre exterioare ale
bobmelor LI L2 este de 1 mm.
acestui fapt, cele cir-
cuite nu mai un acord in
cu condensator variabil
Semnalul este aplicat apoi tran-
zistorului TI pentru a fi amplificat.
Amplificatorul este realizat in mon-
taj neutrodmat, fapt care conduce
la unei amplificiri ridi-
cate a exista pericolul de auto-
oscilare. Semnalul amplificat se cu-
lege ]a capetele L3 co-
n circuitul colectorolui tran-
zistorului
Deoarece de calitate al
bobinei L3 este ridicat, a fost nece-
acordarea acestui circuit in
cu ajutorul condensatorului
variabil Cv 1- Extensia de se
cu serie paralel
C
7
eg De pe o
a L3. semnalul este apli-
cat pe baza primului mixer (T 2); pe
emitorul mixerolui este aplicat sem-
nalul oscilatorului local cu
(tranzistorul Tensiu-
nea de alimentare a
H-BF215
VIERIFICATOR PENTRU
CRISTALE. Oscilatoarele cu cristal
au o proprietate deosebit de avanta-
stabilitatea frec-
de pe care
un cristal se de
obicei, pe suportul sau carcasa crista-
h.dui. Uneori amatorul
nu cores-
punde cu realitatea sau este n dubiu
in cristalului, intru-
cit montajul realizat nu
Pentru prevenirea incertitudinilor
sche-
me de verificatoare pentru cristale.
Schema din fig. 1 un
oscilator deosebit de simplu. Frecven-
se cu ajutorul
unui receptor etalonat corect sau prin
este cu ajutorul diodel
Zener de 6 V (PL6V2 sau Z6).
Semnalul de interme-
de 10,7 MHz apare n
circuitul de colector al mixerului
T
2
este trecut printr-un filtru de
format din circuite acor-
date cuplate critic - Ls L6 ;
semnalul de 10,7 MHz se pe
baza celui de-al doilea mixer - T 3.
Tot pe baza tranzistor,
prin intermediul C40, se
semnalul celui. de al doilea
oscilator local cu frecventa sta-
cu (T 8)' . Frecventa
cristalului este de 10,240 MHz. n
cazu] nu avem un asemenea
cristal. se pot folosi alte cristale a
fie n
limitele 9,5--11,5 MHz. n acest caz,
valoarea primei interme-
diare nu va mai fi de 10,7 MHz.
Transformatoarele de in-
folosite (de la receptorul
Mamaia, cod 26006 sau 22227)
permit un acord n limitele
10-;.-11 MHz.
n continuare etaje
amplificatoare ale celei de a doua
frec:;vente intermediare de 460 kHz
T4-BF215
metoda (zero beat) foSosind
un generator de etalonal
un receptor. Se includerea
unui miliampermetru in linia de alimen-
tare de + 12 V.
Schema din fig. 2 este ceva mai
Cristalul este conectat la
un oscilator Clapp. Tranzistorul
intr-un montaj de repetor pe
oscilatorul de aparatele
control (frecventmetru. os-
ciloscop,. receptor). care se
(tranzistoarele T4 Primul din
acestea este comandat pe cu
.. tensiunea de reglaj manual al ampli-
de pe cursorul poten-
tiometrului P h n serie cu rezis-
RlO'
La iesirea ultimului transforma-
tor FI, . semnalul este detectat de
dioda D (orice tip de
cu germaniu).
tectat ftItrat de R1o-Cu. este
cat pe baza amplifieatorului semna-
lului de automat al aHII.DII.U-
RAA
n serie cu rezistenta de COlector
R17 a tranzistorului 'T
6
se conec-
un instrument de sensibilitate
0,4-0,6 mA, de tipul celor folosite
la magnetofoanele portabile, care
va ndeplini rolul de indicator 8.
n lipsa acestuia, borna C>} se va
lega direct ]a Amplificatontl
de semnal RAA ncepe func-
tioneze numai momentul cind
tensiunea w
loarea de 0,8-0,9 V. C'md
tensiune curentul de colec-
tor al lui T 6 va el. ceea ce
va conduce la valom
tensiunii de pe de
la Curentul repetorului pe emi-
tor este de un miliampermetru,
cam starea cristBlului,
respectiv amplitudinile com-
parative de la un cristal la altul.
Monfajul se la verificarea
cristalelor cu frecventa intre
50 "kHz 00 MHz.
.GENERATOR DE SEMNALE
DREPTUNGHIULARE. Amatorii
care un circuit integrat
de tip SN 7 400 sau MH 7400,
SFC 400 E. FLH 101 (operator
cuadruplu NAND cu pot
execute un generator de audio-
cu semnale dreptunghiulare.
In fig. 1 este schema
de principiu. se
face n trepte cu ajutorul comutatoru-
lui K continuu cu
de 1 k.o. .
Alimentarea montajului se va face
fie de la o baterie de 4,5 V, fie dintr-o
de tensiune de 5 V.
[URMARE DIN PAG.3)
m

microamperi. n continuare se trece la
polarizarea bazei Se n
acest sens bornele exterioare RE se
52 n le Valoarea curentului n
miliamperi se la 10 in-
mstrumentului n microamperi.
Printre celelalte ale aparatu-
lui prezentat (pe care cititorul le poate
mtm singur, pe baza schemei de princi-
piu) identificarea tipului
a terminalelor unui tranzistor necunos-
cut; stabilirea de nece-
sari pentru obtinerea unor anumiti cu-
de implicit
larea factorilor de amplificare in curent;
verificarea diodelor Zener etc. in-
emitor)" fapt care face
tensiunea de polarizare ba-
zei tranzistorului T 4- Acest fapt va
duce la tran-
zistorului T 4> se va obtine
un reglaj au.tomat aI
Amplificatorul de
este compus din tranzistoarele T 9-
Tu- Schema nu elemente
deosebite de aceea nu o
descriere
Cablajul imprimat se
astfel: se din de-
senul acestuia (care este la scara de
1 :1) se peste placa cu
cablaj imprimat, pe partea metali-
Dimensiunile snt de
80 x 200 rom. Se cu
un dom locurile unde vor fi practi-
cate orificiile. Acestea se vor executa
cu un spiraI cu diametml de 1 sau
1,2 rom. Locurile de prindere a pi-
carcaselor de la cele
6 transformatoare FI vor avea dia-
metrul de 1,5 D1.ID, iar cele de prin-
dere a condensatoarelor trimer Ci
si Ce) vor fi de 2 rom.
. ce au fost practicate toate

cu o de
trece comutatorul S2 n I
B
. Se
butonul B se po-
Rs la curen-
tului de polanzare (de dorit, pe
care l citim direct n microamperi pe
instrument. Pentru citirea curentului de
colector se bornele RC RE
scurtcircuitate se trece comutatorul
foarte fm (de unul uzat).
aceea, cu ajutorul unei pensule
fine (nr. 1) se vor desena traseele
circuitelor imprimate, conform de-
senului, cu un din gudron dizol-
vat n ti ner, sau toluen. De-
senul cablajului imprimat este rea-
lizat privind dinspre partea metali-
a acestuia corodarea
n corodarea
placa se bine cu
care se
desenul de cu tiner, ace-
sau toluen. Partea
va fi cu un lac din colo-
finiu dizolvat n spirt alb concen-
trat, pentru evitarea foliei
de cupru. Acest lac mai
rolul de decapant atunci cnd vom
suda cu cositor.
Condensatorul variabil CV este
produs de uzinele Electronica
este folosit n toate receptoarele
care banda de
unde ultrascurte.
Piesele trecute colorat n schema
(fig. 1) nu se pe
placa cu cablajul imprimat, ci pe
panoul frontal al receptorului A-
cestea se vor conecta la
Ing. GEORGE PINTILIE-
V03AVE
DATELE
I
Bobina N:r. spice Conductor Pas
Li 6 Cu-Agq,lmm - 1mm 1,5 sp q, int = 6mm
L
2
6
i
1mm -
"
..
L31
"
1mm 1,5 sp ..
L ... 3,25
"
q,4mm 1mm 0,5 sp Cu miez din . Car
casa de la blocul UUS
<<MAMAIA
Ls
Tra10 F1 ;- Cod 222Z7 - de la receptorul MAMAIA (10,7 MHz)
Li>
L71 Cu-Em
LIHI 10 q,O,lmm - - - Trafo FI <<ALBATROS
L'!JI
Lu 10 Cu-Em 0,1 mm - - - ."
L
ll
50
"
--- - Ll! peste L
10
.
510.0. 1 K.o..
Generatorul are patru game de frec-
ntre 220 Hz 9 000 Hz.
cea mat lIDpor-
a acestui aparat o constituie verifi-
carea a circuitelor ampli-
ficatoare, el se modeleze
individual diferitele etaje. n acest scop
se vor alege tensiunea de alimentare
schema amplificatorului)
valonle reZistentelor exterioare (RE R
, B'
Re> n fel incit rezulte n fmal
curentul de colector cerut. optimi-
zarea se vor efectua
auxiliare .asupra rezistentelor
alese. .
I
....
-!
J
Li.
J2
PREAMPLIFICATOR
Ing. 1.
Schema este pentru a 5
semnale diferite, excluznd de mixaj.
efectuate la 1 000 Hz au relevat un
raport semnal-zgomot mai bun de -55 dB, la
care pentru 1 V la nivelurile la intrare snt:
radio -140 mV, magnetofon -4,5 mV, micro-
fon -1,4 mV, -6 mV,
-130 mV.
Curba de n cu abatere
de + 1dB este ntre 20 Hz 20 kHz
pentru toate valorile, cu de pe
magnetofon, unde curba este ntre
40 Hz 15 kHz.
Distorsiunile pentru orice fel de semnal nu
Preamplificatorul este dotat cu
8
circuite de ce pot puternic
caracteristica de efectul acestor cir-
cuite fiind prezentat n diagramele ......
Numai ultima parte a preamplificatorului format
din T
3
T
4
(care poate constitui un preamplifi-
cator independent) are montate circuitele de:;:';
care pot modifice curba de .
la 20 Hz ntre +14 -13 dB, iar la 20kHz
+17 si -13 dB.
de intrare este de aproximativ .. "
50 k.n. , alimentarea cu 30 V; consu-
mul nu 10 mA. .
Fiecare intrare este cu circuite
speciale de n de standardele
de nregistrare a semnalului.
iL Li a
'" ... ..

,il

"

ij
li:/";;)''';;''
1"';;' r;Cl;;>

IilU
li"
I.i;
il') [;\\ .;.

1\
LX'
..:l
Il";
:\
\\
.:.;;,: 'j;< .:. ti ;
r
m
.,,:;:;"",
;:i:"'"
1";
1"); 1'1:.,.
.. ::
1"
. .:.1;;/1
l;'l;;.
t'tI: ..
j.. L;
k t
1.:)"[,':'
r
[ .
['"'.:.
[...),/..: ......
. \
r'\
;.,.
1,... ,)
.."
..;
n de scopul constructorul
poate elimina unele circuite de dar
preamplificatorului se reduc.
Desenul cablajului imprimat, precum dis-
punerea pieselor (prezentate impun
folosirea unor piese Cei ce dispun
de piese de alt gabarit pot utiliza orientativ
aceste desene, urmnd un
cablaj imprimat adecvat.
preamplificatorul se n varianta
stereo, RV5 va fi dublu (cu ax
comun), respectiv se vor construi mon-
taje identice. La varianta mono
RV5 poate lipsi, fiind direct din punctul Z.
.. J I
r:il.),
AMPLIFICATOR
electric de fidelitate
impune severe de
nare, respectiv unor
criterii bine stabilite amplificato-
rului de putere.
Prin caracteristicile sale, schema

punde acestor fapt
din efectuate ale
rezultate snt prezentate grafic.
Toate tranzistoarele snt cu si-
liciu; etajul final lucrnd n contra-
timp este comandat de tran-
zistoare complementare.
Se ca o particularitate
a etajului final grupul C7-R17 mon-
tat n paralel cu difuzorul. Acest
grup RC constan-
de fiind
DE25W
Ing. 1. MIHAI
faptul o cu frec-
difuzo-
rului.
Primul etaj preamplificator are
plantat un tranzistor pnp cu siliciu,
i se o reac-
tie n curent continuu si astfel se
un constant n
punctul A, deci o diminuare a
mediului ambiant asupra

Tranzistorul 16 sta-
punctul de
respectiv curentul de repaus, pen-
tru tranzistoarele complementare
T
3
T
6

Ambele tranzistoare finale se
1II111
r.\: 'Tlml
111111
:\
Il!
1 ....
.. r
INTRARE
IESIRE
f=SOKHz
.q
pe un radiator de alu-
miniu cu de 162 cm
2
(9 x 18), izolate elec-
tric prin rondele de astfel
la temperatura de + 45C a
mediului ambiant este

La temperatura mediului ambiant
de + 25') C, cu tensiune de alimen-
tare de 51 V aplicnd la intrare
100 Hz sinusoidal n
i1l111 I I 111111
11111 I 1 111111
11111 1111 I
IH
f-"
-
f-r-

II
11111111
:.:::
".::
o 0
b e
o 0
d c
[' ...
:)
R19
1.5f<
+S1V
pentru puterea de
temperatura tranzistorului T
5
atin-
ge + 80"'C.
Celelalte tranzistoare nu au ne-
voie de radiatoare termice. Curen-
tul prin tranzistoarele T
s
1;, se
din R10b. Este important
ca la aplicarea tensiunii de alimen-
tare cursorul lui R10b fie
R10a, care se acest

:;2
.:
:.:':' .. ":' ..
cursor cnd curentul prin tran-
zistoarele finale se stabileste la
40 mA, aceasta semnal la
intrarea amplificatorului.
n de curba de
distorsiuni,
amplificatorului la dreptun-

PENTRU
CIRCUITE IMPRIMATE
Pentru desenarea de circuit
imprimat se folosesc la trasare bitum
dizolvat n vopsea etc.
in afara faptului aceste materiale nu
se pot ntinde chiar de pe liniile
de circuit mai ales repede, ce
placa a fost este
necesar se spele cu
fiind destul de

Pentru evitarea acestor neajunsuri,
ne putem prepara o prin ames-
tecul a colofoniu (sadz) cu
patru tiner. n se
trei de dintr-un
tub folosit la creioanele cu Pasta
are rolul de a colora cerneala de a o
face
La trasare se va folosi orice tip de
scrierea trasarea circuitului
fiind foarte comode.
trasarea imprimate
decaparea in baia cu
cerneala de pe circuitul trasat nu se
in ea avnd rol protector al
circuitului, lipiturile fiind mult
Punind in diferite culori de
verde, se cerneluri
de diverse culori, care pe circuit,
putind ajuta la observarea subansam-
blurilor montajelor, trasate fiecare cu
culoare.
Ing. NECULAE ILiNOIU - Y03BCU
9
torului. nale luminoase emise de un auto-
mobil bine centrat de
garajului asupra
unui electromotor pentru deplasa-
rea usii.
La semnalului luminos,
mult
negativnd baza tran-
zistorului TI' care tran-
zistorul T
2
, Tranzistorul Ta va fi
n stare de prin poten-
negativ care apare n colectorul
tranzistorului T
2
In acest fel, releul
va fi atras, dar pentru
electromotorului sau a unui sem-
nal luminos de avertizare asupra
corectitudinii manevrei va fi ne-
cesar ca cele relee fie
concomitent atrase. Din acest mo-
tiv, n garajulu se vor monta
FR
t
Ac-
electromotorului se va face
prin intermediul unui releu capabil
suporte prin contactele sale
curentul de al electromo-
O este
n figura 2, n care releu I
R va fi atras n momentul dispari-
spotului luminos.
Circuitele de alar-
mare bazate pe efectul fotoelectric
in general, scheme:
prin ruperea fasciculului luminos
sau prin spotului luminos.
n cele
variante largi
la dispozitivelor de

In figura 1 este prezentat un
circuit care la a sem-
de
un semnal de n
de 27,120 MHz 0,6%, sem-
nal care poate fi modulat cu unul
sau mai multe semnale de audio-
Snt montaje de
care direct
semnale de ca pur-
de gama de la
100 la 10000 Hz. ln si-
se ca traductor
un microfon, de sau
traductor piezoelectric (pentru ul-
trasunete).
Un astfel de montaj este pre-
zentat n figura 3, utiliznd un emi-
r pe de 9 kHz. EI
este format dintr-un autooscilator
a este pe o
de de 50 mm.
GENERATOARE
DE BANDA LARGA
Trl
indeletnicirea de electronist, amator sau profesio-
nist, este indisolubil de diferitele forme prezen-
taUve ale curentilor alernativi. Practic, dispunem n
mod curent doar de curentul sistemului energetic -
sinusoidal cu frecventa de 50 Hz.
lor de necesari
multor aparate electronice este
doar cu ajutorul generatoarelor electronice.
Diversificarea frecventelor care intervin in mod curent
in montajele functionale pe deplin incomodi-
tatea unor generatoare capabile furni-
zeze un semnal cu chiar forma de
a semnalului poate asigura o putere
toare armonicilor superioare de Gene-
ratoarele prin simple li se poate
comuta in limite suficient de largi
se numesc generatoare de Spre deose-
bire de schemele mai complicate, prezentate, de obicei,
penlru unor asemenea aparate, propunem
citeva simple, la ndemna unui amator
care depline amatorilor
mai
Cu un tranzistor se poate realiza generatorul din
capabil acopere banda de de la 15 Hz
60 deci in plin domeniu al
este montat ca oscilator cu
intre colector frecventa
fiind de constanta de timp din circuitul bazei,
!idici de valorile CI a R3.
In n care R
J
are valoarea de
, semnalului dp- la iesire este de 20 kHz.
dea limita a benzii de Prin
utilizarea unuI potentiometru cu variatie
a in raport cu unghiul de rotale al axului
se grada scala aparatului cu valoarE' a 20 kHz la
deoarece logaritmul zecimal al lui 3 este 0,5.
10
stinga de 20.0.
valoarea ca minim descifra-
se va nota cu 15 Hz
dreapta valorii maxime
se 'Ia nota cu 60 I(I-Lc:. Restul scalei se poate
metodele sau Gomparatorii
Ing. IANCU ZAHARIA
n folosind un tranzistor mai puter-
nic (de exemplu, EFT -125 sau EFT -214), se poate
utiliza generatorul pentru producerea curentului de
premagnetizare a capetelor de magnetofon. Tot n
acest caz, semnalul poate fi utilizat pentru tratamentul
bolilor cardiovasculare sau al locomotorii
a membrelor, cu ultrasunetele produse de un difuzor
capacitiv, conectat la generatorului. Ultrasu-
netele astfel mai pot fi utilizate pentru tele-
de uz casnic (ia 4-6 m) sau pentru demon-
de uz didactic. Pentru utilizarea generatoru!ui
cuplat cu un difuzor capacitiv se va intercala intre
traductor generatorului un transformator

Transformatorul Tr
i
se realiza pe un miez din
tole de permaloy de la receptoarele tranzisforizate
(S631T, Mamaia, Albatros etc.) sau pe tole de
ferosiliciu tip E6,5 x 13 mm, de la difuzoarele de radio-
ficare de 0,25 W. Raportul este 4:1, ambele
fiind din de cupru de
0,1 mm diametru. I 100 de spire, iar
a II-a are 400 de spire.
Montajul poate fj adaptat la un amplificator de audio-
n vederea telegrafiei, la o
de pentru producerea efectului
tremolo, folosit pentru reglarea amplificatoarelor de
sau ca modulator al semnalelor de

Cu tranzistoare avnd structura se
poate realiza generatorul a este prezen-
n fig. 2. Generatorul, de tip LC,
formarea circuitului oscilanf chiar bobina
Astfel, montind la bornele de o de
1 000.0., generatoruJ va alimenta booinele cu o
tensiune cu amplitudinea de 300 mV si
ntre 350 3 500 Hz (din
metrul Rz), capacitatea CI are 20 nF.
a semnalului sinusoidal,
n armonici, datorat cuplajului galvanic, se
conectnd la bobina de acord pe unde medii a
unui receptor portabil. Cu capacitatea CI de 365 pF se
de 1 MHz, cam la mijlocul
gamei de unde medii (300 m lungime de Monta-
Ing. SERGIU FLORICA
Pentru buna a auto-
oscilatorului se res-
pectarea modului de al
bobinelor din desen).
Se o din
carton cu diametrul interior de
10 mm, pe care se cu
de Cu-Em cu diametrul de
0,15 mm 150 de spire (nceput la
punctul 1); se bobinajul
la punctul 5, pri-
zele mediane prin srmei.
Se pune un strat de hrtie peste
se ncepe bobi-
narea de la punctul 6 spre punctul
8. Montajul se va introduce ntr-o
cutie de plastic, antena de
fiind pe peretele cutiei.
Receptorul are o cadru
(fig. 4), din 3 spire din
de Cu cu diametrul de 0,5-1
Ulm. Cadrul va avea un diametru
cca 1 m. Semnalul captat de
este amplificat de tranzis-
torul T
l
. care este cuplat inductiv
Tt EFT323(EFT214)
R16,8K
B,i
RF045031

9KHz

6 l( AC121(EFT321, MP39 etc.)
3)( BC t07
GARAJ
L 1 - 400 splre
+9V l2 - 150 spire
Cu -Em O,15mm __ ----o.--.....
It
......
1 .1 .. 6, .,
I '
I
14
4xBC159
9Y130mA
100
Nr. sPiRE
cu tranzistorul T
2
prin transforma-
torul Tr. (primarul 430 de spire,
secundarul 150 de spire cu
de Cu-Em cu diametrul de 0,15
mm).
Un traductor de ploaie este pre-
zentat in figura 5. Umiditatea spo-
duce la
masei de aer dintre 1 2
ale traductorului, care
este prin negativarea bazei
tranzistorului T
t
, aducindu-I n sta-
re de Astfel, circuitul
bistabii (T 2 T
3
) va primi tensiune
ceea ce conduce la apa-
unui semnal de audiofrec-
transmis printr-un difuzor.
1-2
2-3
3-4
150
50
150
semnalul este a-
plicat unui electronic R(300.n/
9 V) care un bec
electric.
jul poate fi utilizat in audiometrie, pentru
electroacustice sau pentru acordarea radioreceptoa-
relor.
Cu o pereche de tranzistoare complementare se
poate realiza schema din fiQ. 3. Oscilator de tipul RC.
montajul tranzistorului
T
2
de curentul de colector al tranzistorului Tl
In momentul " impulsul pozi-
tiv al de tensiune de pe R.t
pentru reglarea nivelului de prin care se inchide
circuitul de colector al tranzistorului T
z
' ajunge prin
capacitatea C
2
C
l
, cnd K este nchis) la baza tranzis-
torului Tp curentul de colector al acestuia; ca
urmare, se produce nchiderea tranzistorului T:z prin
curentului de Se reduce astfel curentul
n circuitul tranzistorului T
z
' scade impulsul pozitiv
de pe baza lui TI ciclul se ca in momentul
Rolul R
I
este de a limita curentul
maxim pe baza tranzistorului T
z
la 9 mA, ferind astfel
de deteriorare. Cu K deschis, se poate
la prin potentiometruluiR
z
' un
semnal cu ntre 1 kHz 3.,33 MHz,
iar nchiznd comutatorul K se banda de
audio ntre limitele 47 Hz 3,3 kHz.
Montajul un reglaj ntre O 9 V al amplitudinii
semnal ului, putnd fi utilizat n toate cazurile enumerate
la montajul din fig. 1 in plus poate folosi la acordarea
radioreceptoarelor n banda de unde scurte.
Cu tuburi electronice se poate realiza o de
scheme ale generatoarelor. n fig. 4 este
schema a unui generator cu o
de oscilatie este de filtrul1f compus din
LI C
z
, montat n circuitul de intre
anod catod.
Avantajul acestui cuplaj este reducerea armonicilor
superioare. Se astfel la un semnal ale
distorsiuni armonice nu Nivelul
semnalului este reglabil din Rz din
circuitul grilei de
Variind valoarea LI a
CI C
2
(ntre 5 50 nF), semnalul la
banda audio de la 200 Hz la 10 kHz. De exemplu, cu o
pe un miez de 12 mm diametru
10 mm sau pe carcasa unui transformator
de care 3200 de spire
conductor de cupru izolat cu email cu dia-
metrul de 0,09-0,1 mm (5,0 mH), cu
CI C
2
de cte 1 nF se de 10 kHz.
Modificnd doar valoarea de 6,8 nF, cu
devine de 5 kHz.
la 2 H (1 000 de spire conductor
de cupru emailat de 0,12-0,22 mm diametru bobinate
pe un miez din tole de ferosiliciu tip E 6,5 x 13 mm gro-
simea pachetului (1,6 cm
Z
cu
C C
z
de cite 20 nF fiecare, se de
1 <Hz. Numai aceste 3 frecvente snt suficiente pentru
reglarea ampllficatuarelor pseudostereofonice de au-
In genel'al, bobina LI poate fj un dros.el,
a unui transformator de etc.
cu i'otre Ho
O mai de realizare a unui generator
Trad uctoru I se va
din de de aluminiu
groase de 1 mm (100 x 40 mm),
montate la o de cca 2 mm,
pe un panou 3 din lemn (120x60x
10mm).
4-5
6-7
7-8
50
10
10
de care acopere o suficient
de mare, este transformarea unui amplificator de
echipat cu cel etaie n
generator, prin montarea adaptorului din fig. 5. Tot
monajul, care un circuit RC de
ntre anodul celui de al doilea etaj grila
de intrare a primului etaj, din
dublu cu Cu inchis,
a amplificatorului nu este gre-
Simpla fixare a la o
oarecare, pe scala acestuia, ampli-
fjcatorul n generator. Scala dublu
se unui ohmmetru, di-
rect in frecventa din formula
1
F (Hz) = cu Rin.n C n F, sau tinind
2lTV R
1
R
2
C\C
2
cont de capacitatea montajului, formula prac-
a precizie este mai mare:
1
F (Hz) = TI2V RI Rz CI C
2
cum Rl = Rz C
l
= C
2
formula

F (Hz) = -----
1T .R(.Q).C(F)
Cu datele din fig. 5 se banda de
de la 100 Hz la 5 kHz.
Transformatorul Tr, din fig. 4 se va realiza pe un miez
din tole de ferosiliciu tip E 10 x 2C mm grosimea pa-
chetului. contin: la - 1 450 de spire con-
ductor de cupru emailat
O
deO.12mmdiametru.lb -
1 250 de spire din conductor, II - 80 de spire
conductor de cupru emailat de 0,5 mm diametru
III - 2 850 de spire din conductorul folosit la
rarea 1.
Cu generatorul prezentat n fig. 6, realizat pe prin-
cipiul adaptorului din fig. 5, se banda de frec-
de la 200 Hz la 6 kHz. Circuitul de reactie
este montat intre anodul triode grila
pentode tot ca cuplaj ului
electronic se amplificarea amor-
oscilatiilor.
Gradarea 'scalei dublu se face
calculul indicat mai sus.
Transformatorul Tr
z
din fig. 6 se poate realiza
datele transformatorului Tr
l
sau pe un miez din tole de
ferosiliciu tip E 12,5 x 25 mm grosime (sectiunea de
6 cm
2
), bobinind pentru la -1 060 de spire
conductor emailat de cupru cu diametrul de 0,15 mm,
Ib - 850 de spire conductor similar cu diametrul de
0,12 mm, II - 64 de spire conductor cu diametrul de
0,5 mm III - 2 000 de spire conductor cu diametrul
de 0,1 mm.
..... ---i ........ SPRE ANODUl CELUi
DE AL DoiLEA ETAJ
AMPlifiCATOR
BORNELE D.E ,\
INTRARE P.U.(GRU.i]
Itb

AMPUFICATORUlua
00
Il
"TEHNIUM" PENTRU CERCURILE TE
FEDERATIA ROMNA DE MODELISM e PLAN METODIC EL
AEROMODEL CAPTIV MA
COPIE SCARA 1:13)5 DU
ROMANESC.AEROMODELUL ESTE ECHIPAT
DE 2,5cm.c.VITEZA N ZBOR CAPTIV PI
BATIUL M OTORUlUI
DIN DE TEI,12
50
r[":
I . \
1lSISTEMUL DE
TOATE PIESELE DIN LEM N SE
NC CU tiA G
"ADEVINOL" SAU CLEI DE OASE
{ \
1 \
20

50
CI
M
CI
N
CI
M
DIN PLACAJ 1;5
DE LEMN \
-t..,.
'a....,_,

0,15
15
URECHE qs

s
(CUTIE DE CONSERVE)
9. REZERVOR PENTRU CARBURANT
10. ELICE
PENTRU
TRASAT ELICEA PE FAG
10
CI
\D
PLACAJ 1,5
( FURNIR)
I \
I \
\ I
HI
\ t

20
II
l
CI
00
VI

Q;.
><
CI
CI
C'I
NICO-APLICATIVE DE TINERET
ORAT DE GEORGE CRAIOVEANU - ANTRENOR E M ERI T
, ( 1 S - 24
I o NU L UTILITAR
VlOTOR DIESSEL
" 80 KM/ORA
3x 5
12.NERVURAARI PEI
140
"--tOX3,LONJERON DIN BRAD
ALB U DOS)
:. MOTOR OI ESSEL 2,5 cm.c

o
M
5.TREN DE ATERIZARE
165
14.ROTI DIN LEMN
o 20
o.n
0
)( {
onO::
al
4. AMPENAJ ORIZONTAL
DIN PLACAJ 3
8.TIJA PROFUNDOR

6. BALAMALE
DIN
100 200
86
300 400mm.
'UTO-
IOTa
fIICIIIIiIII.
. II'IITIIIIII
1iiIlil1111
IDVlCI
-IIT TII
INSTAL.ATIA
DE APRINDERE
cum s-ilprecizat in
anterior. instalatia a motoretei
Mobra-50. varianm standard este de
tipul combinat (spre deosebire de va-
rianm Supera). avind circuite de cu-
rent continuu circuite de curent
alternativ.
Sursa de energie pentru circuitele
de curent continuu este bateria de
acumulatoare. Ea este de
magnetou prin Intermediul unui
redresor.
1 BATERIA
DE ACUMUL.ATOARE
Acumulatorul eledric este un dispo-
zitiv cu ajutorul energia
este in energie
Subsmntele active care dau nastere
curentului pot fi regenerate trecind prin
acumulator in sens invers un curent
electric de la o
De o se acu-
mulatoareBe acide cu de plumb
(fig. 1). avanmjelor pe care De
in raport cu alte tipuri. Aceste
acumulatoare au eledrolitul format din-
tr-o solutie _
de . ialFelectrozii
pozitiVI negatiVI din oxizi
de plumb.
Acumulatorul format din tipuri
de eledrozi cufundati intr-un vas cu
eBedrolit denumirea de element.
Tensiunea element este de
cca 2 V. Bateriile de acumulatoare re-
grupe de elemente (fixate in-
tr-o legate electric
untre ele (de obicei, in serie - borna
a unui element este de
borna a altui element; in acest
caz, tensiunea elementelor se
rezultind tensiunea a bateriei).
Caracteristicile emed:rice principale ale
bateriei de acumulat:oare sint tensiunea
tensiunea un capa-
citatea bateriei.
Tensiunea forta
eBectromoloare la bornele de
atunci cind prin baterie nu
un curent de la o baterie
de acumulatoare cu de
plumb. avind densitatea eleclrolitului
de 1,,28 gJc.w, tensiunea este
v- pe element. Deci o oatene
de 6 V cu trei elemente ar avea o tensiu-
ne de cca 6,39 V.
Tensiunea in
electromotoare la bornele de
atunci cnd prin baterie
un curent de care alimen-
consumatori. Cnd bate-
ria consumatori de
putere de de 10-20
A), tensiunea n este
de cea consumul
de curent se face la mari -
sute de am peri - tensiunea la borne
scade mult (de exemplu, 5,6 V la bate-
riile de 6 V).
Capacitatea bateriei can-
titatea de electricitate pe care bateria
poate o furnizeze consumatorilor
electrici cnd tensiunea la bornele
ei scade la o
Capacitatea se in
in
C = I.T (Ah), unde
C - capacitatea bateriei (Ah - am-

I - intensitatea curentului' de des-
(n amperi);
T - timpul de (in ore).
Capacitatea se
bateria de acumulatoare cu un curent
de intensitate cu 1/20 (a 20-a
parte) din capacitatea timp
de 20 de ore, la temperatura de 25C.
capacitate se cu ClO'
tn climaterice din noa-
densitatea electrolitului trebuie
fie 1,28 gJcrW n tot cursul anului.
Acidul sulfuric utilizat trebuie fie
de - puritate deci anume fa-
bricat pentru baterii.
Prepararea electrolitului se face in-
totdeauna turnind acidul sulfuric n
pentru a evita exploziile
extrem de periculoase sau aprinderile
ce survin se invers,
_turnind in acid sulfuric.
BATERIA
DE ACUMULATOARE
A MOTORETEI
MOBRA-50
Motoreta Mobra este cu
o baterie de 6 V/4,5 Ah, simbolul indicnd
tensiunea (cu a
bateriei capacitatea
Pentru corecta exploatare
nere, uzina <in In-
Cu cit -
eleetl'oliWl marqinea
superioara o plftc!'ti_ .
F' .... 2. Verificarea rlivelului de -electr-o'1it
in acumulator.
14
pentru urmatoarele:
PUNEREA IN FUNCTIUNE
A BATERIEI
- Elementele se umplu cu solutie
de acid suHuric pur (STAS - 164-51)
in cu densitate 1,28 g/crW,
la 6 mm deasupra marginilor supe-
rioare ale (cca 3 mm deasupra
marginii superioare a separatoarelor). 1>
- Se va bateria astfel
timp de 5-6 ore, controlindu-se apoi
nivelul la nevoie elec-
trolit.
- Se bateria la o insta-
de (cu tensiune conti-
se curentul de
la o intensitate de 0,4 A.
- Durata de este de cca
15 ore, dar se poate termina
mai devreme.
bateriei este
de degajarea de gaze la toate
cele trei elemente. Terminarea
rii bateriei se la trei
consecutive la intervale de
1 greutatea a electrolitului
nu a mai crescut este de 1,28 g/cm
3
, iar
tensiunea element s-a stabilizat
la 2,6-2,7 V terminarea
tensiunea element revine la
cca 2,13 V, tensiune
uniformizate a eleclroli-
tului prin difuziunea acestuia intre
vasul elementului).
- In timpul
elementelor vor fi demontate; tempera-
tura electrolitului trebuie
nu 4OC.
- ore de Ia- terminarea
bateria se va agita pentru
gazelor eventual
mase. Se nivelul
electrolitului, la nevoie completindu-se
cu
- Se bateria, conectin-
du-se intii polul poziliv apoi cel ne-
gativ. Se ung bornele cu
la acid.
- In cazuri de bateriile
Ing. 1. NEMETE
Bosch se pot rapid, uli1iziiidu-se
curent de 4 A, dar numai la
atmgerea un!i tensiuni de 2,5 V pe
element. Dupa aceasta, la
rea se va utiliza curentul
normal, de 0,4 A.
- Bateriile noi, la punerea in functiu-
ne, nu se vor supune regimului de
care
INTRETINEREA BATERIEI
- Bateria se pierzind
cca 1-2% din capacitate la fiecare 24
de ore; de aceea bateriile depozitate
trebuie la fiecare 6

- nainte de golirea bateriei de elec-
troSit, pentru un motiv sau .altul, aceasta
trebuie complet.
- Bateria nu trebuie
iar cele pline
trebuie depozitate n
peri reci.
- Bateria se
formatii pe -capacul bateriei
constituie o de
prin care au' loc scurgeri de
curent ce fenomenul de auto-

Bateriile cu de polistyrol nu
se cu substante derivate din
petrol etc.).
de aerisire ale dopurilor ele-
mentelor trebuie desfundate periodic.
- la fiecare 2 000 km sau cel
o la 4 se va verifica
nivelul acid ului nevoie, se va
completa numai cu n
cazul in care s-a pierdut o parte din
electroli!, acesta se cu
electrolit de densitate. O me-
de verificare a nivelului
r:-... t. Vedere de ansamblu a bateriei
de acumulatoare auto: 1 - nepastat
2 - 3 - separator' 4 ....:
5 - punte de
a grupurilor; 6 - grup de pozitive;
1 '- element asamblat; 8 - monobloc din
9 - capac de -element; 10 - le-
11 -
, I
este n figura 2. Tubul
de astupat cu degetul la un
introdus n electrolit va capta o co-
de lichid a repre-
nivelul cu care electrolitul
marginea a separa-
toarelor.
- Deoarece o
ntre densitatea electrolitului starea
de a bateriei, aceasta din
se n mod curent prin
pe baza corela-

densitate 1,28 gJcm
3
- baterie bine

1,20 gJcm
3
- baterie semi-

1,12 gJ cm
3
- baterie des-

la intervale destul de mari este bine
se verifice starea de
a bateriei prin tensiunii
element.
se face la ateliere de specialitate. Citirea
se. face 5 secunde de la conecta-
rea aparatului,' tensiunea ele-
ment fiind intre 1,5-1,7
sura rea in
intre elemente nu trebuie existe
de tensiune mai mari de 0,1 V.
- Bateria trebuie bine n
pentru a evita fisurarea baculuL
REDRESORUl
Redresorul, de tip cu seleniu, ser-
la transformarea curentului aller-
n curent continuu necesar pentru
bateriei de acumulatoare.
la punerea n o ne-
. mai . cel
2500
Curentul de Poz. 2 a
n cheii de 0,2
amperi pentru contact
Poz. 3 a
cheii de -0,83
contact
I BUJIA
Motoreta Mobra-50 bujji
SINTEROM M 14280A sau Bosch2aOT
1:i S. intreelectrozii bUjiei
se la 0,6 mm. particu-
de a motorului
in doi timpi, bujiile sint mult mai intens
supuse decit cele ale unui
motor in. patru timpi; se impun deci o
verificare o mult mai frec-
vente ale acestora (Ia cca 2 000 km).
putin a-IunO. redresorul trebuie electro- .
format. in aplicarea
unei tensiuni alternative de alimentare
de 12,5 V. timp de .15 minute, apoi
a unei tensiuni alternative de 25 V,
timp de 1-2 ore. ca redresorul
fie in
la punerea in bateria
este in stare complet se
poate la de electro-
formare.
Redresoarele trebuie n
peri cu temperatura de maximum 35C
umiditate in medii necorosive.
VERIFICAREA REGIMULUI
DE
A BATERIEI iN SERVi,CiU
Pentru verificare se un am-
permetru de curent continuu cu
de la O la 5 A, care se n
locul de 8 A se
in cutia din stinga a mo-
toretei cu redresorul ba-
teria).
Se curentul de a
bateriei pentru diferite ale moto-
rului. se cu un turo-
metru electronic (aflat in dotarea ate-
lierelor specializate) foarte simplu de
conectat la sau bujiei.
Verificarea trebuie avind ba-
teria de acumulatoare bine
electrice montate in
fiind cele prescrise.
Valoarea curentului de in
de trebuie fie cea
de tabelul
Turatie
4000 5000 6000 7000 8000
0,7 0,9 1,15 1,4 1,8
-0,35 0,05 0,35 0,65 0,91
se face cu un aparat de sablai
sau in lipsa acestuia cu un ac oe metal
moale. re, bujia se
in se cu o de

pe '<luleaua bujiei
duce la scurgeri de curent din direct
la perturbindu-se astfel aprinde-
rea. Verificati periodic integritatea
lulelei. Multe necazuri provin
de la tabla de ecranare a scinteii, ne-
actiunii de deparazitare a insta
-e1tlclrice a motoretei.
U
-AI PUTINTICA
NENE, pIN EXECUT PE-
NAL TI-Ul ST Am
r

'"'''''"''''''''''''''",',''''''"''''"''''',
1_011 Icaloare
peOlru IIlelool
Gama indicatoarelor rutiere care se
pietonilor nu este prea mare.
Pentru a putea circula corect, ei trebuie
a trei indica-
toare. n primul rnd, este vorba de
panoul de arhicunos<:ut
si Trecere pentru pie-
toni. Indicatorul are fondul de culoare
iar n interiorul unui triunghi
alb este silueta de culoare
a unui pieton traversind pe
Indicatorul are fete este
instalat de asa nct tie foarte
vizibil att pentru pietoni cit pentru
automobilisti. Panourile de acest gen
pe pietoni traverseze arterele
rutiere numai prin dreptul lor, iar pe
soferi viteza si acorde
prioritate pe
Chiar n locul respectiv drumul sau
strada nu snt marcate cu vopsea galbe-
sau pietonii au ntietate in
trecere n raport cu vehiculele: spun
vehicule nu autovehicule, deoarece
! de a acorda prioritate o au
numai ci absolut
de vehicule, con-
de vehicule cu ani-
etc.
Mai ales pe drumurile cu
patru Qenzi, n din
ce n ce mai intense, indicatoarele
Trecere pentru pietoni sint repetate
n sistemul gtului de (vezi
schita) ae ncit pasajele
pietoniere fie observate de automo-
de la ct mai mare Ase-
menea au rolul de a asigura
un grad sporit de pietonilor
n aceste puncte vulnerabile, critice ale
Tot n acest scop, pasajele
, pietoniere snt semnalizate suplimentar
cu sferice portocalii cu

Atunci cnd trecerile de pietoni snt
amplasate pe de intrare n
. de incit lor poate
surprinde pe ele sint pre-
semnalizate cu ajutorul unor indicatoare
de avnd fondul
alb chenarul In interiorul lor este
silueta unui pieton n timp ce
pe
Aceste panouri se condu-
de vehicu-
,le au menirea de
a-i avertiza se a-
propie de un pasaj
pietonier in con-
trebuie
viteza
fie dea
prioritate pietonilor
eventual n tra-
versare pe la locu-
rile destinate spe-
cial trecerii
Indicatoarele tri-
unghiulare descrise
mai sus, denumi-
te Presemnaliza-
rea trecerii pentru
pietoni, se adre-
deci indeo-
sebi
de vehicule. De re-
sub ele se in-
o su-
care pre-
p-
la Din
acest punct de ve-
dere, ele pot fi utile
pentru pietonii
care n acest
fel la metri se
locul pe un-
de ei pot trece n

Ce au
pietonii atunci cnd
strada I
pe la zebre? Pre-
cizez n aceste
cazuri, ei au obliga-
tia se asigure na-
inte de traversare.
A te precipita n fu-
spre partea opu-
a. pe sub
nasul>: '-'..ehiculelor,
Calanel VICTOR SECA
chiar pe un mamiisc.
Chiar cnd un autovehicul se
cu relativ redusin ii este
o nu chiar de pentru a
opri. De la 30 kilometri pe
de oprire este de circa 10 metri,
la 40 kilometri pe de 15 iar
cnd -autovehicuiu& cu 60
metri pe ii sint necesari pentru il
opri aproape 30 de metri. Cind asfaltul
e umed, aceste distante
cresc (aproape se
iar arterelor rutiere este
(praf sau
umezit), de oprire
sRoresc mai mullt
In multe atunci cind de pe
trotuar pe ezebre, pietonii
semnalizeze pe de vehi-
cule care se aoropie de pasaj prin ridi-
carea bratUlUi. la noi muW
in acest fel nu
deoarece pun mai bine in
de traversare, avertizind despre
aceasta pe de autovehicule.
De asemenea. este foarte recomanda-
bil ca, inainte de a traversa. pietonii
se grupeze. Acest lucru are mari
avantaje: 1) grupul deci
sint mai in ula-
E!ste mai putin
In conseCinta. fluenta, cursivitatea ei
sint mai afectate.
Pietonii trebuie mai
de asemenea" indicatorul Accesul
terzis pietoni'om, de
cu fondul alb coroana n interio;
este cu culoare silueta
unui pietoh in mers. Multi pietoni con-
acest panou cu indicatomS Tre-
cere pentru pietoni. Pentm a retine mai
acestui indicator, a-
mintim pietoni.or toate indicatoarele
avind forma fondul alb si
coroana sint de interzicere-res-
Acest indicator interzice deci
traversarea. B este instalat in zonele
unde trecerea arterei rutiere
un pericol deosebit are rolul nu de.il
ci de a-i proteja.
In viitor, despre mijloace de
semnalizare automate pentru pietoni si
acestora pe drumurile publice
din afara
8
8
15
FOTO

DE LA DISTANTA
A APARATUWI
TEHNICA
Ing. V.
in practica multe in care fotografului
aparat este sau chiar Este cazul folografierii copiilor,
a unor animale in captivitate, al unui alt punct de dect cel de
cazul fotografierii animalelor de Ba
al unor subiecte aflate in foarte restrinse, accesibile numai aparatului etc.
In materialul de cititorilor
unui dispozitiv de a aparatu-
lui fotografic de ia Din punct de vedere
tehnic, cea a aparatelor foto-
grafice care se manual
fiecare cea a aparatelor cu arma re
pentru un oarecare de Dispo-
zitivul prezentat este destinat aparatelor
el necesitnd de armare declan-
Pentru aparatele fotografice cu armare auto-
se va folosi un mecanism de la
destinat aparatelor de filmat, dispozitiv ce
nu repetate. Un astfel de dispozitiv
va fi prezentat tot n paginile revistei noastre.
Dispozitivul deplasarea de-
aparatului fotografic, deplasare transmisa
printr-un cablu flexibil Comanda se face
prin inchiderea unui circuit electric de a
unui mic electromagnet. Telecomanda se poate face
prin fir sau prin radio, utilizind o monocanal de
(revista Tehnium a prezentat astfel
de cum se poate vedea n fig. 1.
In dispozitivului a fost un
circuit electric de temporizare, cu ajutorul se
pot realiza intirzieri de momentul inchiderii corn lA-
tatorului de intre 0-25 secunde. Utilizarea
16
tem pori este extrem de atunci cnd nu e
a subiectului, iar declan-
e automat (n de
de acesta. Desigur, se poate la
temporizator, o a gabari-
telor.
figurile 2 a 2 b, care an-
samblul propuse. Tntr-o 1 se
o 2 de arcul 3 de plon-
jorul subansamblului 6 (electromagnet). Cablul
flexibil 12 este fixat ntre partea de
partea n principal
de piesele 11 13, parte cu tija 2.
In momentul bobinei electromagnetului
6, plonjorul acestuia tija care, sub
arcului 3, deplasarea
f, ceea ce are direct
obturatorului aparatului fotografic prin intermediul
cablu lui 12.
Cota H este de tipul cablu lui flexibil,
filetat 13 se aduce n contact cu butonul
cablu lui in armat (din desen) se
cu 14. 15 este un limitator de
el blocndu-se reglaj cu 16.
Reglajul trebuie efectuarea cursei permise
f. Valoarea a lui de obicei, intre
1 ,5-3 mm, se pentru fiecare aparat foto-
9 V -12V
EM
C2 C1

grafic n felul Se mc cablul flexibil
la aparat ",rin se poate remarca
a trei zone distincte deplasa-
rea butonului de
- cursa de angajare;
- cursa de
- cursa
Cu un se cele trei curse se ia
f egal cu suma primelor un sfert din a treia.
Inainte de a analiza fiecare reper n parte, ana-
partea
Schema de cea mai este cea din
fig. 3. Sursa de tensiune este din
baterii plate de 4,5 V sau baterii rotunde
de 1,5 V. Contactul C
2
, normal nchis, este cuprins n
caseta dispozitivului, roiul fiind de a permite
alimentarea electromagnetului pe o
de timp, chiar butonul de C
l

de este
de faptul electromagnetul este proiectat pentru
de
Contactul C
z
se face din lame de (Iamele
de la bateriile plate de 4,5 V), fiind construc-
tiv din reperele 17, 18, 19, 20, <<21 , 23.
Dimensionarea este Lama 17 se
prinde lateral pe reperul 11}) prin cositorire (Ia
lamela 18 se prinde cu un cu
(reperele 19, 20) cu o
izolatoare din textolit 20 din material
izolant 23. Se cere la montaj (gaura de
trecere din lama 18 diametrul cu 1,5-2 mm
mai mare dect diametrul 19) pentru ca
lama 18 nu Lama 18 se
ia pentru a permite contactarea la armare.
Lama 17 se pentru a asigura un
contact ferm. Se va ca de contac-
tare fie mai dect cursa f a tijei, astfel nCt,
dispozitivului, contactul C
2
fie
deschis.
Schema circuitului de temporizare este cea din
fig. 4. Condensatorul C = 200-7-500 J-tF,
metrul P = 250-i-1oo k.O. , semireglabilul S = 1,5-
2,5 k..D .. Dioda D, cu rol de la
de de bobina releu lui, trebuie
reziste la minimum 150 mA. Tranzistoarele snt cu
german:li din seria EFT, de exemplu, EFT-352.
ReleU! (8-12 V) are de la 100.0. Ia cteva
sute de ohmi.
Deoarece chiar pentru temporizare o
ntirziere la schema se poate combina Cl.
cea utiliznd un comutator cu
(NI ND) C
3
realiznd din afara cadrului
punctat.
5 cuprinznd toate elementele schemei
este n fig. 5. Cablajul impnmat poate fi copiat
direct. in locul P s-a folosit tot un
semireglabil care este orificiul practicat
n capacul 25. TempoJizarea de cnca 25 s se
pentru extreme ale valorilor recomandate
ale condensatorului C P. (5oo}tF
cu 100 k.o.. sau 200 p.F cu 250 kn.)
Tn cazul unui el

se tot pe n caz contrar, acesta se
va plasa cu bateriile ntr-o
Caseta 1, precum capacul 25 se fac din
de sau de 1,5 mm grosime. Pentru
reperul 1 , n fig. 6.
ndoirea laturilor se cositoresc muchiile. La
montaj se dau de trecere cele fi I etate pentru
prinderea electromagnetului, a contactului C
2
, a
capacului a circuituiui imprimat
buri la partea La montaj se
astfel electromagnetul cursa plonjorului
fie de 1,2 ... 1,3 mm.
Tija <<2 se face din sau conform
dIn fig. 7. Se se cromeze. Arcul 3
trebuie realizeze o de kgf n
armat Armarea se face manual,
tijel din stnga desenului de ansamblu.
Un cap al arcului se pe
pe o (reper <<9) avnd gaura de tre-
cere de 4J 7, diametrul exterior 9-12 mm, grosimea
1,5--2,5 mm.
Elementele pentru arcului snt:
de spire active 13, diametrul srmei 1 mm,
diametrul arcului 7 mm. Pasul dintre spire se ia astfel
Incit montat, n armat, arcul fie pretensio-
nat cu 9-11 mm. Desigur, se poate calcula arcul
plecnd de la un material E; xistent. Presupunnd
avem dB arc de grosime (ntre 0,6-1 mm),
se determind de splre din
---T
NI

r---
C0
j o
(Y')
/ -,,',':':,
\ /' ."'
""";'<1 1'\'"'1'"
f
= . Dm
3
n P unde
\:P a4 '
P = 2,5 kgf;f= 10 mm; G = 8.1OS kgf/mm
2
; d = dia-
metrul srmei n mm.
electrice din se fac printr-un
elastic 4, care poate fi foarte o de
furtun din cauciuc, dimensiunile se aetermm practic.
Sub placa 5 se pune nainte de montaj o folie de
material izolant.
Electromagnetul 6 are desenu, de ansamblu
r-- ---------------------1
EM
e2
167
I
I
I
I
I
RElEU
:''''>':\' '" , "h\<,,'" ,<", " """'''' \"'"'''<<.'';''''''' ,'u
" ,""' _. _' __
de n figurile 8a, 8b, 8c, 8d, 8e.
Corpul (8b), plonjorul (8d) (8c) se
fac din fier sau n lipsa acestuia din-
tr-un ct mai moale de carbon minim).
Corpul bobinei (8e) se face din textolit, sau
dural. se face corpul bobinei metalic, se im-
pune realizarea unei intre acesta srma de
bobinaj. Cel mai simp:'_:, se cteva straturi
de hirtie pe partea se pur rondele de
carton lateral.)
Datele de bobinaj snt: 98()- 1000 de spire,
Cu-Em cu diametrul de 0,22 mm. Arcul electromag-
netului trebuie asigure cu o (sub
100 gf) revenirea plonjorului n de blocare
ce bobina nu mai este Arcul se va
din de arc de 0,5 mm, avind dia-
metrul de 6,5 mm 9 spire active. Se
astfel incit in de pe desen o
pretensionare de 2 mm.
7 snt M3, cu cap cilindric crestat;
lungimea filetate va fi de maximum 5,5 mm
minimum 4,5 mm. 8 se
constructiv, fiind cositorit pe peretele casetei. Rolul
lui este de a nu permite rotirea plonjorului.
Placa cu 11 se face din conform fig. 9.
Gaura de cota se un
montaj de astfel ncit 13 corect
pe centrul butonului cablu lui flexibil. Se
se cromeze. Reperul 11 se la montaj
cu 10.
Capacul <<25 se face la <<24
<<22 vor fi ajustate astfel nct nu
grosimea peretelui casetei 1 .
Caseta capacul se vor vopsi in culoarea
cu o vopsea de tip EMAUR.
Imagini de ingenios sur-
prinse ne trimite cititorul nostru Imreh
Albert din un
'gostit de arta aceasta consti-
tuind pentru foto-
amatori.
17
....


AM PIIMIT
DELA
...
SELECTOR
DE FRECVENTE
Calitatea de fidelitate este un deziderat
din ce n ce mai la muzi-
cale de orice Tehnologia
la nregistrarea discu-
rilor permite unor de
fidelitate. A fost astfel extinderea
dinamicii, folosindu-se tehnica auto-
mate a pasului la discurilor,
pasului fiind cu dinamica semnalului.
Folosirea unor materiale speciale, a unei apara-
turi electronice de calitate permite
realizarea unor discuri care redau fidel o
de (20 ... 25000 Hz).
n discurilor de fidelitate
un impediment. Sistemul de
a lor folosit la nregistrare nu este
corelat standardizat pe plan ..
Se folosesc diferite norme: IEe, DIN, RIAA,
NAB, CCIR etc. Ceea ce este mai regretabi.l
este faptul de discuri nu
CALIREA
Pentru suprafetelor unor piese
din fier sau se poate proceda n felul

Se face un amestec din:
de lemn bine 25% sare de
de obicei ce au folosit la
fre'cvente1or. la redarea unu disc de
fideUtate p,entru unui rezultat optim,
pr,eampHficatoml folosit trebuie f!ie
cu un de ,corelat la
norma la discului, Discul se
poate ,r:eda in acceptabile filtre
de special:e, potrivind ,reglajele de ton la
o redare
Folosindu-se coreclia de ton
de rezultatele sint incomparabil mai
bune.
Sche:ma unui preamplfficator pentru picup
(cu este Bucla
de reactie intre colectorul
tranzisondui T
2
emitorul tranzistorului 1;
permlte introducerea unor elemente de filtrare
pentru
de discuri.
Comutatoru' patru sectoare., la
efemente10r de filtrare conform indi-
catHlof a trei norme diferite ..
Se se determine prin testare
se m.archeze pe disc a selec-
torului de (K
1
). Testarea se
cu regilajele de ton potrivite in fel inct reda-
bine alotat de
caldu Aceste substante se ames-
te foarte bine pentru a se o pul-
bere dt mai Piesele de
sint in cutii metaUce cu
in cantitate
pentru a acoperi peste tot piesa
din .. '6-8 ore de recoacere la
800
0
C pojghita ajunge la aproxi-
mativ1.,5 mm grosime, iar 8-12 ore.,
este de circa 2,5-3 mm
grosime.
ION COVACI
rea fie se apoi K.
n cea mai care permite
redarea ct mai a frecventelor.
Datele tehnice ale preamplificatorului sint
semnal intrare = 2 . A mV/Sl k.n; semnal
= 200 ... 500 m V /20 k n; raport semnal-zgomot =
ro dB; liniaritate = 20 .. .20000 Hz 1/J dB.
Preamplificatorul se poate construi in
varianta stereo. n acest caz se folosesc
preamplificatoare identice, iar K
t
va avea ax
comun n loc de patru trebuie fie formal:
din opt sectoare.
n locul comutatorului rolativ K
1
se poate
utiliza la comutarea
domeniului de unde la aparatele de radio.
'1/(
__
8Cl09C
r
UE$llliPlf
1< ta
1 m

:
56K 55K
II
I ][
I
INTERFON
zei lui 1;. se direct de la colectorul
lui T
2
; astfel, valoarea R3 in-
atit curentul, respectiv para-
metrii lui T
2
,ct tranzistorul de putere
T
3
Se va cont de acest lucru la
r'eglarea valorii R3'
Comutatoru.1 K.z permite trecerea de la
transmisie fa este de
tip 'simplex, cei doi interlocutori
nu pot vorbi concomitent, ci numai pe
rind. Comanda se face cu ajutorul lui K
z
'
m,ontat in p.ostlll central.
folosi n acest scop un comutator bas-
culant de calitate sau de preferat
o cheie la centra-
lele telefonice manuale.
Sursa de alimentare va fi asigumm
prin legarea n paralel a 2-3 baterii
plate (de 4,5 V) pentru lanterne, sau se
va folosi un alimentator
de la Etajul final lucrind in clasa A.
consumul nu se in raport cu
amplitudinea semnalului; astfel sursa
nu trebuie fie sfabilizam.
cuprinde un post central
format din aparatul prezentat n
difuzorul Dif. 1 comutatorul K
2
Postul
secundar corespondent cuprinde difu-
zorul Dif. 2, legat la postul central cu
ajutorul unui cablu ecranat (cablu pen-
tru microfoane).
Se ca lungimea cablului
nu 15 metri (Ia o lungime
mai mare, brumul introdus va
nivelul semnalului util). Se poate re-
media oarecum acest inconvenient
legnd ecranul la o (la
nevoie, un robinet de la apa
rece). Nu se va folosi n loc de
tare nulul electrice, intru ct, n
de faptul eficacitatea este ne-
pericolul unei
al distrugerii pieselor
din aparat.
Analiznd schema din se poate
observa tranzistoarele TI -T
2
cu
piesele aferente un amplifi-
cator de Tranzistoarele
18
1. KD'LDNI
intr-un m'ontaj cuemiltorul la
cu pola!l'izarea a bazei,
e xploatind in acestfeJ posibilitatea am-
maximea tranzistoarelor. Acest
av.antaj este umbrit def.aptuil
depo'larizare Ra respectiv
R3 trebuie ajustate in r.ap'ort dec'oefi-
cientu' de amplificare ,altran.zistoarelor
folosite. de av.antajeJe
acest lucru nu este un imp,ediment
pentru intrucll la
punerea la punct a montajului., inlocuI
R, ---'R.1se pro-
vizoriucte un semiregla-
bil, care se apoi cu o rezis-
de
Se a se inse,r:ia cupoten-
tiometrul de testa;reo
aproximativ SOm in vederea
tranzistorului (ta o valoare prea a
rezistentei de polarizare., cUf'enful
la valori periculoase).
Tranzistorul T 3 etajul final
n A al montajului. Polarizarea ba-
manevrelor repetate, se va
SESIZOR DE PREZENTI
..
HETERODIN4
deosebire de alte variante de
sesizoare de prezentul seSIzor
se printr-o sensibilitate ridica-
principiului de heterodinare
folosit, accesibil celor mai
amatori de radio-
DESCRIEREA SCHEMEI
Schema se compune din 3 blocuri
fulllcti,omll diferite, anume:
Blocul de este for-
mat din etaje oscilatoare de
de tip Vackar-Tesla. S-a ales
aa:st tip de oscilator fIind stabili-
tatea de a acestuia n
"functionarea de
oSciJatorul I. format din circuitul osci-
L lOt, elOI, c 102, C 103, C 104,
C 105 tranzistorul T 101 (AF-126), este
de (14 MHz) de care
se n de
frecventa oscilatorului II, care este va-
(14,35 MHz), ce se dato-
parazite din circuitul
de sesizare cuplat Ia circuitul oscilant
102" C 108, c 109, C 110, C 112, C 111
tran.zistorul T 102 prin in-
termediul C 107, cu ajutorul
se sensibilitatea
a circuitului de sesizare.
1.2 Blocul de
este format din etajul de amestec T 201
unde are loc heterodinarea
frecve:np::1or celor 2 oscilatoare, etajul de
202-C 201, L203-C203 acor-
pe de
MHz etajul amplificator de me-
compus din celule
T 202" T 203 (EFT-319), acordat pe

13. Blocul de al alarmei
este realizat din 2 relee electronice cu
ac(ionare in 2 trepte, anume:
- releu! electronic format din tran-
zistoarele T 301 T 302
si releu! 1 R cu actionare
msWLtaltlee ia semnalizarea a pre-
zentei-
-=-- :elew electronic format din tran-
zistorul T 303 (EFT-321), cu
temporizare cu posibilitate
de reglare de grupul R 305,
It 306 C 302.
SESIZORULUI
oscilatorului II este mai
mare ca .rre.:VeJnf.a oscilatorului 1
Ing .. MARCEAN POPA

f2. = fI + f
MF
+ df = 14 + 0,267 +
+ 0,083 = 14,35 MHz, unde:
fI - oscilatorului 1; f1
= 14 MHz;
f
MF
- medie; f
MF
= 0,267 MHz;
df - de la
df = 0,083 MHz se din tii-
merul C 108 miezul bobinei L 102
la unei accep-
tabile, iar reglajul rm se din
trimerul C 107.
Cele frecvente snt mixate n
tranzistorul T 201,
f' MF = f
MF
+ df = 267 + 83 =
= 350 kHz al semnal este blocat
de fIltrul de medie iar siste-
mul de al alarmei nu

La df = O, iar din-
tre cele va fi:
f2. - fI = 14,267 - 14 = 0,267 =f
MF
semnal ce va trece prin filtrul de MF
va fi amplificat de cele amplifica-
1. R ko.;. 2. R 102, R 105, R 202 - 130 kO; 3. R 103, R 106 -
3,.3 kO:; R 201 - kO:; 5. R 203, R 304 - 2 ko.; 6. R 204, R 207, R 210,
R 30:6, - 5,1 7. R 205 - 68 k.o.; 8. R 206 - 1,2 ko.; 9. R 208, R 301, R 305 -
50 10. R R1 - 650 11. R 302 - 15 k.O; 12. R 303 - 560 kO; 13.
L HJ2 -15 spire; 14. L 2011/> 3 Cu-Em cjJ 0,1-80 spire;
15 .. L L L 205 1/> 1/> 0,1 -60 spire; 16 L 207 1/> 3 Cu-Em f/> 0,1 -60
spire; 204, 205, L 208 cjJ 3 Cu-Em 1/> 0,1-15 spire; 18. C 101, C 107, C 108
cerarmc 3 -20 19. C 102, C 109 eera mic 36 pF; 20. C 103, C 110, C 105, C 112
ceramic 29 C C 111 eera mic 1000 pF; 22. C 106 ceramic 10 pP;
23 .. C 113 22 pF; 24. C 201, C 203, C 206, C 209 ceramic 3 300 pF;
25. C ceramic 12 pF; 26 .. C 204, C 207 electrolitic 5 27. C 205, C 208
ceramic 41 nF; 28 .. C 210 ceramic 100 nF; 29. C 301 electrolitic 10 30.

ZR2 2R2'
toare de MF.
Semnalul amplificat va fi detectat de
dioda D 201 tranzistorul T 301,
comandnd deschiderea acestuia,. iar
T 301 va deschide la saturatie tranzisto-
rul T 302,. excitnd bobina 1 R.
de o va semnaliza
:>ptic. iar pe parte, va
face pornirea treptei a II-a temporizate.
Contactul 1 R4' se va deschide, ncm-
zndu-se 1 R4, semnaliznd optk prin
becul LI,. iar contactele 1 Rl' se va
pornind temporizarea 1 R2
se va inchide, alimentind releul 2 R, iar
acesta nchiderea contact ului 2 R2
va continuitatea becu-
lui L2, cu 1 R4.
un timp mai
temporiza:rea. a lui 2 R,
atunci tranzistorul' T 303 se
releul 2 R se va renchide
contactul 2 R2';. ntrerupnd alimenta-
rea becului L2 alimentnd becul L3.
care este n paralel cu soneria (sa u alt
mijloc de alarmare).
Intreruperea alarmei se face prin n-
ciclul relundu-se
la
Prin nchiderea lui 1 2. se poate rea-
liza alarmei dis-
anularea din
deschiderea lui Il> iar sistemu-
lui de se face prin nchiderea
lui It.
Consumul total al sesizoruJui la alar-
este de 50 mA, iar la lipsa
de 10 mA.
Alimentarea oscilatoarelor precum
a blocului de MF se face din sta-
cu grupul Rl, D1.
Actualmente, sesizorul de
construit de mine se montat pe
de la intrare n apartament

Cei ce vor realiza acest sistem vor
ntimpina neajunsuri pot mi se adre-
seze.
UI:joici:i.i I111llSI1111l11
N. TURTUREANU
R" (150 kQ) de asemenea frec-
ntr-o mai n locul ei se poate
folQsi un de 500 kQ, n vederea unui
reglaj fin al
Tranzistoarele uni (TUJ) snt folosite frec-
vent generarea semnalelor n de dinte de
Schemele sint destul de simple, pentru amatori
1X(Ja.ili"aJrea tranzistoarelor este
Pr;eze:ntlim o care per-
unui semnal n de dinte de fie-
folosind tranzistoare si un redus
piese uzuale. .
de relaxare generate apar pe condensatoruI
electrolitic C*. Tensiunea este de aproximativ 2-3 V
virf la vrf. Reglarea a frecventei se schim-
bnd valoarea lui C*. Astfel, un condensatar
de 100 frontul de va fi de 12 secunde, iar
cu un condensator de 500 la
2 minute. Durata de restabilire este aproximativ
din durata frontului de .. Pentru frecvente mai
mari, capacitatea va avea, valori mai mici.
19

DE INSTALATII TI ......; .. .. s ... ii .. . !: ..; ..... , ..
.,

Intreprinderea de aparataj electric de Titu, unitate a
de produce un larg sortiment de aparataj electric de
de automatizare, precum aparataj electric destinat autovehiculelor
Dintre produsele de tehnicitate executate de tA.EJ. n .. t;umillr:
SIGURANTELE DE CURENT ALTERNATIV DE JOASA TENSIUNE, CU .. ..
asimilate prin cooperare cu cunoscuta ...
de tensiune pentru curent alternativ, cu mare putere de rupere
nomice simple. Ele circuitele electrice la scuricirc ..
industriale in panouri deschise sau capsulate de
CARACTERISTICI TEHNICE
tensiunea 500 V c.a.
45-62 Hz
capacitatea de conectare pentru
500 V :50 Ka

dimensiuni


l
G
(A) (kg)
0,2
100 0,24
160 0,32
5
7,7
9,3 0,36 201 250 0,8
10,9
12,1
401 400 1,2
601 630 1,5
Pentru din ''nireprinderi, orice in
ca eventualele ca
menzi pot fi solicitate la
NTREPRINDEREA DE APARATAJ ELECTRI
Caracteristica timp-curent.
DE TITU
Str. nr. 79,

Telefon: (90) 14.79.55
14.79.68
Telex: 17228
1
..
r
l ' ~ ___ -
stereo,
,monesla sunetul
nu mai
de ca la
tric cit a1custic. Semnalele se pot
amestt;ca oarecum sistemul ner-
vos in tot acest sistem
pn)priel41lte selectiy. Deter-
de
acustic). inier-
tenentem ..
difuzoarelor. zgl:>m,ote se pe '::>Cheima permite
ar fi la la redarea ste-
stereo, sunetul din
canale com;::IWet separate att elec-
"" dnrum difuzoarelor
de diafonie
acustic pe cale
illIip,rtri .....::i tOloSlno elemente pasi ve.
M()n13.'JI introduce o diafonie co-
atit n amplitudine

.. KOLO
fOIOSE:!'SC
indi-
fideli-
Mono
de cali'tafe
cu a difuzoa-
inaltii fidentate. Ia ascuHa-
Chimist: CORNEL DUMITRESCU
Preparate pentru ilmpermeabilizare
1. 55 9 de se
ia
care se w inb"OOlllce
aceasta fie
aici citeva !la o impregnare
600Q 9mH
se a se

de potasiu)
alaunuf fiind
bine cu o
se va
de asemenea a
2. Pentru cu metraj mai mare
de 2 se
a utiliza'ti ia a 600
dizolvarea' a 250 9
sod'u cristalizat
in care se 250 9 de
amidon care se fierbe n
trei se apoi
aici
se
des n tehnica ;mlpelrR'U*il.I:J,Ui-
zanl
15 g de 110 9 de (alaun de pota-
siU), 70 g de de rufe 2 J de
decurge mai nti prin dizolvarea separm a gelatinei
a printr-o fiecare in
si in
. acest fel se poale un
ei,ect de identic cucei
cu difuzoare. Valorile date
asa realizarea se
numai acelor amatori
care au la o punte RlC
,confectionarea si sortarea
componente. Con densa-
utiUzate nu vor fielectro-
ele se din 2-a
legate n paralel,
III de y,alori

cantitate
operatia se de
este se usuce bine.
Sursele de pl'locurare il magazi-
nele alimentare magazinele specializate
pentru produse chimice
farmacii (borax" suHal: de sodiu,

AMUZAMENTE
Circuitul un aufo-
transformator alimentat de la
de curent alternativ de 22D V. Siguranta
de 2 A, ca in nu se arde
atunci Cnd transformatorul
pe sarcina (intre B C)
curent de 6 A sub tensiunea de 6
un triunghi A.Se si
cu a, b respectiv c sale.
In ce caz suma S = sin a + sin + sin c va
atinge valoarea care este
valoare? A.
Fiind dat un patrufiafer convex oarecare
ABCD. unim segmente de dreap-
mijloacele P respectiv N. Q aBe
laturilor opuse se
demonstreze MlP si snt
egale se in' de
intersectie O.
pR)prietMe

care cele patru puncte
sint situate in
R. Figura MNPQ
D
B
c
explica de ce?
220V''''
>{
! - I
__ '.-IJI>.'!._---'I

gon regulat inscris
un ait hexagon
scris acestui cerc.
CIria
este de trei
se calculeze aria
mare.
Hobby)
PI IERAT A ZBORULUI
aeronavelor.
Ejheor,.he felrechid!e a proiectat in
intr-o
ca aerul, asupra lui,
nn'ri"2Inf2 !Ia fel ca lIa Propulsia era
o elice. Curentul de aer produs de
rotatia elica era refulat intr-un tub ce trecea prin
interiorui balonului. unui dispozitiv, direc-
tia axului elicei putea fi in felul acesta
elicea rolul de . Primul proiect
al cu metalic cu un
propulsor din roti cu palete a fost
intocmit in anul 1893 de .Mihai
erau montate de o de aHa a dirijabilului
lui CarageaJ> document mai decit aerul, construit n Deci,
de
inaintarea dirija-
Societatea de
trat la Muzeul de istorie ai municipiului vorbi de primul aerian din Romnia, avizat,
se n vara anului in pre!zelrl'ta a avut loc in vara in pe
oameni pe Dealul
:4e asemenea domnitorul Cara'lea
-(;t fost <{Q
de4 s Jneni (circa 8
.... avea in ea
cu .
..fo .."ul
aerul din
Dealul Gheorghe Vaarlam auto-
didact domeniul aeronauticii, de prin
Dorohoiului. propagandist al aerosta-
mai di'l 28 de
cu {{Bamoane cu lor in
agrOl1iomie ploaie n de la
mtrel:lUlIr'ltarea lor in
o
in cit de se vedea. scrie-
satul . era desigur
cu aer consemnat de dOlcmnel11lt
snt opere
care indreptat
a fost producerea p.rima incercare de zbor cu
I
I
f
i
I
2

I
I
2
50X12
Completarea respectivampli-
ficarea proprii,
cu o constituie
o preocupare a constructori amatori.
Fotografia vin ca o
sugestie pentru realizarea unei toalete.
Materialul folosit poate fi foarte divers:
de brad
m
panel, aglomerate
etc. acoperite cu lacuri sau furnir.
mbinarea componente se poate
face cu

cuie sau prin
toare dei de
Oglinda poate fi cu una
sau
De ut nu este fi ci poate
fi in de fi xare pe
ORIZONTAl.
n Centru "' .ril"" .......... i.r
de electricitate -
E iNCRUCU;A
tiv hidroenergetic. 4) colivie! - de -
Sufix. 5) scheletul - Fiecare are sursele sale de
energie - la mare -Conduc totusi nu
conduc 1) Peste tot energie 8)
tensiunea elec-
- Cuve!
VERTICAl.
energefc. 13)
- A imprima 10
1) Peale fi - reflexe
3) de electric - Aici se una
din marile noastre hic:lrocellfr.'lBe. -
5) Poper antic - Floarea - Prima - Sec!
6) Se de - - energie. 1) nvio-
arderea in electrice. 8)
- nceputul ince-
putului - Nu tocmai - Mare. 10) in Brazilia-
Fir - Aceia - Din mediu rural. 12)
- in Spania. 13) Viri in -
POSTA REDACTIEI
.
FLORIN - BIRLAD
Vom publica scheme de televizoare.
CAPETI PETRU - ROMAN
Mixarea semnalelor electrice provenite din
mai multe surse, respectiv elaborarea unui pro-
gram sonor cu cele mai deosebite efecte acustice,
se poate ndeplini numai cu aparataj electronic
specializat.
n acest sens a revedea colec-
Tehnium-1975, unde au fost publicate mai
multe preamplificatoare cu de mixaj
al semnalelor.
CRISTEA PAVEL- BAIA MARE
gata
AVRlMIA COSTICA - FALT'CENI
ce o este foarte
foarte multe mecanice,
impediment major pentru tinerii constructor;
amatori. alte de la dv.
ION -
la care sint simboluri interne
de fabricii constructoare, deci
ilentru consumator. In rest, am sugestiile
';entru elaborarea unor materiale.
i)UMiTRACHE DANIEl-
Vom publica articole cu montaje mai simple,
:espectiv anumite reglaje din echipamentul elec-
tronic.
Paginile revistei Tehnium cu
venite de la cititori, deci
dv. deveni colaborator permanent, trimi-
materiale.
WOL TZ NICOLAE -
Vom reveni cu un articol despre pirogravura
KIRITESCU MIRCEA -
Planurile navomodelelor publicate cele care
se vor mai publica se fac numai n colaborare cu
de aero navomodelism.
POPP IERNEST -
Materialul trimis nu este pe profilul revistei
noastre.
ING. MlRGINEANU ION - CIMPIA TURZII
Abaterea parametrilor pieselor componente
GH. - BRAILA
conduce la o a ceasului.
SZABO MIHALY -
Se poate folosi orice de
de noi.
GEORGESCU DAN -
Adresa este: Ministerul Transporturilor Tele-
-B-dul Dinicu Golescu, Bucu-
Tn rest, revedeti Tehnium.
DIRLEA GICU - JUD. NEAMT
la Difuzarea presei; in nu
detinem numere mai vechi ale revistei.
OSAIN MARIUS - DEVA
Alimentarea se face cu 9 V.
la televizorul Grigorescu antena poate fi att prin
cablu coaxial cit prin cablu bifi/ar.
Faptul televizorul dv. este insensibil la borna 75!l nseam-
este defect transformatorul de adaptare.
Pentru a verifica starea conexiunilor, ..
sistemul de cuplare a antenei cu toate datele pieselor _
componente. atent starea comutatorului.

'\(;IB
Avind deose-
bite, fiind apt a
mele de unde lungi, unde me-
dii, unde scurte ultrascurte,
radioreceptorul {(Neptun-2
este cotat ca unul dintre cele
mai bune aparate portabile ro-

EI este echipat cu 11 tranzis-
toare 6 d.+ode avind posibilita-
tea emisiunilor ra-
diodifuzate atit cu modulatie de
amplitudine ct cu
de
Alimentarea cu energie elec-
se face din 5 baterii de
tip R 20, consumul de curent
pentru o fiind
de aproximativ 200 mA.
Utilizarea n de radio-
n exclusivitate a tran-
zistoarelor cu siliciu de tip npn
o mare stabilitate n
precum' caracte-
ristici superioare.
Valoarea intermedi-
are este de 455 kHz pentru MA
de 10,7 MHz pentru MF,;
schema e-
ce valorile
pieselor
znd in felul acesta numeroa
lor venite din partea
multor tineri constructori ama
tori.
COLEGIUL DE REDACTIE:
Student ANDRIAN NICOLAE; ing. VASilE CAUNESCU; ION CHITU - al revistei
GEORGE CRAIOVEANU - F.R. Modelism; ing. STEJAREl GRiNEA; ing. IOSIF
UNGWA Vi ing. BUE MHHAESCU - secretar general de ing. GEORGE PINTILIE; ing.
GHEORGHE
CITITORIT DIN
SE POT ABONA
PRIN ILEXIM - SERVI-
CIUL EXPORT-IMPORT
CALEA
NIt 64-66, P.O.B. 2001, TE-
LEX 011226,
Prezentarea ADRIAN MATEESCU
Tiparul executat la
Combinatw poIigrafic sa Scnteii