Sunteți pe pagina 1din 24

CERCETARE,

pag. 2-3
nivelul
actuale ncepe din
prima de liceu
romnesc n anul XXX
al Republicii
o realizare a elevilor Orideni
INITIERE N .... pag. 4-5
Transformatoare de putere
Difuzor universal
Soclu pentru tranzistoare
de curent constant
CQ-YO .................................................. pag. 6-7
Radioamalorismul, un sport
pentru tineri
VFX pentru 144 MHz
Combaterea intermodulatiei
CITITORII ............. pag. 8-9
Sesizoare de polaritate
Generator de bare TV
Alimentator
Ghirlande luminoase
pentru pomul de
Voltmetru cu extensie de
pentru acumul@toare auto
FOTOTEHNICA ................................ pag.10-11
imaginilor
fotografice
Dispozitiv
TEHNIUM PENTRU CERCU-
RILE TEHNICO-APLICATIVE ..... pag.12-13
Aeromodel propulsor tip 8-2
AUTO-MOTO ................................... - pag. 14-15
Despre diagnosticarea
de aprindere
Citeva reguli de conducere

Testarea acumulatoarelor
..................... pag. 16-17
Radioreceptoare cu circuite
integrate _
Etajul de intrare n receptoare
LOCUINTA NOASTRA .................. pag. 18-19
Mucegaiul condensul n
de locuit
APARATUL DE RADIO PORTA-
TIV, UN PRIETEN
NEDESpARTIT ................................. pag. 20
INTREPRINDEREA DE APARA-
TAJ ELECTRIC DE INSTALATII
TITU ..................................................... pag. 21
DIN REVISTELE
DE SPECiALITATE ......................... pag. 22
Fonometru
Indicator de acord
Modulator
Stabilizator
Amplificator
MAGAZiN........................................... pag. 23
REDACTIEI.. ..................... pag. 24
Radioservice
PUBLICATIE LUNARA DE C.C. AL U. T.C.
,
vrx PENTRU 144
MHz
De asemenea, se poate spune prin stabilite de Comi'te'lul
Central, n acest an s-a ncheiat procesul de reorganizare a n-
de toate gradele pe o n
cu economico-sociale, a ale de
cadrelor necesare diferitelor compartimente ale
(Din Raportul prezentat de
NICOLAE, secretar general al P.C.R.,
la Conferinta a oartidului)

LA niVELUL EHlliEnTElOR
A[IUALE. intEPE Din
PRimA DE ll[EU
Documentele
a partidului un luminos
vast program de un ndreptar
comunist de pentru
intregul tineret. n aceste zile, cind
oamenii muncii traduc n
rile a partidului
prin insemnate succese, este evide-nt
elevii, cadrele didac-
tice trebuie reanalizeze posibili-
n perspectiva sarcinilor pe care
le au stiinta si tehnica din
rul Program al so-
cialiste multilateral dezvoltate de
inaintare a Romniei spre comunism.
an iversare a Re-
publicii, nu trebuie n cei
30 de ani a cunos-
cut un grandios proces de
nare ndrumat condus de partid,
menit ofere tinerei
tirea pentru
Este evident faptul n ultimul
deceniu, romnesc a cu-
noscut structurale de o deose-
pentru calitatea
tirii de necesare impe-
tuoasei economico-sociale
a noastre. unei bogate
diverse de licee cu profil
industrial, eliminarea caracterului ex-
clusiv teoretic al elevilor n
diferite trepte de
stagiilor de
dintre de
cele economice, perfec-
cadrelor de specia-
CALIN STANCULESCU
litate snt doar cteva dintre
care, aplicate la rom-
contribuie n mod decisiv
la lor pentru mun-

n acest an importantele
suri adoptate cu prilejul Plenarei C.C.
al P .C.R. din 28-29 iunie a.c. au condus,
n mod legic, la marcarea unei noi etape
superioare, n ro-
n legarea tot mai a
cu cercetarea pro-
Aplicarea a
rrilor privind asigurarea unei
multilaterale a de miine,
lichidarea care
duce la ngustarea re-
ducerea din
toate domeniile de ndeplini cum
trebuie sarcinile snt ne-
prezente, ce trebuie con-
la dinamizarea
pentru ca acest important sector al
sociale indeplini n
bune rolul ce l are de jucat
n societatea
Finalizarea
trepte de studiu, n sensul
dobndirii unui sistem bine structurat
de teoretice deprinderi
practice, n vederea unei me-
serii, deja un moment ca-
racteristic n complexul proces de for-
mare a cadrelor solicitate de econo-
mie.
Obiectivul liceului, sarcina sa esen-
este deci asigure
de specialitate calificarea ntr-o me-
serie - la absolvirea sau
efectuarea unui stagiu de practicant-
pentru a putea lucra n domeniile in-
dustrial, agricol, economic, sanitar,
pedagogic, cultural, artistic sau n alte
1..,menii ale sociale, precum
necesare
studiilor in superior. Pri-
ma de liceu devine astfel ele-
mentul al de
a elevului n vederea capaci-
sale de a se integra in
liceul industrial 23 August a pre-
in anul trecut, n cadrul primei
trepte, strungari, frezori,
lari, sudori, rectificatori, care
s-au integrat n colective le de oameni
ai muncii din prestigioase eco-
nomice, cum ar fi: Intreprinderea 23
Augusb, intreprinderea de
unelte agregate, intreprinderea op-
etc.
In cadrul liceului industrial de pre-
lucrare a lemnului, elevii se
nu numai n profilul de ci n
cel mecanic sau electric.
Atelierele de foarte
bine dotate, ne spunea in-
Nicolae Barba, directorul liceu-
permit o
in timp punin-
du-se accentul pe latura creati-
elevilor. Astfel au fost create
dup originale proiecte!j prototipuri
de pentru tineri,
lare paturi raba-
labile pentru etc. Posibi-
litatea tuturor
necesare unei de
calitate elevii
din prima de liceu cu exi-
existente n de
prelucrare a lemnului.
Volumul planului de produc-
n acest an este semnificativ pentru
capacitatea elevilor acestui liceu de a
produce de pe bu-
nuri ce pot intra n din
punct de vedere calitativ cu produsele
economice specializate.
n timp,
a devenit o realitate n
la cadrul celorlalte licee de specialitate,
care nu demult aveau un profil ex-
clusiv teoretic.
Intrat n al 112-lea an al
sale, liceul Mihai Viteazul din Ca-
se printre prestigioasele
binecunoscute prin ca-
litatea absolventilor
Avnd un profil de
liceul Mihai Viteazul n
timp o ne-
pentru dobndirea n
diferite meserii.
Sintem indrumaii de
Intreprinderea Metalurgica, ne
spunea profesor Mihalache
Patriche, catedrei de prac-
tice. In cadrul elevii des-
productive in
trei ateliere de in
aieiiere cu profit'elecbic; mai
un atelier de iar gru-
pe de elevi din treapta intii fac
practica la Liceul industrial 23 Au-
Elevii l.iceului Mihai Viteazul de ateliere bine
dotate, in care se o Sub indru-
marea profesorilor n atelierul de utilaje
eEecfrice. elevi din treapta ntii montajul aparaturii elec-
trice necesare de automobile Dacia-1 300, ceea ce
un important contract comandat de cunoscuta
(1).
n' atelierul de al liceului, elevii
muncesc ia repararea aparaturii electronice des-
cabinetelor de specialitate (2).

..
gusbj in timp ce alte grupe des-
munca la Intre-
prinderea CONECT. Atelierele
noastre au devenit ale
intreprinderii Metalurgica, elevii
participind la realizarea unGI'
componente pentru de
autGbuze. In ultimul an a
fGst atestati intreaga pen-
tru profil ele strun"

Realizarea unui
plan de de aproape
1 300 000 de lei
in liceele cu profil de
educatia prin pen-
tru rGade frumoase, pre-
pentru trepte.su-
perioare de calificare.
Este necesar mai
ne profesor
Tudor Spulber, director adjunct al li-
acum absol-
velf1tii:or. fie din treapta ntii de li-
treapta a doua, se face
Imbiraniduse cultura cu
prin
ore de desen tehnic, tehnologia
de
date

trepte de
programa il XI-a mai mult
de din totalul orelor de-
dicate 45 de
stagiu
pe DalrCiJirslwl
de liceu
intense
reia teoria este de 1\)
care, la ei
l
oferi elevilor elemente
de sprijin unor discipline
consacrate: chi-
mia. Ne-am
elevi cercuri teh-
menile stimu-
leze creativitatea
ventiv, capacitatea de
Este relevam
de dare de
liceului au
iniiia.ii'll'e menite
1011' la ac-
ROMNESC
N ANUL XXX AL REPUBLICII
primar, gimnazial prima de liceu
10 clase, care sint obligatorii prin lege.
Pentru industria -aproape 1 000 de licee industriale
cadre de muncitori; agriculturii i se va asigura cadre cu medie
prin 187 de licee agroindustriale.
a cuprins n anul universitar trecut 170 000 de tineri.
Pentru un elev din primar gimnazial statul
anual cca 1 700 de lei, pentru un elev de liceu suma se la pesfp.
3500 de lei, iar pentru un student peste 13000 de lei.
in fiecare an a crescut volumul tirajelor destinate manualelor, aces-
tea ajungind la 30 milioane de exemplare.
Numai in ultimul an, n s-a incheiat de reorga-
nizare dotare a 700 de cabinete de specialitate, 840 de laboratoare 820
de cu mai bine de 16000 locuri de
in acest an, in primar gimnazial sint create
pentru a peste 3 280 000 de elevi.
in anul de 1977-1978
peste 5 600 000 de copii, elevi ceea ce mai
mult de un sfert din
Deschiderea nGului an a nsemnat, implicit, darea n folo-
a cca 15000 de noi locuri in 1 800 de clase, 20 000 de locur.
in 50 de 2 000 de locuri in speciale
case de copii. De asemenea s-au dat in noi cu o
de 14550 mp cu peste 3500 de locuri pentru superior.
in cincinalul trecut, pentru nevoile au fost alocate din
bugetul statului peste 55,9 miliarde lei.
ntreprinderea Didactica a realizat 200 de noi tipuri de aparate,
in special pentru laboratoarele Iiceelor industriale.
le VGr fi repartizate cca 400 sortimente de mijloace de n-
moderne, de la filme, la
pentru
factor n formarea educarea tinerei
va asigura in acest cincinal a 1 900 000 de cadre capabile partiCipe
la' noastre economico-sociale.
o REALIZARE
A ELEVILOR
Travertinul artificial este un ma-
terial de finisaj nou, realizat de ca-
drele didactice si elevii liceului in-
dustrial de din Oradea.
EI. este un nlocuitor al travertinu-
natural - material clasic de fi-
nisaj destinat placajelor interioare
exterioare ale
Travertinul natural este foarte
apreciat de constructori
atit pentru aspectul
estetic, cit pentru sale
superioare. de travertin na-
tural, lustruite, dau un
aspect deosebit au o
foarte la
atmosferici, ceea ce duce la
terea Tot-
travertinul natural are
dezavantaje: se greu
sub de este un mate-
rial scump se produce in canti-
mici.
Travertinul artificial este un mi-
ceobeton cu agregate minerale de
culoare (nisip alb
0-1 mozaic de sport 1-3
3-1 mm), avind drept liant ci-
mentul portland alb PA 300, tur-
nat sub de care se
ca un beton
Efectele decorative s-au
fie prin goluri create artificial cu
generatoare de gaze sau
alte procedee, fie prin colorare cu
minerali la lu-
la hidroxidului de
calciu. Colorarea poate fi unifor-
sau dnd impresia
unor stratificatii.
Utilizind cimentul alb, se pot
betoane decorative albe sau
colorate in culori deschise,
betoanele respective snt slabe, au
mecanice att de mici
incit, se ele
se pot rupe chiar in timpul
sau la manipulare
transport.
Pentru ameliorarea acestui im-
portant dezavantaj al cimentului
alb, in timpul betonului
s:..au introdus emulsii apoase de
polimeri sintetici produse in
(de tipul emulsiei de poliacetat de
vinil, sub numele co-
mercial de ARACET). Adaosurile
de polimeri sintetici
betoanelor de ciment
prin formarea unei structuri noi,
a unui sistem ciment-polimer-agre-
gat, caracterizat printr-o
Compactitatea
din a pori lor
polimerului sintetic, care
sau total porii beto-
nului.
O de
este introducerea polimerului n
cantitatea care corespun-
de situatiei Cnd volumul de
mer este egal cu volumul
din sistem.
S-au studiat mai multe compo-
I? care dozajele de ciment alb,
agregate albe s-au
constante, cu dozaje de
mer uscat de la O
la 20 la din ciment.
s-au prelucrat
n standard pen-
tru betoane iar
28 de zile s-au efectuat
rile fizico-mecanice mai impor-
tante.
In urma acestui studiu s-au putut
desprinde concluzii:
- de scade la
probele cu polimer
cu cantitatea de polimer
n amestec;
- rezistentele mecanice cresc
cu cantitatea de poli-
mer, numai la un anumit
raport optim, peste care rezisten-
incep (polimerul n
exces printre granulele
de agregat scade compactitatea
sistemului);
- la
este in schimb
25 de cicluri
rezistentele mecanice scad cu
631.5 la
be-
toanelor cu ciment alb prin adaosul
de emulsii de polimeri sintetici este

Materialul se poate uti-
liza sub de ornamen-
tale pentru placarea -ca
nlocuitor al travertinului natural.
Din cauza necorespun-
la umiditate gelivitate a
poliacetatului de vinil, utilizarea se
numai la exploatarea in
mediu uscat, cum pot fi placajele
interioare de la magazine, restau-
rante, holuri de hotel cinemato-
graf etc. In plus, acest material
este mai ieftin dect travertinul na-
tural.
Pentru placajele exterioare care
trebuie reziste laintemperii tot
att de bine ca travertinul natural
s-a studiat se stu-
dieze mai multor polimeri
n
Travertinul artificial, cu toate
nu este pe deplin definitivat,
dorinta unui
colectiv de a contribui la crearea
u nor materiale de noi
eficiente. Aceste se
inscriu pe linia gene-
rale stabilite de Congresul al XI-lea
al P.C.R. privind producerea pe
cale a unor noi materiale
necesare economiei
Ing. STELIANA BREAZU
1.CALCULUL PUTERILOR
Primul lucru pe care trebuie stabilim pre-
cis atunci cnd construim un transformator este
sa. Aceasta presupune ten-
siunii maxime a curentului maxim pe care
le debiteze
Pentru a mai practice,
vom distinge trei cazuri frecvent ntlnite,
anume: a) secundarul cu o
b) secundarul cu mai multe separate
c) secundarul cu o cu prize
mediane.
a) n secundar avem o
rare care trebuie debiteze tensiunea
U 2 curentul maxim 1
2
, puterea secundarului
este:
(5)
b) secundarul mai multe n-
separate care trebuie si-
multan, debitnd tensiunile Ui, UL ... U cu-
maximi Ii, ... I (fig. 2), puterea
n secundar se nsumnd puterile par-
ale
P 2 = Pi + + ... + P = U i . Ii + . + ...
+ U . l (6)
De exemplu, secundarul are o
de 12 V /2 A una de 30 V /1 A, puterea
este: P 2 = 12 . 2 + 30 . 1 = 54 VA.
speciale n care nu toate n-
secundarului trebuie si-
multan. Acest lucru este important de
deoarece putem reduce gabaritul cos-
tul transformatorului lund n calcule puterea
care se exemplul
precedent presupunem tensiunile de 12 V
de 30 V se folosesc pe rnd (numai una o
puterea secundarului o vom
lua cu puterea cea mai mare din cele
de 30 V A. n general, n astfel de
se ia ca putere a secundarului suma pu-
terilor din acele care se
simultan.
e) secundarul o
dar cu una sau mai multe prize mediane (fig. 3),
puterea se lund tensiunea
(a ntregii curentul maxim ce ur-
a fi debitate:
P 2 = U 2 . 1
2
(7)
Tensiunea va fi suma tensiunilor din
delimitate de de prizele
mediane, pe cnd curentul maxim va fi acelasi
prin toate (circuit serie). .
ce am calculat puterea
P 2 pe care trebuie o furnizeze secundarul,
calcularea puterii maxime absorbite de
primar, pe baza (3):
P
1
= 1,25' P
2
(3)
Reamintim am luat aici o valoare a randa-
mentului de 80 la n se poate
valoare, dar pentru uzul
constructorilor este bine se lase
un surplus de cont de exigen-
pe care le-ar impune considerarea unui ran-
dament mai mare (tole de calitate,
strngerea a pachetului de tole etc.).
2. SECTIUNEA MIEZULUI
,
cum s-a pentru
miezului transformatorului se folosesc cel mai
frecvent tolele de tipul E + I (fig. 4). n literatura
de specialitate, aceste tole se la rndul
lor, n de anumite caracteristici dimen-
sionale, existnd nomenclatoare care
4
mult alegerea tipului dorit calculul transfor-
matorului.
n pachetului de tole, constructorul
trebuie caracteris-
tici anume miezului di-
mensiunile ferestrei (evident, se presupune cu-
natura materialului din care snt con-
tolele, n cazul nostru de fier-
siliciu). miezului, S, se nmul-
grosimea c a pachetului de tole cu b
a benzii centrale din tola E (fig. 5). Exprimnd
pe c pe b, n S
n centimetri
este obligatorie, deoarece
puterea pe care o (din primar
n secundar) un transformator este
de miezului. Pentru materialele fero-
magnetice de fier-siliciu),
se poate exprima prin apro-

S = (8)
unde S se ia n cm
2
, iar P 1 (puterea maXIma
din primar) n sau n volt-amperi.
Atunci cnd miezul magnetic este realizat din
tole de calitate de fier sau
de n se introduce un
coeficient supraunitar de cu
valori cuprinse ntre 1,1 1,6:
S = (1,1-1,6) JP"; (8')
a miezului -
fereastra - gol care
mbinarea pachetului de tole, ntre
central unul din laterale ale miezului.
La tolele de tip E + 1 ferestre egale,
de o parte de a central. Acest
gol al miezului va fi ocupat de carcasa
transformatorului, pe care se
bobinelor din primar secundar.
Dimensiunile ferestrei se iau n considerare
ce s-a terminat calculul (nu-
merele de spire diametrul conductoarelor),
pentru a ne asigura bobinele rezultate din
calcul ncap n mod sigur pe Asupra
acestui aspect vom reveni la momentul potrivit.
ce am stabilit, pe baza (81 sec-
S a miezului necesar (puterea P 1
n primar fiind anterior1 ne vom pro-
cura pachetul de tole Trebuie
avem ca nu fie n nici un caz
mai dect valoarea din calcul;
pe de parte, o cu mult mai mare
va asigura a transforma-
dar va conduce la un gabarit sporit
la un consum mai mare de conductor.
. Corectarea se poate face foarte
sau adecvat grosimea pache-
tului de tole (deci de tole utilizate). n
se va pe ct posibil, ca forma
b x c fie aproape
deoarece n acest caz lungimea unei spire va fi
pentru (dintre toate drept-
unghiurile cu arie S, patratul are peri-
metrul minim). Se face astfel economie de con-
se reduc pierderile de energie
prin de tensiune pe a
Pe de parte, atunci cnd miezul
procurat are carcasa gata con-
structorul amator l poate folosi ca atare, chiar
sa este cu 20 - 30 la mai
mare dect valoarea
3. CALCULUL NF
,
La nceputul articolului s-a raportul
tensiunilor din primar din secundar, U 1 : U 2'


o::

O
1
2
Z I
2
::::>
U
UJ
CI)


p,n
2

1
1

U2 I Iz I P2
o
U2
2
::::> I 12 I pi 12
u
P2 w
(f)
n . p' n
U2 I 12 I 2
este egal cu raportul numerelor de spire din
aceste
DIFUZOR
UNIVERSAL
Difuzoarele de radioficare existente
n n interiorul casetei,
pe difuzorul propriu-zis (de 4fi/
3 W), un bobinat (100.n.)
pentru reglajul volumului un trans-
formator de adaptare la linia de radio-
ficare, schema de conexiune fiind cea
din fig. 1. Ansamblul
transformator poate fi utilizat de
constructorii amatori pentru realiza-
rea unei game variate de montaje elec-
tronice (radioreceptoare, interfoane,
sonerii muzicale, avertizoare sonore,
generatoare de ton etc.), din
interior fiind suficient pentru aseme-
nea scheme simple. Singurul inconve-
nient practic il transforma-
torul de adaptare (de cuplaj), care a fost
proiectat realizat pentru tensiunea
de intrare de 30 V; or, marea majori-
tate a montajelor construite de ama-
tori cu alimentare de la
baterii, deci la tensiuni mici (4,5 V,
6 V, 9 V sau 12 V).
Propunem cititorilor variante
simple pentru acestui in-
convenient, viznd in final
unui difuzor adaptat pentru tensiunea
de intrare (fig. 2).
n acest scop se va demonta n
prealabil
cum se capacul
protector din spatele casetei
Cnd cele trei se dezlipesc
toate conexiunile cositorite, se
cordonul de racord
metrul (butonul acestuia se trage n
astfel accesul liber la
de strngere). Se
cele interioare care string
M. ALEXANDRU
a transformatoruiui; du-
acestei
se la loc. Se va acorda aten-
la dezlipirea celor fire de pe
cosele difuzorului, pentru a nu dete-
riora conexiunile bobine! mobile (cio-
canul se va un timp scurt pe lipi-
cu penseta firele exte-
rioare care veneau de la
metru). Toate se vor face cu
pentru a nu atinge corpul cio-
canului de pentru a nu
de cositor n interior sau
pentru a nu zgiria plasticul. Mai men-
magnetul difuzorului este
destul de puternic nu sntem
el poate atrage corpul metalic
al letconului, ducind la mici accidente
de cositor pe mem-
difuzorului etc.).
Pri ma
origi-
nal. acest scop se va ar-
de prindere
se vor scoate
se vor bobinele existente,
a deteriora carcasa de plastic.
Transformatorul
tiune a miezului
nind in
de spire <P
cca 62 de spire 0,35 mm.
Pentru rebobinare se va lua
de spire pe voit n=35. n
se vor bobina cca 75 de
spire (70-80), cu conductor Cu-Em
0,5 mm, acest corespunzind
unei tensiuni de cca 2 V. Difuzorul
avnd de 4 J:1, o
putere de cca 1 W (P=U
2
/R).
SO[lU PEnTRU
TRAnZI5TOAR
Conectarea terminalelor tranzistoa-
relor la aparatele de verificat construi-
te de amatori (betametre, testere etc.)
se poate rezolva prin socluri, cu
cu etc. Oricare ar fi sistemul
ales, el trebuie unele
elementare ca: operativitate,
contacte bune, posibilitatea
tranzistoarelor pnp npn, indiferent
de ordinea de amplasare a terminale-
lor la (EBC, ECB, BEC) etc. n
plus, bornele sau de racord
trebuie dispuse la optime,
pentru a nu fi
in mod excesiv terminalele tranzis-
toarelor (lucru contraindicat).
o sim-
de soclu universal, realizat cu
de (de la radioreceptoa-
rele Zefir). Ansamblul buc-
pnp npn
r-----(-) C E
01--____ 0_ 2 __ B
B B
E C
4
9a...;.1___ (+)
MARK ANORES
dispuse in virfurile un ui romb avnd
diagonala cu latura
cu 10 mm (fig. 1). Conectarea
la montaj se va face (prin cositorire
pe spate) conform fig. 2,
1 la plus, 2 4 la (comu-
pentru npn pnp), iar 3 la
minus. Terminalele corespondente
sint indicate in tabelul
Sistemul permite racordarea tran-
zistoarelor de putere, indiferent
de tipul acestora. Pentru ilustrare, n
fig. 3 au fost redate grupele de
utilizate la conectarea tranzistoarelor:
pnp -EBe, npn -EBC npn -BEC.
Celelalte posibile le va intui
singur cititorul, cont de faptul
binecunoscut la tranzistoarele pnp
emitorul este la plus colectorul la
minus, iar la npn invers.
E
BU
C
npn
3-C 3-E 3-E
1>2-6 4-6 cx:::::I 1>2-B
l-E 1-C 1-C
CORDON
RACORD
1
30V
I"V
n
TR
1
de spire din primar se va
alege n de tensiunea de ali-
mentare a montajului, cum ur-

-420 de spire
-315
-210
-160
Se
mm
mm pentru
mm pentru 4,5
si
cele
strat izolator. Bo-
se face Di-
mensiunile reduse ale carcasei
la o mare economie de ia
nu se mediane.
A n
utilizarea unui transformator de sone-
rie (modelul vechi), avnd carcasa din
cu Pachetul de
tole are S =1,8 cm
2
, deci se
poate lua in calcul un de n=30
spire/volt. Secundarul va un
de cca 90 de spire (85-95) cu
...
TI
conductor Cu-Em 0,6-0,7 mm, bo-
binarea
MAnf.::!,rIP.::! transformatorului n case-
se va face pe unul din
in
de sonerie are
orificii in acest scop. n cazul transfor-
matorului original, stringerea fixarea
pachetului se vor face cu ajutorul unui
cadru din avnd forma
din fig. 3 (se inti din
carton pentru stabilirea a di-
mensiunilor).
SURSA DE [ RE
Schema permite
carea acumulatoarelor nichel-cadmiu
sau a celor cu plumb de capacitate

Avantajul montajului n adap-
tarea la tensiunea acumula-
torului (de la 1,25 la 12 V), iar
curentul de se
constant n tot timpul n
acest fel, se n
timp optim, reglaje manuale. Tran-
z istorul Ti cu piesele aferente for-
un generator de curent con-
stant, care se culege pe bornele la
care se acumulatorul (B).
Curentul generat se cu
ajutorul comutatorului K2. Se intro-
duce n circuitul emitorului rezistenta
R1 sau R2. Valorile acestor rezistente
se pot calcula n raport de curentul
necesar,folosind legea lui Ohm: se
mparte 0,6 la valoarea curentului de
generat (n amperi). n cazul de
0,6: 0,060=10 0,6: 0,003=200. Va-
[OnSIA
l.. FRIEOMANN
!oarea n ohmi.
In formula de calcul se tine cont de
de tensiune de' 0,6 V pe o
de siliciu. Diodele D1- 02,
precum tranzistorul T1 au
cu siliciu.
R1- R2 se pot inlocui
eventual cu un sau reo-
stat; n acest caz, curentul generat se
poate regla trepte, montajul
un miliampermetru de con-
trol. Dioda (LED) are
rol de indicator de ia
nevoie, ea se poate omite. Tranzis-
torul T1 va fi cu un radiator.
este generarea unui
curent mai se n mod

te, de
nare. Astfel, folosind un transforma-
tor care poate debita un curent mai
mare un tranzistor de putere 2N3055,
se pot acumulatoare auto-
moto. Curentul va fi a zecea parte din
capacitatea n amper-ore a acumula-
r---------.Trl..----.....
LED torului.

,/
F
RADID-
AMATDKISMUL,
UN IPURT
PINTRU- TINERI
GeneraHocotenent GH. ENCIU,
Federat;iei Romne
n general, termenul de amator
este asociat cu acela de nepro-
fesionist, de debutant, de neexperi-
mentat, dar n cazul radioamatoris-
mului sa are va-
loare. Astfel, regulamentul de radio-
(Geneva, 1959) defi-
neste serviciul de amatori ca:
Servic,iu de instruire
de intercomunicatii si studiu tehnic
efectuat de amatori: de per-
soane ce o ce se
de tehnica radioelectri-
numai pentru e'i, un in-
teres pecuniar,
La nceputul secolului, mai pre-
cis n 1901, cnd semnalele radio-
electrice produse de om au tra-
versat Atlanticul, experimen-
tatori amatori din domeniul electri-
au nceput exploreze do-
meniul lund
astfel radioamator.ismul.
Cmpul de experimentare era vast
caracterizat prin lipsa fundamentu-
lui teoretic mai ales prin lipsa
unor componente specifice,
Un era compus dintr-un
condensator, o un ecla-
tor; un receptor, dintr-o
o Elementele amplificatoare
lipseau, Evident, se
de R adioamatoriam
la modeste, 50,...-
100 km, dar con-
tinuau. In urma unei munci pline
de pasiune, radioamatorii au de-
monstrat primii utilitatea undelor
scurte, metrice decimetrice. Tot
ei au construit primele
receptoare cu tuburi cu vid, au
adus la cercetarea pro-
undelor electromagnetice,
ziua de 27 noiembrie 1923
o efectuarea pri-
mei transatlantice bi-
laterale pe unde scurte.
de la nceputurile sale, ra-
dioamatorismul o ex-
pe plan mondial
prin serviciile aduse n
momentele n care alte mijloace de
comunicare erau
sau avariate.
In cazuri de
rad ioamato rii cu compe-
devotament, de multe ori
cu unor sacrificii personale,
au servit colectivitatea.
In Romnia radioamatorismul
de curnd semicen-
tenarul. Astfel, se
printre primele ce au
adus valoroase n do-
meniul
100 kHz pe 144 MHz) (VXO);
- oscilator cu va-
(VFO);
'- mixer de for-
mat dintr-un VFO XQ- adi-
VEX;
Diversele studii anale :
la loc de frunte aceste contributii
n domeniul construc-
de de'
al experimentelor n domeniul stu-
diului undelor scurte
al de Pu-
blicul asista in 1934
la o conducerea unui
prin Autorul
acestui rezultat avea
declare mai tirziu nu 'avusese
la nici un fel de material
documentar,
n anii puterii populare, radio-
amatorismul se de sprijin
material moral din partea partidu-
lui statului, un caracter
de Activitatea de radioama-
torism sub aspectul
sportiv este de
de Radioamatorism, iar
normele tehnice sn1
emise de Ministerul Transporturi-
lor
tinerilor spre a deveni
radioamatori se face n cadrul celor
39 de radiocluburi cel
municipal precum n
200 de radiocluburi din n-
treprinderi n cercuri
de telegrafie, radio-
trafic etc., activitate
care contribuie la formarea unor
cadre tehnice necesare pentru in-
dustria pentru
patriei.
se face din cei peste
6 000 de radioamatori din ntreaga
peste 2 000 de
radio proprii, realiznd multiple per-
tehnice sportive inter-
republicane, fiind '
unor valoroase diplome

Un deosebit interes acti-
vitatea de radiogoniometrie opera-
precum traficul n unde
ultrascurte,
Domeniul undelor ultrascurte
CQ-
YO
insuficient explorate, prin spe-
cificul lor de propagare al apara-
turii utilizate, deschide un cmp
vast de studiu experimentare
recomandat cu tinere-
tului.
amintim
membrilor noastre de ra-
dioamatorism la cercetarea feno-
menelor intime din cosmic,
prin efectuarea de n unde
ultrascurte la mare pe
urme ionizate de sau prin
intermediul lor de tip
aSCAR.
.. Dar n de cercetare ex-
perimentare, prin lor ra-
dio, radioamatorii romni snt me-
sagerii nobilelor idealuri de pace,
prietenie ntre popoare.
Recomand, tinerilor
practice radioamatorismul, acest
nobil sport ce-i poate narma cu
temeinice de radioelec-
geografie,
de telegrafie, trafic radio etc.,
astfel pe cale
atributele unor vrednici construc-
tori ai socialiste multi-
lateral dezvoltate bravi
ai cuceririlor noastre
- sintetizor de di- cea este VFX-ul.
gital etc. '. Schema din fig. 1
pentru un VFX de tip clasic avnd ca
nevoile impuse de traficul ac- elemente deosebite folosirea
tual de radioamatori, dintre va- TEC (FET) n VFO mixer
riantele mai sus-enumerate de tip FM cu
+ 12.V STAB. REL.EMITATOR
vrx
PENTRU
144 MHz
* CONDENSATOARE CAPSULATE cu
V021S
Continua modernizare a tra-
ficului n gama de 144 MHz,
care se
prin tip
OSCAR sau RS (care
fie de radioamatori
din UA) prin reflexii de
urmele (meteor
scatter - MS) impun folosirea
n UUS a care
permit acordul precis al frec-
emisiunii pe
corespondentului, asigurnd n
timp o stabilitate.
Pilotarea pe
144 MHz se n prin-
cipiu prin tipuri
de oscilatoare pilot:
- oscilator cu cristal de
cu (Xo);
- oscilator cu cristal cu
(AF--
6
L1
D-F107
Q - XTAL CUART
L---___ 4j40pf 8,950';' 9/150MHZ
[OmBATEREA
InTER-
mODULATIEI
,
V03CO
Cmpul electromagnetic, produs de
diferite la locul de re-
ca valoare ntre limite
foarte mari, respectiv ntre
si volti.
, De' multe ori, cnd se
o (respectiv un Dx),
locale produc prin
dezagreabilul fenomen de intermodula-
nu apare ca efect al
benzii de trecere din amplificatorul de
ci este
de etajul de intrare n radioreceptor.
Circuitul de intrare, cu banda relativ
cu semnalul
dorit, semnale vecine n
dar cu intensitate mai mare.
Aceste semnale mai puternice modi-
n ritmul sale caracte-
risticile etajului de intrare.
Cum in principal se amplifi-
carea etajului, semnalul perturbator mo-
semnalul util, modificndu-I sub-
stantial.
Ca un prim remediu ar fi aplicarea
une negative etajului de intrare
prin montarea unei nedecu-
plate in emitor sau Dar cum
aceasta amplificarea, reveni-
rea la sensibilitatea impune mon-
tarea unui etaj suplimentar la intrare.
agraveze situa-
s-ar produce
acum pe etaje.
Un montaj eficace pentru eliminarea
este prezentat n fig. 1.
Acest montaj autonom li-
niar amplificarea primului etaj, nu n
de semnalul util, ci A- de
toate semnalele ce apar la eta-
jului.
n cazul unei intense, ve-
cine cu semnalul util, acesta (cel util)
este dar reglajul automat al
propriu radioreceptorului
poate compensa atenuare, in-
termodulatia fiind
Semnahjl de la pe
poarta tranzistorului T4- ce admite,
distorsiuni importante, o tensiune de
intrare de la 500 mV.
Primul tranzistor este urmat de un
etaj cascod T 2 de un repetor pe emi-
tor T
3
, ce are o de re-
lativ
La prin Ci snt cuplate cele
diode. Aceste diode nu
la semnale mici tensiunea lor
face ca T
t
fie negativat
de T 2) blocat.
n unui semnal puternic, dio-
deie apare un semnal po-
zitiv pe baza lui T
1
Astfel apare o re-
200 UIESIRE(mV)
,100
50
20
10
5
2
1
UINTRARE(mV)
Z 5 10 20 50 100 200 500
a curentului furnizat de T
f

o mai trece prin rezisto-
rul de Rs'
Se ajunge la o modificare a amplifi-
etajului a modifica curentul de
al lui T
4
, care
neze n continuare n de per-
liniaritate.
Curba A din grafic (fig. 2) fap-
tul amplificarea este n jur de 4 pen-
tru semnale mici si se reduce la 0,5 cnd
la intrare se un semnal c!e 500 mV.
Eficacitatea montajului poate fi
cu o
Intre R
1
Ri apare o tensiune nega-
n repaus semnalul
tensiune devine tre-
cnd prin zero. tensiune
este prin Rr, la baza lui T
1
efec-
tul de control al
Pentru Rr = 180 k.o. se <turba S,
care tensiunea de iesire este
totdeauna mai de 120 m\!. O va-
loare pentru Rr nu este recoman-
etajul poate intra n osci-
latie.
'Montajul 10 mA din fiecare
de alimentare.
Se poate alimenta dintr-o de
20 V cu minusul la crend punc-
tul de zero printr-un divizo!: decuplat.
(NBFM).
de
este de 24 MHz (mai exact
24000-24333 kHz), fiind ast-
fel o n ce
asigurarea
maxime la un minim de multi-
de (x3=72x2
=144 sau x2=48 x 3=144)
evitind QRG-urile in jur de
36 MHz provenite din TVI.
(pot fi folosite cristale n
jurul lui 9 MHz care vor oscila
direct pe armonica a 3-a).
Amplasarea componentelor
se poate face pe circuit impri-
mat dimensionat n de
gabaritul acestora.
4. Calibrarea scalei -
r un etalon de
pentru
rea preciziei de acord a eta-
divizarea gamei de 144-
146 MHz n subgame-
(montnd un comutator simplu
1 x 2 poz. cu o capacitate la
VFO, pct. A). n reali-
cuprind doar 144,0-
144,3 MHz 145,7-146,0 MHz
- care
n mod deosebit pentru trafi-
cul DX pe UUS via OSCAR.
Oscilatorul variabil (VFO) Up
Collpits pe 3 MHz.
la lui
fa las i rea co n den satoarelo r
capsulafe cu a com-
, .... """.,,"",1 ...... 1' care o

Oscilaforul cu cristal (XO)
pe 27 MHz n re-
gim pentru x-tole overtone
tip NBFM se asi-
prin dioda varicap de tip
BS 109 un amplificator mi-
crofonic.
Mixerul de tip aditiv reali-
o atenuare a pro-
duselor de mixaj nedorite
izolarea VFO-ului si XO-ului
de iesire. Nivelul semnalului
mixat' este relativ mic, fiind
folosirea unui etaj
amplificator pe 24 MHz.
Pentru asigurarea unei sta-
ct mai bune, att VFO-ul
ct si mixerul con-
tinuu, tiind comutate doar ten-
de la XO arnplifica-
toarele de RF si AF.
Bobina Nr. spil'e f;t

50
L
2
------
11
11
0,4 Cu,Em
0,4 CuEm
la 3 spere
idem LJ.

0,3
Datele bobinelor snt pre-
zentate in tabel, carcasa folo-
este tip US cu ;, exterior
7 mm miez de 3 mm.
Acordul punerea la punct
se la
1. Acordarea
VFO-ului n limitele de
necesare pentru ca din mixa-
jul cu XO rezulte frecven-
tele n intervalul 24,000-
24,333 MHz (exemplu, pentru
XQ=27,120 MHz VFO
de la 3,120 la 3A53 MHz
2, Controlul XO
si verificarea a irecven-
. de a acestu ia

de valoarea n-
pe capsula
3. Ve incarea modu
NBFM, a VFX-ului
se face prin ascultarea pe
144 MHz (cu un Rx de stabili-
tate Alinie-
rea circuitelor de 24 MHz pe
maxim de semnal.
Cuplarea cu
torul se face prin (Iink)
cablu coaxial de 75 J2 (se
poate folosi cablu de micro-
fon - tip coaxial de 3 mm,
care este mai flexibil).
VFX-ul descris este utilizat
cu bune rezultate din 1975,
realizarea a. pes-
te 8000 de qso-uri pe UUS
(dintre care peste 4000 prin
45 prin meteor scat-
ter - MS) cu radioamatori din
25 de din Europa Asia
(prin satelit, 55 din 4 con-
tinente).
DE PIILABITATE
n practica radioamatorilor de
multe ori este necesar se cu-
polaritatea tensiunii ntre
puncte dintr-un montaj. n
lipsa unui voltmetru se poate de-
tecta polaritatea cu montaje
foarte simple.
Cel mai simplu sesizor de polari-
tate are schema din fig. 1. Cnd
la bornele A si 8 este o
de tensiune cu plusul la
borna A minusul la borna 8,
dioda va fi invers
va fi iar dioda D
1
va fi
direct va conduce.
Prin urmare, curentul. va circula
dioda D
1
prin becul 8
1
,care
se va aprinde. plusul se va
afla la borna 8 si minusul la borna
A, curentul va' circula prin dioda
becul 8
2
,
cnd se aprinde
borna A avem plus,
iar se becul 8
2
, la
borna A avem minus.
Oiodele D
1
D
2
pot fi de orice
tip, cu suporte curentul
necesar aprinderii becurilor folo-
site.
Montajul din fig. 1 nu
de tensiune
dar de-
zavantaje: a) este insensibil si
b) mult curent din
un constructor pasionat
de montaje electronice. Multe
dintre schemele publicate n
revista dv. le-am experimentat
dnd rezultate
i;;J\.JI"v,,-, "Ul montaje-
n acest
n .. ,""''''''''''''''''' si construit
un de ba're TV. Nu-
redus de
8
Ing- PAUL ALESU
tajul care este testat (are
'
Montajul din fig. 2
ele tensiune dar este
foarte sensibil si are o
destul de mare. Tranzis-
toarele complementare TI T 2
(de tip AC180K AC181K) au pre-
luat rolul celor diode din
fig. 1. n plus, ele mai au rolul
de amplificatoare. Cele becuri
vor fi de tipul celor pentru lanterne
(3,5 V/0,3 A). Cnd la borna A se
minusul tensiunii de
se tranzistorul Ti se
aprinde becul 8
1
, iar cnd la borna
A se plusul tensiunii de
rat se tranzistorul T 2
se aprinde becul 8
2
, Cu ajutorul
variabile de 50 lUl se
sensibilitatea montajului.
Ambele tranzistoare trebuie
un factor de amplificare de cel
100.
O utilizare a sesi-
zoarelor de polaritate este prezen-
n fig. 3. Este vorba despre
un interfon cu un post de emisie
posturi de La
emisie se un microfon cu
bune M, o baterie de si
un comutator de tip 2 x 2. Cind
comutatorul se n 1,
mesajul transmis se va auzi numai
IOAN
L.I.M.C. -
comutatorUl se n
n (0-1)J ge-
neratorul emite bare orizon-
tale, iar pe (0-2) ge-
bare verticale. Acor-
dul canal se face din semi-
de 5...;-40 pF. Bobina
L 7 spire, bobinate din
de cupru emailat
Ea se va realiza
un diametru de
lungimea de 9 mm
egal cu 0,5
vor fi ct ma
se va face in-
unui cablu ecranat.
la postul 1, iar cnd comutatorul
se pe 2, mesajul trans:'
mis se va auzi numai la postul 2.
Tranzistoarele pot fi de orice tip
(respectindu-se tipul pnp sau npn
din cu singura
ca factorul de amplificare fie
de cel 100. La cele pos-
turi de se pot utiliza difu-
zoare de radioficare cu transfor-
matoarele lor. sunetul se
distorsionat, se vor
A
B
B


rezistentele de 100 k.O. din
bazele tranzistoarelor 14
cnd dispar distorsiunle. Cele
variabile de 100 k.o. snt
folosite pentru reglarea sensibili- 1Ko.

EMISIE
llmEDIAIOR
Un alimentator practic de-
osebit de aspectuos se poate
realiza cu un transformator de
sonerie cu dreptun-
Destinat aparatelor
de radio portative de mici di-
mensiuni sau calculatoarelor
electronice de ali-
mentatorui poate prac-
tic orice tensune intre 3 si 8 V.
ia retea se
cablu de pe
transformatorului
du-se un din material
la elec-
cu terminalele
adecvat, sau prinzindu-se
cu un stecher ro-
'2
cu tub de material ca
dealtminteri toate din
montaj. Piesele tre-
buie gabarite minime,
astfel ca introducerea lor in
carcasa transformatorului si
montarea posibile. Ten-
siunea de
este functie de dioda Zener
s( de din
secundarul transformatorului
la care s-au conexiunile.
Schema este piesele
montindu-se folosin-
du-se existente pe
placa de a cutiei transfor-
maiorului. Firul de
la din
amintite. mare trebuie
la montarea
pentru aparatului
deservit,
100mA
PENTRU PIIMUL
D
Pentru comanda aprinderii becu-
din pomul de se pot
utiliza diverse circuite astabile, rea-
lizate cu tranzistoare si relee.
n fig. 1 se un
deosebit, care intr-un
basculant astabil, un divizor de
si comutatoare e-
lectron(ce.'
Circuitul basculant astabil este
realizat cu tranzistoarele
1'"\1"\"11'1"1\'0
Avind bornele 1
circuitul
o divizare cu zece,
un zecimal.
celor patru bistabili care
snt notate
cu A,B,C,D. logice ale a-
cestor borne de
n cod binar, impulsurilor
aplicate la intrarea
n ipoteza a nceput
din starea zero.
Deci, fiecare nou impuls
logice de pe bornele de
iesire. Tensiunile acestor iesiri co-
comutatoarele electronice,
care permit aprinderea becurilor.
Se pot folosi drept comutatoare
circuite de forma celor din fig. 2.
1n acest caz, tranzistorul T
3
trebuie
reziste la tensiunea de
tare a care nu trebuie
24 V, pentru evita-
rea unor Se vor co-
necta n serie, folosind conduc-
toare cte becuri de
V -0,3 Tranzistorul
T
3
va avea o de cel
800
pot conecta
de cte
n serie, dar n acest caz tran-
va fi de BD 135.
este comu-
tatoarelor folosind relee electro-
deoarece n a-
att con-
tactele nchise ct si cele
normal deschise. Se ' astfel
beculete, care se vor
n culori diferite si vor fi ", ...
gust, inscrie
unele simple.
Dioda 0
1
tranzistorul
T
s
mpotriva la tre-
cerea din n blocare,
tensiunii de autoinductie
care apare n bobina releului. 'n
acest caz becurile se pot alimenta
cu tensiune Transfor-
matorul de s-a realizat pe
un miez de tole E 10 (S = 4 cm
2
)
are n primar 2425 de spire
Cu-Em, cu diametrul 0,15 mm, iar
n secundar o de 24 V
(245 spire/O,4 mm) o
de 9 V (95 spire/O,25 mm, cu
la spira 38 pentru tensiunea de
3,6 V). Schema alimentatorului se
n fig. 4.
se dispune de relee cu
tensiunea de alimentare de 24 V,
atunci n locul de 24 V
se va face o de 17,5 V,
deci 185 de spire/O,4 mm, din care
I O,3A
I
I
se vor alimenta, redresare
-filtrare (cu un condensator de
200 Y.F/35 V), atit becurile cit si
cele patru relee. '
Montajul, realizat pe o
de cablaj imprimat cu dimensiunile
de 70 x 140 mm, se introduce
ntr-o cutie din aluminiu, pe 'care
se un comutator basculant
o de 0,3 A.'
""'..,,----0 A
.,...,.---<lD


+5V
rv 220V
I
I
I
o
/
+5V
rv3,6V

0,
N. PORUMBARU
Verificarea cu precizie a tensiunii
acumulatoarelor este o
obligatorie, n special in timpul n-
Cu voltmetrele ci-
tirea valorii exacte se face destul de
greu, fiind prea apropiate.
Schema in fig. 1 permite exten-
sia scalei folosirea ca instrument de
a unui miliampermetru cu o
sensibilitate de 1 mA la cap de
Schema este in fel nCt
permite tensiunii la bornele
acumulatorului (12 V), cit a tensiunii
pe o (2 V).
Scala instrumentului va fi
folosind un voltmetruetalon de pre-
cizie. gradarea vor
aproximativ ca aceea din fig. 2.
Se tensiunea de 12 V, res-
pectiv 2 V, la mijlocul scalei se com-
apoi cu trasarea valorilor uni-
tare zecimale.
Folosind comutatorul K (sau borne
se dome-
niul de
Principiul folosit pentru extensie n
domeniul de 2 Veste cel al surselor de
tensiune in di-
lor, iar n domeniu! de 12 V se
principiul extensiei cu
Zener, tensiunea care
apare ce dioda Zener n
(cotul Zener). Se va folosi
o cu o putere de ma-
xi de 500 mW. La nevoie se poate
utiiiza Dz 310 (Pd max=300 mW)
se un radiator de 16 cm
2

R
1
-R
4
vor fi semire-
glabile (ori semiregla-
bile) se folosesc numai la etalona-
rea instrumentuiui.
ZENNER
%W
( DZ310)
15V
R1
5K
R3
R2
2.7K
470n
2W
9
51
ImAlilnlLOR FOTOIiRAFI[E
Nencadrarea in latitudinea de
expunere a materialului fotosensibil
duce la de imagini supra-
expuse sau subexpuse ntr-o
mai mare sau mai erori
de expunere se de obicei
in procesul de developare, cnd, desi-
gur, abaterile snt cunoscute sau pre-
sau n procesul de prin
alegerea a
hirtiei fotografice a revelatorului uti-
lizat. Cnd imaginea prezin-
caracteristici puternice de supra sau
subexpunere se folosesc tehnici
toare de sau a imaginii.
Cauzele curente care duc la astfel de
snt erorile grosolane de apre-
ciere a expunerii, sen-
reale a materialului fotosen-
sibil, sau acciden-
a timpului de revelare, temperatura
a revelatorului. Pro-
cedeele de a imaginii
se folosesc n alte ca de
exemplu unor voaluri,
nerea unor efecte speciale, n tehnica
etc.
IMAGINII
FOTOGRAFICE
Procesul de n trans-
formarea argintului metalic, care con-
stituie imaginea, ntr-o sare de argint
cu ajutorul unei oxi-
dante. de se poate rea-
liza ntr-una sau Utilizarea
unei singure permite un control efi-
cient al gradului de dar modi-
ficarea a
la anularea acesteia nu
permite tratarea unei mai mari
de material, precum reproductibili-
tatea Folosindu-se
se presupune buna a
nii acestora pentru materialul tratat sau
efectuarea unor probe, ceea ce com-
controlul gradului de Me-
toda permite tratarea unei canti-
mari de material, reproductibilita-
tea o
de modul de
de pot fi superficiale (subpro-
suprapro-

superficial la
materialului fotografic, uni-
form asupra pe ntinde-
rea sa, astfel contrastul ini-
O tratare mai duce la
gerea detaliilor fine, n special a celor
din zonele de ceea ce duce la
o a contrastului. Acest tip de
se pentru
rea voalurilor, pentru imaginile supra-
expuse, pentru r-ealizarea unui fond cu-
rat al imaginilor linii sau su-
prafete de fond mari.
10
n
profunzimea stratului fotosensibil, pro-
cu cantitatea de argint. A-
ceasta zonele puternic
innegrite vor fi mai mult
atacate dect cele mai innegrite.
Imaginea densitatea
implicit contrastul. pro-
se n general pen-
tru corectarea imaginilor supradevelo-
pate.

in profunzimea imaginii, atacnd
puternic zonele nnegrite. Reducerea
se face cu o schim-
bare a' contrastului,
unei curbe caracteristice a materialu-
lui. Acest tip de se
cnd trebuie puse n detaliile
din zonele puternic iluminate, n gene-
ral pentru imaginile mult supraexpuse
sau realizate n nefavorabile de
iluminare.
n continuare vom prezenta citeva
de
1. SUPERFICIAL
(FARMER)
1 ,1 . 1.2. 1 .3.
A:

de potasiu 10 (g) 5 0,8-1
100 (mi) 100
Solutia a:
Tiosulfat
de sodiu 10 (g) 5 20
100 (mi) 100 100
Se ntlnesc mai multe denu-
mite n general Farmer; ceea ce este
comun n utilizarea unei solutii A
de de potasiu a unei' so-
a de tiosulfat de sodiu. de
raportul dintre cele can-
titatea de din fiecare,
se ale ac-
In ordinea din varianta 1.1.
este mai
1.1. de lucru se face din 20 mi
A + 100 mi a + 200 mi

Se viteza de lucru
2 mi de amoniac. n 5 minute se
o a imaginii
unei trepte de expunere, iar n 25 de
minute o cu 3 trep-
te de expunere, temperatura
fiind de 20C.
cantitatea de se
viteza de care
de 4 ori cnd nu se mai deloc

efectuarea de
materialul fotografic trebuie foarte bine
cu pentru elimi-
narea a de n
timpul
fapt de care trebuie
cont.
Fig. 1. Fotoreprodu-
cerea unui desen teh-
nic. Negativui
din stinga a fost tre-
cut printr-o de

care a clarificat ima-
ginea.
Fig. 2. Pentru a se pu-
ne n o anu-
a
imaginii, aceasta a
fost cu o so-

fotografia
Fig. 3. Fondul um-
brele au fost eli mi nate
prin repetate
cu de
Ing- v. CALINESCU
de lucru 1.2. se ameste-
cnd 15-30 mi solutie A cu 100 mi solu-
a, restul de mai sus
valabile. Farmer se
descompune repede, sa n-
cetndcnd se n verde; de
aceea trebuie prepararea
torului n momentul ,
Se alterarea utili-
znd metoda de lucru cu n
care caz se formula 1.3. n
prima imaginea se tine
1-4 minute, de gradul de
dorit, care se superficial
se introduce in cea de-a doua solu-
unde se 5 minute, care se
la o Pen-
tru a verifica gradul de se face
o sau se la o
de numai 1-3 minute.
birea nu a fost se re'iau ope-
Timpii sint valabili pentru tem-
peraturi de 18-20C. Se poate lucra
la temperaturi mai mici, dar nu mai
de 12C. Lucrind astfel cu 1 I din
fiecare se pot prelucra la
25 m de
accidental n de fericia-
de potasiu au de
fier, se o
care se poate din materialul
negativ prin introducerea lui ntr-o so-
de 5% hidroxid de potasiu.
2. PROPORTIONAL
CU PERMANGANAT DE
POTASIU
A:
Permanganat de potasiu 4 g
1 000 mi
8:
Acid sulfuric concentrat 2 mi
1000 mi
Solutia de lucru este din 3 mi
A + 3 mi a + 100 mi
care se dis-
pare prin introducerea materialului n-
tr-o de 10% metabisulfit de po-
tasiu. duce la unor
negative deschise, clare cu contrast
nmuiat.
3. PROPORTIONAL
CU BICROMAT DE POTASIU
8icromat de potasiu 5 - 8 g
Acid sulfuric d = 1,87 10 mi
la 1 000 mi
Nu este vreo de
fixare.
4. PROPORTIONAL
CU TIOSULFAT DE AMONIU
Tiosulfat de amoniu 150 9
Acid citric 20 9
la 1 000 mi
Este un cu
imersia peliculei putnd ajunge la 30-40
de minute, duratele de 10-15 minute
fiind normale. scurt, se nde-
voalul dicroic eventualele
pete de de argint.
5. SUPRAPROPOR-
TIONAL CU PERSULFAT DE
AMONIU
Persulfat cJoe amoniu 25 9
Acid sulfuric concentrat 1 mi
la 1 000 mi
puternic n zo-
nele cele mai dense, fiind astfel posi-
corectarea negativelor cu contrast
foarte mare. Se pot pe hirtie
I
evident) detaliile din
suprailuminate, zonele albe ale su-
biectului etc. Materialul se intro-
duce 1-2 minute ntr-o de sto-
pare, care poate fi un fixator acid proas-
sau o de 5-10% sulfit de so-
diu. Se poate relua '0
care elimine sulfitul
din stratul de de
lare ncheie procesul de lucru. Se va
acorda mare la puritatea sub-
folosite la vaselor
,de laborator, apa la preparare
fiind n prealabil Aceste
snt necesare deoarece cu
persulfat de amoniu este foarte sensi-
bil la eventualele Durata
se prin probe, la
inceputul lucrului.
6. CU ACTIUNE
.
1:
de potasiu
de potasiu
Amoniac 25%)
la
13,7 g
27,5 g
1,3 mi
1 000 mi
2:
de potasiu 35 g
de potasiu 10 g
la 1 000 mi
Materialul negativ se In ori-
care din cele solutii si se redeve-
(Ia de zi sau'lu-
la atingerea den-
dorite. o se
se final. ReveJatorul
trebuie cit mai suim
de sodiu, ceea ce face ca reveiatorii de
nu fie
IMAGINU
FOTOGRAFICE
Imaginile subexpuse sau subdevelo-
pate, prezentind o densitate
fi printr-o operatie de
Trebuie remarcat
distincte: cind imaginea
contine toate detaliile - caz in care
prin se obtin negative normale-
cazul in care petaliile lipsesc ne-
normal ca densi-
va genera imagini cu con-
aparent
Materialul ce va fi supus
buie iie bine prelucrat
scopul unei actiuni uniforme,
de calitate, gelatina se va inmuia
10-20 de minute in sau cu
agent nmuiere (ORWO F 905,
de aceea materialul foto-
fi fost fanat ante-
se poate face pe
unor parti-
sau mercur) peste
din fotosensibil sau prin
Colorarea imaginii se face
prin virale (tonace) sau prin mordan-
sare aplicarea unuI colorant. Proce-
deele de virare vor face obiectul unei
Prima cale de
introducerea
continind o sare so-
de arginl sau mercm un
care reduce sarea !a mela!ul
respectiv ce se depune pe imagine,
CU BtCROMAT
DE
Bcromiit de
Acid
Apti
o extrem de Toate
ustensilele' care au intrat n contact cu
clorura se vor foarte
bine cu Pelicula trebuie bine
tiosulfatul de sodiu de
la fixare formnd pete galbene de

3. CU AZOTAT DE
ARGINT-METOl
A:
Azotat de argint
la
Solutia B:
Sulfit de sodiu anhidru
la
Solutia C:
Tiosulfat de sodiu
la
D:
6 9
100 mi
6 9
100 mi
10,5 9
100 mi
Metol 0,8 9
Sultit de sodiu anhidru 0,5 9
la 100 mi
de lucru se obtine
incet un volum din solutia B intr-un vo-
lum din A; precipitatul care se
dispare cind se un
volum din C. citeva mi-
nute se agitnd, trei volume din
solutia D.
Materialul care trebuie este
deja inmuiat n acest moment poate
fi introdus In solutia de lucru a
actiune este numai 30 de mi-
nute.
se ntr-un reve-
lator simplu cu tiosulfat de sodiu se
abundent 15-30 de minute.
4. CU AZOT'AT DE
ARGI NT -HIDROCHI
Solutia A:
3 g
3 g citric
!a 1 000 mi
5 9
ia 100 mi
lucru, care are o
se din mi
solutie A cu mi solutie B. in-
se materialul 1otogratlc
t'ntr-o solutie de fixare se
bine,
prin mordansare sei'o
Imaginea se
1n de argint, sulfa-
argint sau de
care se cu o so-
O solutie de lodurare
este
de
de potasiu
la
B:
10 9
100 mi
de sodiu 10 g
la 100 mi
Solutia de lucru din 10 mi so-
A' + 10 mi B + 300 mi
lent. trata':'
ment, fotografiile se ntr-un fixa-
tor simplu se bine.
Materialele care fie
bite sau vor fi bine fixate
resturile de tiosulfat de sodiu
putind duce la unor dungi sau
pete. Este bine cnd nu se
o refixare $i n cazul
se se lucreze n-
muierea gelatinei. Se astfel o ac-
eventualele dete-
ireversibile ale imaginii.
materialul fotografic este mai vechi,
posibilele urme de de degete,
diferitele se vor cu
de carbon, ..al-
cool etilic, prin sau
cu un tampon de
De remarcat n urma tratamentelor
de se grano.-
imaginii, care de obicei
mai rar
starea materialului iSPOIITIU----
AUTODEElAnSAmR
,.
Tn cazul fotografierii anima- luminoase parazite.
lelor a n se noaptea
apropierea solului sau nu este de dorit se
cuib etc., operatoru- raza se va aplica
lui fotografic nu este pe ecranul un
n realizarea filtru negru foarte nchis)
unui dispozitiv care sesi- care va numai radiatia in-
zeze orice n zona de Marea majoritate a
vizare a aparatului de- fotoelementelor au o sen-
... ___ n zona a
FOTOElEMENT
MPLlFicATOR ANSAMBLU
SURSA FOTOGRAFic

danseze concomitent cu o sur- 300-S00n
de uzual blitzul.

Tt
50mW
T2
150mW
-6v
Principial, con-
dintr-o
cu un ecran avind
o de mici dimensiuni, un
element fotosensibil care pri-
lumina de
un amplificator electronic spe-
cial un ansamblu fotografic
(fig. 1). Ansamblul fotografic
este din aparatul foto-
grafic, un dispozitiv
tor (vezi Tehnium 4/1976,
7/1976) o

Elementul fotosensibil poate
ii o fotorez sau o foto-
Montajul este
simplu inchiderea
unui releu la ntreruperea flu-
xului luminos. Prin contactele
releului se nchide circuitul de


8-
acesteia va fi ca-
con1act aJ
electronic,
1 c
r
60 ,800.
care
luminos, din
becuiui este n
in fig. 3.
Il
PANOU (PL-ACAJ Z mm)
100
MODELisMe AEROMODEL CU MOT
INEL DE BALS1f
Zmm.
SISTeMUL IJE MONTARE
IIL FUSEL1fJULU/
CiRLIOE o,Smm p
PROFILUL STIIBILIZ,fTO"ULUI
ea BUC. EJALSI! o,S-imm
DiN
CA uei U C. C O NC E E: PROF. OTTO HINT S, MAESTRU EM ERIT AL SPOR
dRUGE
as'}J
SCARA 1;
F7fRtfSOL
BALSA f,5mm
BIfLSt4 5 mm
PL-rlC-I{J J O1m

cieLlG 11101 <J,
!
BO
o 10 50
Iii_ .. ;
1,5
BIiLSA
mm)
B-B
-- -----Eil1ffe cii STA BILIZtf TORUWI
.$/ SISTEMUL DE DE7ER'MALIZ.
IUVVeRGURA ., f250 mm
g
9
75 9
LUNG. FilSELif:JlILUI
<;UPHAF. AR/PEI
-1/- STABILIZI9TOR,=

ELICE
"
'" 15-16 FIRE FlR'Eu.i IX6'
1QO 200
300
I
DESPRE
DIAlin05TIlAREA
InSTAlATIEI DE APRinDERE
Statisticile in peste 50 la dintre deranjamentele produse
n motoarelor este de aprindere.
acesteia nu numai
ci la pornirea motorului, ralanti instabil, rateuri n
toba de alte simptome prezentate sinoptic n
tabel.
SIMPTOM
1. Motorul
se
2. Motorul
nu por-

CAUZE POSIBILE
- Deteriorarea, sau oxidarea contactelor,
sau'conductoarelor
- Scurtcircuitarea secundare a bobinei
de
- ntreruperi n a bobinei
de
- Arderea a bobinei
- Oxidarea sau arderea contactelor ruptorului
- Ruperea arcului conta.clelor ruptorului
- rotomlu; distribuitorului
- Fisurarea capacului disfribuitorului
- condensatorului
3. Motorul - Blocarea axul'ui ruptordisbibuitorului
-
functio- - Defectarea sau ancrasarea bujiilor
cu ..
ntreru- - Toate cauzele de la pct. 1
4.
5.
peri la - Modificarea ordinii de a.prindere prin schimba-
cilindrii rea succesiunii corecte a de bujii
Motorul

cu
ntreru-
peri la ra-
lanti
Motorul

cu
ntreru-
peri la tu-
ridi-

- Punerea ta punct a aprinderii
- ntre eledrozii bu-
jiilor
- intre contactele
ruptorului
- Deteriorarea cablului de de ia ruptor
la borna a corpului acestuia
- Desfacerea condensatorului
- slabe la bornele bateriei de acumula-
toare
- Scurtcircuit n a bobinei
n zona punctului de cu
.
- ma.re ntre contactele rupt.OrulUi
- A.rcul contactului mobil prea slab
- Joc exagerat a.1 axului ruptorului disbbuitondui
6. Motorul - Cama ruptorului este


cu
ntreru-
peri la un
singur ci-
lindru
tor sau
_ Scurtcircuitarea bornelor de bujii din
capacul distribuitorului
- Blocarea sau lipsa peri ei de din capacul
distribuitorului
- Oxidarea unor contacte sau
n de aprindere
-------------------.
Motorul

putere
- ale bujlei dlindrului respectiv
- a.le bujiei
- Umezirea capeielor de bujii
prea
(nu frage
----------_ .... _._ .._ ..._--------...
8. Motorul
- Avans prea mic la decJa.nsarea scnteii
- Oricare dintre care n-
treruperi n motorului conduce
la diminuarea PUiEHii a.(,estuia
- Avans prea mic. Ia. al:nindEHe
se supra-

_ rupfowlui snt afse
9. Motorul

cu
rateuri la
evacuare
10. Motorul
de-lonea

- :-- defec:hulas,;;t a. sau mai mul
tor
- Toa.te ." ... ca.re
a. sdrdeiF ... ..1 .sau
conduc la e;va,cuarea
la.. ... .. nllnhuhtt'li acddenl.de il
sistemul de ev.31{5;u.ue
- A.vans prea ma.re Na
14
,
de aprindere a motorului
de pe autoturismul Oacia-1 300 are
in adi.,
este din bobina de induc-
tie 2, ruptorul 5, distribuitorul 4, con-
densatorul 3 bujiile 6, toate aceste
elemente fiind alimentate din baterie
de acumulatoare 1.
cum din tabelu
prezentat, fiecare dintre organele corn
ponente ale de aprinderE
poate sufere care afec
functionarea motorului.
In cele ce vor fi trecute r
succint cele mai frecvente din
tre aceste unele din efec-
tele lor.
RUPTORUL
cel mai des la ruptor in oxida-
rea sau arderea contactelor sale (pla-
tinele), fapt care
n circuitul primar reduce
energia scnteii de n-
astfel aprinderea. Starea cotl-
factelor se poate stabili vizual sau cu
ajutorul testerefor. Pe de parte,
arderea contactelor modifi-
carea momentului de producere a scin-
teii electrice pe ciclu, acest efect pu-
tnd fi produs de modificarea geo-
metriei contactelor prin sau
uzuri, ori prin lor
Acest gen de este mai
greu de stabilit vizual, dar el apare
limpede la testarea
Jocul incorect intre contacte (dis-
ntre plati ne) este o
de pene tot att de Ea poate
fi prin efectuate
cu lere (spioni). Unghiul de inchidere
a contactelor unghiul Dwell pot
suferi, la rindul lor, prin
uzura camei rupforului.
producerea iar
uzura camei nu eSle
apare o neuniformitate a momen-
telor sCnteii la cHindrL
Acelasi eiec1 il are si uzura arcufui
rup10rului sau dispozrflve-
for de avans, defecte care se pot con-
sta1a doar cu
De multe ori, arcul de readucere a
contactului mobil se efor-
tul produs de el se reduce phn obo-
sau se ca urmare a unei
' prea tare
con1actele iar unul
slab produce
narea motoruh.li la
CONTACTUL
'1)'
-
5
Ing. M. STRATULAT
gal. Modificarea caracteristicii aces-
tora conduce la accentua-
a motorului.
reglajul avansului se poate face ma-
nual, cu unele imprecizii, constatarea
sale n regim dinamic se
poate efectua numai cu ajutorul tes-
terului electronic.
CON DEN SATORUL se p.oate
punge prin deteriorarea se
poate ntrerupe sau i se pot deteriora
conexiunile. Constatarea tuturor aces-
tor defecte se poate face cu

BOBINA DE IN.DUCTIE. Cele mai
dese deranjamente ale bobinei, care
motorului, con-
stau in defectarea
primare sau a celei secundare ori n-
treruperea acesteia din .
Prima dintre acestea conduce la
micsorarea sCnteii elec-
trice, fiind in ge-
neral, de arderea contactelor, ca
urmare a din cir-
cuitul primar. Defectul nu poate fi
detectat decit cu aparatura
la fel ca intreruperea bobine! se-
cundare, uneori, care, la o
nu defectarea bobinei
de deoarece tensiunea ridi-
conturnarea locului n-
treruperii. n schimb, bo-
binei devine prin reducerea
a energiei secundare,
DISTRIBUITORUL se poate de-
fecta prin capacului sau
rotorului (lulea) ori prin defectarea
contactelor sale. Nici una dintre aceste
nu se pot constata, de re-
vizual.
BUJIILE intotdeauna de ero-
ziunea el.eetrozHor,: care duce la mo-
dificarea dintre ei, de spar-
modificarea carac-
saie Unele
dintre aceste defecte se constata
vizual, dar altele n,c"-,:""it,,, o
de con1roL
pot fi ele
care constau 1n
lor nu
defectarea
sau oXldarea conexiunilor.
cazurile, defectarea defedelor se poa-
te face numai cu corespun-

6
HIIII:IIII I
Pentru a preveni geamu-
rilor garniturilor de cauciuc, acestea
se Pentru a le feri de
garniturile de cauciuc ale geamu-
rilor, capote; etc. se cu
talc.
Pentru dezghetarea geamurilor se fo-
un amestec de spirt (50'1'0>
sau unul dintre spray-urile "reco-
mandate in pentru acest lucru.
Prevenirea depunerii se realizea-
prin ungerea geamului cu
sau lichid antigel.
Pentru a preveni nghetarea
este bine ca broasca se cu
unsoare
Buna a sistemului de
aprindere este o de prim ordin
pentru realizarea unei porniri sigure n
timpul iernii. Pentru aceasta se reco-

- se cu ulei de motor gene-
ratorut de curent, se periile
se la valoarea
cureaua de antrenare;
- echipamentul electric fie n sta-
re avansul la aprindere corect,
ntre electrozii bujiilor cea in-
(n general, 0,7 mm), contactele
ruptorului reglate
depuneri.
Una din cauzele pornirii grele a mo-
torului n sezonul rece o constituie re-
ducerea acumulatorului da-
temperaturii a electroli-
tuluL Este cunoscut pentru o
dere a temperaturii electrolitului de la
25C la -10C, n cazul unei
rapide, capacitatea acumulatorului sca-
de cu 50%.
Pentru temperaturii nor-
male a electroJitului propunem
un bec de 1 W la o tensiune de
24 V (bec de pentru aparatele de
radio) n circuitul acumulatorului. Aces-
ta va acumulatorul in
activitate prin aceasta, se
temperatura electrolitului aproape de
valoarea sa
Becul de 1 W/24 V, montat intr-un
circuit alimentat cu o baterie de 12 V,
va consuma 0,07 Deci durata de
a unui acumulator de 36 Af
este de peste 20 de zile.
automobilul se pune la conser-
vare n perioada de bateria trebuie
intr-o cu-
Periodic (o pe
se bateria, fiind faptul
bateria se
in bornele bateriei se
string bine, ce se de oxizi
se ung, pentru a impiedica
de contact.
Se folosirea n sistemul de
a unui lichid antigel.
se apa, se aco-
capota cu o de pro-
In cazul vehiculului in
aer liber sau n garaje la
mai indelungate, cnd este
pericol de se scoate apa din
motor. Apa se cind motorul
este cald, prin deschiderea a
orificii, dintre care unul trebuie fie
plasat ct mai jos cu eva-
cuarea apei, ele se deschise. La
umplere se va folosi in
cazul n care motorul este prea rece,
se mai ntii o de
numai 40-60C, apoi ce motorul
a fost se poate completa siste-
mul de cu fierbinte.
Viscozitatea uleiului pu-
ternic pornirea motorului. De aceea se
vor folosi numai uleiuri de (mai
flUide) sau multigrad att la motor ct
la cutia de viteze
Se impune revizuirea frnelor, lumini-
lor, de parbriz, instalatiei
interne de este necesar,
se inlocuiesc garnituriJe de se
lichidul de etc. Re-
glarea frnelor este deosebit de impor-
pentru prevenirea derapajelor.
Utilizarea unor anvelope
toare este, de asemenea, un factor im-
portant pentru in timpul iernii.
In vederea pe sau pe
se vor utiliza numai
anvelope cu profil antiderapant. Nu tre-
buie din portbagaj nici lan-
antiderapante. Ele se per-
fect pe se ime-
diat ce nu mai este nevoie de ele. in
nici un caz nu se va circula cu anvelope
uzate.
CTEVA REGULI DE
I:IJNDUI:EBE
V
PREVENT'IVA
mizga, poleiul, ina-
micii au devenit n aceste
luni fenomene meteorologice curente.
Ele fac conducerea autovehiculelor
mai pun uneori,
probleme deosebit de grele.
motoretelor
motocicletelor snt n ra-
port cu cei care conduc autovehicule
cu patru mai stabile, mai ascul-
in general n special n
de timp nefavorabil.
O recomandare ce o facem
pe este se
a pleca la drum cu autovehiculele res-
pective atunci cnd se
polei, ninsori, in general,
cnd solul glisant este total potrivnic
motoretelor motociclete-
lor.
Dind acest sfat, ne pe expe-
anilor a lunilor de
din acest an, cnd s-au inre-
gistrat multe accidente din pricina ig-
de de mo-
torete motociclete, a
generate de polei, nin-
soare. pilotul pe
este surprins n cursul de
unul sau concomitent de mai
dintre inamicii
mai inainte, el trebuie se -adap-
teze rapid conducerii pre-
ventive pe timp nefavorabil.
Primele ce se impun a fi
in in
Calanel V. SECA
reducerea a vitezei
sporirea pentru a putea ob-
serva n timp util orice pericol poten-
a n
Este de la sine starea
a motoretelor motociclete-
lor trebuie fie A pleca
la drum a avea puse la punct
luminile sistemul de semnalizare,
cu pneuri suprauzate ori cu
uni la frne pune deli-
berat in pericol ta a celor
din jur.
Pentru a face mai vizibile autovehi-
cuIele noastre este fo-
losirea accesoriilor reflectorizante: jar-
tierele, nasturii, cordoanele reflecto-
rizante etc., care, folosite de
motoretelor motocicletelor, sporesc
considerabil vizibilitatea acestora, cre-
ind ca ei fie mai
bine atunci cnd cei care n
spatele lor ori vin din sens opus sint
de farurile altor autovehicule.
trebuie
fie foarte cind se in
de pentru a nu intra in
coliziune cu care din
uneori ct pentru
a nu pietonii care se deplasea-
pe partea n
haJne de culoare n
'asfaltului negru, pot fi
au greutate pe timp de ori
ploaie.
cu
TESTAREA
A[UmUlATOARElOR
n general, dar cu att
mai mult cind solul este alunecos
n plus, reduce considerabil vi-
zibilitatea. In asemenea pilo-
tul trebuie se de la j
n ciuda gabaritului redus al autove-
hiculelor cu Nu in
cazuri, de motociclete moto-
rete s-au pomenit n de-a dfep.-
tul ce s-au angajat "n
asigurarea din.
" "
Vulnerabilitatea pe
in viraje atunci
cind solul este alunecos mai ales
acoperit cu polei. Nereducerea vite-
zei in viraje, in raport cu im-
puse de drum - transformat adeseori
ntr-un veritabil patinoar -, constituie
cauza unor accidente deosebit de gra-
ve. Recent, un motociclist care circula
ca n miezul verii atunci excesul
de e periculos), solul era
ufQed pe alocuri acoperit cu polei,
nu s-a mai putut pe dreapta,
intrind la o pe sensul opus
intr-un autocamion. Pilotul pasa-
gerul au fost grav.
La observarea unor obstacole mo-
bile sau imobile - pietoni care tra-
drumul, vehicule in"
nare -, viteza trebuie din vre-
me. Motociclistul ori motoristul care
conduce preventiv nu trebuie se
bazeze pe altora.
Cu att mai mult este periculos acest
stil de.conducere cnd solul alunecos
necesare pentru
oprire sau chiar face fr-
narea.
pe
deci, n interesul dv. al celor din
jurul dv., aceste sfaturi, dar nu
n primul rnd recomandarea: Cind
atmosferice sint vitrege,
la folosirea motoretei ori
motocicletei. o face cu
stringere de inimi, dar e mai

poate face la nevoie cu

Verificarea a acumulatoa-
relor este o obligatorie pentru
asigurarea bunei a auto-
mobilului. La aceste se con-
nivelul densitatea electro-
litului, tensiunea la bornele acumula-
torului in Va-
lorile dau un indiciu
referitor la starea acumulatorului. Da-
aceste tensiuni nu sint in
nici acumulatorului,
una sau mai multe celule
sint defecte. Depistarea unei celule
defecte se face prin ten-
siunii la fiecare fn parte.
de testare vor fi executate pen-
tru evitarea cordonului de
(cablu cuprul fiind ata-
cat de acidul sulfuric. Orificiul nece-
sar pentru introducerea srmei de co-
sitor n intedorul tubului se va
folosind n acest scop epoxi-
sau o de lipit plastic pe
de Etanarea .se
Introducind virfurile (partea cu sir-
ma de cositor) in electrolit n
celule nvecinate,Ja un acumulator
bun se va tensiune de 2 V
sau ceva mai mult acumulatorul
a fost recent. Bacul acumula-
torului este construit in fel ncit
celulele sint ntre ele.
Tn cazul de electrolitul se com-
ca un divizor de tensiune. Se
in acest fel att starea aproxi-
a ct conductibili-
tatea electrolitului. nu
este de mare precizie, dar satisface
ntrucit se pot depista rapid
celulele defecte a strica stratul
protector 111 de
La acumulatoarele de tip vechi a-
se face foarte
aplicind vrfurile de testare
ale voltmetrului pe de
respectiv pe borne. Acumula-
toarele moderne, cum sint cele mon-
tate pe autoturismele Dacia, au pun-
le de protejate cu un strat
izolator n acest fel nu mai
snt accesibile. In fig. 1 este reprezen-
o de pri'nci-
piu a unui acumulator de 12 V cu
de protejate.
La acest tip de acumulator verifi-
carea tensiunii celulelor se poate efec-
. tua vrfuri de tes-
tare conform din fig. 2.
Tubul de plastic va fi de diametru
ncit intro-
ducerea vrfurilor de testare n electro-
lit, prin orificiile celulelor unde snt
dQPurile filetate. Vrfurile

CUPRU
ORIFICIU COSITdRI2 :1
FLUDOR
6 X 2 VOLTI = 12 "YOLTI
, 7
ELECTROLIT.
-00 R
BAC
15
Un radioreceptor de mare complexi-
tate este cel MA/Mf stereofonic. Par-
tea pentru in amplitudine
este de circuitul integrat
TOA 1046, ga-
melor UL, UM US. Partea de MF
se distinge printr-un bloc UUS realizat
cu circuitul integrat TOA diode
varicap, iar partea de demo-
dulator este cu circuitul in-
tegrat TOA 1200.' Oecodorul stereo este
16
cu circuitul CA 758
Comanda
ton
n Af
circuitele
740 (Philips),
este
Ung- STELIAN LOZNEANU
Ffz. ENORE
de MA,
detector MA), J3A 758 '(deco-
dor stereo echivalent cu CA 758, pre-
zentat n articol) CLB 150 (am-
plificare Af, echivalent cu TCA 150).
Blocul UUS se poate realjza cu diode
varicap BB 139, iar circuitului ClB 661
i se filtrele pe 10,7 MHz. Pentru
MA se mai circuitele de intrare
Ul, US), circuitele oscila-
local, filtrele de 455 kHz.
Acordul pe MA se poate face cu un
condensator variabil cu dielectric solid.
Revenind la receptorul ce face obiec-
tul articol,
receptionarea emisiuni-
Ul (147-300
US1 (5,8-
de
OS,cl!<ltorul local,
trt:>,,...,,,onj"::; etajele de
un pre-
arrlPlllilcaH>r AF. Acordul se
pe un condensator variabil cu
= Cos
c
. = 7 -;- 335 pF.
indicator al
ce se la terminalul 11
integratului trebuie Ri = 2 k
la terminalul 3 se un filtru
piezoceramic cu de 455 kHz
(tip SfD 455 O). Semnalul de Af pen-
tru atacul etajului de putere Af se
culege la terminalul 6. Sensibilitatea
pe US ce se poate este
de 15 )LV, iar sensibilitatea de
un raport semnal/zgomot de 20 dB, pe
UM, este de 760 JJ. Vjm. n blocul UUS
se folosesc circuitul integrat TOA 1062
acordul prin diode varicap, n acest
fel fiabilitate mare, men-
tinerea la o valoare a raportului
semnal/zgomot, stabilitate mare a frec-
oscilatorului,
de parazite pro-
prii parazite.
Circuitul TDA 1062 un pre-
amplificator in montaj cu baza
cu un curent pentru
o stabilitate la semnalele puter-
nice; un de multi-
plicativ cu ce are de
intrare amplificarea mari; un
ficator separator ntre oscilator
de pentru a
eventuala a semnalului re-
oscilatoru-
etaj cu un nivel cores-
pentru evitarea
dinamice la acordul cu
stabilizator de tensiune
nlll'1rrPIp. de ale osci-
reducerii
de
cu diode
07 montaj).
Blocul prezentat o pro-
anume asigurarea
tensiunii de acord de la tensiuni mici,
utilizarea unor transformatoare sau
multiplicatoare de tensiune. n cazul de
tensiunea de c?rd este de
Ua min=2 V Ua max=7,5 V, pentru
acoperirea gamei OIRT de 66- 73 MHz
fiind folosite perechi de diode varicap
BB 104 cu catodul comun.
ntruct de reglaj sint
conectate ntre cursorul
lui de acord si reglajul nu inffuen-
banda" de la de
jos. Pri n aceasta se "red uc
tatea acordului incorect, cit nn.,.",,,".,,,,,,,,
de componente ce la
la de jos al gamei UUS,
jul se face prin ,...irrllitp!'r"lr
oscilante, iar la de sus prin
semireglabilii SR1, SR2, SR3, SR4.
Pentru o stabilitate a oscilato-
rului este necesar un cuplaj bun intre
l5 si L6. Semnalul de fl-Mf se culege
la t"erminalele 13 si 14 ale circuitului
TOA 1062. O parte din semnalul de
fl-Mf se culege de la bobina 19, este
apoI detectat prin 05- 06 se
la 6 al amplificatorului de
amplificator la ter-
Comutatorul pe MF - stereo
f
e ,1 1.
d
J (
C
b.l
j (
a .
12345678910
EE
I
la.terminalele 1, 2 3, iar semnalul de
se decodorului
stereo de la terminalul 6. ntre termina-
lele 1 4 se un filtru
piezoceramic de 10,1 MHz. Prin acest
filtru condensatoarele C
40
=2OO pF
C
41
=270 pF se cuplarea
cu blocul UUS. La terminalul 13, prin
R =.4j;1 k.fl se indicatorul
dJ3acord instrument ca pen-
tru MA). Tensiunea de alimentare se
la terminalul 11. Circuitul inte-
grat TDA 1200 are o DIL cu
16 terminale.
Ca decodor stereo se cir-
cuitul integrat CA 758 (echivalent cu
"pA 758, MC 1311 P, LM 1800. ULX 2244).
Acest decodor pe prin-
cipiul PLL descris n articolul prece-
dent (pentru TDA 1005) se compune
din etaje: oscilator RC pe
76 kHz, divizor pentru frec-
de 38 kHz, divizor pentru
nerea de 19 kHz, detector de
a semnalului pilot, comutator
mono-stereo, circuit de a in-
dicatorului stereo, demodulator stereo
etaj amplificator - adaptor de
Semnalul multiplex se la termi-
nalul 1, culegndu-se la terminalele 4
5 semnalele de
cele canale. La terminalele
se de
tuare cu constanta de timp 50.J"s pentru
cele canale.
I U DE IDIRAR
...
In
[EPTOA
venit
fie cu un
cimp (fig.
bipolar
semnalului pro-
se poate face
tranzistor cu efect de
fie cu un tranzistor
(fig.
In caz, de
intrare este foarte mare, dar
tigul n tensiune este destul
Cnd se
tranzistor bipolar,
este destul de dar
de intrare are
valori tranzistorul se cu-
la o a bobinei.
ntre
face cal-
cuIul ..
a curentului de colector ic, n
uneI e la bor-
LC.
La cu efect de
valoarea curentului de dre-
este de
te construi o sctJlerrla
ca n fig. 3.
Coeficientul n ra-
portul de transformare,
Ing. 1.
de
zistorului mai este
de valoarea
Cu ajutorul semireglabilului SR 6 re-
de 19 kHz, asigurnd o
functionare a decodorului. Va-
se pe
metrul conectat la terminalul 11.
cu un decodor
clasic cu componente discrete (ce are
o destul de la de-
codorul cu CA 758 se reduce
rul reglajelor (''!m ar fi: reglarea circui-
telor acordate pe 19 kHz, 38 kHz, re-
glarea diafoniei, reglarea
corecte a indicatorului stereo),
ntlnite la decodoarele cu di-
a lui A B, cu demodulare prin
comutator cu diviziune n timp, tip de
decodor utilizat n radioreceptoarele ste-
reo fabricate n la un singur reglaj
oscilatorului intern).
Acesta este marele avantaj al decQ-
dorului prezentat, rezultind o fiabilitate
mare, n montare reglare
cost redus. Indicatorul stereo se conec-
la terminalul 7 (de exemplu, un
bec de 12 Vj50 mA n serie cu o rezis-
R22=220 ,Q). Atenuarea frecven-
tei de 19 kHz este mai mare sau cel
cu -35 dB, iar a celei de
38kHz este de -45 dB. Atenuarea dia-
foniei la 100 Hz este - 40 dB, iar la
10 kHz - 45 dB.
Circuitul CA 758 are o DIL
cu 16 terminale.
ntr-un receptor de fidelitate,
ca acesta prezentat, reglajele de volum
balans, ct de ton se pot
realiza cu ajutorul circuitelor integrate
TCA 730 TCA 740. Circuitul integrat
TCA 730 este conectat la deco-
dorului stereofonic la decodo-
rului MA. Acest circuit folosirea
tandem n stereofo-
nie, utilizarea unor
metre simple, mai economice, care
nu prin conductoare
ecranate.
Pentru o variatie a tensiunii de co-
de la O la '9,5 V,
de la -70 dB la +20 dB, iar plaja balan-
sului de la -10 dB la +10 dB.
Nivelul de intrare n TCA 730 poate fi
intre 0,1 1 V pe de intrarj?
de 250 k.o.. Integratul pentru
fiecare canal stereo o de vo-
lum si o' de balans. Aceste
etaje 'snt constituite fiecare din cte un
amplificator comandat n cu-
rent; astfel, o a tensiunii
continue permite comandarea
lui acestor amplificatoare cu ajutorul
unei reactii variabile. Circuitul TCA 730
permite realizarea a unei
fiziologice n raport cu 1 kHz, pentru
joase de +20 dB, iar pe,ntru
nalte de +9 dB. Compensa-
rea se prin ampli-
ficarea (Ia un nivel redus al
volum mic) a lor joase nalte
n raport cu medii. Circui-
tul TCA 730 o atenuare a dia-
foniei de -60 dB are de
de 4,7 k.n..
Circuitul TCA 730 are o DIL
cu 16 terminale.
Circuitul TCA 740 permite efectuarea
lor independente pentru joase
nalte. Circuitul amplifica-
toare duble (pentru frec-
joase nalte) pentru fiecare
dintre cele canale. Aceste ampli-
fjcatoare snt comandate electronic. Cir-
cuitul TCA 740 se
TCA 730 permite unei va-
de +15 dB la 40 Hz la 15 kHz,
de r kHz.
Elementele RC exterioare integratului

n nivelul pentru
de de 1 kHz (O dB).
Circuitul TCA 740 are. capsula Dil cu
16 terminale.
Etajul de stereofonic
se la radio receptorul prezen-
tat cu circuite integrate TDA 2610,
ce o putere de 4 W pe o impe-
de 16.a (se folosesc difu-
zoare de 8.Q. nseriate), alimentarea
cndu-se de iii 25 V. Circuitul TDA 2610
un amplificator n B
un stabilizator de curent; de asemenea,
el are ncorporate la scurt--
circuit
Sensibilitatea de intrare este de
100 mV, iar de intrare este
de 45 k.o.. Circuitul TDA 2610 are o
DIL cu 16 terminale.
Colectivul redactional al revistei
Teh cu prilejul Noului an
tuturor colaboratorilor ci'titorUor
un
si a factorului de
. Cu valorile Ic=3 100
R= MQ se ajunge lc=
= -10-
3
. e.
Un circuit de intrare pe
de la 200 kHz are un fac-
tor de calitate de
150 si o
Iar unde scurte
150
rului.
au o

ceea ce se tra-
a selec-
a
I
I
I
L _______ --l
mU[E[iAIULSI [OnDEnSUL
,
in DE LO[UIT
Ing- CONSTANTIN
MUCEGAIUL
Umiditatea pe ele-
mentele de fie as-
censiunii capilare (igrasiei), fie infiltra-
de ploaie, a condensului sau altor
cauze, prielnice dezvol-
mucegaiului, ai spori snt
ntotdeauna n aer. Desigur,
pentru a se dezvolta, mucegaiul are ne-
voie dar n foarte mici,
pe care o in praf, sau n
ce clei sau
Din cei trei factori care
mucegaiuJui - spori-
lor, hrana acestora umezeala - sin-
factor controlabil este umezeala,
anume, umiditatea a
aerului valoarea de
ccgaiul este inevitabil, iar
tea scade sub valoare,
mucegmul moare, dar petele
deci cum umezeala con-
densuJui poate duce .Ia mucega-
iuJui instalarea. n de locuit
a unor care pun n pericol att
bunurile materiale, cit 10ca-
tarilor (fig. 1).
Mucegaiul apare la nceput sub
de puncte sau pete de culoare gri-verde,
sau maro, care apoi sc unesc,
acoperind zone intregi pe in-
a exteriori.
mucegalului se poate face la
dar, nu se un
acesta reapare o
de timp.
Pentru combaterea mucegai ului se poa-
le, astfel, recomanda aces-
tuia de pe care,
aceasta se cu o
pentru mucegai, iar apoi ca o
de se va in-
clude n materiaJu]uj de re-
decorare un fungicid. De asemenea, la
redecorare nu snt indicate vopsiri cu
adaosuri de clei, sau alte sub-
ce pot constituj pentru
mucegai.
n cazurile cnd mucegaiul nu
a acoperit zone ntinse, este o
cu o observn-
d.u-se apoi o de
10 zilemucegaiul se mai
m care caz se
diverse substante toxice folosite
mucegaiului',
de a se instructiunl1c re-
comandate de pot
aduce ajung in contact
cu pJeJea sau ochi,. Se poate recomanda,
de a se folOSI 2. de
de sodiu n
de
ror
fol.osi ca
lichidul cas-
var) diluat cu
de 1 la 5,.
acestui tratament, suprafetele trebuie
cu '
Dar cea mai de COI11-
batere a mucegaiuJui este
cauzei principale --- umezeaJa
condensului.
condensului in nu se
poate face dect cunoscndu-se cauzele
producern sale.
CONDENSUL
Con densa rea este un fenomen natural
care trecerea apei (sau altei
din stare (vapori) in
stare
Aerul este format din-
tr-un amestec de gaze, dintre care pon-
deri mari au oxigenul, azotul vaporu
de
Cantitatea de sub for-
de vapori, care poate fi de
un volum dat de aer, depinde de tempe-
ratura aerului. De exemplu, n
de presiune
(760 nun Hg), 1 metru cub de aer. la
temperatura camerei de 20C, poate re-
line o cantitate de sub
de de 17,3 grame, sau altfel spus,
fi"V;;HUH de la 20C .. are nevoie
m
3
de La tempera-
2S"C--- un <llt exemplu ] metm
de retine maximum
1 kg de
are nevoie de
m
3
de aer,
cu ct aerul este
volum
mare de
a
lntroducerea plus a unei
de vapori n sau cu
cteva a va determma
conden::;uJm, fie n aer sub
fine de denumIte
fie sub de pe
Umezeala condensului poate duce la aparitia mucegaiului ce pune in pericol ati't bunurile
materiale, cit loeataraOL
18
din care au tem-
peratura mai de 20
o
C.
Astfel, vaporii de care snt invi-
zibili, prin formarea de de
surplusul de devine vizibil
sub de lucru care se ntm-
de obicei, n'
In rezultatul producerii fe-
nomenului de condens prin trecerea va-
porilor de n stare este roua.
Temperatura la care se produce con
densul, a punc-
tului de depinde de temperatura
umiditate,a a aerului 'f ('f este
raportul dintre greut.atea sau masa va-
poriJor de intr-un metru
cub de aer umed greutatea sau masa
vaporilor de saiu-

De eXI:IUIJIU,
pe

avea ri.dicate.
2 temperaturii n
extenor, acest caz, tempera-
tura pe peretelui este mai mare
dect punctului de iar
condensul DU se produce.
Condensarea are loc ori de cte ori
vaporii de n contact cu supra-
a este mai
sau puncl ului de
gea-
murile
rece sau pe
suficient (fig.
Locul n care apare, de obicei, o mare
cantitate de vapori snt baia
De alCI, vaporu prin des-
chise n creindu-se, astfel po-
sibilitatea condensuhD n Jocuri
de sursa lor de producere.
Semnalul unei mari
de vapori n aer este dat de aburirea
ferestrelor care se produce maj nti
condensul, acestea au, n ge-
neral, cea mai de pc
peretele exterior, mai ales dnd snt aco-
perite de nu pot fi de
curentul aer cald de la
montat dedesubt.
din ca
tul flJfelor uscatul lor, baia sau
fierberea sau activi1atea de pre-
producerea
unor vapon, li
cror presiune mult in
cu presiunea vaponlor din afam locuin-
tei. Astfel, sub infl uenta acestei
de are loc o 'deplasare a vapo-
din interior spre exterior; o parte a
vaporiJor ajunge prin ven6lare na-
(deschiderea ferestrelor), prin ros-
turile sau ferestrelor, iar parte
trece spre exterior prin structura
care, de obicei, snt din
materiale poroase permeabile la trecerea
vaporilor de La un moment dat, n
drumul lor, vaporii ajung n zona unde
temperatura este cu temperatura
punctului de m acest moment
(fig. 4). aportul de
vapori este considerabil, posi-
de evaporare spre exterior, struc-
tura umezeala,
termoizolatoare, ceea ce
duce la producerea mai a feno-
menului de condens
temperat urii peretelui.
Pentru a preveni multe
din structurile de exteriori snt
cu o de vapori
dintr-o folie de sau alt
material nepermeabil la vapori,
n structura peretelui la
(fig. 5).
PREVENIREA
REMEDIERE.A
CON DENSULUI
Condensul se poate produce sau nu.
felul n care proiectantul execu-
tantul au realizat dar
modul de exploatare al aparta-
mentului de locatar. S-au ntlnit
de multe ori cnd la tip
de apartament, pe tronson, deci
proiectate executate identic,
problema condensului este nu-
mai n apartamentele unde copii
mici, unde se fierbeau zilnic rufele de
schimb se aerisea
condensul este o
iar remedierea lui n aplica-
rea sau a trei
factori de
izolarea
iNCALZIREA
este pentru com-
baterea condensului prin doi factori:
1. aerul mai cald poate o cantitate
mai mare de vapori, care pot fi apoi n-
prin ventil are ; 2.
conduce, de asemenea, la tem-
peraturii pe interioare ale
exteriori, deasupra punctului
de
n apartamentele care au asi-
o o
zire nu ar avea sens da-
consumului sporit de energie.' Ast-
fel, cu toate metoda prin
poate da rezultate, este nereco-
costului ridicat al
risipei de energie.
VENTllATIA
de economisire a energiei
necesare a condus la realizarea
de din ce n ce mai li-
mitndu-se astfel schimbul de aer dintre
interior exterior, ceea ce are ca rezultat
de vapori care poa-
te fi din apartament pe aceas-
cale.
Pe de parte, volumul limitat al n-
conduce, n aportu-
lui de vapori de prin activitatea din
la atingerea de satu-
de obicei, chiar Ia locul producerii
lor - n baie. umidi-
tatea
rii rufelor sau a ar fi diri-
spre nu n celelalte
peri), riscul condensul ui I prac-
nu ar exista.
Eliminarea acestei se poate
face prin ventilare (deschiderea
ferestrelor), este sufi-
cient riscul, n
ca vaporii fie trans-
n celelalte fe-
restrele snt pe vntului.
La acest inconvenient se mai
de inconfort de
trunderea aerului rece, mai ales n zona
picioarelor.
n cea mai
este montarea
unui ventilator extractor (n
n baie, care poate fi pus n
ori de cte ori se produc
vapori de n nsemnate.
deci cum ventilarea
poate constitui un bun remediu mpo-
triva condensului.
avnd n vedere complexitatea


factorilor care con-
dens ului n unele apartamente, legat mai
ales de structura exteriori, pre-
cum de faptul montarea punerea
n a unui ventilator constituie
un factor subiectiv ce depinde numai de
locatar, ventilarea nu poate re-'
zolva problema condensului n toate
cazurile.
IZOLAREA TERMiCA
Ca de remediere a situatiilor
de condens, izolarea are
tajul de a fi un factor pasiv, care
independent de locataru-
lui de la care nu cere nici o ngrijire sau
de cum este
cazul la prin supli-
sau ventilare.
Desigur, structurile de exteriori
snt astfel construite nct, pentru con-
. stabilite de mi-
croclimat interior, nu existe pericolul
condensului pe sau
n structura peretelui.
la unele de locuit exe-
cutate din elemente prefabricate din be-
ton - panouri mari - sau cofraje gli-
sante, problema condensului da-
unor cauze complexe, cum ar fi:
realizarea unor structuri de ex-
teriori cu caracteristici termoizolatoare
sub cele de standarde sau rea-
lizarea a stratului termoizo-
lant, ceea ce conduce la
lui de termice
insuficient izolate); folosirea unor ma-
teriale termoizolatoare mai efi-
ciente dect cele n proiect
sau chiar lipsa acestora, n special la
prin glisare; lipsa
sau a barierei de vapori la
a stratului termoizolator; da-
rea n a nainte ca
aceasta se fi uscat
Pentru combaterea prevenirea con-
densului n cazurile n care
snt cele semnalate mai sus, se pe
partea (sau a pe-
retelui un strat termoizolant din
beton celular autoclavizat, din polisti.
ren sau alt material cu bune
tcrmoizolatoare), astfel nct tempera-
tura, pe a peretelui, va
avea o valoare mult deasupra tempera-
turii punctului de iar c0ndensul
pe nu se va mai putea
CO/llDEN.sAf PE RECE
ExTERIOR
(-fSOC)
aARIERA DE VAPORI
EX.TRIOR
(RECE)
o
o
o
INTERIOR
(CALD)
o
o
O
o
o
produce, chiar n zilele foarte friguroase.
Pentru prevenirea condensu-
lui este nevoie ca
pe partea a termoizolatiei
se o de
pori (fig. 5), de care solutie
este .
Teoretic, aplicnd ris-
cul de a condensului nu ar tre-
bui existe.
S-a constatat la unele remedieri
de acest fel, la
baza peretelui Acest lucru se
prin faptul practic nu s-a putut reali-
za o a barierei de
vapori, astfel nct vaporii de au
dincolo de
de materialul termoizolator poros, con-
densnd n zona rece n interiorul pere-
telui (fig. 4).
Pentru de mai eficiente
pentru combaterea prevenirea con-
dens ului, la Institutul de n
economia constructiilor -
INCERC - s-au efectuat n
urma s-a rezolvat problema con-
III
EXT!::.RlUR
(REC'E)
1'1(/ JE PRODUC'E
CO/llDENoS IN
tSTRVeTVRJ(
densului aplicarea pe peretele n
a uneI tencuieli anticondens -
autori: dr. ing. D. Moraru, dr. biolog
1. dr. ing. C. Bogos.
are foarte bune pro-
termoizolante, astfel nct apli-
ntr-o grosime de 1,5-2 cm pe su-
panoului posibilitatea
condensului, deci a umezelii
ImplICIt a mucegaiului, restabilind n
normale de confort.
Tencuiala antcondens avnd nglo-
n sa adaosuri hidrofo-
bizante biocide,nu permite acumularea
apei n structura peretelui sau dezvol-
tarea mucegaiului.
se deja:' cu suc-
ces n numeroase din
cum snt: Rmnicu-Vlcea,
Gheorghe, Slobozia, Sla-
tma, Baia Mare etc. de
locale de
tehnologia de preparare
aphcare a tencuielii anticondens, n
cadrul tehnice acordate din
partea INCERC.
SfllURI
un elastic mai lat (brete-
lele de pantaloni pentru snt
foarte potrivite) pe sub salteaua
tului in care doarme copilul dv., iar ca-
petele de n
. felul acesta, copilul nu se va mai dez-
veli in timpul somnului.
Suporturi excelente pentru scule
din de tub de cauciuc
pe care le fixati pe un perete de lemn
(pe n care
felurite lucruri necesare dv.
de constructor amator, este, desigur,
mult mai bine).
Cnd trebuie umpleti cu aer un
mai mare de baloane (pentru
carnaval etc.),recurgeti
la ajutorul pe care vi-I poate oferi un
aspirator de praf. Pe furtunul montat
la orificiul de evacuare a aerului aplicati
un con din hirtie, iar pe el gura balonu'-
lui. apoi n aspirato-
rul ntr-o balonul se va umfla.
19
I
APAIUlTUL DE HADID
in in excursie -- aparatele de radio portabile sint deosebit
de utile practice .. Magazinele raioanele specializate ale I
E STAT aparatul apa-
rate de radio portabile:
CORA (1 l.U.)
APOLLO (1 L.U.)
(2 L.U.)
ALFA (2 L.U.)
COSMOS (3 L.U.)
JUPITER (4 L.U.)
GLORIA (4 L.U.)
PREDEAL- auto (3 LU.)
PREDEAL - auto (cu
20

"
"
"
"
"
"
"
"
345 lei
345 lei
450 iei
500 lei
645 lei
800 lei
1 450 lei
1 000 lei
1 075 lei
Principalele caracteristici tehnice ale apa-
ratelor de radio portabile snt: sensibilitate,
selectivitate, claritate a sunetului, care as;-
o Toate aparatele de
radio se pot cu plata n 18 rate
lunare, cu un aconto de numai 20 la
conform n vigoare.
r
CI)
o
PRODUSE DE TEHNICITATE
"""-'102
I.A.E.I.- produce, n domeniul apara-
tajului electric de tensiune cu aplica-
industriale casnice, un de peste
200 produse de tehnicitate n mai bine
de 400 de variante constructive.
Acest profil de cuprinde un
grup important de destinat auto-

Dintre acestea n ntreprinderii
se nscriu butoane de de diferite
tipuri, ntr-o de tipodimensiuni,
de semnalizare, cu transfor-
mator, pentru panourile de automatizare
ale diferitelor utilaje
din cele mai variate ramuri industriale, de
la cea la cea cleme
de racordare a cablurilor n pupitrele pa-
nou riie de
Tot n acest domeniu, ntreprinderea din
Titu aparatqj neautomat, compo-
de nenlocuit a schemelor electrice
ale diferitelor tipuri de industriale.
Dintre acestea, o pondere n
intreprinderii o comutatoa-
rele cu came pentru comanda circuitelor
de si din schemele de actio-
nare ?utomatizare ale utilajelor insta-
In nomenclatorul de produse mai
pot fi prize industriale pentru
racordarea la retea a masinilor-unelte si a
altor tipuri de consumatori industriali, pre-
cum cu mare putere de rupere
pentru ntr-o mare
de dimensiuni. In structura
ntreprinderii din Titu, un loc de l
aparatajul de de uz casnic.
Dintre produsele fabricate aici, nu lip-
sesc, de fapt, din nici un apartament, din
nici o
toare comutatoare de diferite tipuri (pe
sub sau protejate), prize
electrice de uz casnic, tablouri de
contor n patru tipuri con-
structive, de de circuite al
apartamentului.
Printre cele mai noi produse realizate de
colectivul de muncitori, tehnicieni ingineri
de la I.A.E.I.-Titu se priza cu
5 contacte cu variante -16 A/380 V
32 A/380 V - cupla cu 5 con-
tacte de asemenea, n va-
riante -16 A/380 V 32 A/380 V, necesare
n electrice industriale de
tensiune, la racordarea diferitelor
electrice, caracterizate prin forma
tehnice ridicate.
Prin profilul sale, I.A.E.I.-Titu
este un partener extrem de apreciat pentru
numeroasele ntreprinderi din aproape toate
ramurile industriale ale economiei
fiind produselor, sale
pentru cele mai diferite sectoare economice,
precum pentru satisfacerea nevoilor ma-
teriale si de confort ale oamenilor muncii,
colectiv'ul I.A.E.I.-Titu se n per-
de mo-
dernizarea produselor sau, cu alte cuvinte,
de ntregii eco-
nomice.
21
fliN METRU
Determinarea presiunii acustice in-
tr-un anumit se efectua
cu intermediul
aparaturii electronice.
In este prezentat un
aparat care sunetul prin in-
termediul unui microfon; il
in etaje, care semnalul
este redresat, iar amplitudinea sa este
pe un instrument indicator.
A cest aparat este foarte util n ve-
rificarea dispunerii corecte ntr-o in-
a incintelor electroacustice din-
tr-o stereo, la verificarea unor
difuzoare, precum pentru determi-
narea nivelului de zgomot din
sau chiar dintr-o
Cnd se prin
(de exemplu, ntre
difuzoare), aparatul nu impune o gra-
a scalei.
+
",
9V!
-L-


Determinarea a acordului pe
o se cu un instru-
ment sau cu un indicator optic cu tub
electronic.
Avnd la elemente mo-
derne, respectiv diode electrofumines-
cente, putem construi montaje spe-
ciale pentru indicare. De la ultimul
circuit de sem-
nalul este detectat. Componenta AF
este in amplificaterul de audio-
iar componenta
22
este unui amplificator sepa-
rat. Ca acest amplificator are
o LED.
. '" v
"AMATERSKE RA.DIO- R.S. CEHOSLOVACA;
"POPULAR ELECTRONICS''- S.U.A;
"ELECTRONIGUE POUR VOUS':' FRANTA;
" "FUNK TECHMK- R.F.G.;
u.

MIIDULATIIB
semnalelor cu nivel foarte mic este, de multe ori, de
mai puternice de zgomotul propriu al elementului neliniar.
Cu trei tranzistoare din seria BF se poate un modulator foarte bun
pentru semnalelor foarte slabe.
Modularea se face pe tranzistorul 2 - cu un repetor pe emitor. Se-
receptionate se face cu un

9V
LA FILTRU
STABILIUTIIK
Un stabilizator de putere poate
fi construit cu tranzistoare.
de curentul absorbit de consuma.,
tor.
Cnd tensiunea sursei tran-
zistorul T1 se deschide mai mult, iar
tensiunea la baza tranzistorului T2
determinind un curent !e
2
mai
mare.
de tensiune IC2Rt este deci

In felul acesta, la se o
tensiune
R
1
se n func-
l--... ....
U

Cu un circuit integrat de tip LM 301
se poate con strui un amplificator cu
mare de intrare.
Astfel, pentru frecventa de 100 Hz,
de intrare este de 12 M.n.,
iar pentru de 1 kHz impedan-
la 100 MA.
1. Clasicul suport pentru braa poate
fi improvizat n felul Partea
a bradului, unde, de
crengile snt frnte, se taie se folo-
drept suport. Pentru aceasta ea
va fi cu crengile in jos. Se va
opera n fragmentul de trunchi un orb
ficiu pentru fixarea pivotului ce
va fi trecut in partea a bra-
dului, realiznd astfel imbinarea celor
elemente. Se de ace cren-
g1le intoarse n jos ale s'uportului se
fiecare n fel nCt se
asigure bradului o pozitie perfect ver-

Toate aceste mici nu nece-
nici 10 minute.
cteva simple de a
impodobi cu masa de reve-
lion. pentru se pot
rapid astfel:
2. Se ia o cu git lung fund
larg, care va fi cu
de n culori diferite. Pentru a
reduce timpul necesar aces-
sticla ntr-o baie
de n care topit de
culori diferite. n gura sti clei se va
pune o luminare cu o grosime pe
sura diametrului. acesteia.
Pentru o mai mare stabilitate a sfes-
nicului, nisip pe fundul sticle!.
3. Din pentru
realiza iar
dintr-o ce cristal, un
cu un clinchet foarte ce va sta
la gazdei. Este suficient ca
pentru aceasta pe fundul
cu ajutorul plastilinei, un fir
scurt de de care o
de
4. O poate fi un
bun pentru cu dia-
netru mai mare. luminarea
fie Ea se de
"dul cupei cu ajutorul plastilinei sau
.
. este poate mai
greu de realizat, deoarece pentru ob-
ei nevoie de o de
petrol, dintr-acelea care se foloseau
pe cnd nu exista
Cine se pricepe, poate scurta sticla
de (pentru ca lumnarea
nu este nevoie ca lampa un
tiraj mare de aer).
ntr-o astfel de se
o lumnare care un
timp mai indelungat p fi nevoie
fie
6. Masa la care snt copiii
poate fi cu o ori-
ca aceasta, a imagine apa-
re n desen (fig. 6). Cnd se aprind
se pune n
se face auzit sunetul melodic al clo-
provocat de lovirea lor de
cele mici
de metal.
Pentru acestei
rii este de alu-
miniu sau un capac de
de la o cutie de conserve, frag--
mente de metalic, din acelea
care servesc drept podoabe pentru
femei, o de metal ce va constitui
suportul doi mici
Desenul o imagine com-
a pe care priceperea dv.
va ajuta s-o
Pentru ca
paletele trebuie fie ntoarse
sub un oarecare unghi spre planul
orizontal, cum snt, de exemplu,
paletele ventilatorului.
Nu folosi materiale
inflamabile: hirtie, carton, lemn
etc., deoarece se pot prod uce acci-
dente lua foc).

A. T OBILEL
Iti
ecologice ale de trans-
port Cll motoare cu ardere
cele mai
moderne metode de diagnosticare,
respectiv de remediere a
ORIZONTAL
1) Calitatea unor proiecte sau 2)
sarcinii electrice negative - n seleniu! 3) Excla-
- Grupare de atomi cu exces de elec-
- Haralambie. 4) -
din Agrolida. 5) Prin sa
leziuni - Rezultat prin combinarea unui
element cu oxigenul. 6) Cere! - Un pentru copii.
1) Prin automatismul este capabil de o serie de
dirijate - ncuietoare. 8) ale acidului
azotic. 9) Element chimic folosit la fabricarea
rHor speciale - Fine. 10) {(Macara)} de picior - In
fine culori! 11) Fiecare dintre treptele de ale
unui de - Cu
VERTICAL
1) Orientare in sociologia lui Th. Veblen. 2) Piese
prin care sau iese curentul elec-
tric ntr-un tub electronic. 3) Ca la 3 orizontal - Au-
torul poeziei Cosmos, 4) n tancuri! -
pentru cuptoarele Inalte. 5) A pentru
un moment - Rezervor "de 6) Sare a acidului
cromic - Radu Marian. 7} Un ion plus un ion - Pre-
parat farmaceutic extern. 8) Titan la -
Delimitare in desenul tehnic - Institutul de
tehnologice. 9) tehnic. 10) Totalitatea mij-
loacelor de mecanice -
11) Element (abr.) .- Primul edict - Metal alb-a.I-

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
1 2 3 4 5 6

..... --11--::,-
I---If---

momentul Cnd
dinti cu
ferate comerciale, care
folosirii acesteia,
La
civile a
1
GABRIEL - Cluj-Na-
poca
Circuitul integrat TBA 790 K se ali-
cu tensiunea de 12 V.
GH. -
Dimensiunile carcase lor snt notate
in tabelul de la pag. 9.
GA IOAN - Vrancea
Ca radioamator, le-
cu radioclubul
rea tunerului cu de 10,7 MHz
se la intrarea de FI-MF a
noului radioreceptor.
TI MOFTEI DAN -
Montati un tranzistor EFT 377.
GHEORGHIAC EMERIC -
Nu alt tip echivalent.
PELCZER VLADI MIR -
ntii semnalul printr-un am-
plificator apoi n mag-
netofon. Cap de inregistrare la
magazinele Dioda sau Muzica din
Bururesti.
PETeU MARIAN -
Am publicat vom mai public?
scheme simple de radioreceptoare.
OUT ION -
Schemele trimise nu snt publica-
bile.
AN DREUS SCHELERA - Con-

Snt posibile la picup
A
ION CHITU
casetofon.
ENE IURI -
Tranzistorul P 201 A are echivalent
AD 155.
MORAR CONSTANTIN - Lupeni
Materialul trimis la va fi
publicat.
SAMSON OVIDIU -
Schema de dv. a fost pu-
in Tehnium.
IULIAN -
Materialul este nepublicabil.
ENE NICOLAE -
Am sugestiile dv.
ZOLTAN -
unui este per-
numai radioamatorilor ce detin
n rest, vom publica.'
IUGA GH. -
Tranzistoarelt: mentionate nu au e-
chivalente in seria I.P.R.S.
- Sibiu
la care nu in-
tipul triacului.
ION
pentru felicitare.
formatorul are 1 500 de spire n pri-
mar 2x1 300 n secundar.
MOROIANU ION -
1,5 d$ pe instrument
clasa de si nu rezistenta in-
determinarea caracte-
NICULESCU FlORIAN - Bucu-

este pro-
dus de Intreprinderea {(Tehnoton din
poate programele
risticilor instrumentului indicator a-
unui serviciu de metrologie.
ADRIAN -
La mare de adre-
sate vom printr-un
articol n rubrica HI-FI.
DOREL -
Tranzistorul SB 345 are echivalent
tranzistorul EFT 343.
Emisiunea Radiovacanta}} este
n sezonul estivai n gama
undelor medii.
INORAS TEODOR NICOLAE
Cluj-Napoca
Tn principiu, aparatul de radio se
poate alimenta din redresor. Trebuie
cont alimentnd puntea re-
dresoare cu 6 V, o tensiune
de 8,4 V.
Ca o tensiune
de 4,5 V, secundarul transformatoru-
lui va trebui debiteze aproximativ
3,2 V. La redresorului
radiodifuzate MA din gamele de unde
lungi, medii scurte (3 subgame)
din gama undelor ultrascurte.
Acest aparat este de tip superhete-
complet tranzistori-
zat, cu alimentare numai din li>
de curent alternativ.
TN COLEGIUL REDACTIONAL: ing. ANDRIAN NICOLAE; ing. VASILE
GEORGE CRAIOVEANU - F.R. Modelism; ing. GRINEA; ing. IOSIF LlNGVAYj ing.
ILIE - secretar responsabil de redactie; ing. GEORGE PINTILIE; ing. GHEORGHE

Prezentarea ADRIAN MA TEESCU
IIiitiiB 442121
un condensator de cel 2000j\-F.
IONESCU DAN - Constanta
Ca proprie
de a un
oscilator RC una din schemele
publicate n Tehnium si
semnalul cu un radioreceptor. .
BUZOIANU VIRGIL - jud. Ilfov
este defect. Se nlo-
cu altul nou.
HRUDEI VASilE - Bucuresti
Aparatul se Selga'.
cu o
l1li1
Puterea la
este de 2,5 W.
In sa cuprinde 12 tran-
zistoare, 6 diode o punte redresoare.
Tensiunea de alimentare sta-
bilizator (tranzistorul T 501) este de
12 V.
CITITORII DIN
SE POT- ABO-
NA ADRESiNDU-SE LA
ILEXIM DEPARTA-
MENTUL EXPORT-IM-
PORT P. o. BOX
136-137, TELEX 11226,
13 DE-
CEMBRIE NR. J.
llparul executat la
Combinatul poJigrafIC <loC... SchlteU