Alo.

IIIIRI TIIIRISTI
II RICIIDBTINTA
., ,
. n aceste zile, ntregul tineret al
patriei se milioanelor de oameni
nnd tuturor pentru a exprima secre-
tarului general al partidului, Nicolae
de
de fericire, spre binele patriei, pen-
tru noi si victorii dobindite sub stea-
gul socialismului comunismului.
Tineretul patriei noastre este mndru n
fruntea a partidului se un care,
la decenii de poate 45 de ani
luptei pentru libertatea fericirea
poporului Gnditor strateg al noas-
tre noi, cu mare putere
de n intimitatea fenomenelor
noastre economice sociale, de numele
Nicolae se progresul
al ntregii
In munca celor tineri, n de
zi cu zi, ct n planurile de care
dau pentru care
tinerii - romni, maghiari, germani de alte
- se face cu ndruma-
rea de o dragoste a
secretarului general al partidului. nvestit cu
cele mai nalte n partid n stat,
primul al Nicolae
a intotdeauna timp pentru a
ajuta cu fapta cuvntul tinere pen-
tru dobndirea comuniste, pentru
slujirea a patriei socialiste. /
Grija partidului nostru, a secretarului
general, Nicolae pentru
a constituie o
a vietii Romniei socialiste. Oferind un cadru
larg armonioase a
Romnia este o n care a a
devenit o necesitate. de toate
gradele gratuit, generalizarea
obligatoriu de 10 ani, largile de
dezvoltare ale superior
n unei continue
tiri a tuturor locuitorilor patriei-
romni, maghiari, germani de alte

Aflat intr-un permanent proces de peri ec-
romnesc a beneficiat, n
rnduri, de ale
secretarului general al partidului, care a vizitat
personal numeroase de
mnt mediu sau superior, pentru a cum
snt traduse n n activitatea
prevederile documentelor de partid. Este semni-
ficativ faptul n fiecare an deschiderea
are loc n
Nicolae secretarul general al
partidului, prilej pentru elocvente ale
cu .cercetarea pro-
principiu fundamental al

(Continl1are n pag. 2)
...
lillliii 111111111
IIIIGIIIIIIITA
.. 'J1)
(Urrma;re
Cu prilejul de
1977/1918, secretarul general al
vizitat scolare. aieUere de Dn)thJctie
Institutul din unde au
zentate prioritare n care se
I'eg.area tot mai a de nnJIUUI:":-
oercetare proiectare, n cmlte:KtuI
tirii viitoarelor cadre de muncitori
de specialisti cu calificare.
Nicelae Ceausescu ia acest eveni-
ment - participare in tradi-
locui roiul pe care nalrtitlut
secretarul general, societatea
in activitatea
de pentru a tinerem de
formare a omului nou, constructor ai
socialiste multilateral dezvoltate pe
Romniei.
Cu acest prilej, secretarul al parlidu-
iui a spus: cmn am in alte
factorul prin-
c:pal de de fermare a
tineretului pentru munci Trebuie
in fel incit
indeplineasci cit mai bine acest rei. Este de
n cadrele di-
dactice au un rol deosebit, ci ele trebuie si
acorde 10 atentie tinel'ei
Cum tot astfel este de
tinereiul pairiei noastre are datoria si nu
nici un efori in-
cele mai noi
niUe, spre il putea devem consbud:ori
priceputi ai economiei cullurii, spre a
asigura dezvoltarea tGt mai a
patriei, inflGrirea noastre socialiste,
suveranitatea sa, zidirea co-
munismului in Romnia)}*
ITIII III
entuziasm
de
secr'e-
Nicolae
.. Parcurgem
4$ i tA, 2 22
se poate mindri cu faptul
partidului n domeniul
cadru optim de formare a de nece-
sare economiei socialiste, este elaborati sub
direc1a indrumare a secretarului general al
partidului, ceea ce o dati rolul
determinant al Nicolae
fundamentarea noii a con-
celotiiilor ce stau la baza
un' nostru de toate gradele.
de retele obiective trasate de
de exemplul personal de abnega1ie
a secretarului
al Partidului Comunist Romn. ti.neretul
isi plenar de a mili1a
pentru transpunerea in a
Programului partidului, in n n
uzine, pe ogoare, pe noilor obiective
ale cincinalului revolutiei. tehnico-stiintifice.
Intreaga a patriei
gindurile cu cel
mai iubit fiu al natiunii noastre socialiste. Lao-
lalti cu intregul popor, tinerii muncitori
elevi intelectuali militari,
aniversarea a 00 de ani de viam si
45 de ani de activitate aducind
un fierbinte omagiu secretarului genera! al
partidului, Romniei socialiste,
activitatea n frun-
partidului statului, inchinam fericirii
DODOlrulllU patriei noastre socialiste, cauzei
soc::iallismlnuiui n fume.
."
II TA
de la dobindirea cesul instructiv-educativ de for-
mare a viitorHor n
cadrul institutului nostru .
anul 1972. cu ocazia vizitei de
lucru efectuate la institutul de
pentru cereale mlltlat:a
gene-

izvor nesecat
de sentimente
tot mai bine.
ct-ii,int-ihr la
...... ,,_....... a acestu ia..
urmare a luate
institutul nostru
a crescut an de an
de cercetare si de

cu incepem culle,2em
roadele cu muncii pe
care o
datoriei intr-o
directie. miine intr-alta. si toate
la loc t;'t mai
mult activitatea pe care o des-
simtind cum toate a-
contribuie tot mai mult
la realizarea obiectivelor stabi-
lite de partid in vastul
program de dezvoltare a patriei
noastre. Pentru fiecare
ca pentru fiecare muncitor
din uzine sau de pe ogoare. con-
ceea ce face
o la edi-
cu o la anul 1971.
a crescut de la SOO mii iei
la 9 000 mii de iar valoa-
rea realizate cu stu-
dentii. sub indrumarea
a didactice, de la cea
1 100 mii de lei la cea 40 200
mii de lei.
te tehnice de la Fundulea, secre-
tarui general al partidului nostru
a subliniat cu necesi-
tatea ca
din perioada de
din dotarea agriculturii.
Ca urmare a acestei indicatii,
institutuui
nostru au fost n mod
special n pri-
mind calificarea de mecanizator
agricol fiind pentru
exploatarea a tractoare-
lor existente n
dotarea agricole.
spe-
cifici pe care o
cu inevitabile
asupra tehnicii productive. au
impus integrarea
superior cu cercetarea
cu
revolu-

o per-
mite eliminarea din
a tot ce este contri-
buind prin specialistul pe care
il la scurtarea timpului
Avnd cinstea fericirea
primim vizita secretarului gene-
neral al partidului, am beneficiat
de privilegiul de a primi
concrete foarte
seama de specificul condi-
n care se pro-
Cu ocazia deschiderii anului
universitar 1915/1976. secreta-
rul general al partidului a vizitat
institutul nostru a apreciat
unele din domeniul pre-
<
j

viitorilor pen-
tru noi
elemente pe care le n
considerare n programul in-
st;ructiv-educativ. Ca urmare a
primite atunci, ne-am
apropiat mai mult cu
cadrele didactice de proble-
mele concrete, reale ale cerce-
ale
ne-am concentrat eforturile
n unor aspec-
te pe care le agricultura
noastre, folosind in acest
scop Ct mai efident potentialul
existent n institut. Tot cu acel
prilej ne-am angrenat ntr-o
evident mai mare in proiec-
tarea si executarea
de funciare, n rea-
lizarea u record
n domeniul culturii plantelor
de Cmp horticole din fermele
institutului, n participarea ac-
la dezvoltarea verzi
din la crearea unor
soiuri hibrizi noi de plante
agricole altele.
Pentru a asigu ra
n domeniul proiec-
ncepnd cu anul 19n. n
institutul nostru a fost deschis
un atei ier de proiectare n do-
meniul funciare.
la care au fost nume-
din anii terminali.
de cadrele didactice.
la trecut au
fost ntocmite avizate proiec-
tul privind amenajarea pentru
extinderea pe o supra-
pe peste 9 300 ha n bazinul
Rasova-Vederoasa, Con-
lucrarea n
cu amenajarea terenului n ve-
derea combaterii eroziunii pe o
de cea 1 700 ha n
bazinul Berheciu, Vran-
cea. Executarea cu-
prinse in proiectele respective
va da posibilitatea deschiderii
a noi santiere. in care alte serii
de studenti vor pune in aplicare,
sub indrumarea a cadre-
lor didactice. planurile predece-
sorilor lor. intr-o ne-
dar intens n
procesul muncii productive.
a studen-
s-a dezvoltat se
in continuare pe baza unei in-
struiri teoretice temeinice. n
care utilizarea cit mai
a timpului afectat for-
unui specialist. Au fost
planurile de
au fost progra-
mele
manenta actua.iizare a
seminariUor prac-
tice.
Grija pe care o
secretarul general al par-
tidului nostru in
a viitorUor o
in fiecare zi. in fiecare nu
numai intr-un anumit domeniu.
ci in toate domeniile noas-
tre social-economice. Aceasta a-
amplitudinea mare a pro-
blematicii n care
iubit al partidului statului
nostru pune evident ampren-
ta sale. la
cea de a 6O-a aniversare a zUei
sale de 45 de ani de
activitate revolu-
urarea
La ani cu
fericire h) intreaga
activitate vom avea In
cuvintul care ne este
spiritului inimii in tot
ceea ce bun in

Prof .. dr.
TIBERIU MURE$AN,
rectorul Institutului
agronomic N.
-
Integrarea cu cercetaJ"ea - con-
a NICOLAE secretarul
general al partidului nostru - a fundamental pe principi noi intregul
proces instructiv-educativ din 1am noastri, deschizind perspective ne-
cadrelor in cu dezvoltarea
a patriei.
DIIICA
PUTIRI
Fiz. A.
S-ar la prima vedere, pentru
a realiza o transformare de tensiune de la
U 1 la U 2' putem lua orice pereche de
valori pentru numerele de spire N 1
N
2
, cu raportul lor satis-
(1). In realitate, lucrurile nu
stau deoarece unui anumit
de spire nu ii putem orice
valoare de tensiune. Mai precis, pentru
un dat de spire o
a tensiunii ce poate fi
n bune de ran-
dament de a intra n
detalii. teoretice, vom doar
este de condi-
de magnetizare a miezului transfor-
matorului din miez
depinde de de spire n
rarea de curentul care
de dimensiunile
de calitatea miezului
Pe baza practice acumu-
late privind proiectarea exploatarea
transformatoarelor, s-a ajuns la o
foarte pentru determi-
narea de spire pe voIt:
55
n S (9)
n S
nea miezului. (n cm
2
1 n - de
spire pe voIt, iar 55 este o
care
depinde de calitatea miezului Constanta
MARK ANDRES
Realizarea a mon-
tajelor electronice presupune ade-
seori ajustarea unor valori, nlocui-
rea unor piese componente, modi-
ficarea unor din
pentru a se n optime
rezultatele In cadrul a-
cestor reglaje, unele piese se su-
sau formatul,
iar altele pot fi introduse n plus.
am trece direct la montarea
pieselor pe placa conform
schemei de am putea astfel
avea numeroase surprize
cute.
De aceea se -n spe-
cial pentru constructorii
- utilizarea unei mese universale
de lucru care de un
suficient de mare de
pentru fixarea pieselor. in plus, se
cere ca masa montate per-
manent borne sau pentru
conectarea borne de
intrare de de
poate fi chiar 50 n cazul tolelor
din de fier-siliciu, avnd o valoare
de 55-60 pentru materialele magnetice
de calitate
de fier etc.
Cunoscnd n de spire pe voIt
pentru miezul ales, putem acum calcula
numerele de spire din trans-
formatorului:
N
l
= n.U
l
; N
2
= n.U
2
(10)
Atunci cnd secundarul contine mai
multe separate, de
spire se pentru fiecare tensiune
n parte cu De
exemplu, pentru un miez cu
S "'" 10 cm
2
avem n = 55 = 5,5 spire/
10
voIt. Pentru o care
trebuie debiteze U 2 = 30 V, vom
bobina n total N
2
= 30 x 5,5 =. 165 de
spire.
a calculului
d 5
(mm) (mm2) j=2
A/mm
2
0,15 0,01767 35,3
0,18 0,02545 51
0,20 0,03142 62,9
0,22 0,03801 76
0,25 0,04909 98
0,28 0,06158 122
0,30 0,07069 141
0,35 0,09621 192
0,40 0,126 252
0,45 0,159 318
0,50 0,196 392
0,55 0,2376 475
0,60 0,2827 566
0,65 0,3312 662
0,70 0,3848 770
0,75 0,442 882
0,80 0,503 1000
0,85 0,568 1140
0,90 0,636 1270
0,95 0,710 1420
1,0 0,785 1570
1,2 1,131 2260
1,4 1,54 3080
1,5 1,767 3530
alimentare, precum picioare
pentru a putea fi n-
pe ambele ca pie-
sele montajului suportul.
in figurile se
o astfel de dintr-o
de plexiglas (colorat) cu
dimensiunile de 240 mm x
140 mm x 4 mm. la
dimensiunile dorite (cu bomfaie-
rul), placa se pe muchii
cu pila apoi cu glaspapir fin.
se rotunjesc.
dimensiunile reale ale
se taie o de hirtie mili-
pe care se (in
creion) careiajul dorit (fig. 1). Din
considerente estetice se va
o simetrie a careiajului. Diame-
trele vor fi
cele reale. dintre
rnduri succesive de va fi de 5
sau 6 mm (att pe cit
pe
Orificiile 1 din cele patru
snt destinate distan-
ele au diametrul de 6 mm, a-
tunci efnd se folosesc drept pi-
cioare bornele de tablou (de la
magazinele de piese electrice).
Orificiile 2 3 sint pentru intre-
(basculante), avnd dia-
metrul de 11 mm. in orificiul 2 se
permanent
rul de alimentare.
in orificiile 4 (de 3 mm) se mon-
cu papuci (din
de pe care se vor cositori
n stabilirea diametrelor minime pentru
conductoarele de bobinaj. n acest scop
se vor determina n prealabil valorile
maxime ale din primar din
secundar. Uneori se cunosc dinainte
aceste valori din transformate-
rului, alteori se cunosc ca date
puterile maxime necesare, calcu-
lndu-se pe baza
1 = . 1 =..!2 (11)
1 U
i
' 2 U
2
De exemplu, primarul
fie alimentat de la (U 1 = 220 V)
puterea n primar a
rezultat din calculele precedente
P
i
= 100 W, curentul maxim din
va fi:
l00W A ( .
Il = 220 V = 0,46 se poate aprOXI-
ma la 0,5 A).
Diametru} conductoarelor
Se la trecerea curentului electric
I max (mA) n (spire/cm
2
)
s
n"
j = 2,5 j=3 cu (spire/cm)
A/mm
2
A/mm
2
ntre straturi ntre straturi
44,2 53 2880 2260 55
63,7 76,5 2050 1730 47,5
78,6 94,3 1715 1465 43,4
95 114 1460 1210 39,2
123 147 1140 978 35
154 185 925 813 31,5
177 212 807 722 29,6
240 289 594 530 25,3
315 378 350 22,5
398 477 371 277 19,9
490 590 300 224 18,1
594 713 246 190 16,4
707 848 209 162 15,1
838 993
I
180 142 14,1
960 1150 153 125 13,1
1110 1331 134 110 12,3
1256 1510 121 95,5 11,4
1420 1700 106 87 11,0
1590 1910 93 78 10,2
1775 2130 84 70 9,8
1960 2360 75 65 9,3
2730 3400 52 40,5 7,7
3850 4620 39 30,7 6,7
4420 5300 33,5 26,5 6.2
barele de alimentare ale monta-
jului. Aceste bare vor fi bu-
de de cupru cu
1---4,5 mm, cositorite in prealabil
pe lungimea ndoite pentru
o cu 8-40 mm de masa
de lucru. Cositori rea capetelor pe
papuci se va face nainte de prin-
derea in pe (pentru
a nu topi plasticul). Barele sint
racordate in la plusul
respectiv, la minusul
(orificiile 5, de 6 mm diametru) prin
2 (inseriat de exem-
plu, pe minus).
Orificiile 5 (alimentare), 6 (in-
trare) 7 vor fi de 6 mm
cu 19 mm pentru adap-
tare la STAS. in ele se
de cu
diametrul interior de 4 mm (de
de la triplu
._-
vechi) sau borne cu de strn-
gere. In ambele cazuri, racordarea
la montaj se face prin cositorire pe
terminale, pentru a se asigura con-
tacte bune durabile.
Orificiile 8 (de 6 mm) servesc la
montarea tiristoarelor a diode-
lor de putere (pe radiatoare).
In orificiile 9 (de mm) se vor
monta permanent sau
buri cu papuci pentru a culege sau
introduce semnale n diferite etaje
ale montajului sau pentru

Orificiile 10 snt de 10 mm
servesc la prinderea
trelor pentru reglaje. Orificiile 11
(de 4 mm diametru) snt pentru
tranzistoare de putere (eventual
pe radiatoare), fiind n
cu cotele standardi-
zate ale capsulelor (fig. 2).
printr-un conductor, o parte din tensiu-
nea la bornele circuitului se
pierde prin de ten-
siune pe R a conduc-
transformindu-se n (efec-
tul parte de tensiune
cu o pierdere de
putere P, fiind direct cu
conductorului n
cu curentului:
P = RI
2

Pentru a reduce la limite acceptabile
aceste de tensiune pe conductoa-
rele bobinajelor, trebuie re-
lor ohmice cu att mai mult cu
ct ce le snt mai mari
Reamintim R a unui con-
ductor depinde de lungimea acestuia 1,
de sa s de rezistivitatea
materialului p, conform
R =pl (12)
s
n cazul nostru, transfor-
matorului au lungimi determinate (se
impune de spire conform calcu-
lelor precedente, iar lungimea medie a
unei spire este de mie-
zului); de asemenea, rezistivitatea este
conductoarele fiind n-
totdeauna din cupru. Singurul element
prin care putem unei
astfel s a
cofiductorului
[CONTINUARE
IN VIITOR]
Ca la calculul transforma-
toarelor de putere,
cteva exemple de larg inte-
res practic.
Ne vom referi concret la transforma-
torul de de la televizo-
rul Rubin, care are date
tehnice principale:
- pachet de tole E+I, din de
fier, cu miezului (S) de 5 cm
2
,
cu din carton;
- 2000 de soire Cu-Em 0,18 mm n
terminarea pe hrtie
aceasta se pe
de plastic, avnd ca
liniile careiajului fie paralele cu
marginile Centrele orificiilor
se pe prin
pare cu un vrf metalic
(ac de compas).
cu diametrul mai mare
1
O
4 I I I I I
I I I 1
2
O
110 110
-1-1-1-
D
--
'--
O
'-1-1-1-
5
O
61'"'\
'\,../
.9 i..9
5
O

'1-'
1
O
10 10
1----

1-:-1--
O
--,-1-
I I
I I I 1 1 1
4 I 1 I

-100 de spire Cu-Em 0,59 mm (cu
Izolatie ntre straturi) n secundar;
- prif',1arul secundarul snt izolate
ntre ele t.":tI Mrtie
- transforrnatorul se cu
tolele montate de parte (nen-

Din datele de mai sus
putem utiliza acest transformator ca
atare, racordnd la
(220 V",). Secundarul
n acest caz o tensiune de
9-10 V, la un curent maxim de 0,8 A.
Singura modificare ce trebuie
n acest scop este montarea
a tolelor. Prin urmare, se va
rama de ce pachetul se
vor scoate tolele (cu nu se
deterioreze carcasa). tolele snt
foarte strnse, se va sacrifica prima
ndoind-o de ea cu un
patent demontare, tolele
se vor separa cte una cu o de
sau briceag (ele fiind lipite cu
Remontarea se va
face ct mai strns pentru a
toate tolele (sau aproape toate). Pa-
chetul se va ndrepta prin lovire cu un
ciocan de lemn, pe un suport drept
rigid, care se reintroduce rama
de cu rol de strngere de fixare
pe placa de montaj. Cele patru prelun-
giri ale ramei vor fi ndoite n exterior
(cu ifJ 2-3 mm) pentru
prinderea n
Transformatorul astfel poa-
te fi introdus ntr-un montaj de redre-
sare filtrare (fig. 1),
la o tensiune con-
de cea 12 V un curent de
0,8 A. Diodele 0
1
-0
4
pot fi orice tip
care mimmum 1 A (1 N4001-
1 N407) sau se poate utiliza o punte
redresoare cu siliciu (1 PM05-1PM8).
Tensiunea se poa-
te folosi la alimentarea de
electrice, la unor
alimentatoare reglabile stabilizate
pentru radioreceptoare sau alte mon-
taje tranzistorizate.
O a transfor-
matorului indicat o constituie piro-
gravura. Pentru a se adapta acestui
scop, se va rebobinasecundarul n
de 6 mm vor fi executate cu o
(sau chiar
avnd nu se
dimensiunile dorite. Toate
vor fi netezite (pe ambele cu
un burghiu de diametru mai
pentru a
tate prin re.
Aspectul final al mesei este dat
n fotografia (vedere din
spate).
de la liniilor
de careiaj orizontale verticale au
fost date cu un burghiu de 1,5 mm
pentru a permite introducerea
scoaterea a terminalelor
pieselor, chiar acestea snt
ndoite sau cositorite neuniform.
1
O
4
1
()
1,11
IlO )11
/'1-\
,+' Jl
7
O
7 6
L9
I
O
11
1() (1)11
10
O
1J1
1
C
I I
! I L
I 1 1 14,
I
RETEA 2000 SP
220VN O.18mm
L
CU
-
Em
I
2DOOSP
RiJEA
O,18mm
2. v", cu-Em
1ZV 3V
N3=36SP
Cu -EmOt6mm
9V
3V
N2=36SP.
Cu-Em D.6mm
6V
6v
N1=72SP.
O
Cu-Em O,6mm
zv ,
II
100SP.
O,59mm
Cu-Em
N3=22SP.
Cu-EmD.9mm
2V
N2.::22SP.
Cu-EmO.9mm
1V
Nl =11 SP.
Cu-EmO.9mm
4v
N4=48SP.
Cu-Em
5V
3v
o
1V
O
O,85mm
vederea unor tensiUni ele
1, 2, 3, 4 5 V, folosind o
cu prize mediane. Se va lua
un de 11 spire/volt, folosind
un conductor care suporte
de la 2 A (0,9 mm diametru).
Pentru a toate spirele nece-
sare, bobinarea se va face ct mai
strns, cu economie de
(inclusiv ce o
separa de secundar) neschim-
(fig. 2).
Montajul se foarte
bine la surse de - 3
la 100 g -, deci la microfoane dinamice
sau chiar la difuzoare utilizate ca micro-
fon (de exemplu, n cazul interfoanelor).
El o amplificare de aproxima-
tiv 200, pentru o de 3 g a
sensibilitatea de intrare fiind de
cca 0,5 m V. de este de
1 kQ, o adaptare la
etajele de amplificare cu emitor comun.
Schema de principiu este n fig. 1,
iar circuitul imprimat se con-
form fig. 2. Tranzistorul folosit va fi cu
zgomot redus.
Semnalul de intrare este adus pe emi-
tor prin condensatorul de cuplaj Cl> iar
semnalul de se culege, prin con-
densatorul de cuplaj C
2
, de pe rezisto-
ruI R
2
. Rezistorul R
1
pentru
limitarea curentului de emitor. Pentru
R5
+4,5V

12Vl O,8A
+
25V
numeroase alte
de utilizare a acestui transformator
prin rebobinarea carcasei. In fig. 3
este prezentat un exemplu, desti-
fiind de cuplaj intre etajul final
difuzor, n cazul montajelor cu
tranzistor final de putere, n A.
La bobinare se va lua un de
12 spire/volt, att n primar cit n se-
cundar. este pre-
cu prize mediane, avnd ten-
siuni de intrare de 3, 6, 9 12 V. Pen-
tru a suporla de la 1 A,
conductorul folosit n primar este de
0,6 mm.
Secundarul a fost proiectat pentru
adaptare la difuzoarele de 4 .Q, cu
puterea de 3 la 6 W; el
4 V, suportnd un curent maxim de
1,5 A. Se poate adopta varianta cu
n secundar (de exem-
plu, pentru 2, 3 4 V), permi-

Primarul secundarul vor fi sepa-
rate ntre ele prin hrtie sau
carton. Tolele trebuie fie foarte
bine strinse, pentru a nu vibra n timpul

Transformatorul astfel bobinat poate
fi folosit, de exemplu, pentru cuplarea
la un difuzor de 4 D./5 W a unui
avertizor sonor cu tranzistor final de
putere (ASZ 15-18).
montajul la care se acest
transformator trebuie debiteze un
curent de de la 1 A, ali-
mentarea de la o
de 6, 9 sau 12 V.
E.IMRE
a evita folosirea a surse, pOlanza-
rea bazei s-a efectuat cu un divizor
format din rezistoarele R3 R
4
Stabili-
rea tensiunii de alimentare se face prin-
tr-un rezistor Rs legat n serie, tensiunea
de alimentare fiind cu condensa-
torul C
3
. Pentru a amplificarea,
poate fi valoarea rezistorului R2'
reducnd valoarea rezisto-
rului Rs sau tensiunea de ali-
mentare, astfel ca se punctul
de la valorile recomandate
de 6V 1 mA.
C4

6
--6---
00ft
tTI
_..A---.. A
Fig. 6: Amplific.ator penim microfon
Fig. 7: Mixer 1 - Tx ampHficator
Fig. 8: BFO
Fig. 9: Osciiator cu
!,IV,
Fig. 10: S>l-melru control nivel emisie. Ali-
mentatorul excitatondui
Fig. 11: Prefina! final emisie
Fig. 12: Alimentatarul prefinalului

lVy
2xEFD108
cq
II
La prima schimbare de transpune benzile de radioamatori de
unde scurte n ecartuI de la 5000 la S SOO kHz, iar cea de-a doua schimbare de
se face la valoarea de 445 kHz, n acest scop folosindu-se un oscilator magnetic
(MLO). CircuituJ acordat din MLO face parte din sistem mecanic cu circuitde
acordate din prima medie in acordul circuitelor se face simultm..
TRIIICIIVIR CI-IIB
pentru benzile de unde scurte
La emisie se folosesc aceleasi medii
dar mixere diferite,sen'sul sem-
nalului fiind invers cu cel de la
Amplificatorul de microfon
compresia semnalului de ia intrare astfel
nct, acesta de la 5 mV la
50 mV (la vrf) la tensiunea
la vn este de 1,1 V la 2,4 V. Semnalul
de la intrare este in baza tranzis-
torului T 2' Cu ajutorul
lui P
1
.se nivelul
care provine din amplificatorul de micro-
fon sau de la oscilatorul ,de telegrafie
(pentru modul de lucru in Acest
semnal, ce trece prin etajul separa-
tor(T 5)' modulatorul in la
care circuitul acordat este realizat pe
miez de tip cu dublu fir (pen-
tru simetria a circuitului modu-
La modulatoruluise va
un semnal HSB .amplificat de
tranzistorul Ttj. O este
la trecerea semnalului prin
fIltrul astfel in punctul
B .se semnalul SSB pe
de 455 kHz. Tranzistorul T
9

semnalul SSB de 455 kHzcu
provemtede la oscilatoml magnetic
liniar cu re;glabill intre
5 4.55 kHz 5 955 kHz. Se astfel
un semnal de medie
ntre 5 000 5 500 kHz. medie
este cu 3 circuite
acordate. cuplate in vederea atenulrii
suficiente a semnaluluioscilator laemi-
FIG. 1
f
3,5 MHz
7 MHz
14 MHz
21 MHz
28 MHz
FIG. 7
f
3,5 MHz
7 MHz
14 MHz
21 MHz
28 MHz
FIG. 8
= 7390 kHz
kHz
kHz
LI
L
2
4120 .20
3/14 14
2/9 9
3}13 13
alt2 12
II l2
20/1 16/5
14/1 6+6}2
911 5+5/2
7+111 7+7J2
6+6/1 6+6}2
de Mf 465 kHz,
Mamaia
9
L3
20
14
9
13
12
CI
220
150
100
33
6,8
de US,
Ing. IULIU POP, VOS A.JF
sie, respectIv a semnalului imagine

Semnalul SSB de medie
din punctul G (schema
2) este aplicat pe baza tranzistorului
este mixat cu semnalul care vine de
oscilatorul cu
rilor sint astfel alese nCt la iesirea
mixer, prin comutare, se frec-
benzilor de ra-
dioamatori. Tranzistorul T 12
ca .amplificator; la baza lui este cuplat
circuitul de manipulare pentru telegrafie
(tranzistorul T n punctul Z se
semnalul SSB pe toate benzile de radio-
care se etajului prefinal
La semnalul din este
amplificat de tranzistorul MOSFEf (T 14),
care se pe g1. Cu ajutorul
g2, amplificarea tranzistorului este regla-
prin .semnalul de Ave (O +4 V).
Amplificatorul cte trei circuite
acordate pentru fiecare un circuit
la intrare circuite la Acor-
dul circuitelor n cadrul benzi se
face cu P 2> prin inter-
mediul se polarizarea
diodelor varicap_ Semnalul este preluat
de pe ultimul circuit acordat aplicat
mixerului 1, realizat cu T 15- Semnalul
de medie
parcurge cele trei circuite cuplate, dar n
sens invers dect la emisie n
mixerul 2, realizat cu T 10> la ci-
raia (punctul C) se semnalul de
C
220
150
62
33
-
C
2
500
220
100
33
18

MF 10,7 MHz, Mamaia
Idem
Idem
Osc. scurte Mamaia
Idem

MF 10,7 MHz, Mamaia
Idem
Idem
Ose. scurte Mamaia
Idem
[CONTINUARE
PAG,,'1S1
i
I
J
Ing. D. VAITEANU
comandnd astfel blocarea lui T 3 r.
a lui T 4> iar radioreceptorul
se (tensiunea la bornele consu-
mator cade aproape la Desigur,
alimentatorul propriu-zis
dar consum.
Decuplnd alimentarea montajului
(deschiznd I sau trecnd
Montajul descris mai jos (fig. 1) a fost (radioreceptorul tranzistorizat plus un comutatorul K n condensa-
conceput experimentat pentru oprirea bec indicator de 0,2-0,3 A, la tensiunea torul C se ntr-un timp foarte
a unui consumator scurt prin dioda D. Circuitul devine
un interval de timp prestabilit, astfel apt de a efectua o
reglabil ntre 1 30 de minute (aproxima- La conectarea (nchiderea (se trece K n B
s-a avut n vedere oprirea n n A a comu- ciclul se analog).
a radioreceptorului - de exem- tatorului K., radioreceptorul este ali- constructive.
pIu, seara, nainte de culcare. mentat normaL oprire unor durate' de temporizare att de mari
la bornele consumator se Trecnd comutatorul K n B, (practic se pot atinge chiar 35-40 de
un releu, chiar de putere (consum maxim radioreceptorul minute) impune utilizarea unor piese de
0,5 A), comanda de oprire deoarece tranzistorul T 3 este polarizat foarte calitate. AstfeL condensato-
poate fi unui alt circuit dorit, n (prin grupul deci rul C va trebui pierderi extrem de
eventual cu alimentare de la (fig. 2). T 4 conduce; tranzistoarele T"l T z mici n dielectric; el se alege prin sortare
Schema este pentru ten- snt blocate, baza lui Ti fiind la de calitatea lui depinznd buna
siunea de alimentare de 6 V minus prin condensatorul C, care ncepe a montajului. Dioda D va
(bine eventual se ncarce. condensatorului avea o mai mare de
nici o modificare a pieselor indicate, se face prin grupul rezistiv ReP, dioda 20 Ma, lucru de ndeplinit n cazul
montajul bine la 9 V sau ei cu siliciu (seria F). Tran-
chiar la 12 V, tensiunea la bornele de n polarizare un interval zistoarele T 1 T z, n afara factorului
crescnd de timp prestabilit (din cursorului beta ridicat, trebuie
se a lui P), pe baza tranzistorului reziduali foarte mici (n special T 1)'
tranzlstorulw T 3' valoarea lui R6 va fi T 1 devine (prin condensatoru- Ajustarea limitei maxime de tempori-
la 200--220 Q.) " lui) suficient pentru deschiderea lui T l' zare se face, realizarea
Curentul maxim admis la bornele care astfel bascularea trigeru- prin alegerea a valorii lui

sub o
'riscul ca bascula-
rea trigerului nu se mai,
n rest, valorile pieselor utilizate nu
snt critice. se alege astfel
ca, grupul T 3- fre suficient
deschis pentru curentul solicitat de consu-
mator (maximum 0,5-0,6 A, pentru a nu
fi necesar radiator la tranzistorul T
acest montaj
doleantei unor constructori amatori care
unor
mari utilizarea contactoarelor me-
canice sau a tranzistoarelor cu efect de
. comandat este de 0,5 A lui T
z
-T
3
. Traniistorul T
z
se deschide. R
3
, conform din
___ . ________ &_. __ __ _____ ._. ______ @ ______________ m ______ ' _____ n_
cmp.
CU STABIIIZARI
OI TI181UII IAU CIREIT
Majoritatea surselor de alImentare uti-
lizate de radio amatori snt stabilizatoare
de tensiune. La acumulatoare-
lor, precum pentru tranzistoa-
relor de putere din amplificatoarele de
sau este
limitarea curentului la valori bine de-
terminate, lucru ce se cu
ajutorul stabilizatoarelor de curent (surse
de curent constant). La acestea curentul
de are o valoare iar mo-
dificarea de produce
dO!lf tensiunii de
In fig. 1- se o de alimen-
tare avnd o tensiune-cu-
rent de forma celei din fig. 2.
tranzistorul T 3 com-
ponentele aferente, este
vorba despre un stabilizator de tensiune
8
Ing. v.
clasic
Stabilizarea tensiunii se face cu aJuto-
rul unui tranzistor compus (T 1 T z),
care un tranzistor de putere
echivalent, de tip npn, cu emitorul co-
nectat la dioda D
1
.
Tranzistorul T z este BD 135.
factorul de amplificare beta al tranzisto-
rului T
1
este mai mare de 25-30 sau
nu ne un curent mai
mare de 1,2 A, atunci tranzistorul T z
poate fi de putere mai (2N 1711,
ROS04 etc.).
Dioda Zener (Dz) constituie sursa de
cu R
7
,
tensiunea ce se poate la

Tensiunea de are n
acea valoare care pe cursorul
Rs o tensiune
cu .tensiunea de
In cazul unor aces-
tea snt amplificate de amplificatorul de
eroare (amplificatorul PA 741
- I.P.R.S. iar semnalul rezul-
tat n tranzistorul compus"
(T e T z) tensiunea la
n sensul amintite.
foarte mari
de _ amplificatorul atunci
cnd sursa ca stabilizator de
tensiune, ea o de
foarte Practic, de tensiune
n la curent maxim este de
cca 5 mV.
Amplificarea mare conduce la
posibilitatea unor de
mare la curent maxim de
lucru.
se face cu re-
RlO condensatorul C
z
, pre-
cum prin realizarea unui cablaj cu
conexiuni ct mai scurte.
De asemenea, se poate introduce un
condensator cu valoarea de 330-470 pF
ntre terminalele 4 10 ale circuitului
integrat
R9 valoarea
a tensiunii de
Condensatorul C
3
nu are o valoare
rolul lui fiind de a asigura o
(cca 1-3 secunde) a ten-
siunii de ceea ce supra-
tensiunile de pornire.
se o tensiune
la atunci se nlocuiesc
R
7
, Rs R9 cu un divizor simplu format
din ale valori se
simplu, punnd ca
acest divizor asigure o tensiune
cu tensiunea diodei Zener.
Pentru ca un astfel de stabilizator
poata da tensmm maI mki dect
tensiunea diodei Lener, este necesar ca
transformatorul mai o
care prin redresare
asigure o tensiune la care se
conecteze: R9' dioda Zener prin R6
6 al circuitului integrat. Dioda
Zener C
z
se vor monta
Stabilizarea curentului se cu
ajutorul tranzistorului T 3' care se deschi-
de atunci cnd tensiunea dintre baza
emitorul 0,65 V.
Pentru comanda tranzistorului T 3 se
de tensiune de pe
dioda D
1
R
1
. Rl
n cteva spire dintr-un material
cu rezistivitate mare constan-
tan etc.), bobinate pe un suport izolat
fixate la capete cu capse.
Dioda D
1
trebuie reziste la curentul
maxim de lucru. Rolul ei este de a per-
mite stabilizarea unor cu valori
mici (de exemplu 100 ntruct. chiar
n aceste cazuri, tensiunea pe este
relativ mare (cca 0,5 V).
semireglabil R3 curentul maxim.
Valori mai mici ale curentului se aleg
cu ajutorul Rz. Carac-
teristica de stabilizare a curentului de-
pinde de R
4
Rs'
Astfel, valoarea de 330 kn pentru
Rs s-a determinat experimen-
tal, pentru a se o stabilizare
a curentului (fig. 2).
are o valoare
mai mare, se caracteristici de forma
celor din fig. 3.
M uIt mai este caracte-
ristica avnd forma celei din fig. 4, care
se daq\ Rs are valori mai mici
de 330 kQ. In acest caz, curentul la
scurtcircuit este mai mic dect curentul
maxim de lucru. Acest sistem de limi-
tare, denumit prin ntoarcere a curentu-
lui de este preferabil cnd nu se
folosirea sursei ca stabilizator
de curent, ntruct puterea de
tranzistorul compus n caz de scurtcircuit
are o valoare
Pentru etalonare se un
ampermetru n serie cu sarcina mI
voltmetru n paralel Se din Rs
tensiunea de Se
o pentru a rezulta un curent de
50--100 mA. Se tensiunea de
tranzistoarelor.
Se de Ten-
siunea trebuie
curentul Cursorul
trului Rz se duce n conectat la
R3' Se sarcina n continuare,
cnd curentul atinge valoarea maxi-
n momentul atingerii curen-
tului maxim se R3 n sensul
sale, astfel nct la o
n continuare a cu-
rentul constant, dar
tensiunea Sursa s-a transformat n gene-
rator de curent constant Valori mai mici
ale curentului se stabilesc cu
metrul R
2
Este indicat ca n
sursa fie la un curent care
nu cu mult valoarea
la alimentarea diferitelor montaje, pen-
tru a nu n mod inutil tranzistorul
de putere n caz de scurtcircuit Montajul
prezentat a permis stabilizarea unor
tensiuni cuprinse ntre 7,5 18 V a
unor de 0,1-1,4 A. Pentru
mai mari trebuie ca T 1
o putere mai mare. Tranzisto-
rul T 1 s-a montat pe un radiator din
aluminiu.
Pentru tensiunii de 22 V
aplicate transformatorul
de trebuie asigure n secundar o
tensiune de 16-16,5 V, cnd
se redresarea cu punte de
diode, sau 2 x 16 V, cnd se
diode redresoare priza
la
D
F307
Schema permite genera-
rea unui zgomot pe o foarte
n audio n
Dispozitivul poate fi folosit la regla-
rea sau depanarea aparatelor de radio
sau a amplificatoarelor de frec-

Montajul se pe polarizarea
a unei diode (respectiva unei
de la un tranzistor). In
de dioda tensiunea de alimen-
tare ar putea fie Reglajul
fin .se din de
50 k Q, iar la nevoie se ten-
n figura este schema
unei sonerii muzicale simple, dar de
mare efect. cum se poate vedea,
soneria este din circuite
stabile cu apropiate, un cir-
cuit format din diode un
etaj de amplificare. Difuzorul poate fi
de tipul celor de radioficare, cu transfor-
matorul propriu (sau oricare alt tip de
difuzor cu transformator de
Diodele pot fi de orice tip, iar
tranzistoarele trebuie un factor
de amplificare beta mai mare ca 100.
N. TURTUREANU
siunea de alimentare sau se
o Montajul are o
de
PAUL ALESU
Montatul nu el
imediat ce este realizat.
In difuzor se aude o succesiune con-
de sunete cu timbrul
n Prin reglarea celor
variabile de 10 k.ll se
poate schimba intreaga succesiune de
sunete emise de difuzor. Frecventa de
a sunetelor poate fi
grosier, prin schimbarea celor patru
Cele patru trebuie
valoare o
care nu 20%.
Dispozitivul la verificarea ra-
a diodelor tranzistoa-
relor. a exact vreun para-
metru, el ne piesa
este sau nu, indicnd natura de-
fectului.
Dispozitivul, cu schema de montaj din
fig. 1, se compune dintr-un convertor
sinusoidal din circuitul de
propriu-zis.
Convertorul tensiunea con-
de 3 V n tensiune de
audio de 4 V n valoare
Regimul de al convertorului
sinusoidal se cu semireglabiIul Rz
po-
Ing. EKART IMRE. Turda
butonul de alimentare B. Mersul
torii concluziile snt trecute n tabelul

n cazul diodelor, ele se n soclul
de tranzistor, ntre contactele pentru emi-
tor, respectiv pentru colector,
Se din tabel n cazul tran-
zistoarelor este necesar fie cunoscute
terminalele.
Montajul se pe circuit impri-
mat sau folosind cablaj clasic se
introduce ntr-o cutie de material plastic,
cu bateriile de alimentare
baterii de 1,5 V nseriate). Placa
a dispozitivului se n fig. 2,
LED Dispozitivul
de
verificat
tentiometru- 1-----.,.------+
iui P
1
Concluzii
Diode nu are nici o

dioda este
anodul este pe borna
de emitor
dioda este
anodul este pe borna
de colector
dioda
scurtcircuit
Tranzistoare maximum defect (scurtcircuit)

de la maximum
spre minimum

IlO
creste
lumi'no-
zitatea
stare dar
potentio-
metrului P
1
nu influen-
tranzistorul este
ntrerupt
tranzistor de tip
pnp,bun
creste tranzistor de tip
npn, bun lum'inozi-
fatea
Este foarte important nu va-
loarea de 4 V n valoarea pentru a
evita
a tranzistorului
Circuitul de tranzistorul
sau dioda de verificat diode
luminescente (LED1 care pun n
curentul de colector (sau de
polaritatea sa Rezistorul R
4
la
limitarea curentului prin diodele lumi-
nescente. Tranzistorul de este
legat ro montaj cu emitor comun este
polarizat de la P l' Rezis-
torul R3 la limitarea curentului
de
Modul de utilizare. Tranzistorul de
se n soclu se
DIODA-TRANZISTOR-TE5TER
01 02 P1

rTRANzrSTOI\RE '"
P1 D1 D2 CONCL
max da da se.c.
nu nt,l ntr. ALlM.
min
nu da
pnp'
I
bun
da nu
npn
max bun
O
Rezistoare: R
1
- 100 0;0,5 W,
pelicular
R3 - 100 0;0,5 W,
pelicular
R
4
56 0;0,5 W,
pelicular
Semireglabil R
2
-1 kO;0,25 W,
pelicular
P 1 - 100 kO;
0,25 W,
pelicular,
liniar
Condensatoare: CI -1
63 V,
hrtie
metali-

e
z
- 2,2
63 V
Diode luminescente (LED)-
Dt> Dz - orice tip
Buton de sonerie sau micro-
- B
Transformator - Tr - pe miez
tip r/J 14 x 16 mm
LI - 30 sp. r/J 0,25 Cu-Em + M
Lz - 30 sp, r/J 0,1 Cu-Em + M
L3 - 60 sp. r/J 0,1 Cu-Em + M
Tranzistor: AC 180, AC 188,
EFT 125, EFT 323
(cu radiator).
stJ
DIODE
01 02 CONCL.
da nu bunA-E
nu da bunA-C
nu nu ntrerupt
da da SC.C.
9
TOIAREA fOlliilAfiilOR
Tonarea sau virarea imaginilor foto-
grafice este un procedeu prin care
imaginea alb-negru se in-
tr-o imagine alb-culoare .. D.esigur, cu-
loarea estp functie de subiect
si efectul intentionat Nuantele de maro,
sepla snt ceie mal . dind o
imaginii.
cu mari ntinderi de nisip poate
in galben, ca deamel unele
O
se poate conferi unor imagin.i cu
sau cu mari intinderi de
Pentru unor efecte speClilne,
multe fotografii, in special cele
la teatru sau la spectacole de
pot fi tonate puternic n verde,
galben.
In general, tonarea se pen-
tru fotografii., dar procedeul este vala-
bil pentru di.apozitivele .alb-negru sau
imagin ipe destinate proiec-
tiei. Este cazu 1 materialelor folosite
pentru unor teh-
nice de la .simpo-
zioaneetc.
Virarea se poate realiza pe
prin transformarea a argintului
ce Jntr-uncompus
colorat sau prin
tutui intii colorarea sa. In unele
cazuri, rehato.genarese redeve-
;ntr-un revelator cu
speciale.
Arii .impropriu spus virarea
cind se
procedeul constind ln mordansare,a
'colorarea deima-
g.ini prin mordansarea fost :in
articolul imaginii
fologr.afice din anterior
revistei, .avind inved,ere posibUitatea de
a imaginii .prin co,lorare,
de tonare setae 1a lumina
fiind perfedconuo-
labile.
Pentru asigurarea unor rezultate bune
si constante se va avea
ca solutiile nu n contact cu me-
tale (s.e vor 'folosi tase de material
Ing. v. CALINESCU
plastic sau srrlal:tlliite
se inmoaie inainte
de virare se
culoare. Verificarea
aste
SEPIA
Se prin transformarea
tutui, direct sau nu, n de
imaginii se face
de fei ca cea de mai
de potasiu. 9
de potasiu . . . 6 9
Amoniac (25:;0 .....20 mi
. . . . . la 1 000 m '-
Fotografia se in
de albiTe cteva minute, ia
rea unui efed complet. o
se introduce in-
tr-una din de mai jos:
, . . . . . . .sOOml
de sodiu . . . . . 2 9
2 de sodiu . . . . . 4 9
Bioxld de seleniu ..... 1 g
. ., . . . . la 1 000 mt
Cu aceste se tonuri
adnci de maro, ca imagi-
se
va fi nu mai
de 25-30
Se
25
Se cum s-a desc,riis ante.ill
fior. TonuriJe sifnt
de soenu
...
IIPIII SPICIAl PIITRU IUGIIIICI IlllOBIICllnl
+
10
as Bicromat de potasiu .40 g
Cloruri de sodiu .30 g

Fotografia se spaDi bine. piini
disparitia culorii gaHbene. EwenfuaR se
tine 4-5 minute iln'l!lr-o de 5 Ra
me1labusullf'llt de
este extrem de ceea ce impune
atente o prelun-
a obiectelor cu care a venit in con-
filet.
de se obtine din alte
'amestecate conform tabelului:
5SA .250 mi
.30g
.45g
5SB . 150ml
. 4- 9
de potasiu. . 4 9
..... 500mFL
Imaginea cu so'utia 9' va. avea
tonuri de la galben la date de argin-
tul coloidal ce se O>
expunere duce fa de
tonuri violacee. Imaginea cu
10 este
O cu azotat de uraniu per-
mite obtinerea de tonuri rosii:.
HA de uraniu' (sol
10X) .......... 100 mi
Oxalat neutru de potaSiu
Negru cald Negru
10 10
5 30
GALBEN
FIr. 13 adaosul de fericia-
__,_.. _----,------__---+-----__--t--------t------+------------1
potas.iu obtinerea unor
. ..100
TiosuHat de sodHu .120 9
18 . 160
Alaun de pofasiu . 30 g
lC .. 20 mii
Azotat de 11 g
de . .. ,. 1 9
UHima un prredpL1!a1! aHh
SOllutia de Bucrru se obtine amesteci:nd
solutiile lA 18 (se ames-
teci continuu) solutia lC. FotografieRe
se introduc pentIru 10-15 minute in
solutia de lucru la 45-&O"C.
Pentru a inlliturra depunerea ce se for-
meazi pe supraf. fo1ografiei. aceasta
se introduce in (35-4O"C)
se cu un burete moaUe.
va fi de durati
(50-60 de minute).
In continuare se di un procedeu de
'tonare sepia care permite obtinerea mai
multor tom.llrR. de la sepia cald la negrul
de nilbiirea se face follosind
clon.ri mercurici. Atentie. substanta
.. 1000 mI
10
Cea mai este cea
care imagi,nea fo'rmarea
fet7l0lc;aOlJrii de cupnJ, pe gra-
.10g
.80g
.9g
potasiu ... 1 9
Api .. .. .pini ia '1 000 mL
fotografiile trebuce si fie putin supra-
developate. Culoarea de la
violet Ba se in
de timpuB de t.ratare. va
fi
O alti cale de obtinere a. tonirii
consti in utilizarea de
bire6S:
6S Cloruri ......30 9
Acid cEorhidric 3 g
PersuHat de amoniu .10 g
'a 1 000 mI.
Dupi o bine se expune
Ba se introduce intr-una din
solutiile:
9. 9
Acid dorhidric '1 mi
Api la 100 mi
10. Azotit de sodiu 50 9
la cererea unor
cititori ai rubricii fo-
to, mo-
dul de realizare a
unui suport deose-
bit de util cind se
folosesc obiective
cu
Suportul
este necesar pen-
tru a realiza mane-
vrarea
a
aparatului de foto-
grafiat, avind in ve-
dere mutarea cen-
trului de greutate in
zona obiectivului.
Cu cit obiectivul va
fi mai mare mai
manevrareaa-
paratului va fi mai
un su-
port special,)
prindere; 6 -cablu
de flexi-
bil.
samblarea se face
prin Upire sau su-
ca.re in-
treaga astfel
va fi cro-
sau cu
o vopsea
de tip EMAUR.
derea cu
direct de 0-
con-
structiw din figura
1 este pen-
tru un obiectiv de
dimensiuni reduse.
obiectivul de-
vine prea greu, se
foloseste montajul
din figura Z la care
reperul 4. o
mine-
rul este plasat ast-
fel incit se echili-
breze sistemul. Da-
lungimea repe-
rului 4 trebuie fie
acesta se va
aspectul
corespun-
3.
Minerul se face
din lemn de
tare (stejar, fag).
conform
din figurile 5 6.
Se in
interiorul mineru-
lui se pot realiza
de inmagazi-
nare. Capacele la-
terale se cu
4-
10.1" fiind
magnetic. Magne-
tul este dintre cele
folosite pentru in-
chiderea la
nuuu" ... de
120 160 160
(sol. . .100 mi
Acid . 5 mi
. .. la 1000 m!
118 de potasiu . 10 g
. . . . . . la 100 roL
de lucru se obtine amestecind
HA 118.'
va fi
VERDE
Se o baie de avind
reteta:
1S Bicromat de potasiu ... g
de potasiu ... 9
.. la 500 mI.
3-5 minute,
de la cuLorii
galbene. Virarea se face in solutia 12:
12. de cobalt ..... 10 9
Sulfat feric ... 2.5 9
Acid clorhidric ..... 10: m!
. . . . . . la 500 mf,
Se fericianura de cobalt
(verde), care se depune pe granule!e
de argint din imagine. Se 10-15, mf,
nute, se urmind
si uscarea.
, O> pentru o baie
este:
13. Sulfat titanic (sol. . .100 mi
Acid oxalic (SOlI. , 25 mI
....... 50 mt
Alaun de potasiu (sol.
...... 50 mt
. . . . . . pini la 1 000 mii
Se 10 mI solutie de
:je potasiu concentratie
to'nuri galben-portocalii.
O exclusiv pentru hrtia foto-
este cea cu formare de cromat
de
. . . . ..1 000 mI
Azotat de pl.umb . . .. 8 9
de potas.i.u. 12 g.
Fotografia bine cu disti-
se mentine citeva minute In solutia
14. Se din nou n se
cteva minute Intr-o solutie
de tiosulfat de sodiu, se
10-15 minute si se introduce
de cromat de potasiu
lCJ la Pe. fotogra'fta care nu este
bine se un voal galben
introducerea n prima
O modatiitate de virare In galben
este pe de Rea-
mintim este o extrem de
.. ceea ce impune ;, manevrare
ea' a obiecte-
[OI" cu care, a veniit ih contact
aSA .. ,. .. .. . . . . ,.50 mi
de potasIu . 1 9
ase .odqpl de potasiu 1;66 g
....... , , .. 4Sml.
Fmagiinea (5 minute) in
ceJor solutii se va
iniHbi;.; o se va
intrrotd'uce 30 de secunde in solutia
de wil"a[e: '
15. . .. . . , . .. .250 mi
. . .. 5 g.
se ma:fevral'e desfJnate
vedevea, unei
transparente bune a se va
canf.ttatea de de de
potasiu.
este cel al aparatu-
lui de fotografiat
care pen-
tru prinderea sa.
prinderea mi-
nerului se face di-
rect pe suport, se
un
ca acela din figura
7. de prin-
dere este montat pe
miner cu o
de 2-3 mm din ta-
cu 2-3
holzsuruburi.
FlTllllllll
Figura 4
de o-
rientare a mineru-
lui in functie de for-
ma sa. Minerul se
sau se
cuiesfe.
Figura 8 mo-
dificarea formei su-
portului cnd prin-
derea la aparatul de
fotografiat in-
este late-
obiectivul
Puiu Gheorghe -, Mangalia
n cere ce se descrie o
cu ailutorul
oricare cititor va putea reanza desene
de calitate. presupunem dorim
foarte mult un care ne
place',. Pentru inceput se va fotografia in
mod fUmul se va
developa. terminarea acestor ope-
se introduce pe[i:cula i'n aparafuf, de
se ales p:e o
de desen.
Pentru a reaHza un desen nu
trebuie facem. altceva. decit innegrim
coala de hirtiie incit rezuUe'o
culoare de fond de peste
tot
Astfer, zonele luminate se vor nnegri
mai mult, iar cele intunecate mai
Pentru se poate folosi
sau
cu mina moale (HB) sau
desen.

o scoatem la
de
pe care l-am reali-
desenul va fi cu att mai clar
o mai mare la
delimitarea zonelor de alb
2290
13. TU B CENTRAL
3076
13.TUB CENTRAL
16. TUB TRANSVERSAL
BULOANELE DiN CU LA RUPERE 801\1.1/mm.... i-:--____ -f-_
25
TEViLE SCHELET ULUI DIN DURAL CALiTATE D16T,AK6.
HOBANELE DiN CABLU 7TOROANE.DE 19 FIRE) CU REZis-
LA RUPERE DE 400 KG.F PE UN CABLU(HOBANELE iNFERiOARE)
TOATE AS i GURATE LA DESFACERE
48
CHINGA PILOTULUI
DE LA

\
fi
. \. -',
./ \
( .
\:----. (D ./
:

/.v\ .
II. . J
i J \

2:...... ,.
/ ...... ,
. " '-\\
/'--
I '- /'
r-
\ I ./
'-\
'\----\
Dimensiunile pieselor vor fi publicate n
nr. 2/78.
Zborul cu del'taplanul a devenit
un spor't practica't din ce n ce mai
mul't de tineri. Din acest
ncepem o de
materiale penftuama'torii de del'ta-
planism. Primele n pa-
gina 18.
VEDERE DIN B
34. TUB LATERAL
x
o
...,
'Q
o
cO
11'1
..
I
5536
x
o
-.t
-s.
11'1
... "
X
11'1
...,
'G-
t--
M
13. TUB CENTRAL
3
7
4 TURN
35
DETAliU MBiNARE
I CENTRALA
o
&rl
;o
:x
M
o
o
/
auto
maia
Deoarece defiediiuniiile de
aprindere survin C!eI! mai frecy'ent
moltoruilui, este bine
care amator
trebuie o
nere a
din defectiuni
loace simp!ie.
numai inil:r-o
bine se poate un PIPO-
ces tehnologi\c de con-
trol reglare., deoarece operatiuni!e
se fac n volum complet cu apara-
de
Care sint ded care se
pot efectua in garajul pmpriu?
1. RUPT'OR-DISTRIBUIITORUL
Pe autoturismele Oaciia.1300 se fo-
mptor-distrribuiitond tip 3230.
Pentru o functionarea acestuia
trebuie se n timpul exploa-
nu este nive-
lului de 14V al tensiunii de alimentare,
situatie care poate interveni prin dere-
glarea releului de tensiiune. In de
aceasta, cind se mok>rul. se va
proteja acest dispoziitW cu un mic
de care
apei detergentilor.
Periodic, intre 5000 10000 km de
rulaj se vor efectua ope-
ratiuni:
a. cuRATIREA RE6LAREA
CONTACTELOR (platine.or)
Se cele doui contacte
apoi se suprafetele lor de
lucru cu ajutorul unei pietre fine de
carborund. Nu este fo-
losirea pilelor metalice. deoarece chiar
cele mai fine dintre acestea provoa-
r;zuri pe suprafetele prelucrate.
Suprafata platinei fixe trebuie fie
perfect in timp ce platina mo-
este necesar
pentru ea, deplasindu-se cu
tija dispozitivului de reglare vacuuma-
a avansului,trelbuie se asigure
la crice regim intre
ccntacte. obtinerea unor supra-
cu o geometrie cu
aspect de platinele se de-
cu se
a mai atinge supmetele de lucru.
Se trece apoi la reglajul distantei. care
se ncepe prin de
blocare 2 (fig. 1). Se apoi arbo-
rele motcr cind pintenul de teflon
3 al contactului mobil ajunge pe una
dintre prceminentele camei 1. Depla-
snd fcarte fix folc-
sind o intre contacte.
se o intre ccntacte
de 0,4-0,5 mm apoi se restringe
2. se
distanta: tera de 0.4. mm trebuiie
intre lntre ccntacte. a me
atinge, in timp ce aceea de 0,.5 mm nu
trebuie intre ege. a
le
Acum estecilzilod ne aducem
aminte uzura camel
este intotdeauna
este bine sew9:riiffice
cele patru
care numai
automat
stabilirea
Dwell.
n final, n centru3
se pun 2-3 ,de de molor,.
b. VERIFICAREA TENSIUNU
ARCULUI de redluc;eirea
14
mobil se face cu ajutorul unui mic
dinamometru cu scala de 1a2 kgf.
procedind cum se in fig. 2.
limitele normale ale tensiunii arcului
sint 350-550 g. In caz centrar, arcul
se va deferma intr-un sens sau
altul, la incadrarea tensiunii sale
i ltre limitele indicate.
c. REGLAREA AVA_SULUl LA
APRINDERE se poate efectua cu
mijloace simple numai static, ignonnd
astfel modul de lucru al dispozitivelor
de centrifuge vacuumatic.
In acest scep se arborele me-
ter cind cilindrul 1
cel de volant) se la
cempresie;. Se poate delecta
shre. acum pirghia
distribuitorului (Iuleaua) o po-
pe axa meteru-
lui. spre exterior. Se
arberele in sensul invirtirii sale ner-
male. cind semnul de pe volant
"ine in dreptul semnului O de pe car-
casa ambreiajului (fig. 3). la
fabricate inainte de 1911. semnul pu-
nerii la punct a aprinderii se pe
cap,acul sale sub forma
unei cu trei iar pe fulia
.arberelui este o
(fig. 4.). Subliniem o adu-
cerea ia reperul O se face numai
rotirea a arborelui in sensul
normal acelor de
2
11111111
IIIPRIIIIRI
rupmr-distribuitorul in sensul invers
din la stingerea
lbecului apoi se reia ca
mai sus. Pentru pozijia corpului in
care becul se stinge. se obtine reglajul
nermal, in care se stringe piulifa de
fixare a cerpului rupfor-disfribuiteru-
lui. Stringerea trebuie se cu
deoarece de multe ori. din
neafentie. in timpul acestei operatiuni
se produce modificarea pozitiei corpu-
lui. Punerea la punct a avansului se
poate face firi bec de contrel.
acesta Pentru aceasta se
poate produce in moduri. Un
procedeu in scoaterea
centrale apropierea ei de blocul
motor la 10 de 1-2 mm; po-
de avans corect se obtine cind se
produce 10 scinteie intre
Un aR procedeu in scoaterea
capacului distrribuitorului. a pirghiei
acestuia a garniiturii pretectoare
ebservarea centactelor in timpul ro-
tirii line a cerpului ruptor-distribuito-
ruRur. !Ia care ntre pllatine apare
10 scinteie este cea
toare regllajuhJl optim. Cei care au
urechea detecta pozitia de
optim demon'larea capa-
sau a !Ia realizarea
de Ibobijna de
Ilnll1luc:tne se o pocniiium
M .. STRATULAT
la un dispozitiv normal, produce de-
plasarea axului acestuia deci o
rotire a platoului cu contactul fix. In
cazul in care se face greu,
chiar pieselor meca-
nismului, se va preceda la inlocuirea
dispozitivului; tot astfel se va proceda
cu conduc1a de
cu carburatorul in cazul n care se
deteriorarea ei.
f. CONTROLUL AVANSUlUI
CENTRIFUGAL nu se pcate face
un tester dect pur calitativ, ca
mai sus. Se doar arcu-
rile nu sint rupte, iar
se antrenind cama
ruptorului.
2. CONDENSATORUL se
montat pe corpul ruptor-distribllitoru-
lui are o capaci1ate de pF;
el nu este reglabil, astfel ncit deterio-
rarea impune inlocuirea sa neintirzia-
O verificare se poate face
plasind condensatorul in serie cu ba-
teria de acumulatoare cu un bec;
in mod normal, cnd se
acest circuit, becul nu trebuie stea
BOBINA DE INDUCTIE mon-
Dacia-1300 este
de are valori:
[CONTINUARE PAG.21)
1



COIDDelRIA PRIVI'IIIVi.
IVITIREA ClllZllllll1
flDITllE


pomenesc
cuIele care
tar din sens contrar.
Violenta coliziunilor gra-
vitatea consecintelor sint cu
att mai mari cu cit vitezele
autovehiculelor respective sint
mai ridicate.
Este de la sine in
CU
bazindu-se pe
esle de
o
de a
amplifica pericolul conse-
cintele inevitabUei coliziuni.
Nu doresc acredifez ideea
a ((iesi din asemenea sifu-
este' un lucru foarte
de realizat. Dimpotri-
in unor
II'.AT PIITII
"IIIAlllllll PAI Il
artere rutiere pe
ninsoare, ori cind
mea drumului este ma-
nevrele de evitare sau chiar de
reducere a consecmtel()F'
de accidente
de
asemenea
trecerea ori par-
Au cazuri cind au
abordat santul soselei ori au
intrat pe terenuri aflate in afara
pentru a evita
care in faza
iesire.
Sint segmente de drum
unde practk nu acos-
tamente'i fiind literafl-
IEIIA-
PIAIISlll,
I
IPIII
IIIAIIC
suspen-
manevra de impin-
de control ({{man-
astfel ca aparatul
sau face viraje la
forma literei delta, de
unde-i vine denumirea de fi-
mplanui este construit dintr-o voal
de cea 20 mp), pe un sche-
aet metalic, format din trei
in evantai una la mijloc,
unite intre ele cu buEoane. intreaga
constructie fiind cu cabluri
(hobane) pentru rezistenti n aer. Ia
mente i'ncorse'tate intre
de case" aie gar-
duri djn asfalt.
in de tn:-
buie ca 10\ 1-
rea celor autovehicule
frontal, avnd
tan-
este
aufo'\#ehicuJeior cu
sint n
realizarea unor manevre de
cu
ce mai sus, dato-
redus in
motorete-
mobilitate.
sint handica-
precare a pe care
conduc a lor
reduse la mai ales cinri
respectivi trebuie n-
manevre de evitare,
de genul celor mai sus.
in aceste cind soselele
sint atit de periculoase, dato-
atmosferici spe-
cifici sezonului rece, cel mai
lucru ce-I recomand
cu este ev'
tarea in
Colanel VICTOR SECA
(p,I"otalreaJ n cobori {e
nivel de bre-
vet de pRanortism. recunoscut in
toate dellfaplanului fiind
de coborirea n
echilibru. pe care o schiori i
care sar de la
in tehnica a pilo-
se n 2-3
zile, prin 25-30 de desprinderi pla-
la de 10-15 metri cu
monitor sau in mod autodidact, apo i
se cu devieri in S-uri
viraje fa 00 de grade. la 50-00 de
de la 30-50 metri.
IG

l$6max'.
__

o
1.6"-
-034 -qoa-qDlt 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Uinv (V)
5
max
500 1000 1500
1


300
1
0-
30 40
Fotodiodele diodele de
snt foarte mult folosite la lumi-
noase, n diverse relee fotoelectrice
sau optoelectronice.
n cele ce vor fi prezentate unele date pri-
vitoare la fotodiode la diodele de
cu diverse spectre, precum cteva scheme
practice.
Fotodiodele au proprietatea de modifica para-
metrii cnd snt supuse unui fascicul de
Atunci cnd se un semiconductor,
energia fotonilor poate duce la trecerea
unui de electroni din banda n
banda de deci
n de iluminare. pot fi
folosite la luminoase.
Schema reprezentarea a unei
fotodiode snt date n fig. 1, iar caracteristicile sale snt
trasate n fig. 2
Fotodioda este de la o de ten-
siune printr-o de
este n sensul invers al prin

Tensiunea de alimentare, Ea este de obicei mai
mare dect U 1jJ' Curentul prin este:
I = U,,-Ea
S R
. S al' .
n care Ea = tenSIUnea de lmentare, U 9 = tensIU-
nea n gol, RS = de
De obicei. curentul de este compus din
16
curentul n gol (sau de ntuneric) cel datorat
I = 1, + 10'
In fluxulfu luminos, prin circuit trece un
curent foarte mic - care este curentul rezidual sau
de ntuneric al fotodiodei (IJ n fig. 3 este
schema de conectate n circuit a unei fotodiode.
n cataloage se pot ntlni date despre
fotodiode:
- tensiunea (U ma.J este tensiunea in-
a diodei la t = 25C;
- puterea (Pd max) este pute-
rea la 2SC (se cont de pierderi de
sarcina n serie cu fotodioda).
Temperatura (tma.:J se la corpul dio-
dei; acestei valori conduce la sen-
deteriorarea diodei
Fotodiodele snt caracterizate prin:
- sensibilitatea (s1 de curentului
cnd fotodioda este fluxului de
incident al unei surse date prin temperatura ei de
culoare;
- caracteristici spectrale care se la sensibi-
litatea fotodiodei n de lungimea de a
luminii incidente (la care sensibilitatea este
Aceste caracteristici snt prezentate n fig. 4 5.
La toate fotodiodele cu germaniu A.max = 1,5 p,m
A.SUp = 1,9 p,lll, iar spectrale
o n una
spre ultraviolet In fig. 6 este caracteristica
tensiune-curent a unei fotodiode.
Caracteristica de iluminare este o
a fotodiodei la diferite n toate
regiunile de
In fig. 7 se schema unui fotometru cu amplifi-
cator de curent continuu ce la
fluxului luminos dat de diferite surse. Dispozitivul
poate fi folosit la stabilirea timpului de expunere
a materialelor fotografice. Cel mai des se folosesc
Ing. M. ISTRATE
fotodiodele n montajele releelor fotoelectronice,
care relee electromagnetice sau
unor amplificatoare n de
schimbarea sau spectrale a
luminii incidente. Spectrul folosit este un spectru
complet:, de la la ultraviolet
Fig. 8 schema unui releu fotoelectronic cu
numeroase Se montajul are o
prin R3' acestui faRt:,
stabilitatea punctului de este In
lipsa sa este foarte mare, iar
curentul determinat de Rl + R
2
R3 aduce tran-
zistorul la Dioda D cu siliciu rolul
unui element de prag.
Sensibilitatea a acestui montaj este deter-
de curentul rezidual al lui T l'
Punctul de al acestui montaj se ale-
ge astfel ca dintre curentul la
cel de ntuneric fie de minimum 50 p,A, ceea ce
corespunde la o de luminare de ordinul
a 1000 Ix. Prin contactele releului RL se poate
comanda orice element -de
Schema unui releu electronic cu triger Schmitt,
care o n timp mai scurt, este
n fig. 9. n T 1 este blocat, iar T 2
la Dioda Zener Dz din circuitul de emitor
al tranzistorului T
3
are o tensiune de mai
mare dect tensiunea din colectorul lui T 2' aflat n

Cnd fotodioda este trigerul
(T
t
n iar T
2
se
circuitmui se cu P l'
P
2
P
3

DIODELE DE
(LUMINESCENTE)
Comenzile optoelectronice constau din transfor-
marea unui semnal electric n fascicul de
apoi transformarea fasciculului de n sem-
nale electrice. Convertirea semnalului electric n
fascicul luminos se face actualmente cu ajutorul
diodelor de (sau electrolumi-



5
1
10'"
5
'----------o-20V
1 I

I I I I I
J
\ p "'930 nm
D':!' 36nm
f
1

I
i \
I
I
l'
I
.
,
I
-
1
I
\
1
-
I I
...:
I
I
\
I
I
I
-
1, I
-
I I \
BBD 900 920 940 960 _ 980 100D
LUNGIMEA DE UNDA {[I11!J
0
360
0
6t-----........ r
51-------1
41-----.1
3
2
1
O
Procesul care la baza diodelor
electroluminescente n
de curent n capcane de energie n imediata
apropiere a de emisia unei ra-
luminoase necoerente.
(CONTINUARE IN PAG.231


VIIIIETIE
Il 11:111111:1
Ing. G. CABIAGLIA
Unul dintre primele aparate de
pe care orice
radioamator este voltmetrul; cel mai
simplu se prin folosirea unor re-
zistente etalon montate n serie cu un
micrompermetru ct mai sensibil, pen-
tru diverselor scale (game)
dorite.
Deoarece a aces-
tora este relativ (10-50 kQ/V, n
de sensibilitatea microamperme-
trului folosit), utilizarea lor este
la tensiunilor 1n circuite cu
relativ mici. Cnd este nece-
sar se tensiuni n circuite
ce contin mari (de exemplu,
tensiunea de negativare a grilei unui
tub, de polarizare a unui tranzistor din
primele etaje ale amplificatoarelor etc.),
rezultatele obtinute cu un instrument
de cca 20 kn/V snt eronate
ce o produc. n acest caz este
bine ca rezistenta a voltmetrului
TOlosit fie Cit se poate de mare (zeci
sau chiar sute de M.fl/V) pentru a
perturba ct mai regimul circui-
tului unde se tensiunea.
n de de folosire
a unei duble triode, cu care se poate
construi un voltmetru electronic simplu,
putem adopta una mai utili-
znd tranzistoare cu efect de cmp.
n considerare faptul
aparatele propuse se pot realiza sub
stabilitatea ter-
(deriva nulului) este la fel de
ca n cazul tuburi lor, vor
satisface pe deplin att pe radioamatori,
ct pe depanatorii radio TV.
Realizarea a voltmetrelor pre-
zentate n continuare se va face fie sub
de adaptoare pentru un instru-
ment universal (AVO:-metru
de 20-50 kn/V), fie ca voltmetre elec-
tronice indeoendente. n ambele cazuri,
piesele cele mai importante care
trebuie procurate primele) tran-
zistoarele cu efect de cmp sau
orescurtat FET -urile.
. cum se aceste componente
electronice fac parte din grupa dispo-
zitivelor semiconductoare ce au carac-
teristici similare cu cele ale tuburilor
electronice, catodului, grilei
anodului fiind preluate respectiv de

Tranzistoarele cu efect de cmp nu
pot atinge coeficientul de amplificare
al tuburilor faptului au
o de intrare mare. pot f
folosite cu succes la realizarea voltme-
trelor electronice.
Primul din seria celor trei montaje
este dat n fig. 1, sa
fLnd de 10 MQ./V, iar gamele de
de 0,1 V, 0,5 V, 1 V,5 V, 10 V, 50 V, 100 V,
500 V si 1 000 V.
Tensiunea de se pe
divizorul R
1
-R
9
printr-unul din con-
tactele comutatorului ajunge, prin re-
zistenta de limitare de 1 M.o., la poarta
FET-uiui. Regimul de lucru al tranzis-
torului se prin introducerea n
a semireglabilului S, care
rle la un fip de tranzistor la altul
(1 kJl-5 kSt).
Instrumentul de (care este un
microampermetru de curent continuu
avnd 100 jJ.A de 850 ..0..)
este conectat ntre cursorul lui S cel
al P. Cu semireglabilul
S se (capul de
pentru o tensiune etalon de 1 V,
iar cu P se nulul
instrumentului.
Pentru a se exclude influentele nedo-
rite ale curentului alternativ as"upra indi-
aparatului, poarta este la
prin condensatorul Ci de 10 nF.
Curentul consumat fiind de 2-4 mA,
viata bateriei este suficient de mare
(peste 150 de ore n cazul unei baterii
de
Voltmetrul se poate monta ntr-o cutie
de sau material plastic, pe panoul
frontal pe microam-
permetru, comutatorul de game, n-
pentru re-
gl?rea nu/ului de intrare.
In interior, pe un metalic, se
semireglabilul S, avnd
ca acestuia fie astfel
nct axul prin panou exact
ct este necesar, 1-2 mm.
Ri-R9 (care trebuie
fie de calitate si cu ct
mai posibil, sub"2 la se mon-
direct pe comutatorul de game'
(a va fi ct mai pre-
ferabil calit) , iar celelalte
precum restul pieselor, pe o
de cablaj imprimat. Bateria se va monta
ntr-o
a cutiei, pentru a mpiedica contactul
ce s-ar putea scurge dintr-o
baterie cu piesele aparatului
cablajul imprimat.
Reglajul voltmetrului se ncepe prin
potrivirea cursorului P
(de 2200) n zona conecta-
rea tensiunii, ce am controlat
o montajul.
Apoi prin manevrarea cursorului se-
mireglabilului S (de 2,2 kQ) potrivim
acul pe
o a scalei. In introducem ba-
nanele cordoanelor de pe care
le punem n paralel pe o baterie de 4,5 V,
ce am selectat gama de 5 V cu
comutatorul privim apara-
tului; citim o tensiune mai
dect cea (4,5 V n cazul nos-
tru), va trebui cursorul lui
S n sursei FET -ului invers,
tensiunea este prea mare,
vom deplasa cursorul
tensiunea de la intrare
acul revine la zero,
Cnd eventualele n caz nu
se poate regla nulul din P (ajungem la
unul din la
zero), se VOf modifica
cu el (c.ea de 1.5 kO
de exemplU);; Pentru o egere
a inseriat
lui lui P tr6(b\ili:e
cnd nulul MJe
Se nea indica-
pe ee.lelalte $c.ale
unor tenSil,Uli etalon
tul fiind gata'.' de lucru.
Cel de-al d()ilea
destinat
tive, scala sa fUirtd ..
Ten si unea
junge prin
divizorul R.
1
comutatoru
poarta
s
punctttlj;JjIJJtI.n.ctlol
ului, ca
care se p ten si
ce se mai
torului realizat cu T
z
.
Din colectorul
de de 2,2 k..Q)
sator electrolitic de 50 }1 F, tensiunea
ajunge la redre-
sorul realizat cu diode de tip
EFO 115. Sarcina redresorului este in-
susi instrumentul de
Pentru obtinerea unei scale liniare,
amplificatoru"' este cu o
de circuitul format
dintr-un grup RC diode cu ger-
maniu. folosirii diodelor, a-
reactie de compensare (care
este duce la unei
liniare a curentului prin micro-
amoermeru n de tensiunea de
la intrare. Rezistentele de 82 k.o., 5,6 k.o.
si 51 It stabilesc regimul de lucru al
tranzistorului si stabilizarea a
ntregului etaj." n acest caz, consu-
mul este foarte mic (cca 3 mA),
bateriei fiind suficient de mare. Micro-
ampermetrul folosit este identic cu cel
din primul montaj (100 iJA
bobinei mobile de 850.0).
La realizarea acestui voltmetru trebuie
si'i se dea o mare atentie diode-
lor, care potfi detip EFO 111 sau EFO 115
(punctiforme. cu germaniu). Acestea
se vor alege astfel nct toate
U-I pentru sensul
de (direct). O
de sortare '/ i rezis-
tentei directe a exemplarelor de ales cu
ajutorul unui A V etru de 20 k.fljV n
trei pun6teprin rminarea rezisten-
tei directe. pe de x1, x10 x100,

(se stie n
ee de

a diodei
cu
amplifi-
rovizoriu
un AVO-

indicatia
Apoi se
la intrare o
am trecut
e, conec-
aratel oe o
de tensiune
cu ajutorul unui voltmetru calibrat
scala este n caz
neliniaritatea este ale-
gem pentru n
cu asterisc (220Q) valoare, avind
ca fiecare schimbare a
acesteia refacem etalonarea cu S,
pentru o tensiune
n functie de zona de neliniaritate a
scalei (nceputul sau ei) vom
sau valoarea rezistentei
care n timpul reglajului
este bine tie cu un
metru semireglabil de precizie (de exem-
plu, Helytrim, de 500 Q, avnd 10 tUfe)
o valoare
Ultima se
amatorilor mai pretentiosi, fiind vorba
despre un adaptor ce orice
instrument de 20 k.n/V ntr-un voltme-
tru electronic de 10 MiJjV.
Alimentarea montajului se face de la o
baterie de 9 V (sau acumula-
tor de 8,75 V). consumul fiind de 0,5 mA
in timpul de cca 15 mA
n timpul
Nu se a:supra constructiei
montajului, acesta la latitudi-
[CONTINUARE N PAG. 213
__ __________ __
1M
RS
Re
Rg

(UV
K,
StlAI.EI


1
2
2k
17
j
atelier
o de' necesitate i'n
atelierul adesea
de banala de
(efort randament
zut. imprecizie), o constituie
destinatii
scop.
Pentru constructie avem nevoie
de un simplu electromotoE;de
cu carcasa In
cazui de s-a optat pentru un
eledromotor cu ca-
racteristici: putere utif 3OW; cuplu
util 0,61 kgJcm; tu 1 500 rotlmin;
tensiunea 24 V C.c. sau ca; curent
2.5 A; regim de lucru- intermitent.
cum se vooe in schema de
rea,Uzarea a
de nu efOIi-
fi manual TamlilDea din
colectorul tranzistomhli
asupra tranzistoarelor T
B77
P
amplificarea
Detectorul de produs; ak m
tranzistorul MOSFET TES!" Semnalul ck
in drem
se prin intermediul poteBl,iome-
trului P 4> amplliicatorului de joad.
reatizat w. c:Jicuitull integ,nt CU
MAIIIA
I
EL
ION PETRAN, CluJ-Napaca
deosebite.
de
de
carcasei eiec-
a
suruburri Ma.
., de
sau rabambil. poate fi
[URMARE DIN
se
de
reaJiiDt aI ci:rmittul
Sis,temm de COO:JaD':I.
TRAfO l.l'llll/MUILAI UIKJ
12.-24V

DE PRiNDiRE
alegere_- pe minerul sau
la nivelul degetului mare al minii
este cu posibilitatea ca la
fi
cu 5 kHz de de emisie
(RIT). Acest dispozitiv are o vari-
cap poate fi cuplat cu ajutorul ntreru-
1 Ansamblul mecanic al oscila-
terului cuprinde 4 bobine cu
ecranate separat cu blindaje
de aJlllminiu cu (latura
de 25 mm). Ansamblul mecanic cuprinde
bobin::i oscilatorului ct cele 3 bobine
ale mediei variabile.
Deoarece este greu de procurat
cu exact: de 453,5 456.5 kHz
necesare pentru
s-au aceste prin mixa-
rea altor a
dea. valoarea mai sus Mon-
tajul cuprinde oscilatoare (T 26
T 2'1) cu care
aditional mixerul realizat cu tranzistorul
T 2; Cu ajutorul comutatorului X (sche-
ma BFO) se alege modul de lucru al
transceiverului: telegrafie. late-
inferioari supe-

Pentru S>>-metru se un
instrument de 1 mA montat n circuitul
de colector ai tranzistorului T 30-
instrument este folosit ca indicator de
nivel pentru emisie.
Pentru lucrul n telegrafie se manipulea-
tranzistorul T 13- Prin
mampulatorului. T 13 se iar
in regim de amplificare, permi-
trecerea semnalului prefinal.
poate fi cu
maruplulatorul electronic semiautomat cu
dintre

semnale
(stnga sau dreapta).
Alimentarea se face de la
transformator sau acumulator f
ultimul caz
putindu-ne fi de un
rabil folos pentru executarea
ivite accidental n timp
cu autofurismul in
re cind nu dispunem de .... ....Q._ Al.
de alimentare.
-IIiTIII-
o cutie de lucru
cu cadru sertare, din meta-
minate. De dimensiuni mici
s
cutia
este cu latura de 30 cm
de 15 cm. Sertarele
separat ata, acele dispozi-
tivele de brodat ale de
cusut. Pe capacul cutiei o
din lemn, n mijloc.
fa un strung un con
din lemn n care puneti suporturi
pentru papiotele de la partea
de jos a con ului implanta1i un
metalic pe care il in bifa de
lemn, astfel incit suportul cu
se roti.
PRODUSE DE CALITATE
CARTE DE
lAllTllPllNDIRIA
DIAPIRAIAd
Illl:lRl1:
OI
I IllAl IT II
Prin traducerea in a prin-
cipiilor consecvente
ale politicii partidului de industria-
Hzarea tuturor regiunilor
a atins in acest
an cote inalte. Printre de
ale se
Intreprinderea de
aparataj el,9ctric de Titu,
unitate cu o pondere in
elementelor de automa-
tizare a aparatcyului industrial de
tensiune. Intreprinderea de
aparataj electric de pro-
duce, cu in domeniul
aparatajului electric de ten-
siune cu industriale
casnice, un de peste 200 de
produse de tehnicitate in
mai bine de 400 de variante con-
structive.
Aparatajul industrial cuprinde un
grup important de produse, desti-
nat, in special, Din-
tre acestea, n intreprin-
derii se inscriu butoane de coman-
52
_ ...... _-_ ..... BUTOANE DE COMANOA
NTREPRINDERILE INTERESATE SE POT ADRESA DIRECT LA
tA.E.t-TITU LA ADRESA: STR. NR: DiMBOVITA.
TEliEFON:147955, 141968, TElEX; n228
fru tractoare
de curent
comutatoare dulblt:t
mulaloare cu carne.
De de aprecieri una-
nime din partea 'constructorilor
a altor beneficiari se pro-
traducerea in a prizelor , ,bJls,e ca: tablourile de contor
cu :5 contacte de 16. de 32 ' pentru inle-
63 A. produse ce inlocuiesc rioare, care o grupare
cele similare cu consum foarte de mare utilitate pentru
de metal. energiei electrice in
Astfel de produse nou asimilate tablourile de pentru in-
sint priza cu 5 contacte stalatiilla inferioare cu
32 AJ380 V uliliz,ate in loare automate monopolare, desti-
electrice industriale de ten- nale contra scurfcircuite-
siune la racordarea ma- lor, circuitelor electrice ale aparate-
electrice. Produsele :sint carac- lor de uz casnic a inslalaliilor
per- interioare de .
LAMPA DE FlNAUZARE
LAMPA CU TAANSFO,R MAT:OR
19
o mare poate fi
in citeva n-
mai mici (pentru
studiu, etc.), iar
la nevoie din nou de-
mare, ca la inceput.
Pentru aceasta pro-
punem un pe-
rete mobil. Di-
mensiunile amplasa-
rea lui depind de planul
de camerei
(fig. 1).
peretelui
se compune
din elemente separate,
din placaj
stinghii de lemn. Fie-
care element este
tuit din stinghii de
care se de
placaj, unite intre ele cu
ajutorul unor balamale
metalice, sau a unor gar-
nituri speciale dintr-o
tare (fig. 2 A, B, C).
PERETE
DESPARTITO R
Pentru ca elementele
peretelui
se uniform, se folo-
sesc foarfece speciale
din otel (fig. 2 E). Ele se
prind cu - sus
jos -, balama lele de
jos trebuind se depla-
seze liber, pe
Elementele peretelui des-
snt suspendate
pe role cu ajutorul
unor crlige speciale. Ro-
lele se pe
ghidaje. Cirligul se
prinde de cu ajutorul
unei cleme din ca
cea din fig. 2 D.
n de
lungimea camerei, pere-
tele mobil poate fi ampla-
sat in orice loc. n fig. 2 B
se modul de con-
a Pen-
tru realizarea peretelui
mobil folosi, de-
sigur, alte materiale.
n se
Cesarom n toate culorile si
din care rea-
liza frumoase obiecte de decor.
Cu ele impodobi, de exem-
plu, o pe care o
in cerdac, n balcon la
care copiii pot servi micul dejun.
Pe scheletul al unei
o melami-
pe care o fix, de ju r-
mprejur, cu o de fier
cornier. de Ce-
sarom, pentru 3-4 ore, intr-un
vas cu (pentru a nu absorbi
apa de hidratare a cimentulu i
I
din mortarul pe care se mon-

un mortar din ciment
marca 300, nisip, var su-
pentru a realiza o con-

pe un strat de mortar de 1 cm
grosime motivul or-
namental din fotografie.
Pentru ca micile
motivul,
ciment alb. La cteva ore
turnare, cnd suportul este sufi-
cient de stabil, lus-
truit;
Aflat de ani n magazi-
ne, tapetul lavabil se dove
practic cu bune nsu-
decorative. com-
o multitudine de modele
n culori diferite, n marea lor
majoritate elegante permi-
tind realizarea unor interioare
de bun gust. Costul
unei camere cu tapet lavabil
este practic comparabil cu cel
al unei mai
ales aplicarea lui o facem
noi nsine.
Tapetul dintr-o peli-
de polimeri pe un
suport de hrtie, ceea ce im-
pune un maximum de 60 la
al din
(nu se poate folosi n

se face
cu ajutorul periei de praf sau a
unei crpe moale). Se
poate utiliza, pentru
tarea unor pete sau zone "inne-
grite, o moale cu care
se a se
exagerat n
o n
cu sau n
care caz se imediat
cu o
Aplicarea tapetului presu-
pune etape:
peretelui aplicarea propriu-

Tapetul se poate aplica pe
din beton turnat, din
beton celular autoclavizat ten-
sau din
Peretele, in-
diferent de natura sa, trebuie
5. Se de tapet,
ce au fost cu stratul
intermediar de hrtie.
6. Se tapetul; prima cere o
presare pe cu o
Lipirea tapetului se
face de persoane, folosind
o i
7. Netezirea tap,9tului este o
absolut se face de sus n jos
dinspre centru margini.
8. o mbinare
prin vecine, este
preferabil se 2 cm de tapet pe
peretele se

fie ct mai neted, plan,
lipsit de sau bavuri
perfect uscat. Peretele se
de orice
se mi-
cile defecte cu de ipsos.
Peretele se bun
micilor
cu glaspapir
prafului cu o perie
peretelui este
amorsarea sa
cu o din clei de oase.
la 40-45C,
se cu bidineaua se
se usuce 24 de ore,
care se trece la lipirea
tapetelor.
In cazul n care tapetul nu se
chiar de la muchia cu
tavanul, este necesar ca nain-
te de amorsarea cu clei se
traseze linia de
se zona de
deasupra, n principiu la fel
cu tavanul.
Tapetul nu se lipeste direct
pe perete, ci pe un strat inter-"
mediar de hrtie, de felul celei
de ziar (se pot folosi chiar
ziare vechi). Hrtia, coli sau
se de sus n jos
de la un al peretelui
spre lipirea
cu clei de de
hrtie nu se suprapun la capete,
ci se dis-
ntre ele. de
hrtie se ung pe una' dintre
fete cu solutia de clei
cu bidineaua' sau cu o
(ntinderea cleiului se face
pe o mare sau direct pe
podea). aplicarea pe pe-
rete, hrtia se ntinde de la
centru margini cu o pe-
rie sau cu un rulou de cau-
ciuc (ca acela folosit n foto-
grafie), pentru
bulelor de aer.
uscarea hrtiei, sau
concomitent, se o se-
rie de linii verticale (cu ajutorul
unui fir cu plumb), orientative.
Se verticalitatea coltu-
rilor cu in caiul
muchiile de ale unui
perete nu snt verticale, se vor
croi extreme de tapet
cum se cere, astfel ca
9. Supralungimea
n partea de jos se
la nivelul pode-
lei cu un cu vrful
bine sprijinit pe
marginea unei me-
talice care
tapetul.
marginea co-
cu verticala. Corec-
tarea marginii tapetului aplicat
se poate face ndoind
margine peste pere-
tele (se contu-
rul cu un mic rulou, de prefe-
conic) apoi par-
tea cu o sau cu
vrful unui cutit bine ascutit.
Tapetul se 'taie n de
lungimea peretelui plus 3-6
cm. se ung pe partea
de hrtie cu clei de folo-
sind o sau bidi-
neaua. Ele se cteva mi n u-
te (maximum 10 minute), de
suprapuse cte
pe unse, pentru a se
impregna bine, care se
pun pe perete. se
nu se suprapun, se
ntind cu ruloul sau cu peria
pentru eliminarea bulelor de
aer. La zonele de
se o de hrtie
pentru absorbirea sur-
plusului de clei. Cleiul care s-a
prelins pe tapetului se
cu o cu-
Intinderea se face de sus
n jos de la mijloc spre
margini.
[URMARE DIN PAG.14l
n fiecare a mo-
torului bobina se se
starea de
Bobina poate fi cu un
bec sau, mai cu un ohm-
metru, n ntreruperii sau
Cnd se
vreunuia din aceste
defecte, bobina se va nlocui.
4. BUJIILE nu o
dar trebuie fie revizuite
la 5000-6000 km de rulaj, iar
15000-18000 km este bine ca ele
fie nlocuite. Bujiile folosite pe auto-
turismul Dacia-1300 au cifra
225 trebuie asigure o
la presiunile temperaturile
nalte din cilindru. Este bine se
o bujie care are un aspect cusu r
poate fie producnd
curgeri de curent la n
de presiune
Demontarea montarea trebuie
fie cu pentru a nu sparge
demontare,
bujiile se cu un jet de nisip.
Este folosirea peri-
ilor de deoarece acestea
materialul izolant, crend astfel loca-
de depunere a calaminei, iar pe
izolator urme fine de me-
talic, care constituie tot attea puncte
de scurgere a curentului de
tensiune. Mai apare muierea
calaminei n cu
o perie de nu dispunem
de un apalllflt de sablat.
Tn orice caz, este total necorespun-
bujiilor prin arderea
lor peste temperatura de
(850C), deoarece prin acest procedeu
bujiei poate fi
Electrozii bujiilor se cu o
de contacte cnd de
lucru devin paralele, reglnd
dintre ele la 0,5-0,7 mm prin lovirea
a electrodului de
Bujiile se folosind, de re-
garnituri noi doar o
la fiecare bujie. Se unge file-
tul cu ulei apoi se strnge bujia,
mai nti cu mna (pentru a avea garan-
sale corecte) apoi cu
cheia, o strngere
n final, se se se
corect toate conexiunile elec-
trice conductoarele de
tensiune.
[URMARE DIN PAG.17]
nea realizatorului; singura precautie ce
trebuie este se monteze corpu-
rile celor FET-uri in acelasi radia-
tor, pentru ca deriva fie ct
mai (deSigur, cazul cel mai fericit
n procurarea unui FET dublu -
tranzistoare n
Reglarea este se
astfel: A VO-metrul pe scala
de 1Vcc cordoanele sale la
intrarea adaptorului, respectnd polari-
Scurtcircuitna intrarea adapto-
rului, cu P
1
nulul aparatului
acul pe zero cnd
comutatorul se pe oricare din
cele 9
scurtcircuitul de la intrarea
adaptorului, potrivim comutatorul pe
X 0,1 V pe butonul
de etalonare, P
2
cind indi-
este exact pe 1 V.
etalonare, ea se
automat pe celelalte
din divizor este

n incheiere, citeva sfaturi: prin folo-
sirea unui comutator cu
contacte se pot contopi cele
voltmetre din fig. 1 fig. 2 intr-unul
singur; n ceea ce tipul FET-uri-
lor ,ele pot fi cu canal p sau n, avndu-se
se inverseze polaritatea
bateriei, diodelor condensatoarelor
electrolitice cnd se trece de la o va-
la alta. Pentru o mai stabili-
tate a montajelor din fig. 1 2 se poate
conecta microampermetrul prin inter-
mediul unui etaj repetor pe emitor.
21
in mod experimental, radioamatorul
K6YNB a combinat antena Quand
antena Vagi, un nou tip de
cu de intrare de
50 n care rezultate foarte
bune. se
direct cu cablul coaxial (de 50 n.),
a mai fi nevoie de bucle de adap-
tare, transferul de energie
pierderi sesizabile.
Quagi din
are reflectorul vibratorul
de tio cadru. iar directoarele
>
..::s-
c:n

""""
cn
O)
Pentru banda de 144 MHz reflectorul
are latura de 550 mm. iar vibratorul
520,3 mm. Montajul mecanic se face
ca pentru antena Vagi, reflectorul
vibratorul fiind fixate pe suporturi su-
plimentare din plexiglas sau alt dia-
lectric.
Adaptarea intre fider
conduce
de cele mai multe ori la apreciabile
pierderi de energie, respectiv la de-
formarea caracteristicii de radiatie.
..::t
tq
cn 1.0 o
o C) O') O)
(j)
ro aJ
(X)
8S8 445 663 663 663
533 400
n transmisiunile radioamatorilor
foarte este intercalarea in lan-
de a unui compresor
de
O astfel de poate fi construi-
cu tranzistoare 52218 sau BC170.
Aplicnd la intrare o tensiune de
intre 40 mV
Bi 10 V la valoarea tensiunii
este intre 2,4 V V.
Factorul de distorsiuni ai
nu 2 la ..
La intrarea compresorului., s,emnalul
provine din amplificatorul micirofo-
nului.
o pentru unei tensiuni stabilizate dintr-un re-
dresor oarecare este
Pe o de aluminiu se un tranzistor de putere cu
dioda Zener piesele aferente.
se la redresorului.
In de tipul diodei Zener se valoarea tensiunilor la .
300
..o.
ASZ15

9V
1Kn
in figura este prezentat un
CW cu puterea de 40-50mW,
r--___ ..... -r1-l<.h1--___ ce lua;eazl in ba.n.da de 432 MHz (70 cm).
Oscilatorul un cu frec-
de 12 MHz, iar la primului
etaj se un semnal de 36 MHz.
1 f/J 0,3 cu pvc,
peste L3'
Tranzistorul T
3
este n regim de dublare
a Bobina din colectorul
Ls, are 3. spire Cu-Ag (jJ 0,6 bobinate pe
un miez cu diametrul de 5 mm. Priza
este la spira 1 de la colector.
Bobinele LI La snt construite pe o
Alimentat cu 12 V, amplificatorul
din schema poate debita o
putere de 4 W.
Recomandat a fi folosit n locuri undp.
sursa de
tensiune este un acumulator.
22
La intrare se poate cupla un ffi,icrofon
sau o de semnal .AF.
Cind se microfonul.
ficatorul in functiune numal
este K..
,;;Mcasl !CU ffiametrul de 5 mm cu miez
de LI are 8 spire
Cu-Em 0,3 bobinate iar
La are 1,8 spire din de
cupru 0,3 cu pv<; bobinate peste
LI" Etajul cu tranzistorul T 2 ca
triplOl" de la sa
niindu-se 108 MHz. Bobina L3 are 4,5 spire
<0 0.6 Cu-Ag, pe o cu
diametrul de 5 mm. LA. are
Cu tranzistoare BC 107 se poate
construi radioreceptor pentru gama
de unde medii.
are bobina
special 1n
care se 15 de
de cu email
sirmei este de
1:1. ma--u-il!: mm. Se poate folosi
pentru baza primului tranzistor
se s<coae la spira 15. de li?
.punctul de
programului se face n
Alimenlarea aparatului este cu 4.5 V.
II
II
Ultimul etaj este tot dublor de
Bobina L6 are 2 spire bobinate
cu un diametru de 6 mm Priza
este la spira 1,5 de la colector. urile de
alimentare au cte 10 spire (jJ 0,2 Cu-Em
bobinate pe miez de
Condensatorul variabil are capaCitatea
de 500 pF.
II
II----I---IJ..-a'
II
j
[
ai

a imagine apare n
desen se a folosi un singur
cui, o de clei. Toate cele
6 piese care o compun se se
reciproc.
Pentru confectionarea elementelor an-
samblului mai nti o stinghie din
lemn de 400 x 14 x 12 mm
!lpoi n 6 egale, de cte 62 mm lungime.
In fiecare segment de lemn se
un orificiu avnd forma
cu desenele prezentate. Asamblarea pie-
selor se face consecutiv, n ordinea cifre-
lor cu care snt notate: 2-3---6-6--4 1.
Respectnd cu ordine,
elementele se strn-
gndu-se unul pe altul formnd astfel
un ansamblu bine nchegat. Demonta-
rea lui se prin desprinderea
elementelor componente n
ordine: 1-4-6-5--a 2.
[URMARE DIN PAG.1SJ
Cei mai parametri ai acestor diode
snt: intensitatea luminii em1se
diagrama de directivitate.
este de materialul de al diodei
de folosite. n fig. 10 se banda de
emisie a care este m uit mai
ca cea a laseruIui
cei mai des pentru fotodiode
snt Ga-As pentru Ga-As (0,56) + P(0,44)
pentru ntunecat. Diagrama de directivitate
este in de sistemul de lentile folosit la ncapsu-
Iare; aspectul curbei este n fig. Il.
Dioda emite dar coeficien-
de fluxul luminos scade; din aceste
motive se pun lentile cu indice de
ca al aerului se mai un reflector care
lumina
Diodele electroluminescente curente emit de ia
0,5 la 2 mW n ia
impuls.
Din punct de vedere electric, dispozitivele
caracteristicile diodelor care au o
de 10-35 V.
n fig. 12 se caracteristica
noase n de curentu obisnuit de vrf.
reglffi tranzitonu, dioda electrolummescenta
fenomenul are un timp de repaus exact ca al
circuitelor integrate. Diodele electroluminescente Si:
folosesc ca dispozitive indicatoare sau de
Ele se pot adapta la montajele electronice
nu au au timp de
foarte mic.
principale ale diodelor electrolumi-
nescente le indicatoarele de toate tipu-
rile (de defectare, stare semnalizare1 nu-
merice sau grafice (deoarece nu emit
De asemenea, diodele electroluminescente se mai
pot utiliza n transformatoarele de impulsuri, care
o izolare, neavnd niei unconlact
galvanic;, la transmiterea comenzilor n locuri greu
accesibile sau acolo unde nu este permis .ase vedea
modul de
Diodele electroluminescente pot lucra la
foarte mari
Pentru fascicruului luminos
se pot folosi pentru transmiterea luminii ro
ajutorul ghidurilor de care pot fi din
sau material plastic.

magazin
I
1

PIESELE ANSAMBLULUI
lH DlM ENSfUN'
52--
'-111,---,<+-14
care se sub
bocancului atunci cind sinteti pe schi-
uri un sau
un normal. evita aceasta
fj xind pe schiuri. in dreptul
bocancului, o de cauciuc cu
striuri (ele vor fi indreptate in lungul
schi ului). Pe tocurile scurtate
ale bocancilor vep fixa, de asemenea,
o de cauciuc. O vetii ftU!.
astfel incit striurile ei
adinciturilor din buca1a de cauciuc
pe schiuri.
de la care produc
scnteia sint din aliaje extrem
de rezistente nu le
cu bricheta Des-
prinse de corpul brichetei, ele pot con-
stitui freze pentru pre-
lucrarea unor obiecte metalice mici.
Pentru aceasta cu un
n mandrina masinii electrice
de '
de cuie Intr-o
nu le in
strict ci inclinate
de planul orizontal, fiecare ndreptat
n o lucrare mult
mai .
PIIIII IIBll PINTRU fiZiCA
american (n. 1902), laureat al
ftmdamp.ntale
selmic:orldtJdoalreh:lf .
tranzist.:>ru I
2) american (n. 1898)
distins cu premiul (19414) pentru asupra
magnetice (de particuie,lor atomice - Cerce-
specifice care au adus. premii Nobel fizicienilor
(1933), Boh!' (1922), Fermi. (1938), Pauli (1945)
imersiunea ... - Capitol din - Compus
elemente. (1869-
(1912),
pentru aprinderea
tehnice.
semna - Teze! 6) leopoldo
fizici.an - Indicator la
- fizician
a primit premiul
momentului magnetic
PaletEr-III""" etementare descoperite de
Chadwich (1891-1914),
Dbmlrautrv masculin. 9) Fizi-
premiului Nobel (1951)
t:are. cu Yang, ia descoperit abaterile
de la de conservare n cazul interacti-
Hor fond. 10} Parte
dmtr-un releu... - masCUlm -
11) Fizician sovietic distins cu premiul Nobel
(1958); a dezvoltat, cu LE. Tamm, teoria
efectului Cerenk:ov a disociatia a
moleculelor - AH fizician sovietic (1908-1968) care
a primit premiul Nobel (1962) pentru elaborarea teoriei
corpurilor condensate.
VERTICAL. 1) Fizician american (1882-1961), lau-
reat al premiului Nobel (194&) p,entru studii
in fizica preSiunilor inalte - EDrico Fermi (1901-1954).
2) Fi.zician indian (1888-1910), a primit premiul Nobel
U930) pentru asupra luminii feno-
menul difuziei combinate - Metaloid 3) Ma-
tematician norvegian (1802-1829) creator, concomi-
tent cu K. lacobi. al teoriei functiilor eliptice - Fizician
g,erman (1879-1960). distins cu premiul Nobel (1914)
pentru aescoperirea difractiei razelor Rontgen prin
cristale. 4) Titan - Celebru fizician german (1879-
1955). stabilit in S.U.A care a creat teoria.
a interpretat efectul fotoelecbic: pe baza teoriei cuan-
telor. a studiat efectul airomaanelk: ce--i ooartii nump-Ip-
Nebel (tefl}. 5) - -
Leon Knooft (n. 1925), geofizician american. 6) Abre-
viere - Electrozi. 7) Portiune de cirCUIt - Pa-
chet (reg.) - Fizician francez (n. 1904), distins cu pre-
miu I Nobel (1971) pentru la teoria feromag-
netismului. 8) care anual, din 1901,
premiile pentru chimie printre
amintind pe Rontgen (1901), Piene Marie Curie
(1903), Marconi (1909) - Diminutiv feminin. 9)
din fir.e in Marea Irlandei. 10) de rulare -
Fizician german (1862-1947), laureat al premiului
Nobel pentru asupra razelor catodice pe anul
1905. 11) ... de Barbu. de din trecut -
Defect fizic - Una una! 12) Fizician german (n. 1887),
distins cu premiul Nobel (1925), cu J. Franck
a elucidat mecanismul fenomenelor de
prin lovirea electronilor rapizi de atomii unui gaz
rarefiat - Prezent n codul culorilor.
Cuvinte rare: MAN - ACA - AAC
ION PASCAL
f 2 3 " 5 6 7 8 9 10 II 12
{
t--I--+--+--
2 t--+--+--
3
4
5
6
t--I--+--
7 I---t-+--+--+--+--
8
9
(O
II
..............
23
DAN - Galati
Pe catodele tuburilor finale totdeau-
na avea o tensiune Aceas-
ta, de fapt, apare ca o tensiune nega-
grilei de Pentru
tensiunii de pe catod
valoarea rezistorului montat ntre acest
electrod
CRISTEA PAUL - jud. Arad
n locul celor rezistoare mon-
din
ele tonul dorit. Vom publica articole
despre fierul forjat.
OlARU OCTAVIAN - Birlad
Despre radioreceptor poate in-
forma uzina constructoare. La magne-
tofon se pot face stereo
numai se fac substan-
n montajul electronic.
MOCANU GHEORGHE - Helgiu -

Modul de alimentare este precizat in
prospectul aparatului. Desigur din
sursa de 12 V.
CIOBANU CULAI -
Nu datele de catalog.
TANASE VASILE -
Tuburile electronice din aparatul dv.
se pot nlocui astfel: ECH 11-ECH 81;
EL 11-EL84; EBF 11-EBF 89, iar AZ 11
cu diode F 407.
IOAN - Satu, Mare
Nu detinem adresa.
SILAGHI IOAN - Oradea
Vor fi prezentate n viitor.
deci revista.
VICTORIU - Galati
Semnal stereo nu se din sem-
nal monodefazat, ci atunci Cnd se
face nregistrare prin intermediul a
microfoane.
TURDEAN NICOLAE - Turda
catalogul I.P.R.S., tranzistorul
BC 141 are echivalent BD139, iar BC 161
are echivalent BD 138.
BALAcEANU ERVANT -
Becurile colorate se produc din
nu se depune un strat colorat
pe
GA VRllA CONSTANTIN -jud.
Prahova
Citind de la cheie (n sensul de rota-
a acelor unui ceas), elementele sint:
emitor, colector, Piesa pe
care o poate fi un termistor,
dar nu este sigur.
PEllNESCU GH. -
CSICAS A. - jud. Harghita
O cu a dv. a fost
de curnd. alte
montaje.
SZIGETI IULIU - jud. Harghita
Materialul, avnd erori, este nepubli-
cabi!.
HiRZOABA VALER -
Nu
NICOLAE MAVRODIN - Bucu-

Nu asemenea scheme.
ALEXANDRU ION -
Tranzistorul SC 140 are echivalent
2 N2219, iar 2 SB89 pe AC180.
BOTEZ ALEXANDRU -
Schema are unele er ori.
ADRIAN - Rimnicu

Tranzistorul P 403 poate fi nlocuit
cu AF 139.
OI MA PETRICA -
schemei,
nu cum va mai
Tiristorul se alege n de
Schema este nepu-

MARTEANU DAN -
Dioda OA 70 este cu
EFD 108. Ea are tensiune con-
de 100 V si curentul mediu de
30 mA, deci o folosi n scopul
propus.
RADU VASILE -
Schema are erori.
MIHAI DUMITRU -
Schemele vor fi publicate n limita
disponibil.
GINEl - Tulcea
o mai re-

NICOLAE -
Casetofonul Sonett o de intre 100 Hz 10 kHz, cu o
de deplasare a benzii de 4,76 cm/s. Factorul de distorsiuni armonice este mai mic de
8 la semnalului de premagnetizare este de amplificatorul
audio Cnd casetofonul este pentru inregistrare, variind intre 50 80 kHz.
Alimentarea se face cu 7,5 V din baterii sau din de curent alternativ.
Casetofonul o putere audio de 700 mW pe un difuzor cu de 4 D I
1,5 VA.
Casetofonul dv. este apt numai pen-
tru redarea, nu pentru inregistrarea
sunetului.
In rest, nu date.
BAJENARU .M. - Tulcea
de o
experimental. Schema o vom publica.
BAL LIVIU - Dolj
Blocul UUS poate alte
montind un alt condensator
variabil sau condensatoare fixe n
serie sau paralel pe cel existent. Pen-
tru UIF se folosesc tot atente Vagi.
TEODOROIU LIVIU - Dorohoi
Perturbarea programului 1,
din cele relatate de dv., provine din ra-
a oscilatorului de linii
din televizor. Televizoarele de produc-
snt cu un
sistem special de combatere a aces-
tui .fenomen. la televizorul dv. se
poate interveni in acest scop, dar nu-
mai de un specialist.
BOGOSLAV DU MITRU - Rm-
nicu Vilcea
cu radioclubul jude-
tean.
SERBAN IOAN - Roman
, pentru
Abonamentele se fac la oficiul
P.T.T.R. din localitate.
MUNTEANU VIOREl -
Vom publica asemenea
mecanice.
OSABN MARIUS - Deva
n locul becurilor de 1 kW se pot
monta becuri de 100 W si triacuri ce
.admit un curent de 1