P. 1
Tehnium 02 1978

Tehnium 02 1978

|Views: 120|Likes:
Published by iifoarte
Colectie Revista Tehnium 1970-2006
Colectie Revista Tehnium 1970-2006

More info:

Published by: iifoarte on Mar 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/21/2012

pdf

text

original

INVATAMiNT, CERCETARE

,
PRODUCTIE . . . . . . . . " pag. 2-3
Un imperativ al ş - moder-
nizarea mijloacelor de ţ ă
Aparat pentru verificarea geo-
metriei rotilor directoare
RADIOTEHNICA PENTRU
ELEVI ........... pag. 4-5
Transformatoare de ă putere
Amplificator
Adaptor
Comutator serie-paralel
Alimentator
CQ-YO . . . . . . pag. 6-7
Filtre in ă
DE LA CITITORI pag. 8-9
Variator de curent
Galvanometru electronic
Sistem de ă ă
Generator de ţ ă cu
punte Wien
Mixer preamplificator-corector
HI-FI . . . . . . . . . . -. .. pag. 10-11
Amplificator de 60 W
Ceasuri cu circuite integrate
TEHNIUM PENTRU CERCU-
RilE TEHNICO-APLICATIVE .. ' pag. 12-13
Deltaplanism ul, un nou sport a-
viatic (II)
AUTO-MOTO ... . pag.14-15
Sistemul de alimentare
Conducerea ă
Aprindere ă
LOCUINTA NOASTRA pag. 16
Locuinta - o imbinare de ă
ş confort
Pentru camera copidor - paturi
etajate
ATELIER . . . . . . -. . . . pag. 17
Aparat pentru testarea
elevilor la ţ de piUre
PUBLICIT ATE . . . . . . .. pag. 18
ţ de sonorizare' . . . .. pag. 19
F'OTOTEHNICA . .. . . . .. pag. 20-21
Aprecierea culorii
Dispozitiv pentru reproduceri
DIN REVISTELE DE SPECIA-
L1T A TE ............ pag. 22
Temporizator
Avertizor
Compresor de ă
Filtru activ
Metronom
Convertor
MAGAZIN . . . . . . . pag. 23
Din istoria unui aparat
Controlul bateriilor
Cros
POSTA REOACTIEI. . . . .. pag. 24
RaEiioservice .
Montajul ă permite reglarea ă a ten-
siunii la bornele unui consumator de retea intre zero
ş -cca 215 V, la un curent maxim de 5 Ă ţ ă
ă În acest caz consumatorul trebuie ă ă ali-
mentarea În curent pulsator, ţ ă de
toate aparatele de ă ş iluminat prin incandes-
ţ ă (nu ă ş de motoarele electrice). Schema a
fost ă cu bune rezultate pentru puteri de
ă la 1 kW. Printre ă posibile ţ ă
reglarea puterii consumate În ţ de iluminare
fixe sau mobile, la ş radiatoare, ă
de ă ciocane de lipit electrice etc.
utilizat poate fi de orice care admite
o tensiune ă ă de 300-400 V ş un curent
de 10 A (KY202 K, KY202 l, KY 202 M etc.). EI se mon-
ă pe un radiator din ă de aluminiu (2-3 mm gro-
sime) cu ţ de cea 100 cm
2

Diodele vor fi cu siliciu, avînd tensiunea ă
ă de cel ţ 300 V ş un curent de lucru de 6 A
sau mai mare (seriile DRR06-3 la DRR06-8,
6S13 - 65110, 10S13 - 10S110 Ele se ă
individual pe radiatoare de cu ţ de
cca 50 cm
2

ţ este (chimic), cu variatie
ă Rezistenta ţ parale! aduce
«Pe baza ţ stabilite de Comitetul Cen"tral privind organizarea ş sistemul
de ă ş a procesului de ă ţ ă ă ă se ţ cu ă fermitatea
pen"tru ridicarea În"tregii noastre ş la nivelul ţ actuale ale economiei ţ
la nivelul cuceririlor ş ţ ş tehnicii care constituie baza atlt a progresului ă ţ ă
tului, cit ş a in"tregii ă a ă ţ socialiste În România.»
NICOLAE Ş
UIIMPIRATIV IlICOlll-
.-_... .
MIJlOACllOR OI Î IViTilÎ IT
. .
Capacitatea ă ţ ă de a se
integra organic cu cercetarea ş pro-
ţ decurge din totalitatea proprie-
ă ţ sale de sistem deschis. Premi-
sele ă principiilor ă con-
stau în caracterul sistemical triadei
ă ţ ă ţ ş în
atributul ă continue drept
ţ ţ ă pentru optimizarea
ş sporirea ţ
Mijloacele de ă ţ ă constituie
o ă de ă a procesului
instructiv-educativ cu ţ ime-
diate în formarea elevilor pentru ă
ş ţ ă Actuala organizare a ă ţ ă
mîntului românesc ă o serie de
avantaje certe ţ ă de vechile structuri:
ă ţ ă ţ unei me-
serii, ş ă ţ din afara
ş utilizarea ţ ă a cabinetelor
ş laboratoarelor ş
Caracterul modern al materialului di-
dactic decurge din ş procesul dE'
ă ţ a procesului de
ă ţ ă
Ce este nou în acest domeniu, care
vor fi mijloace de ă ţ ă
mînt care vor contribui prin ţ
lor în ş la sporirea ţ proce-
sului instructiv-educativ, sînt ă
rile pe care le-am adresat ă ş
inginer Ion ş ş directorul Ofi-
ciului central pentru mijloace de În-
ă ţ ă din cadrul M.E.I.
,;Avlna un caracter amamic, supus
permanent ţ ă ă ţ ă
tul românesc ă pentru optimiza-
rea instruiriielevilor mijloace moderne,
capabile ă faciliteze procesul de trans-
mitere a ş ţ ă ş acce-
lerarea ţ de ă elevi a prin-
cipalelor procese întîlnite în programa
diverselor discipline. Instrumente ne-
cesare atît elevilor, cit ş cadrelor di-
dactice, mijloacele de ă ţ ă tre-
buie ă ţ ă pasul cu amplul proces de
modernizare a ş grupe
de mijloace de ă ţ ă care vor cu-
ş în acest an importante optimi-
ă în ţ ş realizare sînt: apa-
ratura ă mijloacele audiovizua-
le, modele ş ă
ţ dintre produsele în curs
de asimilare trusele de chimie ş ă
pentru elevi din ciclul gimnazial ş Ii-
ceai, truse ce permit experimente pen-
tru grupe restrînse necesare la studiul
mecanicii, fizicii moleculare, opticii,
ă ţ ă În
curs de asimilare În 1978 este ş trusa
de ă oentru orofesori, care cuprin-
de module independente cu ă
de mare complexitate, cum ar fi, de
ă linia cu ă de aer, modul cu
[erEetare
2
Ă Ă
componente pentru studiul undelor pe
ţ apei, modul pentru studiul
ă ă ş devieri lor pur-
ă de ă ă ă va
putea fi ă atit la treapta întîi, cît
ş la treapta a doua de liceu. O serie
de mijloace de ă ţ ă vor Înlocui
produsele din import necesare pentru
studiul chimiei. cum ar fi: refractome-
trul, polarograful, spectrototometful,
produse care se vor realiza la I.O.R., În-
treprinderea «Didactica» Ş la Institu-
tul de ă ţ ă superior din Oradea.
Tot pentru dotarea laboratoarelor de
chimie se vor realiza agitatorul electric
cu accesorii de ă Liceul industrial
«Metalotehnica»-Tg. ş ş agitato-
rul magnetic realizat la Institutul de în-
ă ţ ă superior din ş ă ţ
pentru biologie se ă in tru-
sa de ă ş trusa ă de
biologie pentru gimnaziu ş licee, care
permit. realizarea a 54 de experimente
din domeniul fiziologiei vegetale, ani-
male ş umane ş care sînt realizate la
Liceul industrialnr. 1 din ş
O noutate extrem de ă este ş
trusa de ă ă ţ ă
tul gimnazial, ă din table de
lucru ţ pentru studiul
algebrei, aritmeticii, geometriei plane
ş în ţ Deja ă În ţ
este ş trusa de stereometrie pentru
profesori, iar În acest an vor fi reali-
zate asemenea truse ş pentru elevi.
Aceste mijloace de ă ţ ă sînt ne-
cesare pentru vizualizarea problemelor
de geometrie.
De asemenea, vor mai fi realizate
pantografe ş stereoproiectoare (de ă
tre elevii liceelor industriale din Cluj-
Napoca ş Tg. ş
Un grup important de mijloace de
ă ţ ă vor fi realizate pentru faci-
litarea studiului disciplinelor tehnice
cu o pondere ă În programele de
ă ţ ă ţ materialelor, or-
gane de ş ş tehnologie. Astfel,
se ă in curs de asimilare ş
ă pentru ă la rezis-
ţ ă a diferitelor materiale, ce va fi rea-
ă deeievii Liceului industrial nr. 1
din Arad. Întreprinderea ă ă
va realiza un microscop pentru ă
rarea ă ţ iar Institutul politeh-
nic din ş va produce în serie
o ş ă de încercat la torsiuni ş un
aparat pentru determinarea ţ cri-
tice la· flambaj.
Pentru studiulelectrotehnicii vor fi
asimilate noi mijloace de ă ţ ă
ca: pupitru universal pentru ţ ă
electrice, banc pentru studiul motoa-
re lor asincrone, ă ă pen-
truelevi, traductor inductiv de depla-
sare, teslametru, cosfimetru etc.
Pentru ă ţ ş diversificarea
tematicii filmelor· ş diapozitivelor se
vor realiza, în special de ă I.A.T.C.,
o serie de pelicule care vor veni în spri-
jinul cadrelor didactice la predarea di-
feritelor discipline. Astfel, pentru ă
se vor difuza titluri noi ca: Eclipsa, Li-
chefierea ă a gazelor; pentru
chimie: Sistemul de dispersie, Plumbul;
pentru biologie: Fiziologia sistemului
osos, Fiziologia ficatului; pentru mate-
ă Integrala, ă afine
ale planului; pentru discipline tehnice:
Strunjirea metalelor, Metode moderne
de formare, Eroziunea materialelor,
ţ ă
Pentru modernizarea mijloacelor
audiQvizuale se vor realiza la r.O.R ..
La Liceul industrial «5piru Hareb> din ş În
cadrul ţ atelierelor se ă mijloace de
ă ţ ă destinate ş cu profil electrotehnic.
pentru prima ă În ţ ă epiproiec-
toare (pentru materiale opace) ş dia-
proiectoare (pentru materiale translu-
cide).
ă pentru cele circa 240 de pro-
duse ce vor fi asimilate în acest an
principalul furnizor" va fi Întreprinderea
«Didactica», o serie de ţ de în-
ă ţ ă superior ş mediu vor parti-
cipa la dotarea ş cu mijloace mo-
dernede ă ţ ă Printre acestea se
ă institutele politehnice din Ti-
ş Cluj-Napoca ş ş Institu-
tul de ă ţ ă superior din Oradea,
Liceul industrial nr. 7 din Craiova, li-
ceul de ă ă nr. 1 din Satu
Mare, Liceul industrial de ă
ă Sinaia".
Grupul ş «Timpuri noi» din Ca-
ă se ă ă printre putinele uni-
ă de ă ă bucurestene care
ă la efortul de realizare Ş mo-
dernizare a materialelor didactice.
Aici se ă În cadrul unui plan
anual de ţ de peste 1 100000 de
lei ş de ş probe metalogra-
fice, ă ă de laborator
din ş cu profil tehnic sau labora-
toarelor din întreprinderile mici ş mij-
locii. Un alt produs realizat aici, rod al
ţ colectivului de cadre didac-
tice ş ş este ş cabinetul de de-
sen ce cuprinde pupitre ş scaune re-
glabile adaptate regulilor ergonomiei
scolare. Patru asemenea cabinete au
ş fost livrate unor licee ş
altele aflindu-se În lucru pe bancurile
ş ă
"Dorim ă ă ş o ş ă
de Încercat pietre .abrazive, ne spu-
nea ă ş inginer Virgil ă
directorul Grupului ş «Timpuri
noi». O asemenea ş ă este ă
atit ş cit ş Întreprinderilor,
deoarece cu ajutorul acesteia se pot
testa pietrele abrazive la supratura-
ţ Pentru autodotarea cabinetelor
ş laboratoarelor elevii ş reali-
ă machete ţ pentru
diferite discipline din programa de
ă ţ ă
In ţ ş se Înscriu ş
repere, piese componente pentru
alte mijloace de ă ţ ă produse
de intreprinderea «Didactica»: piese
polare, ghidaje, module pentru truse
de ă Pentru atelierele de ă ă
ş ă elevii din treapta Întii reali-
ă ă de ă ă ă
dornuri, compasuri de trasat,echere,
portfiliere, care vor intra În dotarea
liceelor industriale".
Gama produselor realizate de elevii
Grupului ş «Timpuri noi» este
mult mai ă dar, În primul rînd,
ă subliniat efortul colectivului di-
dactic ş al elevilor de a participa la
procesul de modernizare a ă ţ ă
tului prin realizarea unor materiale di-
dactice utile diferitelor tipuri de ş
ş efort meritoriu este Întîlnit din
ă la prea ţ ş din Bucu-
ş (Liceul electrotehnic nr. 1, Liceul
industrial «Spiru Haret» ş citeva ş
generale). Baza ă ş capacita-
tea de ţ ş ţ a colective-
lor de cadre didactice, ş ş elevi
de la majoritatea liceelor ş
ă ţ o participare ă Ia
efortul de ţ ş modernizare a
mijloacelor de ă ţ ă participare
mult mai ă la numeroase ă
de ă ţ ă din ţ ă Este cazul ca
atît inspectoratul municipal, cit ş cele
de sector ă îndrume mai atent produc-
ţ iiceelor unde se pot realiza mijloace
moderne de ă ţ ă într-o concep-
ţ ă ţ actua-
le ale ă ţ ă românesc.
1
.-
f
Un automobil În circulatie este su-
pus, inevitabil, uzurii, iar 'pentru a fi
deplasat Într-o ţ ă cu
axa ă pentru a fi pus ă
descrie un anumit viraj sau pentru a fi
readus' din viraj la ţ rectilinie,
ă a.uto trebuie ă ă
un efort fizic, asa-numitul «efort la
volan». De asem'enea, atit uzura or-
ganelor directoare (ca urmare a pre-
siunilor specifice mari si ă
pneu lui pe calea de ru'lare), cit ş
efortul la volan pot fi ş con-
comitent cu asigurarea ă ţ au-
tomobilului, ă planurile ţ di-
rectoare ale ş ş axele geome-
trice ale ţ sint ş ţ ă de
ă ş ă sub unghiuri
convenabile.
Aparatul pentru verificarea unghiu-
lui de ă al ţ directoare (ima-
ginea lui de ansamblu ş modul de
folosire sint prezentate in fig. 1) a
fost realizat de elevii Liceului mecanic
nr. 8 din ş in cadrul ă
200
l!J ţ
1 t .

2 Ă DIN Ţ
tw ']55 iJ1
3 --tE- 1W1J

1-oI:.F--___ -...!t.!600 lBUC

4
5
APARAT PINTRU
VIRlflCARIA
GIOIITRIII
BOTI10R
DIRICTDARI
de autodotare a ş dovedindu-se
o ţ cu profund caracter
ţ EI ă simpla, dar
foarte constanta ă a firului cu
plumb ş poate fi realizat din materiale
ş de procurat. Detaliile cu ţ
ă pot fi executate atit din ţ ă
cît ş din materiale cu ţ ne-
ă Pentru comoditate se folo-
ş ţ ă din cupru cu diametrul de
12 mm ă in ţ sau alte
dimensiuni. Detaliile constructive sint
prezentate in fig. 2.
Pentru asamblarea pieselor se pro-
ă astfel: se ă prin
sudare cu ă piesa 2 cu 5, conform
ţ din fig. 3 a. La fel se proce-
ă cu piesele 6 ş 8, conform schi-
ţ din fig. 3 c. Piesele 1 ş 3 se asam-
ă prin sudare cu ă conform
ţ 3 b.
Pentru asamblarea ă a apa-
ratului, subansamblul 3 b se introduce
pe tija din subansamblul 3 a, se strin-
ge cu ş 4. Subansamblul 3 c se
introduce pe tija din subansamblul
3 a ş se strînge cu ş 9. Se
ă apoi un fir de ţ ă (7) de reperul 2
ş de indicatorul 11 in ş fel incît
acesta din ă ă ă la 2-a mm
deasupra scalei 12.
89
---.--f.--
2 BUC,
j-,oE----,--,.,..::::::::...-------'J!Iot --'Q.!;y
Astfel construit, aparatul este gata
pentru a fi utilizat. Precizia de ă
-f--,ft-l-+H rare depinde de corecta divizare a
scalei 12, in ţ de lungimea firu-
lui de ţ ă
scala 12. Se vor nota valorile unghiuri-
lor pentru fiecare ă ş se va ţ
ale Se ă ă ă
intorcînd automobilul cu 180 de grade,
ş fel Încît ,roata directoare din stînga
ă ă pe locul din prima ă ă
toare a ţ din dreapta ş invers.
Rezurtatele ţ prin a doua
ă ă se ă se impart
la 2 ş se ţ valoarec'! ă a un-
ghiului de ă ă exemplul:
Modul de folosire este ă
Se ş ă automobilul pe un teren
aproximativ orizontal; vîrfurile tijelor 6
se ă pe janta ţ ca în figura 1,
Etapa de
Valorile unghiurilor indicate pentru ţ di n
avind ă ca indicatorul virfului 11 ă
se ă ă deasupra scalei 12; ă
bind ş 4, se ă sau se co-
......f..I1---I- ă tija 1, pentru a ocu pa ş
ţ pe ă ca ş tijele 6, ş se
stringe ş 4.
20
30
130
Aparatul fiind ş virfurile
tijelor 1 ş 6 se ă intr-un plan
paralel cu planul ţ
Unghiul de înclinare al planului ţ
ţ ă de ă deci unghiul de ă
_____________ dere, este ă de indicatorul 11 pe
Ă DIN Ţ

10
2
185 lBUC. Ă
ă
stînga
1
+ 3
Q
II
valoarea ă a unghiului
1"
de ă
J' 1°
-r-=
seama de ele la reducerea erorilor
create de . lipsa de orizontalitate a te-
renului, ca ş de eventualele ă

dreapta
_1°
+3°, 30
3°,30' - 1:'
1°,15'
2
=
Cu aceste unghiuri vor trebui core-
late unghiurile de ţ ă ale
rotilor.
radio-

L-20 sp.
PllflCATIB
MARK ANDRES
Montajul ă se reali- lui RlO ş R
11
care vor fi bobi-
ă cu patru tranzistoare de nate sau cu ă ă
ă putere, cu siliciu, din care (2,2 - 5 Q).
ă sînt npn (DC 107, De Singurele reglaje ţ se
DC 172) ş ă pnp (DC 177, ă la alegerea valorilor pen-
BC 251). Schema ă un tru R
7
ş Rg. ţ R
7
se
amplificator de ţ ă va lua experimental (între 30 kQ
care poate debita cea 0,3 W pe ş 100 kn) astfel încît tensiunea
un difuzor cu ţ Z 7 0, în punctul E, în gol, ă fie ă
avînd o sensibilitate la intrare cu ă din tensiunea de
de cca 10 mV. Amplificatorul alimentare (în cazul nostru, 4,5 V
poate fi utilizat ca parte de între E ş ă Rg se va alege
ă în schemele de în jurul valorii de 200 Q astfel
radioreceptoire portabile, în re- încît curentul din colectorul lui
ceptoarele pentru ă de în gol ă ă semnal la in-
vulpi», în interfoane etc. trare) ă fie de cca 5 mA.
înainte de realizarea monta- Pentru condensatoarele de fil-
se vor verifica atent tran- traj C
l
ş C
lO
se vor folosi tÎ-
zistoarele ş condensatoarele, fo- puri ă (electrolitice) de
losind numai piese de ă ca- 100 f.1F /12 V.
Rezistoarele pot fi toate întregul montaj încape pe o
de 0,25 chimice, cu ţ ă ţ ă de textolit cu dimensiu-
K
-
OIIICA PUTIBI
(U RMARE DIN NR. IRECUT)
în ă stabilirea ţ minime
a conductorului (deci a diametrului mi-
nim) pentru un anumit curent dat se face
prin intermediul ă ţ de curent j.
AstfeL in cazul transformatoarelor mici
se admite o densitate de curent de 2-
2,5 A/mm
2
• ă ş ţ deosebite
cînd se pot lua in calcule ă ţ mai
mari, de 3-3,5 sau chiar 4 A/mm
2
(de
exemplu, unele ă ş ă secundare cu
spire ţ amplasate la exterior, deci
care ă de o ă ă prin
ţ de asemenea, ă ş ă pri-
mare sau secundare ale transformatoare-
lor proiectate pentru a ţ inter-
vale scurte de timp, alternînd cu perioa-
de de ă
Alegînd densitatea de curent j, ţ
nile de 80 mm x 50 mm, aran-
jarea pieselor putîndu-se face
conform ţ din fig. 2.
ă amplificatorul se folo-
ş ca interfon, ţ
de intrare P se ă ă co-
nexiunile ă în punctele
B-M ş C-M' (fig. 3). Transfor-
matoarele vor fi realizate pe pa-
chete de tole cu ţ de
1,5 cm
2
, avînd în primar (I)
300-400 de spire Cu-Em 0,2 mm,
iar în secundar (II) 70-80 de
spire Cu-Em 0,6 mm.
9V
+
Fiz. A. MARCULESCU
nea sa conductorului (în mm
2
) se calcu-
ă ţ s = J (13), unde 1 este
intensitatea ă a curentului din în-
ă ş ă (in amperi). Valoa-
rea s astfel ă va fi ă
ca ă rotunjirile practice ă
intotdeauna în adaos.
De exemplu, pentru un curent maxim
1 = 1 A ş considerînd densitatea de cu-
rent j = 2,5 A/mm
2
, ă o ţ
ă s=0,4 mm
2
• (în ă nu vom
ă conductor de bobinaj care ă ă
exact ă ţ de aceea vom
alege conductorul cu ţ imediat
ă dar mai mare, ă cel cu
diametru! d = 0,75 mm).
între ţ unui conductor s (mm
2
)
ş diametrul ă ă ă izolator d (mm) exis-
ă ţ ă care ă
aria cercului în ţ de diametru:
s = 1t d
2
"""' 0,785' d
2
(14)
ţ ă se va scrie;
d = """' 1,13 JS (15)
Pentru a evita calculele implicate de
ţ precedente, în ă se folo-
sesc tabele care cuprind - pentru dia-
metrele curente ale conductoarelor - va-
lorile principalelor ă ce intervin la
bobinare. în articolul din ă trecut
a fost reprodus un astfel de tabel.
Combinînd ţ (13) Ş (15\ se
ţ ţ ă dintre
sitatea ă admisibili 1 (în amperl)
ş diametrul minim al conductorului ă ă
ţ d (în milimetri):
d 1,13 11 (16)
Densitatea de curent j se ia în amperi
pe milimetru ă Pentru valoarea
j =2 A/mm
2
(frecvent ă diame-
trul conductorului necesar se poate cal-
cula cu formula ă
d "'" 0,8 jI (17)
Atunci cînd nu ă conductor
de bobinaj cu diametru! necesar baza
calculului precedent), putem îma-
ş ă bobinind cu ă sau mal multe
conductoare mai ţ puse în paralel.
ţ obligatorie în astfel de cazuri
este ca sectiunea ă a firelor folosite
ă sum'.a ţ conductoarelor)
llIIN-
TATIR
Cu acest alimentator se pot debita
o tensiune de ă la 15 V ş un cu-
rent maxim de 5 A.
Transformatorul are miezul magne-
tic din tole de ferosiliciu cu ţ
de 10 cm
2

Primarul pentru tensiunea de 220 V
are bobinate un ă de 1 200 de
spire Cu-Em iP 0,25. În secundar sînt
88 de spire Cu-Em iP 1,5.
Puntea redresoare este ă din
4 diode RA 220 sau 4 diode 6 SI 05.
ă se ă un curent mai mic
de 4 A, atunci pot fi utilizate ş 8 diode
1 N4001, conectind cîte ă În pa-
ralel pe fiecare ţ Dioda Zener este
Pl5ViZ.
Tensiunea de iesire a stabilizatoru-
lui se ă din' potentiometrul cu
1:
ă fie cel ţ ă cu ţ ă
ă din calcule, conform ţ (13).
De exemplu, ă dorim ă ă o
ă ş care ă suporte curentul ma-
xim 1 = 2,5 A, cu o densitate de curent
j =2,5 A/mm
2
, ţ ă a con-
ductorului necesar este s = 1 mm
2
• Din
tabelul preccentat anterior ă ă dia-
metrul conductorului trebuie ă fie de
cea 1,2 mm ă nu ă acest
conductor, putem efectua bobinajul cu
ă fire (în paralel) de diametru
d 0,80 mm; ţ ă va fi
s """ 1,006 mm 2, deci ă sco-
pului.
ă ă în proiectarea. trans-
formatoarelor o constituie calculul orien-
tativ al ţ total ocupat de ă ş
ă Acest «capitol» este, ne-
glijat de ă constructorii ă
ţ fiind destul de ă (se
ă pur ş simplu ă nu încap toate
spirele pe carcasa ă
Prin ţ total ocupat de ă ş ă
se ţ practic aria unei ţ trans-
versale a bobinei (în fig. 6, aria uneia din
zonele ş Pentru a putea calcula
aproximativ acest ţ trebuie ă cu-
ş în prealabil toate datele ă
ş ă numerele totale de spire, dia-
metrele conductoarelor folosite, tipul izo-
Ontre între ă ş ă
aceea, alegerea pachetului de tole
implicit a carcasei) se face în mod firesc
ă ce s-a incheiat calculul tuturor
ă ş ă dorite (un anumit pachet de
tole poate ă ă din punct de
vedere al avînd ţ miezu-
lui suficient de mare, dar ă nu posede
fereastra destul de mare pentru a ă
pea ă ş ă preconizate).
ă în calculul ă ş ă
a intervenit peste tot diametrul
COlldllct()ar,elor ă ă ţ în ţ
de ţ ă va li vorba de diametrul cu izo-
notat d
iz
' ţ noi care inter-
aici sînt ă de spire pe centi-
metru ş ă de spire pe centimetru
{vezi tabelul din articolul prece-
Pentru a stabili cîte spire dintr-un
anumit conductor încap pe lungimea de
cm ă nl din se poate
proceda astfel: pe un creion cu ţ
ă se ă ş ă 20 de spire din
acel conductor, cit mai strîns si ă ă
ţ între ele. Se ă ă apoi cu o
ă lungimea bobinei ţ expri-
mînd rezultatul L în milimetri (fig. 7).
ă nI se ă din regularle
ţ ă
20 de spire . L (mm)
nl spire. . . . . . 1 = 10 (mm)
(
. / ) 200
n splre em =-c- (18)
valoarea de 5 kO prin modificarea
ă bazei tranzistorului 2N2905.
De remarcat ă stabilizatorul elec-
tronic este protejat ş la supracurent.
Valoarea ă a curentului la
care stabilizatorul se ă se
ş din ţ de 2,5 kO,
montat În emitorul tranzistorului
2N2905.
S-a luat în mod arbitrar ă de
20 de spire pentru a ş calculul ş
pentru a ă la ă lui L.
ă este de un conductor foarte
ţ se pot lua 30-40 de spire sau
chiar mai multe.
Tot prin metoda ă mai sus se
poate determina ş diametrul conducto-
rului cu ţ ţ atunci cînd
nu ă un micrometru). Folosind
ş ţ ţ direc-
ă se scrie:
20 de spire. .. L (mm)
1 ă . . . . . d
iz
(mm)
L
d
iz
(mm) = 20 (19)
Aria ţ transversale a unui con-
ductor cu diametrul diz (se include ş
ţ poate fi ă cu formula
ă
Siz ...,. 0,8 . drz (20)
Pentru calculul ţ total ocupat
de ă ş ă se ă astfel:
- ă de spire din fiecare ă
ş se cu ţ Siz (co-
ă dizh determi-
ă conform ţ
- se ă astfel obtinute
pentru toate ă ş ă
suma reprezentînd ţ trans-
ă ă efectiv de con-
ductoare;
a ţ cont aproximativ de
de ţ datorate formei spi-
relor, ţ dintre straturi ş dintre
ă ş ă ă ţ de bobinare
etc., rezultatul precedent va fi multiplicat
cu un factor cuprins între 2 ş 3 ă
torii vor lua factorul 3, pentru mai ă
ţ ă
Rezultatul ţ ă cale
ă aria (în mm
2
) a fe-
miezului de tole (fig. 8).
Exemplu. Din calculul unui transfor-
mator au rezultat ă ă ş ă
N 1 = 1 430 de spire, d
iz
= 0,44 mm;
N 2 = 4 000 de spire, d
iz
= 0,2 mm;
N 3 = 35 de spire, d
iz
= 0,98 mm;
N
4
= 45 de spire, d
iz
= 0,8 mm.
Ne punem întrebarea ă un pachet
de tole (E + 1) a vînd aria ferestrei de
6 cm x 3 cm = 18 cm
2
= 800 mm
2
permite plasarea tuturor ă ş ă
ţ
Procedînd conform celor ă mai
sus, ţ
(1): 0,8 x (0,44)2 x 1430=250 mm
2
;
(2): 0,8 x (0,2)2 x 4 000= 128 mm
2
;
(3): 0,8 x (0,98)2 x 35 = 27 mm
2
;
(4): 0,8 x (0,8f x 45=23 mm
2
.
Aria ă a ţ va fi 250+ 128+
+27+23=428 (mm
2
1 ă de peste
patru ori mai ă decît aria ferestrei.
Miezul ţ este deci adecvat sco-
pului (din acest punct de vedere).
Pentru etalona rea valorilor de ten-
siune, la ş se ă un volt-
metru.
Se ă apoi o ţ ă cu
valoarea ă in serie cu un am-
permetru. Rotind cursorul ţ
metrului de 2,5 k 0, putem preciza ş
delimita curentul maxim debitat de
redresor.
Alimentatoarele tranzistorizate (re-
glabile, stabilizate) care nu au fost
ă prin ţ cu un sis-
tem de ţ ţ ă elec-
ă pot fi ş protejate la scurt-
circuit prin ş unui adaptor În
serie cu sarcina. O astfel de ă ă
de prevedere se ş foarte uti-
ă - uneori chiar obligatorie - În ca-
zul alimentatoarelor de laborator, pro-
ţ vizind nu numai tranzistoarele
din alimentator, ci ş montajul ce se
ă ş care ar putea fi
grav avariat În cazul unui scurtcircuit
accidental).
Adaptoru! a ă ă se ă
ă ă intr-un tranzistor de
putere Înseriat pe minus, intre alimen-
tator ş consumator. Deschiderea tran-
zistorului pentru curentul do-
rit se face prin rezistorul mod
normal, dioda D este
nea la bornele ei fiind sub de
deschidere (0,6-0,7 V, pentru jonc-
cu siliciu). Atunci cînd curen-
absorbit de consumator ă ş ş
limita ă I , ă de ten-
siune pe R
2
ă
deschiderea diodei; În acest baza
tranzistorului T se ă ş În
ţ ă tranzistorul se Închide
ţ (scade curentul emitor-colec-
tor ă la o ă ă
Unele transformatoare de re-
tea au primarul ă din
ă ă ş ă separate, cal-
culate pentru tensiunea de
110---420 V fiecare (fig. 1).
Aceste ă ş ă se ă În
paralel atunci cînd primarul se
ă la ţ de 110 V
(fig. 2) ş respectiv, În serie
CÎnd reteaua este de 220 V
(fig. 3). ă cum se ă
În ambele cazuri intrarea se
face prin capetele 1 ş 4. Schim-

::
-
--
nov'"
- ...
....
I
110V'V
II

1
I
2.
3
n
4
-
1
2
220V"" l
3
4
- -
I
I
1II
SECUNDAR
6
-
-
5
m

-
-
5
m
6
-
Alegerea valorilor R
1
ş R
2
se face
În ţ de curentul maxim dorit, de
tensiunea de deschidere a diodei D
si de factorul befa al tranzistorului.
ţ ă ă rezistorul R
2
trebuie ă
fie bobinat ş ă suporte ă ă ă
zire ă curentul maxim pre-
conizat.
ă ă un exemplu concret:
tranzistorul T cu germaniu (ASZ 15 -
ASZ 18), curentul maxim dorit de 1 A,
iar tensiunea de deschidere a diode; D
(cu siliciu) de 0,6 V. ţ R
2
se
va lua În acest caz de 0,6 0, avînd o
putere ă de cel ţ 2 W (trei
sau patru fire de ă de ş
ă În paralel ş bobinate «În aer»
sau pe corpul unei ţ chimice
de 2 W, cu valoare foarte mare). ă
surarea ei se va face cu o punte.
ţ R
1
se alege experimen-
tal astfel ÎnCÎt cu dioda ă
tranzistorul ă fie suficient deschis
pentru un curent de 1 A (zeci sau sute
de ohmi, În de calitatea tran-
zistorului si de de iesire a
alimentatorului). ţ tranzis-
se va monta pe un radiator
adecvat.
Ş
AUMfNTMIlR
barea de la 110 V la 220 V con-
ă in
3 ş
cînd
transformator
parat portabil
este ă ş unui co-
mutator care ă ă tre-
cerea de la 110 V la 220 V si
invers, ă ă a mai fi ă
dezlipirea terminalelor. Solu-
ţ impune, desigur, o mare
ţ inainte de racordarea
la ţ verifieindu-se de fie-
care ă ţ comutatoru-
lui.
....
in fig. 4 este ă schema de
conectare. S-a folosit un co-
mutator basculant dublu (2x2
ţ cu 6 ş de tJpul
celor existente În comert. Ina-
inte de efectuarea ă
se vor identifica terminalele
celor ă ă ş ă din pri-
mar. O ţ ă ţ ă
are sensul de bobinare, care
este de obicei ş În am-
bele ă ş ă (cu 1 ş 3 am
notat inceputul, iar cu 2 ş 4
ş ă ş ă ă
este vorba de un aparat in-
dustrial, schema de principiu
ă modul de conec-
tare.
-
-
-
1
>
5
g o

I
""re
I
m
<C

- .. - UJ _l-
t--
I w
-
ar::
3
4
6
- - ..
-

5
Majoritatea radioamatorilor care uti-
ă transmisiuni cu BlU au montate
In aparatura de emisie ş de ţ
filtre in punte sau în semipunte. Pentru
ţ benzii de trecere corespun-
ă emisiei sau ţ aceste
filtre cer un ă destul de mare de
cristale; o serie de cristale perechi, o
ă serie de perechi mai mari ca frec-
ţ ă dedt primeie cu 2-3 kHz ş In
plus, un ă de ă sau mai multe
bobine ce ă În ţ acestor
filtre.
ţ radioamatori au utilizat în apara-
tura lor filtre pentru obtinerea BlU În
jurul ţ de 450 kHz, Relativ
au fost aceia care s-au ă con-
ă fiitre avind ţ ă
mai ă de 5 sau 9 MHz.
Filtrele cu frecvente mai mari au cerui
ă ă destul de laborioase, cu o
ă ă ş o ţ ă
ă
informatii
În ă au
6
ţ unUi articol în revista RADiO
REF (mai 1976, pag. 388-391), autor
F6BQP.
II
fllTRI
..
IN
a
SCARA
V03ZM
Prof. N. N. COOÂRNAI
Ş precizie, ceea ce a dus ia conciuzia ă
pentru aceste filtre pot fi utilizate cris-
tale de orice ţ ă intre 5 si 20 MHz,
iar in cazul tolosirii unor filtre de ă
ă (.(.1 000 Hz) pot fi folosite cris-
tale cu ţ sub 5 MHz, avind im-
pedantele de ş de aseme-
nea foarte joase, de ordinul a cîtorva
sute de ohmi.
Tabelul nr. 2 ă o imaQine
asupra ă ă comparative ale a-
cestor filtre raportate la XF9A. Se vad,
de asemenea, pierderile introduse de
filtru, ă ţ ţ impe-
danta ş banda de trecere.
Adaptarea ă este foarte impor-
ă deoarece ă ş
foarte ă a ă ţ in ban-
da de trecere.
Pentru a evita trecerea radiofrecven-
ţ pe ă fiitru, acesta se va ş ş
ecrana ă ă
pentru ş ă borne, inde-
pendente, ţ una de alta.
În figura 1 sint indicate rapoartele
valorilor condensatoarelor sub forma
unor ţ Fiind ă valoa-
rea ă ţ de ă pentru ţ
rea celorlalte ă ţ este ă
ţ ă ţ de ă cu va-
loarea ţ ţ ţ din ţ
1
C = RUJ'
unde R ă ţ w fiind
2 Tfr. iar frecventa t În hertzi.
ă un exemplu de calcul pentru cns-
talele cu ţ de 8 314 kHz.
1 1
C = RVtff = 83"O>(o;28Xlr3'l47'fOT =
= 23 pF.
ţ ă valoare cu coefi-
ţ ţ in fig. 1, se obtin pentru
filtrul cu 4 cristale ă valori:
Co = 0,4142x23=9,5 pF;
CI = 1 ,82 x 23 = 41,8 p Fj
C? = 2,828 x 23=65 pF:
pentru ă aceste valori nu sint standar-
dizate se vor utiliza pentru Ci =39 pF,
III iar pentru C =56 pF. Aceste valori vor
modifica în limite mici forma benzii de
trecere ă ă a altera calitatea transmi-
siunii.
Articolul cuprinde detalii asupra ă
ă de laborator, incluzind ş
uneie ţ cu filtrul XF 9-A de
9 MHz. F6BQP ă foarte clar ă se
poate construi un filtru extrem de foio- .
sitor echipamentelor de transmisie cu
BlU, avînd În primul rînd cîteva cristale
identice, cu ajutorul ă se poate
construi un filtru prototip. Filtrul pro-
totip al autorului a fost de 8314 kHz
ş s-a bazat pe existenta cristalelor cu
ţ mai sus ţ ă
TABELUL nr. 1 Cristalele ă
O
Filtrul a impus determinarea prin ă
ă a ţ de intrare ş
ş ă ţ ă -
impuse de banda de trecere - În deri-
ţ cît ş a factorilor de multiplicare ai
acestora, ţ cont de ordinea lor
În ă
ă ă au
filtrelor cu 2, ro""",rti"
ă de
}(2
40 50 fiO

[IJ X1
r
C
70 80
I:1.C
101
1
2c
101
le
o
x2 X3
1 1 1
o

Pentru filtrul cu 3 cristale, coeficientii
sint 0,707 ş 2,121, iar pentru filtrul cu
2 cristale coeficientii sint 1 si 2.
Astfel, pentru fiitrul de 8314 kHz si
830 O sînt de preferat pentru C
o
si
CI valorile de 15 ş 47 pF ş respectiv,
22 47 pF.
fapt important de notat este acela
ă valorile sint determinate de frecventa
cristalelor, ţ ă cit ş de
folusirea ă a ţ pentru
determinarea valorilor ă ţ ne-
cristalele de 8314 kHz banda de
trecere este In a 2 de ia 8314
ia 8 316 acestea frecven-
de ă serie ale cristalelor
care ă flancul inferior al ben-
zii de trecere.
Din nou va trebui ă avem În vedere un
factor foarte important, ş anume ă ia
construirea unui filtru cu 4 cristale pe
ş ţ ă ă avem pentru osci-
latorul de ă un cristal de ace-
ş ţ ă cu cele ale fiitrului.
Se ţ ă utilizînd cristale
cu ţ relativ ă ş cu impe-
ţ ă ă se pot proiecta
filtre pentru telegrafie.
in figura 2 este ă ă conectarea unui
filtru intr-un circuit ă ă a utiliza com-
ponente inductive, dar care este con-
ceput astfel lncIT filtrul ă fie adaptat
corect. ţ de colector R
t
este
ă ă cu ţ de intrare
a filtruiui, pe cÎnd Rz este ă din
2 ţ egale, puse In paralel cu
ţ ţ tranzistorului,
plus ţ de emitor.
Trebuie ţ de asemenea, ă
filtrul trebuie ă fie inclus intr-un ecran
a diminua posibilitatea semnaiu-
de a ocoli filtrul. Aceasta poate fi
ă ă prin utilizarea circuitului
mat drept suport ş conexiuni
filtru sau poate fi fixat deasupra, pe
cu cristale le, In ţ ă
ţ ă aceste rÎnduri vor fi
de un real folos celor ce doresc ă
ă ă pentru emisiuni
cu ă ă ă sau pentru
ţ semnalelor În telegrafie, re-
ă acest tip de filtru ă
ă ţ lui, În primul rînd, ş În al
doilea rînd, ă faptului ă cei mai
ţ radioamatori ă de la bun
Început, cristale identice ş nu diferite
ca ţ ă sau tip.
Cîteva ă tehnice se impun
ă În primul rind, cristalele ă fie de
ă calitate, «nealterate» pe cit posi-
bil, foarte active, de ţ ă ceva mai
ă pentru a reduce mixajele inutile
ş a ţ o ă de trecere ă
Se ă cristale cu ă
mai mare de 3 MHz. Utilizînd cristaie
surplus de tipul FT 243, HC 6U, HC 16
sau cilindrice În ţ fiitrului În
semipunte, ă modelul indicat În
fig. 3 cu 4 cristale, rezultatele sint slabe,
fiitrul ă o ă ă dar o ă
atenuare a benzii nedorite (40 dB) ş
numeroase ă false imediate,
adiacente de ţ ă ţ ă de
ţ ă Din aceste considerente
a trebuit ă ă ă un filtru adecvat
pentru BlU care ă ofere banda supe-
ă pentru transmitere, dar care nu
prea este utilizat in receptoare.
Tipul de filtru in ă oricum nu este
ş de vulnerabil ca efecte ale ţ
ţ serie ţ ale cris-
tale/or. Aceasta este ş ă faptului
ă improbabilitatea acestor rezonante
apare la ţ identice in toate
cristalele, deci rezonantele unei sec-
ţ atenuate in totalitate de celelalte
ţ
Inarmat cu aceste ş ţ G3JiR
a ă o ă ă de cristale potri-
vite acestui scop.
ă crisiaielol'
ă benzii de trecere a ă
filtru este ă de ţ dintre
ţ serie ş ţ paralel a
cristalului. Circuitul de ă ă este
ă În fig. 4 ş a fost ă ca aceste
ţ ă ă fi puse În ţ ă
cuprinde un generator de semnal, un
digital ş un voltmetru
de ă ţ ă
ă ă test ă a fost ă ă
cu acest echipament ş este ă ă
În 6.
ordine, pentru a demonstra pre-
ţ numeroaselor ţ serie ş
paralel, ă au fost scoase În
ă În totalitate. Pentru aceasta este
suficient ă ă doar prima
aceste frecvente.
nr. 1 ă sumar ă ă
de tipuri
din care se imediat ă
de cristale placate este capabil ă
o ă de trecere mult mai În-
decît tipurile vechi strîns mon-
ă compresie).
clar ă de cristale HC eu
de 9,6 MHz poate ş utilizat pentru
confectionarea unui filtru pentru BLU
cu ă de trecere de 2,4 kHz, de ase-
menea si cristalele cilindrice de frec-
ţ ă mai ă notate cu litera A.
ă practice
Înainte de a ne apuca ă construim
un filtru de ă ţ ă În ă
cu multiple ţ va trebui ă ă
ă ă ă ţ sub ă de ş
turi circuitului de testare din fig. 5,
transformindu-I pe acesta într-un filtru
de ă simplu cu un cristal.
Utilizînd diferite valori pentru C
1
ş
C
2
' ţ de ă trebuie ţ
ă prin ă ă În ideea ţ
componentelor adecvate construirii ş
ţ filtrului.
Rezultatul unui astfel de test este ă
tat În fig. 6, unde Ci ş C
2
au fiecare
cite 150 pF.
ExtinzÎnd filtrul simplu din fig. 5 la
trei ţ rezultatul va fi cel din fig. 8.
Cu cît vor fi mai multe etaje similare
montate În tandem ca rezultat se vor
ş valorile ă una ţ ă
o ă ă de
conectare a unui filbu
În ă Înb-un trans-
ceivel'.

serie ş paralel
lalelo!'.
Ce:

'50 1--+----+-
I.u
5C.


Figura 5
{ti S;73 74 75 75 77 78 79 9GBO 81 32 83 (KHZ)
sectiune a
ă
GENERATOR
DE
SEMNAl..


:::::.."



85
-70 ,/
-80
fa 9610 20 30 40 9&50 &0 70 80 90 9700 1fJ 20 30 KHz
TABELUL nr. 2
Banda de
ă s-a
0,8 dB
>45 dB (ate-
nuare ă
r.nnf;t'hl'uit ... din cristale cu
parte a
Cu toate acestea, ţ benzii
de trecere la stînga este mult mai
ă decît ar fi fost de dorit si
fost insuficient de ă
face ă ă adecvate unor
ă
benzii de trecere a fost îmbu-
ă ă ţ ă prin alegerea ă a
ş ţ de ă sub
unor rezistente variabile, ş cum este
ă ă In fig. 9.
Caracteristica de ă a
ă filtre ă cît de corect trebuie
ă aj ustarea rezistente/or
pentru ca sa rezulte În banda
este folosit Într-un circuit
terminat pe ţ corecte, R
1
ş
fi necesare, dar pentru sco-
de acest test, de a face
ă pe diferite tipuri
s-a impus folosirea lor pentru
ţ ă ă echipa-
de testare.
ă a ă false
aici a
9710
ă ă în jurul ţ de
Mai mult de 6 din
extreme abrupte au
acestea fiind In jurul
[CONTINUARE
ă
descoperite.
a 100 Hz ă
PAG.23l
Sistemul de ă prezentat în sche-
ma ă ă ă ş unei
sirene (de la cîteva secunde
ă la deschiderea
unui ă K, în ţ nor-
mal. închis. Schema cuprinde patru ă ţ
ţ generatorul de semnal tip
ă ampHficatorul de putere, tem-
ponz,aton.l! si comutatorul electronic.
GENERATORUL DE SEMNAL este
un circuit· basculant astabiL realizat cu
tranzistoarele T 1 ş T 2' Conectînd ten-
siunea de alimentare, tranzistorul TI (de
tip npn), polarizat în ă prin rezistoa-
rele de 33 kQ, 68 kn ş 47 kQ, începe ă
ă Curentul ă de colector de-
ă deschiderea lui T 2, iar curentul
de colector al acestuia ş ş par-
curgînd ţ de ă de 15 O,
produce o ţ a tensiunii de colec-
tor UC2' ă ţ se transmite
prin condensatorul de 50 nF în baza lui
Ing. G. STiNCA
TI' deschizîndu-l. Apare un proces cu-
mulativ în urma ă ă tran-
zistoarele ajung la ţ În ă
ţ condensatorul se ă prin T2
(deschis) ş prin ţ de intrare la
ţ a lui TI' ă în final.
de tensiunea de pe baza lui TI'
Condensatorul de 100 J.l F, ă prin
33 kQ, se ă prin 68 kQ ş ţ
nea B-E a lui TI' Acest fenomen se
ă practic prin modificarea frec-
ţ de ţ în sensul ş
ţ ă la o valoare la care ă
mîne ă Semnalul ţ de pe re-
zistorul de ă al lui T 2 este trimis
printr-un filtru trece-jos la amplificato-
rul de putere.
AMPLIFICATORUL DE PUTERE
ţ circuitul integrat TBA -790 K,
ţ LP.R.S. (montare cu difuzorul
la minus).
Acest amplificator se poate înlocui cu
SAlVAIDMITRU
IlleTRDllC
ă ă un dispozitiv
electronic care permite reglarea nive-
lului de zero cu o precizie ă
Folosirea ş manipularea sint foarte
simple; de asemenea, prin lipsa unor
piese mobile fragile, montajul este
suficient de robust, fapt care permite
deservi rea de ă persoane mai pu-
ţ experimentate, precum ş transpor-
tul aparatului ă ă ambalaje speciale.
Principiul dispozitivului se ă
pe ţ de intrare deosebit de
mare, care se ţ ă in circuitul
de intrare al unui amplificator opera-
tional se ă un tranzistor cu
siliciu Într-un montaj de repetor pe
emitor (CC). Folosind ă ă
(fig. 1), la ş amplificatorului ope-
ţ se ţ o tensiune cu polari-
tatea tensiunii de intrare.
8
Se ş ă amplificatorul ţ
VARIATDR
OI CURflT
ţ la cea 120 k O; ea
se alege experimental astfel Încît cursa
ă ă ă ţ tensiunii
la bornele consumatorului de la zero
la aproximativ 215 V.
N. TURTUREANU
este, de fapt, un amplificator diferen-
ţ ş la ş lui apare ă
ţ intre tensiunile de intrare.
ă ţ ă poate avea o po-
laritate ă sau ă
Acest principiu este folosit in sche-
ma din fig. 2, care ă un indica-
tor de nul de o sensibilitate ă
La cele ă ă au fost Înseriate
tranzistoarele Ti ş T
2
, În montaj re-
petor pe emitor, iar la ş au fost
conectate ă diode luminescente
(LED 1-LED 2) inseriate cu o rezisten-
ţ ă de limitare a curentului. Diodele sînt
conectate in ţ in vederea indi-
ă ă ţ tensiunii de ş Tn
acest fel, orice ţ ă de tensiune la
bornele de intrare se ă ş se
traduce la ş printr-o tensiune de
polaritate ă sau ă care
aprinde LED 1 sau, respectiv, LED 2.
Condensatorul poate fi electrolitic,
avind tensiunea de lucru de cel ţ
30 V. Valorile rezistentelor de limitare
R
t
ş R
2
nu sînt critice.
Întregul montaj se va executa cît
mai robust, avîndu-se În vedere ten-
siunile ş ţ mari pe care trebuie
ă le suporte. Se vor folosi pentru
racord si interconexiuni conductoare
ţ cupru cu ţ de 1 mm
2

Cutia ă trebuie ă posede ă
sau fante pentru o aerisire cit mai efi-
ă prin ţ ă (jos ş
sus). O sugestie ă de aranjare
este ă În fotografia de pe ă
11"1 = SOv hA
A
I

I
a a
+12"18V
621<'n.
!.'! K
Ă
lA Ă
,
oricare altuL capabil ă Ilvreze cea 3-4 W
putere de ş
Temporizatorul este format din tran-
zistorul T 3' T 4 ţ ca un am-
plificator de curent continuu ş cuplat
ca ă ă la tiristorul care
ş drept comutator al tensiunii.
Se ş ă în curent continuu tiristorul
poate fi trecut din starea de blocare în
ţ prin aplicarea unei tensiuni
continue pe ă ă deblocat, ti-
ristorul ă în ă stare, ă i
se ă un curent minim prin jonc-
ţ catod-anod.
ţ în cu-
plaj cu comutatorul electronic, este ur-
ă
În starea ţ ă (comutatorul K «în-
chis»1 ţ B-E a tranzistorului
T 5 fiind în scurt, tranzistorul este blocat,
deci poarta tiristorului nu ş ten-
siune ă deci tiristorul va fi blocat
ş consumatorul (restul montajului) nu
este alimentat cu tensiune ă lIIl
Prin deschiderea lui K. ţ B-E
a lui T 5 este ă din scurt ş prin
ţ de 62 kQ (baza fiind ă
la plus1 se ă ş pune în stare
de ţ tranzistorul T 5'
Prin ţ C-E a lui T
s
se trans-
mite un impuls pozitiv la poarta tiris-
torului ş acesta se ă siste-
mul este alimentat cu tensiune, deci alar-
Cind nu se aprinde nici una din diode
sau se ţ un punct la care cele
ă diode ă ă ă
nu ă ţ ă de tensiune la
intrare, ţ echilibrarea per-
ă a ţ
ţ de 10 k n intercalat
Între terminalele 3-9 ş 6 permite re-
glarea derivei de zero a circuitului in-
tegrat. Acest ţ se reglea-
ă in ş fel Încît, ă ă semnal la intrare,
ş circuitului integrat 741 (PA 741)
ă fie zero.
Terminalele circuitului integrat sînt
numerotate pentru tipul cu 14 termi-


Zero
62, comun

01
e
D2
[ititorii
ă
ma se ş ă
ă ă temporizator, sistemul poate fi
oprit prin închiderea ă a comuta-
torului K; temporizatorul ă o func-
tionare ă cu cîteva minute a sis-
temului, chiar ă comutatorul K va fi
inchis.
În momentul ş ă ţ sar-
cina tiristorului este ă din consu-
matorul - oscilator ş amplificator -
în paralel cu ţ de 220 O ş jonc-
ţ C-E a tranzistorului T 4> aflat
ţ în stare ă (deci cu o rezis-
ţ ă mare a ţ
Prin alimentarea cu tensiune a con-
densatorului de 100 J.lF din baza lui T
3
,
acesta se ă ş ă baza,
ceea ce produce deschiderea lui T
3
care,
fiind cuplat direct cu T 4> îl deschide ş
pe acesta, ş anume atîta timp cît con-
densatorul se ă prin ţ
trul P 1 la ă
T
4
fiind deschis, ţ C-E va
ă ă o valoare de ordinul ohmilor ş
tiristorul va fi ţ deschis, ă la
ă condensatorului din baza lui
T
3
ă ă de la cîteva se-
cunde ă la cîteva minute, prin poten-
ţ P 1 - 50 kQ sau 100 ko, li-
niar).
Tiristorul poate fi de orice tip, con-
sumul montajului ă ş 1 A.
nale in linie (DIL). Se pot folosi ş
alte tipuri cu ă ă
toare.
Ov
+9v
470.n
101( tl.
LED'
r---..... LE 02

Ov
Comun
c
ă
SA
O';-21SV
MIIER·PREAIPllfICATI
-CORICTO
Mixerul preamplificator ă in
schema ş în fotografiile anexate
este executat cu tranzistoare de
RC 109 C cu beta mare ş ă ă zgo-
mot de fond Pe mufa de intrare se
pot aplica semnale de microfon cu
ţ ă mare sau cu ţ ă
ă intrarea ă fie pe ă
fie pe emitor. Cele trei canale sînt
ă ă iar cuplajul lor cu
lEII
Pref. M. Ă
tranzIstorului ă T2 se
bloc corector ş
de volum. Toate
tenltlOme:trele sînt de 100
'em;lmule ce trebuie ă
tranzistoare sînt indicate în
ă cu un voltmetru cu
= 50 000 se face
ţ pe rotorul poten-
ţ din colectorul lui T3.
OI AIDI fii
I PINTE
Acest tip de generator este foarte ă
pîndit ş ă dintr-un oscilator, reali-
zat ă schema bloc ă în fig 1.
ţ de ţ este ă
de elementele din bucla de ţ pozi-
ă ş are valoarea:
f = • .1- _
o 2rdR
1
C
1
R
2
C
2
Tensiunea U 1 este în ă cu tensIU-
nea de ş (U e) cînd:
R
1
C
1
= R
2
C
2
ă Rl =R
2
=R ş C
l
=C2 =c, a-
tunci ţ de ţ are valoarea:
f =--
o 211: R.e.
De exemplu, R = 10 kQ ş C = 10 nF.
ă f
o
= 1591,54 Hz. Valoarea ă
ă în montajul realizat: 1 587,24 Hz,
deci foarte ă
La ţ de ţ tensiunea U 1
este o treime din tensiunea de ş
Amplificatorul trebuie ă asigure deci o
amplificare de cel ţ trei pentru
a fi ă ţ de ţ
Deci: R3it R
4
::;-.. 3
ă acest raport ş se ă ş
Bng_ v. Ă Ă
ş tensiunea de ş care poate deveni
chiar ă în ş timp,
ă acest raport este ţ de ampli-
tudinea tensiunii de ş se poate rea-
liza un control automat al amplitudinii,
împiedicîndu-se ţ tensiunii de ie-
ş în gama de lucru.
Divizorul R3 -R
4
ă calea de
ţ ă
Montajul realizat ă schema din
fig. 2 permite ţ de semnale sÎ-
nusoidale avînd ţ cuprinse între
10 Hz Ş 20 kHz, cu amplitudini de
4-5 V.
Gama de ţ este ă ţ ă în
trei subgame, astfel: 10-200 Hz; 100-
2 000 Hz ş 1-20 kHz Acestea se aleg
cu ajutorul unui comutator 2 x 3 pozi-
ţ în interiorul ă game ţ
se ă cu ajutorul unui ţ
metru dublu, de tipul celor utilizate în
amplificatoarele stereofonice, pe al ă
ax se ă un disc sau o ă gradate
în ţ ă
Tranzistorul T l' montat ea repetor pe
emitor, ă o ţ ă foarte mare
pentru ţ Wien ş nu introduce
Ş
Ahmentarea se face dmtr-un mic
redresor la o tensiune de 45 V
20 mA, bine ă
defazaje suplimentare.
Tranzistoarele T
2
ş T
3
ă un
etaj de ş lucrînd în contratimp cu
polarizarea ă de tensiunea de
ş a circuitului integrat ţ ne-
ă este ă de divizorul format
din ţ P l' ţ R
4
ş Rs, precum ş becul cu ţ ă L.
S-a· utilizat un ţ tip ă
(6 V /45 mA1 care ş poate ă ţ
prin ă de peste zece asigu-
rînd astfel o ţ ă ţ de
amplitudinea tensiunii de ş deci o
stabilizare a amplitudinii ţ în
gamele de lucru. Drept amplificator s-a
folosit amplificatorul ţ A 741,
care ţ o compensare ă Se
poate utiliza ş amplificatorul ţ
nal PA 709, dar în acest caz se vor intro-
duce circuite de compensare, ă cum
se vede în fig. 3.
Numerele bornelor indicate în fig. 2
ş fig. 3 se ă la circuite integrate cu
capsule tip «dual in line» cu 14 pi-
ş
La punerea în ţ se ă ă
tensiunile continue, care trebuie ă fie
apropiate de valorile indicate în ă
Se ă tensiunea de ş
avînd cursorul ţ P
2
în
ţ ă ă ă ten-
siune are ă ă se ac-
ţ ă ţ P 1 ă ce se
obtine o tensiune ă ă
cu' distorsiuni minime ş amplitudine
ă
+45"

5v I
rv I
220VN
-
Pentru o tensiune A.F. de 200
la 1 000 Hz se poate
ş
Montajul este executat pe o
de circuit imprimat, iar caseta este
ă din colorat.
ţ L trebuie ă fie aprins aproxi-
mativ la ă din intensitatea sa
ă în caz contrar se ă Rs.
Condensatorul C
2
trebuie ă ă va-
loarea de cel ţ 1 000 flF /12 V pentru
ca ţ sa ă nu conteze la frecven-
ţ inferioare. Se pot ţ distorsiuni
foarte mici (0,05%) în primele ă
subgame ş cea 0,5% în subgama a treia
Precizia de citire este cea 2-4% ş
qepinde de ă în care cele ă
ţ sînt identice. Con densa-
toarele din reteaua Wien trebuie sâ fie
de ă calitate ş ă în prealabil
la o punte de precizie. Cu valorile in-
dicate în ă ţ maxime ş
minime din fiecare ă ă ş
cu ţ limitele amintite ţ de
exemplu, în subgama a doua: 92,4 Hz-
2192,1 Hz în celelalte ă subgame,
ţ sînt de zece ori mai . mari ş
respectiv, mai mici. în cazul ă
circuitului PA 700 se pot ţ ş osci-
ţ sinusoidale cu ţ mai mari
de 20 kHz, prin ă unei ţ
suplimentare la comutator ş a unor
condensatoare ă
Tensiunile continue ş alternative in-
dicate în ă s-au ă pentru
alimentarea cu 21 V, R = 10 kQ; C =
20 nF; f
o
= 799,23 Hz ţ ă de 795,774 Hz
valoare ă amplitudine a ten-
siunii de ş 4 V ş distorsiuni 0,048%.
ţ P
2
va avea ţ
ă pentru a se putea face o oarecare
etalonare a nivelului de ş
9
Ă GRiNEA

Ş
PENTRU
1 f IMPRI-
TolJ,UV,2. MARE
10
Amplificatorul prezentat în materialul
de ţ ă este o ă ă ă ţ ă a
montajului ă în nr. 10/1974 al re-
vistei.
la prezentul amplificator pu-
terea ă ă pe o ă de 4 il
este de 60 W, cu o ă de ţ ă
ă Între 20 Hz ş 25 000 la
distorsiuni sub 1 la ă
Etajul final a fost dotat cu un sistem
electronic de ţ la ă
reglabil, pentru a se ş la un anu-
mit nivel al semnalului de atac.
Analizînd schema ţ ă distin-
gem trei ă ţ componente, ş anume:
1) preamplificatorul; 2) amplificatorul
de putere ş ţ ş 3) redresorul
alimentator.
Schema ă ş ă
se ă la ă de amploare,
unde se impune folosirea a 2-3 micro-
foane mixate separat.
1. PREAMPLIFICATORUL este pre-
ă cu ă ă de microfon (care
se pot multiplica ă la 101 o intrare
ă ş o ţ de ton foarte efi-
ă ± 18 dE la 100 Hz ş ± 16 dB
la 10000 Hz.
Analizînd schema (fig. 11 se ă
ă preamplificarea ş mixarea surselor
microfonice se fac prin tranzistoarele TI
ş T 2' ă care semnalul de aproximativ
50 mV ă preamplificatorul propriu-
zis, format din tranzistoarele T 3' T 4'
S-a realizat o ă ă a cu-
ă celor ă tranzistoare. O ţ
ă s-a acordat ă bazelor
prin condensatoare de valoare ă pen-
tru evitarea ş ş ţ
de ă ţ ă ceea ce ă dis-
a torsiunile minime.
Pentru reglajul de ton s-a ales un
montaj tip Baxandall pe tranzistorul T 5'
care printr-o ă ţ ă
ă ă ţ în
limitele date (P 3 ă joasele, P 4
înaltele).
Nivelul de ş al semnalului este de
aproximativ 800 m V, printr-un divizor
rezistiv atacînd intrarea unui magneto-
fon pentru imprimare. .
Preamplificatorul este alimentat la
20 V, ţ ţ din redresorul stabilizat
electronic.
2. AMPLIFICATORUL DE PU-
TERE se ă printr-o ă
amplificare, asigurînd un raport semnal!
zgomot de 50 dB (fig. 2).
Pent11l început, tranzistoarele T
6
ş T
7
montate în sistem ă
amplificarea semnalului la 3 V efec-
suficient pentru ţ celor 60 W
3,2 V.
înseriat
Q).
Noutatea mcmt2lJUlm
tarea sistemului
ă format din T 13'
ţ ţ ă astfel: alimen-
tînd tranzistorul T 13 de la cea 35 V
(din redresorul preamplificatorului1 cu
emitorul cuplat pe mediana amplifica-
torului ş colectorul în divizorul rezistiv
al se ă o polari-
zare ă a astfel încît
ţ colector-emitor ă prezinte o
ţ ă mare (tranzistorul blocat), A-
ă polarizare ă se ă cu
semireglabilul P 10 din baza tranzisto-
rului.
Pe baza tranzistorului T 13 ş
semnalul cules printr-un divizor rezis-
tiv de pe emitorul final ului TII' Sem-
nalul sosit fiind ţ (monta-
jul este în contratimp1 pentru o ă
valoare ă ş ş ă schimbe po-
larizarea bazei tranzistorului T 13' ceea
ce ă deschiderea sa, ă crea-
rea unei ţ foarte mici intre jonc-
ţ colector-emitor. ă ţ
fiind în paralel cu baza defazorului
va provoea ş blocarea acestuia ş
implicit a finalelor, care nu vor mai avea
prepolarizarea ă ţ ă
Nivelul de deschidere a lui T 13' deci
nivelul de ţ a ţ elec-
tronice, se ş din semireglabilul
P9'
3. REDRESORUL ALI MENTA TOR
ă cum se ă din ă
(fig. 31 s-a folosit varianta unui redresor
separat pentru etajul final ş a unui re-
dresor
Aceasta
ă tensiune I,.;VIHUIU<:1.
asigurarea tensiunii stabilizate de
pentru preamplificator se face nnntr-lIn
montaj serie, folosind tra,nz:ist<mli
respectiv dioda Zener de 22 V
sedere pentru 22
ă se
35 V pentru
lui T 13 din
ţ
tole E-20 cu ţ miezului de
de 5 are ă date:
= 550 0 Cu-Em (220
secundar = 135 (jJ Cu-Em (48
70 0 Cu-Em (25
Ecranul între ş secundar este
un strat cu de 0,3 mm Cu-Em cu
un ă izolat, iar ă ă la ă
DATE CONSTRUCTIVE
O ţ ă trebuie ă
ă tranzistoarelor T 11 ş T 12' care
sînt montate pe un radiator în contact
cu ş (pentru preluarea ă glo-
bale). ţ de emitor de 0,6 Q ş
de 15 O vor fi bobinate cu ă
Condensatorul electrolitic de ş ş
cele ă condensatoare de filtraj din
redresor pot fi de 5 000 f.l F /'!f.) V.
Modul de aranjare a ă ţ de cir-
cuit imprimat depinde de dimensiunile
pieselor existente.
Pentru efectuarea ţ de re-
glare ş verificare s-au indicat în ă
ş tensiunile continue de polarizare op-
time ale tuturor tranzistoarelor. în etajul
final se ă P 7 pentru un curent în
lui T 11 de cea 40 mA (în gol).
Din P
s
se ă ă tensiunii
de alimentare (30 V).
P 6 se ă la o valoare de cea 3 kQ.
Reglarea ţ se face din P 10 ă
ce tensiunea de ă pe T 13 este de
25-30 V.
P 9 se ă cu semnal pe amplificator
ş la valoarea de 15 V ş astfel
Încît ă se ă se
ă o a semnalului).
ţ pentru 3 secunde, semna-
revine.
Fig.
Fig. 2: = RC 107
= Be 107
T
s
= RC 107 R,
= RD 139
140
= 2 N 3055
135
Fig.' 3: T
14
= BC 107 B
T
15
= BD 139
unima ă ă .. ...... .. ,,-
toal'e8e ceas. Aceste aparate, pe ţ
ă de RR, ă indicam-ea orei exacte, o serie de servicii
suplimentare, cum ar fi: aDal"ifdului mod automat
la ora ă conconutEmt sau cu un mic ş
soneriei ceasului, oprirea ă a printr-o pro-
gramare de ă de minule.
de ceasuri
Astfel se pot reaHza
singur tranzistor
prin impuls
2"b&M
sierului; cu un singur tranzistor cu auto-
pornire, prin ă la
taj a unui grup Re, punctat
fig. 1 (descrierea ţ ă unor astfel
de montaje a fost ă ă În revista
«Teh niu m» m. 3/1975); tran-
zistoare cu autopornire
ţ circuitelor int,QN,'<:!to
I
Deltaplanismul se ă ea sport
aviatic În toate ţ ă lumii, un avint de-
osebit luindu-I În S.U.A. (cu 80000 de
ţ R.F. Germania
(20000, cu ţ de ă
ă ţ (7000, foarte activi
ţ ş ca sport de relaxare
de ă ă ă Australia
(6000, cu zboruri in briza oceanului
ă de coastele litoralului),
R.P. ă (1 500, concurs interna-
ţ la Zakopane ş vinzarea apara-
telor În magazinele sportive ă de
schiuri, rachete de tenis etc.), R.P.
Bulgaria (cu activitate În hidrodelta-
plane ş planuri de ţ publi-
cate În revista «Mead Konstructon>
ş ţ de ţ la casele de
pion ieri), R.P. ă (500 de partici-
ţ folosesc ă din ă
ă aparate standardizate ş con-
curs ţ la Eger cu delta-
plane din a 2-a ş a 3-a ţ ş
U.R.S.S., care ă deltaplanis-
mul în cercurile tehnico-aplicative
(constructori ş ţ ai propriilor apa-
rate).
ţ ă ţ
ă (F.A.I.) de la Paris, prin Comisia
ţ ă de Zbor Liber-Delta
(C.I.V.L.), a elaborat Codul sportiv,
ţ a VII-a, în care se oficiali-
ă pe plan ţ activita-
tea ă ş in care deltaplanul
este definit ca «o ă ă mai grea
decît aerul, care este ă de pilot.
Ea ă ş ă cu ajuto-
rul energiei ş ă picioarelor pi-
lotului».
Dezvoltarea uimitoare pe care a
luat-o deltaplanismul ca activitate
ă pe plan ţ (in Euro-
pa, peste 50 de ţ ţ
nale, În America de Nord, 2000 de
Deltaplanismul, devenit azi o ac-
tivitate de ă in lume, a pornit
de la o idee ă a savantului
Francis Rogallo, ă ş ţ
fic ia N.A.S.A., care a pus la punct
aripa ă ă tip Rogallo,
În scopul readucerii dirijate la ate-
rizare, ă zborul cosmic,a capsu-
iei ţ «Mercury».
Cercetarea ă a funda-
mentat ş ţ principiile de zbor
ş stabilitate, iar ă deltapianul
este acceptat ca aparat de zbor con-
ţ de principalele foruri aero ..
nautice mondiale, printre care ş de
ă federatia ă Inter-
ţ ă care ă deliapla-
nismul pe ş ă cu zborul
cu moior, planorismul ş ş
tismul În activitatea sa ă
TINERI!
In curînd ă ţ lansa În zbor cu
deltaplanul format dintr-o ă tri-
ă pe cit de simplu de con-
struit, pe atît de agreabil de pilotat.
ţ avea ocazia ă ţ o Înde-
letnicire ă complet ă
de la ţ aparatului intr-un
mic atelier ă la pilotarea sa in zbor
planat, peste dealuri ş cîmpii. ţ
pluti În aer liber, admirind natura.
ţ ş curajul tinerilor amatori
vor fi ă ă cu ă de a zbura
sigur ş comod pe un planor minunat
construit de propriile lor miini.
ă urez un succes ă ş pentru
dezvoltarea acestui sport frumos, care
ă ă ă ă pentru sarcinile de
mîine, pe care ţ ă vi le va
incredinta.

ţ anual) a determinat F.A.1.
ă organizeze campionate mondiale,
o ă la doi ani la clasele: I cu ă
Rogallo-standard, a II-a cu aripi flexi-
bile diferite (deschidere la nas, peste
90 de grade) ş a III-a cu aripi ă
ă ca probe avînd lansare de la
o altitudine de cea 800-1 500 m, du-
ă in planare ş aterizare la punct
fix, cotat, ţ ă cu ţ fix.
Recordurile mondiale recente, omo-
logale de F.A.I., sînt la ţ ă de
115 km (Jeff Scott, 21 de ani) la ş
de ă ţ 4470 m (Rome Dodson,
47 de ani), realizate prin combinarea
curentului dinamic de ă pentru
decolare, cu cel termic-ascensional,
pentru realizarea ţ În sine.
ă de la mari ă ţ unde del-
taplanele cu pilot În ă au fost
ridicate cu baloane cu aer cald ă
activitate a constructorilor amatori)
sau lansate de pe Himalaia, in ambele
cazuri de la ă ţ de peste 6000 m
altitudine, dovedesc gradul de per-
ţ ă la care s-a
ajuns in deltaplanism. Recordurile sînt
la probele: ţ ă in linie ă
ţ ă la punct fix ţ dinainte,
zbor Într-un timp limitat, dus-intors,
între ă puncte fixe, la ă sau
ş de altitudine. -
De asemenea, F.A.1. ă pilo-
ţ ş care ă la ac-
tivitatea de zbor, pe baza unei ţ
de ţ ă insigne de argint ş
aur ş cu diamante, pentru zboruri re-
marcabile, similar ca la planorism sau
ş iar problemele de specia-
litate sînt ă în paginile reviste-
lor consacrate deltaplanismului ca
«Drachenflieger-Magazin» (R.F.G.),
«Pilote-priva» ţ ş În toate re-
vistele nationale de ţ
Vasile Tulbure ă cu deliaplanul
colinele ţ În zona ă ţ ş
energia gratis de curentul dinamic de ă
La noi În ţ ă deltapianismul a reu-
ş ă ş ş ţ În ultimii ani,
ă muncii voluntare, de pionie-
rat, a tehnicianului A. Kiss din Arad
(pilot planorist distins cu insigna in-
ţ ă de argint, instructor pa-
ş care a construit, pilotat ş
ţ În pilotaj la baza ă A.S.
ţ (panta ş PÎncota, jud.
Arad) ţ tineri din diferite ţ
ş chiar pion ieri, executînd personal
la diferite ţ publice ş in-
struire peste 600 de ă cu delta-
planul.
Venind În întîmpinarea ţ
structorilor amatori de ţ ae-
ronautice de la noi, Departamentul
ţ Civile, prin Ordinul D-15 din
31.01.1917 (vezi revista «Tehnium» nr.
6/1977), care cuprinde ţ
pentru construirea ş zborul aerona-
velor proprietate a constructorilor
amatori - printre care ş aripa ă
tip Rogallo (delta) - ă
practicarea deltaplanismului ea acti-
vitate de ţ ş pilotaj sportiv.
Ca urmare, de curînd, din ţ
unor ş constructori ţ pla-
ş s-au creat primele aero-delta-
cluburi din ţ ă ca ţ pe ă
ţ sportive, case de ă
ă ale tineretului ş chiar case
de pionieri din ă ţ Arad, Cluj-
Napoca, Pincota-Arad, Baia Mare, Pi-
ş Tg. Jiu, ş ă ş
com. ă ş ş ş Su-
ceava, Oradea, ţ ş altele, in
scopul de a construi prin mijloace
proprii ş a se instrui ş zbura pe del-
tap Iane, ă ă ş ă de
ă ă
ţ ă ă (din
cadrul C.N.E.F.S.) este forul în drept
pentru afilierea aero-delta-cluburilor
(ca ţ sportive ale ţ
iar Comisia ă de ţ
aeronautice de amatori, din cadrul
F.A.R., este forul republican care orga-
ă ş ă activitatea de del-
taplanism În R.S. România. ă
comisie are În vedere elaborarea in-
ţ care Înlesnesc practica-
rea deltaplanismului, privind pilotajul,
oficializarea monitorilor (antrenori lor),
care au calitatea de omologare la
zbor a deltaplanelor construite în
cercurile tehn ico-aplicative.
*
ţ deltaplanului este sim-
ă ş ă la baza inceperii ă ţ
sportive ş de instruire ă În-
tr-un nou aero-delta-club.
Pentru Început, ă con-
struirea aparatului «VIVAT DELTA»
(al ă plan a ă În nr. 1/1978 al
revistei «Tehnium»), care este o crea-
ţ a unui colectiv de ingineri sovietici.
ă ţ aerodinamice, ea ţ
de 1 :4, iar coborirea cu 2,5 m/sec, si-
ă «VIV A T DEL TA» in categoria
aparatelor de ş ă ş antrenament,
fiind de tip standard Rogallo, cu des-
chiderea ă la nas sub 90 de
grade (are 84 de grade), iar voalura,
ă ă ş ş cu 3 grade, pe fie-
care ă scheletul metalic. Greu-
tatea - gata de zbor ă ă pilot
de 19-23 kg, În ţ de materia
folosite.
Cu o ţ ă a voal urii de 17,8
ş o alungire (J\.) ă cu 3 P
folosit de ă ţ cu o gre
ă Între 80-107 kg ă
33 ş ă 55 ă ţ
centrajul dinamic În zbor, În baza
telor de ţ
Aparatul are ă regimuri de
În ţ de ţ pilotului În
ş pe scaun sau ş
ta!), ă ţ fiind ă ă ţ
ţ ă Pentru început, la
larizare ş În general, la ă
pante sub 50 m, ţ reco
este pe scaun.
Materialele din care se ă
taplanul (cca 2500 de lei) trebu
fie procurate cu certificat de
cu care se face dovada la cererea
omologare În zbor.
BULOANELE se construiesc
ţ de calitate (aliate) cu rezi
de rupere la ţ de 00
ca ş piesele din ă a ele
de mare ţ ă de care
ă cablurile direct sau indi
TUBURILE indicate sînt din
de duraluminiu marca D 16 T,
de ţ (poz. 13, 16, 22, 24 ş
dar pot fi folosite ş ţ din
25 MOC 11 sau echivalent, d
fiind ă ş cu 20-25
ş cu peretele g ros de 1 mm.
riie laterale (34) se ran
dublare in interior cu Se(lmEmte
ţ ă (35) cu perete mai
ţ ă În dreptul b
lateral (45). ă Q 8,2 m
ă tubul transversal
celelalte tuburi, se dau la m
ţ (22) ai trapezului, ă
au fost ţ cu nisip (contra
ă se Îndoaie cu raza de 100
pe o ă cu ş ţ gen scri
capete, toate ţ se ă
nitiv cu dopuri din lemn (poz. 38,
care au fost tratate În ulei fiert.
CABLURILE sint de calitate
ă cu ţ ă la
400 kgf, pe fiecare ă la
inferioare de cj 3 mm (42), fo
din 7 toroane, elastice la indoire,
bucle. Prinderea pe eclise (38) se
prin sertizare cu ţ din cupru
ţ moale, avind in interiorul o
lui intre cablu ş ă o ă
de ţ
TENDOARELE (poz. 36) se
ă numai pe hobanele supe
de cj 2,5 mm (43) ş au rolul de
tare-demontare ş reglaj.
ECLISELE (poz. 38) de prindere
cabluri ş buloane vor fi cu o
ţ ă de ă ori mai mare decît
cablurilor de care sînt montate.
Ţ vor avea un sistem
asigurare la desfacere, cele care
ă ă curente sînt de
«fluture» cu ac de ţ ă din
<p 1 mm din ţ arc R 4.
GEORGE CRAIOVEA
pilot plan
membru al Comisiei
de ţ aelronlaum
de amatori a

..... 12
A-A
38. ECLlSÂ

ţ

ţ ţ
5440
CAP PT. CABLU CU Ă '<--X / X / "1/ - CAP PT, Ă Ş
-
*
' '( / 4' <o'}
, , ,
- ---- --- 36.TENDOR - ,o..'t-
,
FILET STINGA ' FIlET DREAPTA j
ţ M5ff 5/%'; nel W '1
55
--ii3 AJ ,SEC.A-A
. I
'--ti J >S'O ·b,o \42-43!TlZAREA
co Ă -= _, _ 10"1=4- ;+ CABLURILOR cu Ă
TIGHEL ZIG-ZAG
U
\ SISTEMUL DE MONTARE
A VOALlURII PE SCHELETUL
METALIC LA APARATUL
«VIVAT DELTA»
}5 50. 50 .Y_ Ă
) i -', f=F"1
30 ECjA TRAPEZ
28.BULON DE Ţ
C!
A
8. SUPORT
70
9.BULON CENTRAL
20. - 1/ - TRAPEZ
37. -11- Ă
45. - II - LATERAL
30
3
116 13 3
94 16 4
59 16 4
120 I 16 I 4
A B C
2
'f/J8,2
4 GAUR'
100
V?/A I V//?
19, iNiMA
3.CRUCE
'Q
25

"'1 It-- M M

anormale a mrITn'c ......
prin scînteie ş cauzele
existente in instalatia de ali-
mentare. '
ă cum ă din tabel, cele
mai multe anomalii in functionarea
motorului sînt produse de po'mpa de
ă ş de carburator. In cele ce
ă se vor da cîteva ţ pri-
vind diagnosticarea ş ţ de
ţ € ş reglare ale acestor or-
gane.
IllTEMUl DE AlllE
Pompa de ă se poate veri-
fica ă ă demontarea ei de pe motor.
Se ă determinarea presiunii
de refulare, debitul ş ş
Pentru ă presiunii de re-
fulare, motorul trebuie ă in pre-
alabil ş apoi se desface conducta de
ă ă dintre ă ş carburator
si În locul acesteia se ă un
manometru de control B cu ă
0-0,5 bari (0-0,5 atm). Conducta de
ă ă A (fig. 1) dintre ă ş
manometru trebuie ă fie cit mai ă
ă nu ă coturi ş sau ingus-
de ţ importante. Ţ
manometrul mai sus decît pom-
pa de se din nou
ă cîtva
la ra!anti ş se valoarea
stclbliiz,lta a presiunii de rna-
1. Motorul
nometru. Pentru pompele de ă
de tip 124 «Fiat» (care se ă
de la seria de ş 327651), valoarea
acestui parametru trebuie ă fie de
maximum 0,250 bari, iar pentru pom-
pele montate mai Înainte (de tip «So-
fabex») presiunea ă de mano-
metru trebuie ă se situeze intre limi-
tele 0,17 ş 0,265 bari. Pentru alte tipuri
de ă montate pe alte autoturisme,
pentru care nu se cunosc ţ
fabricantului, se pot accepta ă
rele limite ale presiunii maxime: 0,15--
0,35 bari, realizate la ţ de ralanti
sau cel mult la 1 000 rot/min.
Verificarea debituiui pompe; se efec-
ă prin desfacerea conducte; din-
tre carburator colectarea
in timp ce
ralanti. La
Cauze
sau ă
de la intrarea benzinei
acest regim, debitul maxim realizat
de pompele autoturismelor este de
O,5-{),7 Ilmin, valori ce se vor socoti
orientative În cazul În care nu ă
date prescrise de fabricant.
Verificarea ş ă ţ pom pei se
face ă ă presiunii din
conducta efe refulare ă oprirea
motorului. ţ succede, de obi-
cei, ă presiunii maxime de
refulare. Se ş ă pompa este
ş ă ă valoarea ă a
acestui parametru se ţ pe ca-
dranul manometrului cca 10 s ă
motorului.
cazul în care ă descrise
conduc la concluzia ă pompa este
ă se vor controla, mai Întîi, sta-
rea conexiunilor ş conductelor, sta-
rea corpului ş capacului pompei, pre-
4. Motorul 4.1
Ing. M. STRA
cum ş strîngerea lor. ă
organe sînt În stare ă atu
ginea anomali.ilor trebuie
spargerea membrane;, decal
sau ruperea arcului, uzura sau
marea pîrghie; de ă
fectarea supapelor. În aceste
piesele defecte trebuie ă fie
cuite. Trebuie ă se ă ă la
ă pompe; garnituri
carton se ă aplieindu-se
noi.
Carburatorul montat pe a
mut «Dacia», incepind din
este tipul «CartiI» 32 IRM. T
ş reglajele acestui organ sînt
simple ş pot fi efectuate de
amator. In ă ă cu aceasta
mai întîi ă se ă ă starea
ă ţ a carburatorului Înfl
se ş
cînd se
ă
brusc
4.2. Supapele de admisie sau de refulare ale "irr'lIifIJlHh
accelerare
4.3. de ş nu se deschide total
constant blocat ţ .. _______ ... ---------------II\IIIIIIIIIIIIIIII--....
14
2. Motorul
ş
dar se
ş
repede
3. Motorul
se ş
ia ralanti
pulverizatoare înfundate sau ş
ş nu se închide
sau
În conducte
2.1. Vezi pct. .3, .4 ş 1.5.
2.2. Clapeta de ş nu se deschide
3.1. Jiclorul de ralanti ă uzat sau Înfundat
3.2. Reglajul defectuos calitativ ş cantitativ al ralan-
fiului
3.3. Nivelul ă În camera de nivel constant
(prea mic sau prea mare)
3.4. Filtrul de aer îmblcsit
3.5. Aer fals la ş de fixare a carburatorului, pe ă
axul obturaforului sau garnitura galeriei de admisie
3.6. Uzura conului ş pentru reglajul ralantiului
5.
nu revine
6. nu
putere
7. Motorul
ă
ă
excesiv
5.1. de pornire detect sau
6.1. Vezi pct. 1.3, 1.4, .5, "1.7,2.2,3.4 ş
6.2. de ă a supapei ă ţ
6.3. supapei ă ţ
6.4. Obturatorul nu se deschide total
7.1. Vezi pct. 2.2, 3.3, 4.1, 6.2 ş 6.3.
7.2. Jiclorul principal uzat
7.3. Acul camerei de nivel constant
deschis
7.4. Jidorul de aer al circuitului principal (jiclor
pensator) înfundat
7.5. $:onducte sparte, curgeri pe la ă
CONDUCERIA Ă
EVITA EA leCII TEl
lA IITEISICTII
Este un lucru cunoscut ă În ş
mai mult de la ă din acciden-
tele de ţ se produc la inter-
ţ
ă este remarca unui
mare automobilist care spunea: «Nu
am fost angajat timp de 40 de ani in
nici un accident de ţ pentru
ă indiferent ă am avut ori nu
prioritate, am redus Întotdeauna vi-
teza la ş ă ş m-am asigurat
ă pot trece ă ă pericol».
Conducerea ă include in
sfera sa de ă ş ă ce
trebuie luate de ă de auto-
vehicule la ţ pentru a evita
evenimentele rutiere ce ar putea fi
produse din pricina ţ al-
tor ş ş sau ş
Pentru a spori ţ traficului
la ţ intens circulate s-au
instalat semafoare electrice. La restul
ş ă Întîietatea de trecere
este precis ă prin indicatoare
de prioritate ş de pierdere a priori-
ă ţ Doar la ş ă lipsite de
ţ ă trecerea este reglemen-
ă pe baza principiului ă ţ de
dreapta.
ţ acestor mijloace de sem-
nalizare nu ă ă ş ţ
ă ţ absolut ţ ă de
vehicule, le vor respecta. Trecerea pe
ş sau pe «galben», În cazul se-
mafoarelor, ignorarea ţ in-
t
Colonel v. SEOA
dicatoarelor «Oprire la ţ
sau ă trecerea» ă
desigur, ă ă de o .gravitate de-
ă Multe, foarte multe acciden-
te grave, soldate cu victime ş
ş mari pierderi materiale, au avut Ş
ă ă ă la origine ă
acestor reguli elementare de circu-
latie.
'în acest articol, problema este ur-
ă ce trebuie ă ă condu-
ă de autovehicul În cazul cînd
un partener de circulatie nu ă
regulile de prioritate la care ne-am
referit.
Trebuie ă ş ă În unele
ţ nu e deloc simplu ă previi
un eveniment rutier, ă zicem, din
pricina ă În ş pe
ş a altui ă de vehicul.
Nu subscriem pentru reducerea con-
ă a vitezei la intersectiile di-
rijate prin semafoare, cînd ă
torul de autovehicul are În ţ ă cu-
loarea verde, deoarece aceasta ar
afecta fluidizarea traficului. ă
torul motocicletei sau motoretei tre-
buie ă ă ş ă ţ ă
ă mai precaut la trecerea prin
ş ă dirijate, pentru a putea
În orice moment ă ă viteza
ă ă ia nevoie.
ş lucru trebuie avut În vedere
la ş ă de drumuri, unde cir-
culatia este ă cu ajutorul
indicatoarelor de prioritate ş de pier-
dere a ă ţ la ţ unde
beneficiem de Întîietate, dar ş ă
accesul de pe arterele laterale neprio-
ritare este dificil, ă lipsei de vi-
zibilitate, este recomandabil ă ne
sporim ţ pentru a fi în ă ă
ă reducem viteza ş la nevoie, chiar
ă oprim in cazul unor ţ
care ar ă pe drumul prioritar,
ă ă a respecta ţ indicato-
rului «Oprire ia ţ
În cazul drumurilor de acces care
ş ă În arterele prioritare, unde
ă vizibilitate, lucrurile sint ceva
mai simple, pentru ă cei care ă
pe ă de ţ rutiere priori-
tare pot vedea cu ş ţ ă ş
vehiculelor ce se apropie de intersec-
ţ cu drumurile care au prioritate.
Observînd ă un vehicul care cir-
ă pe un drum lateral se apropie
de ţ cu artera ă ş
nu reduce viteza din timp pentru a ne
da ţ ă vor acorda Întîietate,
ce! mai ţ lucru este ă ă
din vreme ă de ţ ne-
cesare: reducerea vitezei ş la nevoie
oprirea pentru a evita un ţ
accident. «Ce foios ar avea ă ni se
dea dreptate ă ce evenimentul ru-
tier a avut loc?»
ţ ă nu se pot da ţ
pentru evitarea accidentelor de acest
gen. În unele ţ este de ajuns ă
ă cu daxonul ori cu luminile
pe cei care nebeneficiind de prioritate
se apropie imprudent de ş ă
uitind de ţ pe care le au con-
form Regulamentului de ţ
Paleta ă preventive in ca-
zurile de acest gen este ă ă
În ţ mai simple ş respectiv,
mai ţ periculoase este suficient
claxonul, in alte cazuri se impun ă
suri care cer singe rece, rapiditate si
-
ă ţ motorului. De
aceea, periodic ş ori de cîte ori s-a
folosit ă prost ă cu im-
ă ţ carburatorul trebuie ă ţ
ţ care impune demontarea sa
ţ ă Pentru aceasta se desfac
conducta de ă racordul În for-
ă de T de ă ă cu carterul ş
APRIIDERI ElECTROllCA
precum ş tu bul de ă
dis,pOZltiVUI 8vansului vacuu-
aer 6. Se
ş se ă
ca ş la iil'!nPlj''::'!p
de remontarea
tate se va observa ca
de
al cla-
nu ă ă sau obtu-
ă în caz contrar sita va fi ă
Înainte de montarea este
bine ă se verifice ţ plutitorului,
ă ce În prealabil s-a controlat sta-
rea sa. Este bine ă se ţ ă ă plu-
titoarele sparte nu se ă ci se
Înlocuiesc, deoarece prin reparare de
ă se ă greutatea ş forma
lor.
Pentru controlul nivelului plutitoru-
lui se procedeaz5 .astfel:
[CONTINUARE lN PAG. 17]
Utilizarea
taje de ă
turisme a permis în mod
lirea unor concluzii care
plus în favoarea acestor
schema ă a
Astfel reamintim ă aul:oh.nls:mf:le
aprindere ă
chiar curaj pentru a eVita coliziuni
care la prima vedere par de ă
turat.
ă ă un exemplu. ă pe
o ă cu prioritate. Apropiindu-ne
de o ţ ă ă vizibilitate din
ă ţ laterale, reducem viteza, dar
ne pomenim cu un vehicul ce ă
de din stinga ă ă a acorda Întîietate.
Peste cîteva secunde, ş ne va
ă calea, biocindu-ne literalmente
drumul. In asemenea ţ ă nu
putem opri, un viraj la dreapta, În
ş ţ cu vehiculul contra-
venient, poate fi salvator. Tn alte ca-
zuri, o ă tandare, o ă poa-
te evita colizi unea.
Important este ă fim Întotdeauna
ă ă ă nu ne ă pe pru-
denta altora, ci ă fim noi ţ ş
pentru ţ ţ prin aceasta ş
realizarea unor manevre de genul ce-
lor de mai sus, În ă ă ă ă
un accident sau ă ă amelio-
reze ţ
o ă ă ce ă a fi confec-
ţ ă este transformator'ell Tr. Acesta
ă un miez cu sectiunea
de 4 cm
2
din tole Cind
se face cu 6 V, N
1
are 45
Cu-Em
de
15
I[ iota
,
D
Prin structura ei ţ ă
prezent este ă de
ă de constructori
familiei loc
de si de ă
Cum trebuie ă ' de
al locuinte'i? ce con-
la realizarea ambiantei interioare:
covoare, tablou'ri, lustre etc.,
ă se integreze în ceea ce ar-
numesc «amenajarea ă a
n".aril"""!' astfel ÎnCÎt maximum de
ă ţ ă locatarului, nu mo-
Unicul «specialist» al 10-
noastre sîntem totusi noi În-
Dar cum? Prin ce ă
de intimitate si confort, nota de
personalitate a ţ ă ne oprim
întîi la arta mobilierului, ă
de ă În structura de
se pentru mobi-
se poate spune ş - de
mobile care ă nu se
scurt, nici fizic, nici
sistematizarea mobi-
U"\I"'<>n,on'l/'W - ă ţ -
a adus preocuparea
de mobilier grupurile de cri-
teriul utilitar conduCÎnd exclusiv con-
ţ acestora. Stilul ţ se
este ă Aceasta
cu constatarea ă
noi forme de romantism si a li-
ă ţ nelimitate În alegerea ş aso-
cierea formelor, culorilor si materia-
lelor folosite. În ultima v'reme plac
consumatorilor ţ bogate, fo-
toliile voluminoase ori cele cu forme
bizare. În lume, ţ de mo-
bile modulare, ţ ă ţ tin-
de ă contureze imaginea ţ
ă integral. Dar, pe ă con-
ţ ţ ş tehnice, mobilie-
rul trebuie ă ă ş ţ
estetice ş ecologice. Din ţ
camerelor procentul ocupat de mobi-
lier nu trebuie ă ă ş ă 40-45 la
ă .
..
o I I
I
ţ ă ţ ă
ă ţ ţ ă in ă
ţ ă personalitatea locatarilor ş
este ă de luminile ş de cu-
lorile folosite.
Ochiului plac acele ţ de
culori În care acestea nu ă "in can-
ă ţ egale ş nu ă ţ ega-
le. Este ă o ă o cu-
loare care ă ţ mari,
exemplu urmînd ca ce-
lorlalte culori ă le rezervate su-
ţ mai reduse, constituind doar
accente utile ambiantei. Un interior
cu o multitudine de 'obiecte nu În-
ă ă ş o multitudine de
culori. Crearea unei armonii ă
efectul dorit al unei ă decorative
folosirea contrastelor.
ş timp este bine ă se aso-
culoare ă ş portoca-
cu o culoare rece (al-
alb). La realizarea unei
coloristice trei culori au un
rol deosebit (de fundal sau de subli-
niere): griul, ş albul.
Griul ă o culoare o face ă
ă mult mai ă Pe negru
toate culorile se ă ă ă
ă Albul va fi Întotdeauna
un fundal 'excelent, iar culorile ampla-
sate pe acesta vor ă mai intense
si mai conturate.
, Obiectele. decorative au un mare
rol În crearea ţ interioare.
PENTRU CAMERA COPIILOR
Cînd În familie sînt doi copii pentru
care ă o ă ă unde
trebuie ă se joace ş ă ă
ţ ă este mai bine folosit prin
ş paturilor pe ă niveluri.
Patul «În ă etaje» se ă
de obicei În coltul camerei astfel Încit
ă ţ ă ş ă ă
fie ă ţ In felul acesta se sim-
ă într-o ă ă ă ş pro-
blema construirii unor suporturi su-
plimentare necesare pentru a asigura
rigiditatea ă elementelor verticale
ş orizontale ale ţ
În desen se dau ă variante de
constructie ale unui asemenea dormi-
tor pe ă niveluri.
În prima ă (fig. 1), paturile
sint ş unul sub altul, În cea de-a
doua (fig. 2), într-un unghi drept.
ţ din primul desen este
mai ă Ea se ă din ele-
mente de lemn (pot fi folosite piese
de la paturi vechi) care vor fi vopsite
în ş culoare. Stabilitatea con-
ţ este ă de patru mon-
ţ ş cu ş de cutiile pa-
turilor ş ţ În planurile late-
rale. Pentru mai ă ţ ă se
face ş un grilaj de ţ cu ă
ţ de 150-200 mm, compus din
ă stinghii orizontale. la capul pa-
turilor se ă cite un reazem, con-
ţ din ă de lemn, prins cu
cite ă dibluri de stinghiile transver-
sale. Fundul cutiilor paturilor se face
din placaj gros, ă În partea infe-
ă cu cîteva stinghii transversate
16
sau cu ţ metalice.
Treptele ă cu ajutorul ă se
ajunge la patul superior se ă
din vergele de lemn cu ţ de
35-40 mm. Scara se ă În partea
ă a patului, pe stîlpul vertical,
iar În stînga se ă cu o
stinghie ă (fig. 1 b). Pie-
sele subansamblurilor si modul lor
de asamblare sînt indicate În fig. 1 b
(ABCD).
Figura 2 ă o ţ mai in-
ă ă ş mai ă
Nivelul superior poate fi construit din
semifabricate (elemente separate din
paturi vechi). În ţ liber care se
ă sub patul superior se ampla-
ă un dulap pentru haine ş ă
rii, de a ă parte ă se prop-
ş scara, care ă accesul la
nivelul superior ş care, concomitent,
ş ş de reazem. Modul de con-
ţ a ă ă din ă
bare legate intre ele prin stinghii, este
ă în fig. 2 b (A). Cutia patului su-
perior se ţ ă cu 150-180 mAm deasu-
pra ţ orizontale. In planul
lateral se ă ţ care
permite accesul la ă Fixarea În
perete se ă cu ancoraje me-
talice pentru care se ă ă
turi speciale.
ţ pentru copii pe care am reu-
ş ă ă adoptînd ideea pa-
tului pe ă niveluri se ş
practic, comod ş place În mod de-
osebit ţ lor ş
Mobila ă este ă din ce În
ce mai ă ă caracterului
ţ ă multiplelor posibili-
de aranjare În interiorul apartamen-
Prin diversitatea ţ biblio-
tecile de prezentare permit nu numai
un aranjament optim al ă ţ dar si
D
ş televizorului, radioului sau a
altor obiecte decorative. Pentru utili·
zarea ţ ă a ţ din aparta-
bibliotecile pot fi montate In un-
camerelor pentru a crea un
ansamblu util ş ă
COLTAR
METAL.IC

Ă DIN LEMN
LONGITUDINALA
PIEsA
LONGITUDINALA
atelier APARAT PIIT
l
Maistru instructor Morar Constantin - lupeni
Aparatul descris vine in ajutorul ş .... " ..... 'r .......
derea ă ţ ă deprinderiiol' la ţ de
a fost realizat În cadru5 insbuirii În
ă ă care este individual de ă fiecare
elev la bancul de lucru.
Aparatul cuprinde 3 ă ţ anume:
dispozitivul de pilire, luminos
ş pila.
Dispozitivul de piUre
Se ă din 5 ă ţ ă de
cupru sau alt material bun ă
de electricitate, avind grosimea de
5 mm, pe care se lipesc 5 ă ţ de
ă izolate, de cca 1,5 m (de pre-
ţ ă ă ă ă se fi-
ă În ş fel incit ă nu se ă
Între ele, cu ajutorul unor ş M-4,
introduse prin material electroizoiant
(textolit, ă stiplex etc.), care
se ă ş intre ă Acest dispo-
zitiv de pilire ă rol de ă
cu patru ţ Dimensiunile lui ne-
fiind critice, constructorul ă ă
se orienteze ţ de pila pe care
o va folosi. ă ce ă au fost
strînse cu ş se introduce
totul Într-o cutie de ă cu grosimea
de 1 mm, ă în interior cu ş
de 0,5 mm, În care apoi se ă
ă Firele se ă iar cape-
tele se ă ş se lipesc la un
culot de la o ă de radio veche,
pentru a face ă cu panoul lu-
minos. Dispozitivul se ă con-
form fig. 1 ş 2, dar constructorul poate
ă ş o ă ţ pentru a fixa
ă ţ ă fiind ca
ă ă nu se ă Între ele, iar
ă notate cu 2 ş 4 ă fie ş
mai jos decît celelalte cu 0,5 mm
(fig. 3). ţ poate fi ă ă ş mai
mult, dar în acest caz aparatul pierde
din sensibilitate, prin inclinarea mult
mai ţ ă a pilei
Panoul luminos
Se ă dintr-o cutie ă
sau lemn (fig. 5), in interiorul ă
se ă 5 ă ţ becuri de ă
8 diode, un generator de ton o ba-
terie de 4,5 V, montindu-se con-
form schemei din fig. 6.
Generatorul G se ă prin În-
serierea unui microfon ş a unei ă ş
telefonice, ş ţ ă În ţ ă care
se apropie sau se ă ă ă
la ţ unui ton, ă care se fi-
ă definitiv la ţ ă
Cele 8 diode au fost realizate din tran-
zistoare nemarcate, de ia care s-au
folosit baza ş colectorul. In panoul
frontal al cutiei, realizat din stiplex
negru sau de ă culoare, se decu-
ă locurile notate cu q, -1-2-3-4
plus orificiul pentru generatorul de
ton ş cordonul. in locul notat cu <P
se introduce material transparent de
culoare verde, iar in locurile 1-2-3-4
material transparent de culoare ş
(existent la periile de ţ
in spatele locurilor decupate (punc-
tate in fig. 5) se fac separeuri pentru
a nu incomoda lumina dintr-un ă ş
asupra celuilalt ă ş iar in fiecare
separeu se ă becurile conform
numerelor din fig. 5.
Pila
ă o ă ă ve-
che ă i s-a polizat dantura pe
toate cele 4 ţ
Folosirea aparatului este foarte sim-
ă ş se ă astfel: panoul lu-
CEASURI CU CIRCUITI
CURMARE DIN PAG 11)
În fig. 7 se ă amplasarea bobinei
de pe ă ţ de circuit imprimat În
cazul montajului din fig. 6, Între mag-
ţ balansierului.
La ceasurile cu motor, oscilatorul de
ţ se poate realiza cu ţ
folosind circuitele integrate SAJ 220 H
(montajul de lucru prezentat În fig. 8)
sau SAJ 220 S.
SAJ 220 ţ un montaj Dscilator,
un divizor de ţ ă cu 15 etaje, un
etaj de formare a impulsurilor, un etaj
de ă a motorului, un etaj de
aducere la ora ă ş un etaj stabili-
zator de curent. Oscilatorul simetric
ă ca elemente exterioare doar
ţ ş trimerul pentru ţ frec-
ţ Cu o ţ ă a oscilatorului de
32768 Hz, etajul de ş ă
impulsuri cu o ţ ă de 1 Hz ş cu
o ă de 8 ms (pentru SAJ 220 H)
sau de 32 ms (pentru SAJ 220 S). Cu
ajutorul contactului de la terminalul 1
ă ă divizorul de ţ ă poa-
te fi oprit. ă contactul, ceasul
poate fi pus În ţ cu o exacti-
tate de ţ de ă
ş orei se poate ţ clasic,
prin ace indicatoare sau prin lamele pe
care se ă Înscrise În clar orele ş
minutele.
ţ tuburi/or Nixie, a diodelor
electroluminescente (LED) ş a crista-
lelor lichide a permis Înlocuirea ş
jului. clasic, ţ prin ă
mecanice comandate de balansier sau
motor, cu ş electronic. ţ
semnalelor de ă se ă por-
nind de la oscilatoare cu ţ sau de la
«trimer»-e cu circuite integrate, ca de
exemplu: LM 122, LM 322, SN 52555,
SE 555 etc. De la ţ de ă
prin ă succesive cu ă ă
de diferite tipuri, se ţ semnalul
ă Acesta, În cod SCD, este in-
trodus in matricea de decodificare care
ă driverele pentru ş cu
tuburi Nixie, LED-uri sau cristale lichi-
de. La LED-uri o ţ ă ă
o are tipul (anode comune sau catode
comune); pentru LED-uri cu anode co-
mune (HA 2132 r, CQY 84, DL 747,
FND 847) se ş ca decodor-dri-
ver circuitul SN 7447, iar pentru cele cu
catode comune (HA 2134 r) circuitul
SN 7448. În fig. 9 se ă schema
bloc a unui ceas digital cu ş prin
LED-uri. Ş la aceste ceasuri se pot
realiza comenzile de care aminteam la
Începutul articolului.· ţ circuite-
lor integrate ţ a permis
realizarea tuturor comenzilor specifice
de ă un singur circuit integrat. Un
astfel de circuit este MM 5316 N sau
circuitul MM 5311. Un alt tip de circuit
care ă ş ţ este
Genera-
tor ton
Cuplare
cordon
r----
;y3
1
ţ
minos se ş ă pe ă ă bancul
de lucru este ă cu ş ceva),
iar În caz contrar, direct pe bancul de
lucru, apoi se ă În ă
dispozitivul de pilire, ă ă
tura intre panou ş dispozitiv prin in-
termediul cordonului.
ă ca ă ce ă a
fi ă placa ă pe ă cu ifJ,
ă culorii verzi de pe pa-
noul luminos. Acum se Începe opera-
ţ de pilire, la care ţ ă
este de a pili numai În plan orizontal,
in care caz nu se va aprinde nici un
bec. În cazul in care se ş ş
MOS-EA 7316. Aceste circuite integrate
fu ţ ă aservite de ţ re-
ţ (50 Hz sau 60 Hz).
L ____ -.J
Dispoiltiv
de pilire
ă pila atinge piesa ş placa nr. 4,
pe panoul luminos se vor aprinde atit
becul verde, cit ş becul ş nr. 4,
iar generatorul de ton va începe ş
el ă sune.
ă ţ de testare: oblic inainte,
se aprinde becul nr. q, cu 4; oblic înapoi
q, cu 2; ă ş dreapta q, cu 1 ş
ă ş stinga q, cu 3.
Astfel, elevul testat ş ă singur
seama de ş comise ş ă
ă ş le corecteze. Se poate fixa un
anumit timp pentru testare, cu un
ă de ş admise.
La ceasuri cu ş electronic se
prevede ş posibilitatea ă lumino-
ă ţ
IllTIMUl lE AllMIITARI
- se ş ă capacul carburatorului
in ţ ă ca În fig. 3, ş
încit pirghia 1 ă se sprijine foarte
ş pe bila 2 a acului poantou 5; •
- se ă ca ţ A ă
fie de 6 mm; in caz contrar se demon-
ă plutitorul 3 de pe axul ă ş se
ă ş pirghia 1 ă la
realizarea cotei indicate. De ţ
nat ă ă se face cu o ă
ă în afara zonei ă plu-
titorului ş in ţ garniturii 7 din-
tre capacul ş corpul carburatorului;
- se ă ş apoi capacul in
sens trigonometric ă ce opritorul 4
ia contact cu suportul 6 al acului poan-
tou. in ă ţ se ă ă
ţ S, in ş ţ ca la
punctul precedent, cota cititâ"trebuind
ă fie de 13 mm. Abaterile se vor co-
recta prin deformarea pîrghiei 4. În
final, ă remontarea acului poantou
ş a plutitorului, se ă atit
ş ţ ş ă acului, cit ş a rotirii
CURMARE DIN PAG. 15)
plutitorului.
Se ă apoi capacul carbu-
ratorului ş se refac ă acestuia,
ultima ţ fiind reglajul ralan-
tiului.
in acest scop se ă ş motorul
ş se ţ ă apoi ş 7 (fig. 2)
ă cînd ţ motoruiui se ă
intre 750 ş 800 rot.jmin. Se ş
apoi ş 8 Într-un sens sau altul
ă la ţ unui regim maxim de
ţ cu un mers uniform, ă care
cu ş 7 se readuce ţ intre
limitele indicate. Se ă aceste ă
ţ ă la stabilirea regimului de
750-800 rot./min. In caz ă la acest
regim n;lotorul nu ţ ă uni-
form, ş mai ales se ă arderi in
ă se vor constata succesiv starea
ă ş de ă ţ a ş
lui 8 ş a canalelor sale, precum ş
reglajul aprinderii, starea elementelor
acesteia ş a sistemului de ţ
17
ALFA
COSMOS
GLORiA
PREDEAL - auto
PREDEAL - auto (cu ă
18
ţ 345 lei
345 lei
450 lei
500 lei
645 iei
1 450 lei
1 000 iei
1 075 lei
US
se
gu
I
rad se
lunare, cu un aconto de nu i
conform ţ in vigoare.
apa-
itate,
i-
de
18 rate
la ă
ă ă ă in acest ă ă de ă ce
apartin absolventilor liceelor industriale. Amplificatoll'ul Hi.Fi,
25W,'a fost realizat de Aurel Trifu, absolvent al Licsuh.i industrial
«Electronica», sub indrumarea ă ş inginer Stelian ă
ţ Textul a fost adaptat ţ tipografic al revistei.
IT II
""
0111 IZ I
SCHEMA UTILIZATA PREZINTA URMATORU PARAMETRI
TEHNICI:
-------
Serlsi-
bilita-
tea
(m")
---------
1. ă de cristal 300 1000
----------
---_._-"._-
2. ă ă 4 47
---------- -------
3. Radio 150 500
---------- -------
4. Magnetofon 300 500
---------- -------
5. Microfon 3,5 22
--------- ------
1. PreamplificaioruI
- distorsiuni: 0,15%;
- tensiunea de alimentare: 30 V;
- curentul consumat: 7 mA;
- tensiunea ă de ş 4,4 V
ă prin R 18);
- controlul ă la 30 Hz se
extinde de la ă la +20 dB;
la 20 kHz, de larv -16 dB ă la +20
dB.
U. A mplificatoru I
- puterea ă de ş 25 W;
- ţ sarcinii: 8 n;
- sensibilitatea ia 1 000 Hz (pentru
P = 25 W):350 mV;
ţ de intrare: 150 k O;
- banda de ţ ă 20-90 000 Hz;
- distorsiuni armonice (Ia
= 25 W):
(Ia P =
ă lipirea pe ş
verificarea am fixat ca-
comutatorul pe ş iar
panoul frontal. Am
dintre premplifica-
mufe, comutator ş amplificatorul
final. Cu ohmmetrului am ă
surat dintre bornele plus (+)
premplificatorului
final, cu scopul de a
un eventual scurtcircuit.
aceasta, am trecut la efectua-
tlYlldlllHUI În conditiile În care mon-
cu tensiunea co-
la intrare nefiind
Introducind miliamper-
---------
ă
in
ţ ă
(Hz)
-_...-_---
10+35000
-------
10+35000
-------
10+35000 >80
------- -----
10+45000 >85
------- -----
10+65000 >80
-------
metrul În serie cu ampiificatorul final,
din semireglabiiul RR con-
circa 15 mA, consum -speci-
fic clasei B. Prin intermediul unui con-
derlsa·tor, am injectat pe rînd,la fiecare
din lin semnal dreptunghiular
cu de kHz. Cu ajutorul
am vizualizat forma
semnalelor de intrarea ş ş fie-
ă etaj de amplificare. Am ă
ă a
nivelului ă fiecare etaj
amplificare. ă cum ş pen-
o functionare ă forma sem-
nalu!ui de 'intrare trebuie ă fie ş
cu cea a semnalului de ş luat de
pe dHuzor ă
Încercarea cu impulsuri
drElOtlJmlhilJlalre a amplificatorului nu
tocmai ţ În care el
a fi apare necesi-
lui regim sinu-
ă se ş ast-
ă ă
frA,eVA'nte ă de la
este ă atunci
forma semnalului de ş este
cu cea. de intrare, iar amplitu-
ă ă Deformarea semna-
lului atunci cînd este ă ş ă
banda ampliticatoruiui, atunci cînd vo-
turnul este maxim. În cazul tranzistoa-
relor neîmperecheate, al ă
incorect realizate, În cazul ţ
datorate ţ sau cuplajelor prea
strînse etc. Pentru determinarea gamei
de ţ se introduc la intrare
semnale sinusoidale, de amplitudine
ă ă respective a
amplificatorului.
Prin varierea ţ se vor obser-
va pe ecranul osciloscopului frecven-
ţ ă fmin ş fmax, intre care
amplificatorul reproduce nedistorsio-
nat semnalul de intrare.
Amplificatorul este realizat pe ă
ă ţ de circuit imprimat, una con-
ţ preampiificatorul, iar ă
amplificatorul final.
Cablajul preamplificatorului este de
ă ă avînd lungimea
L = 138 mm, iar ă ţ 1=56 mm.
Cablajul amplificatorului final are
ş ă dar dimensiunile sint:
L = 11 mm ş 1=48 mm.
La montarea pieselor pe cele ă
cablaje, am ă atit realizarea unei
linii estetice ă unei miniaturi-
ă dar, mai ales, realizarea acelor
ş ă de ă În
acest fel am evitat ţ ţ
reciproce a pieselor ş deci s-au ă
turat posibilele surse de zgomot.
Astfel, pentru a elimina ţ
Ş
tensiunilor de zgomot (tensiuni pa-
razite), am deplasat mult spre dreapta
punctul de ă ă la ă în special
a condensatoarelor de filtraj ce apar
în schema amplificatorului ş a ampli-
ficatorului final (condensatoarele din
celulele de decuplare).
la ă ce apar Între mufe, co-
mutator, preamplificator ş amplifica-
torul final am folosit cablu ecranat.
19
foto
ehni
Cititorul rubricii foio a luat
problemelor legate de tehnica {11Q(lat:iv·'OClziitivl
menea, el s-a familiarizat cu cele
marea imaginilor, ţ referitoare
sistemele optice ţ
moderne im,agiinU
de selnsmtorne'trle
naturale ş ar1tificiclle,
speciale
articole
Nu este cazul ă mai ă im-
culorii în ţ ă simplul
omul ă lumea
toare colorat a fost ş este ca
el ă Încerce ă o ă ă ă
Tehnica ă a avut de învins multe
ă ţ de ordin teoretic ş practic ă
la realizarea actualelor materiale fotosen-
sibile color, care, în ciuda ă ţ lor, nu
reusesc ă ă redea absolut corect toate
înregistrate. Posibilitatea ţ
rii unor imagini color pe cale ă
ă chiar cu o serie de lipsuri cunoscute,
ă o mare împlinire pentru civi-
lizatia ă ă o ă cale în
arta' imaginii, o ă ă de satisfac-
tie ă
. Ar fi ş ă se ă ă ă cu
ă fotografiei color, fotografia
alb-negru ar deveni ă ă
ţ de exprimare în alb-negru sînt mult
mai numeroase, fotografului îi stau la
ţ multe ă de ţ în spa-
ţ subiect-fotografie. Fotografia color
este tri ă unor procese de lucru strict
determinate, în ţ precise de tem-
ă ş timpi de prelucrare.
ţ ă a fotografiilor alb-
negru ş color ă fotografului posibili-
tatea ţ în ţ de caracterul
fotografiei ş de ţ artistice sau
tehnice.
CULORI SPECTRALE
Din ansamblul ţ electromag-
netice, ochiul le percepe pe cele cuprinse
aproximativ între 400-750 nm (vezi «Teh-
nium» 10/1976). ă persoane care se-
ă o ă mai ă din spectru,
altele o ă mai ă în ţ de
starea de ă ă de ă de o even-
ă stare de ă etc.
Este ă clasica ţ ă de
descompunere a luminii albe prin refrac-
ţ utilizînd, de exemplu, o ă de
ă (fig. 1). Culorile ţ pe ecra-
nul de ţ în ă de ş sînt
cunoscute sub numele de culori spectrale.
Ele sînt: violet, indigo, albastru, verde,
galben, portocaliu, ş Trecerea de la
o culoare la alta nu se face brusc, per-
cepîndu-se astfel un mare ă de cu-
lori intermediare (peste 150).
Radiatia ă cu o ă lun-
gime de' ă este o ţ monocro-
ă (ea nu se mai descompune).
Ochiul percepe cu atît mai distinct di-
feritele radiatii cu cît ele se ă mai
spre interior'ul intervalului vizibil ş le
ă pe cele de Ia ă ţ
ş ş violetul). Ţ cont de trece-
rea ă de la o culoare la alta,
spectrul este repartizat astfel:
ultraviolet· .. < 390 nm
violet .... 390-430 nm (40 nm)
indigo' .. , .
al bastru-verde ..
verde . . ,
verde-galben
galben' .
portocaliu .
rosu' ...
ş închis'
ş .. > 750 nm
Pentru a caracteriza calitativ
tativ culorile, se definesc trei
damentale.
canti-
fun-
ţ tonul) culo-
rile Între ş se ă prin
lungimea de ă a ţ sau a unui
grup de ţ Luînd în considerare
tabelul anterior, se ă ă bi-
ă dintre ţ ă lungimea de
ă Cifrele din ă
ecart aproximativ al ă ţ prin-
cipale. ă cum s-a mai spus, trecerilc
de la o ţ ă ă la alta se fac
treptat. De asemenea, prin amestec se pot
ţ un mare ă de alte ţ
(tonuri). Zonele extreme ale spectrului
sînt zone unitonale avînd în vedere ca-
pacitatea de distingere ă a ochiului.
ă ucirea (culorii) este ş ă
de luminozitatea ţ colorate obser-
ă ş de sensibilitatea ochiului pentru
diferite lungimi de ă Iluminînd egal
ă ţ de culori diferite, ochiul
va sesiza ca mai ă ţ
ă de exemplu, ţ ă de una ş
Iluminînd variabil cele ă ţ
ă cînd vor fi percepute egal ca ă
lucire ş ă intensitatea fluxurilor
luminoase, se va constata ă intensitatea
ă ţ galbene este
mai ă
Pentru a caracteriza ă culo-
rilor se iau în considerare coeficientul
spectral de reflexie pentru ţ re-
flectante ş coeficientul spectral de per-
meabilitate pentru corpurile transparente:
p
- coeficient spectral de reflexie
1 reflectat
1 incident
- coeficient spectral de permeabilitate
1 transmis
= -----
1 incident
Cu 1 s-a notat intensitatea fluxurilor
luminoase (incident, reflectat, respectiv
transmis).
Valorile astfel definite sînt constante
pentru tonurile acromatice, prin tonuri
acromatice ţ ţ de gri
Într-o ă avînd la extreme alb ş negru.
Albul absolut s-ar caracteriza prin p = 1,
iar negrul prin p = O. Un corp absolut
transparent ar avea r = 1, iar unul com-
plet opac r =0. Practic, cel mai alb alb
1,0
Ţ
[jJ
0,8
iOEAl
0,6
REAL
0,4
/
0,2
Â
A
400 500 600 700 (nm) 400 500 600 700 (nm)
A
E
r =
Coeficientul spectral de reflexie ş coefi-
, cientul spectral de permeabilitate nu mai
sînt ţ pentru lonurile cromatice;
o ţ ă p = p (J); r =r (l),
fiind lungimea de ă în figurile 2 ş 3
sînt reprezentate curbele de ţ ă
pentru ş ţ colorate. ă
rea tonurilor cromatice se ă cu
cea a tonurilor acromatice ş se ia ca
fiind ă cu cea a unei ţ acro-
matice de ş ă (avînd ace-
ş coeficient p sau r).
NERVUL
OPTIC
VÎTAMiNA A
+. v
PROTEINA

B
D
F
Sat ţ culorii sau puritatea culorii
este ş acesteia ce ă din ra-
portul culoare-culoare al ă Orice cu-
loare care nu este ă cu ă
ă este ă ă Astfel, toate cu-
lorile spectrale sînt saturate. Culorile reale
sînt în marea majoritate a cazurilor nesa-
turate, existînd o ţ oarecare de
alb. Culorile saturate au puritatea 1, va-
ţ de culoare notînd u-se deci între O ş 1
(uneori Între O ş 100 la ă De notat
ă ş are puritatea 1, galbenul spectral
pare nesat urat ca ş cum ar fi amestecat
cu alb. Prin amestec, puritatea scade ş
culoarea dispare; primul este galbenul,
urmat de indigo ş ş
CULOAREA CORPURILOR
Obiectele care ne ă luminate
de ş ă (în principiu lumina so-
ă ne apar Într-o mare diversitate de
culori, fie ă sînt opace sau transparente.
Newton a fost cel care a elaborat primul
o teorie ă ş azi.
La baza ă obiectelor ă fe-
nomenul de ţ ă Astfel,
Ă
ă ţ ă ar fi ă com-
plet, corpul ar ă alb, iar ă ar fi
ă total, corpul ar ă negru.
ă reflexia se ă printr-un
coeficient oarecare între O ş 1, corpul
este gri. cu ţ ă ca ace-
ş coeficient de reflexie ă fie valabil
pentru toate componentele spectrale. Ma-
joritatea materialelor ă ă diferit
componentele spectrale. pe unde absor-
bindu-Ie complet tP;. = O). De a.::eea.
apare colorat în ţ de restul
ţ din spectru (neabsorbite). Cuioarea
apare deci ca urmare a unei ţ se-
lective. Lucrurile sînt valabile ş
obiectele transparente. culoarea
datorîndu-se ţ selective a altor
componente spectrale. Culoarea ă ă
ă este ă celei absor-
bite. Ce este o culoare ă
vom analiza mai
Ar fi ă se ă ţ
se face numai pentru o
ţ Corpul absoarbe o ă
spectru cuprinzind un domeniu de radia-
ţ în marea majoritate a cazurilor, re-
flectînd, desigur, domeniul complemen-
tar. ţ ă ţ ă numai
pe zone învecinate din spectru.
Corpurile incolore nu ă feno-
menul de ţ ă pentru ra-
ţ vizibile; fenomenul ă ă
sub 390 nm sau peste 750 nm. Astfel,
sticla ş ă absoarbe ţ ultra-
ă Figura 4 ă sugestiv cele
spuse În acest subcapitol.
CARACTERUL SUBIECTIV AL
CULORILOR
S-a constatat existenta unei influente
a culorilor asupra uman. ă
o ă ţ ţ de ţ ă
în culori calde ş culori ş
ş iritante, culori ş ş grele (fig. 5):
- culori calde: galben, portocaliu, ş
- culori reci: violet, albastru, verde;
- culori ş violet, albastru,
verde;
- culori iritante: galben, portocaliu,
ş
- culori ş ş deschis, porto-
caliu, galben, verde
- culori grele: verde albastru,
violet, ş inchis.
alte sînt legate de culori.
negrul ă ă deseori fune-
cînd albul ă ş
Tonurile ş pot ă
ă sau melancolie, uneori
distinctie.
De ţ de mai sus, fotoama-
torul va ţ cont în elaborarea compo-
ţ ă a fotografiilor sale.
RECOMPUNEREA LU:r...UNH
ă
c)
reciproca este
Ames-
\
Newton a confec"ionat un disc ă
ţ în ş sectoare egale ş colorate în
culorile fundamentale. Invirtind discul cu
o ă suficient de mare. ă per-
imae:inii realizate de ochi. culo-
riie percepute concomitent ş dau
senzatia de alb. lin titirez colorat
ric la' fel ca discul
de
s-a
al unei comj:lUlllen
mma ă se
unor radiatii colorate.
o a doua ă celei din figura 1.
ă invers ă radiatiile vor
ă de sens ş lumina re-
ă va ă
a demonstrat ă lumina
ş prin suprapunerea a
culori din Culorile
care
punere
redau ă (com-
co mplementare.
plementare:
sînt numite culori
spectral culorile com-
indigo (violet)
albastru . . .
albastru-verde
verde-albastru
verde ....
De asemenea s-a
treaga de culori
ş - se poate
trei culori, numite
Se ă ă
matoare, alese
nare:
galben-verde
galben
portocaliu
ş
culori for-
de combi-
- indigo, verde ş ş pentru metoda
ă (culorile fundamentale);
galben, purpuriu ş azunu (verde-
albastru), pentru metoda ă
De fapt, culorile din cele ă
sînt complementare. Despre cele
metode se va discuta pe larg în ă
rul articol.
OCHIUL Ş CULOAREA
ă exclusiv
servind ă unei imagini generaie
contur {sensibilitatea lor este ă
intensitatea luminii,. Zona ă este
dealtfel ş cea care ă cel mai
detaliile imaginii Prin rotirea globului
ocular se ă pe pata
partea din subiect de interes
mai pentru ţ detaliilor.
În virful ă o sub-
ă culoare roz, nu-
ă ă sau ă
se descompune sub ţ luminii.
stare de somn, la întuneric, rodopsina se
reface conform schemei din fig. 7. Ro-
dopsina este o ţ ă de tipul vitami-
nei A. O ţ ă ă ă ă
ş în conuri, ă ă cu ţ .ce
ă conul pentru o ă
ă din spectru. S-au pus în ţ ă
trei categorii de conuri sensibile la in-
digo, ş ş verde.
Senzatia de culoare se o ţ pe cale
ă ş cum vom vedea. Maximumul
de sensibilitate pe ă de zi este pen-
tru ţ ă (555 nm), pe
cînd în amurg ş seara acesta se depla-
ă la 510 nm, ca urmare a ă
conurilor. Fen"omenul de deplasare a sen-
DISPOllTIV
IPRODUCIRI
reali-
pentru
cu un
fluture 9.
poate roti
orientarea
Clema se face din ă
de ţ de 1 mm grosime ş va fi
minimum 50 mm lungime.
- Tija 3 se face din ţ ă de
aluminiu sau dural, avînd 10-12 mm
diametru. Lungimea sa se deter-
ă astfel Încît becurile ă fie
ţ la
ă a
Îndoite la
lungime.
- Clema 3 se ....nl .... c.1· .... iiac.·I-'"
detaliul B din figura 2.
se face cu un ş ă cu o
ţ ă fluture 8. Clema se reali-
ă din ă de otel de 1 mm
Dulia . bec se va
prinde În ţ de ei con-
structiv; În principiu, ea se poate
desface În ă ă ţ ce se vor
asambla incluzind clema. Evident,
În ă se va da o ă cores-
ă ..
Iluminarea se ă rotind tija
3 ş deplasind ş rotind clemele
portbecuri 3.
ă ţ spectrale a ochiului pentru ilu- il ,dlJ;r;r:.""".r
ă reduse este cunoscut sub numele
de efect Purkinge (vezi fig. 3 de la rubrica
«Foto», «Tehnium» 10/1976).
TEMPERATURA DE CULOARE,
CO Ţ Ă
c
ORELE J
Cititorul ş ce este temperatura
de culoare (vezi «Tehnium» 7/1977) ş
ţ ă a luminii. în foto-
grafia color, cele ă ţ vor fi des
întîlnite deoarece ţ ă
ă în ţ ă cu tempera-
tura de culoare, ă un rol determinant
în alegerea materialelor fotosensibile co-
lor ş în alegerea orei ş ţ de
fotografiere, la echilibrarea culorilor în
3
cursul ţ imaginii pozitlve. 1nIII________ _
8
21
TIIPIIIZITII
Montajul produce impulsuri la inter-
vale mari de timp cu o precizie de ± 2%.
Intervalele pot atinge o ă de 180 s
ă rezistorul R
1
ş condensatorul CI
sînt de ă calitate, stabile in timp ş
ă ă pierderi în orice pentru CI nu
se va utiliza un condensatw eledrolitic
ş ţ ci unul cu tant.al.
De la generatorul de sint
comandate trigerul
rul de ţ T 5- Ahmentarea :se face
dintr-o ă de tensiune foarte ă
«FUNK TECHNIK» - R.F.G.

IIIITIZII
Conceput a lucra. cu o sursi ă
de energie ă montajul poate fi
plasat într-un Joc periculos ca avertizor.
Cele ă tranzistoare, într-un mon-
taj de relaxare, produc impulsuri lumi-
noase prin intermediul unei diode LED.
Alimentarea este cu 3 V, consumul de
curent frind in jur de 3 mA
«ELECTRONIQUE ET
MICROELECTRONIQUE
INDUSTRlELLES» - Ţ
CIIPIIIII
..
IIIIIIIIU
Montajul are în ţ sa un
compresor de ă de mare efica,..
citate ş un releu acustic (Vox).
Semnalul provenit de la microfonul
dinamic este trecut întîi printr-un am-
plificator cu tranzistoarele T 1> T 2t T 3> T 7-
De la iesirea lui T.,. semnalul este aplicat
22
tranzistorului T
4
din
zistorului Ta din Vox. La
torului T 11 este cuplat un releu 12 Vj
50 mA prin contactele ă se ţ
ă asupra tensiunii de alimentare.
Tranzistoarele T 1 - T 10 sint EFf 353.
iar T 11 este AC 180.
«./UNGEND UND TECHNIK>}- R.D.G.
din reuistele
de spe[ialitate
filTRU ACTIV
Banda de lucru este ă între
0,01 ş 3 000 Hz Montajul are ş O dB
pentru ţ de acord, care se fi-
ă din R
2
• Cu valorile din ă ş
pentru R
2
în ţ ă ţ
de trecere este de 220 Hz, cu o ă
de ă de 15 Hz. Circuitul integrat
este de tIp 11 A 741 ţ I.P.R.S,
«ELECTRONIQUE POUR VOUS»-
Ţ
IIT81111
Bazat pe principiul ţ ă unui
multivibrator bistabiL metronomul ge-
ă între 40 ş 200 de impulsuri pe
minut.
Tranzistoarele TI ş T
2
sînt în multi-
vibrator, iar tranzistorul T 3 ţ ă
un releu Prin contactele releului pri-
ş alimentare un buzer sau <ionene
pentru producerea semnalelor acustice,
Ca semnalizare poate fi utilizat ş un
bec.
Tranzistoarele TI ş T
2
sînt EFT 319-
EFT 353, iar T
3
este EFT 323. Cu aju-
torul ţ se stabile!l: frec·
ţ durata ş pauza impulsurilor.
«MLOD/ TEHN/K» - R.P. Ă

+
COIIIITOI
Convertorul transpune banda de 144-
146 MHz în banda de 4--6 MHz.
Intrarea este ă cu tranzistoare
FET, amplificarea avînd valoarea de 100.
Oscilatorul local ă un cuart
cu ţ proprie de ţ ă
10 MHz Mixajul semnalului cu al hete-
rodinei este asigurat de tranzistorul T 4'
Bobinele L1' L3> L
4
ş Ls ă acordul
în 2 m Bobina L6 permite acordul pe
5 MHz.
Bobinele LI' L3> L
4
ş Ls au cîte 7
sprre. Bobina L
2
are 18 spire. Bobina L6
are 70 de spire, bobina L, are 14 spire,
iar La are 7 sprre. Bobina L
7
ă
cu C
l7
se ă pe 70 MHz Se pot
folosi ş tranzistoare BF 245 în locul
tranzistoarelor KP 303.
«RADIO» - u.R.S.s.
TI Kn3IJ:16 TZ KnSII36 T8 Kn3lJ86 T+ rT3HJK
TS rT811J1 T6rrS1I.Il
DIN ISTORIA UNUI APARAT
ă de ă era ă intr-un
vas de ă ă Aparatul acesta purta
denumirea de indicator de umiditate.
Într-o lucrare datind din prima ju-
ă a secolului al XV-lea se ă
« ... ă pe un taler al ţ se
pune o cantitate mai mare de ă
ă iar ă este adus in echi-
libru punînd pietre pe el, intr-un loc
ş ş pe o vreme ş ă la
modificarea ţ meteorologice,
cind aerul devine mai umed, greuta-
tea linii ş iar cind este mai uscat
scade. Cel care ţ ă ă
ţ ă in caracteristicile aerului
poate trage cea mai ă ă con-
cluzie despre ă iminente
din ă În jurnalele din anii
1483-1486 ale celebrului Leonardo da
Vinci este ă imaginea unui ase-
menea higrometru cu ţ ă la care
ă În IQc de ă un pachet
De multe ori folosirea aparatelor
electrice ş electronice alimentate
din baterii poate fi ă din cauza
ă tensi unii electrice de ali-
mentare.
Pentru a preîntîmpina acest nea-
juns, ă schema unui dispo-
zitiv simplu de supraveghere a ten-
siunii electrice. La o ă de
0,1 V a tensiunii, aparatul semnali-
ă ă ţ ă ten-
siunea de alimentare nu mai are
valoarea ă Dispozitivul se
ă a fi folosit ş la bordul
autO'Vehiculelor care au montate
aparate de radio, casetofoane etc.
în figura ă ă este ă sche-
ma montajului
RI = 1 kn; R
2
= 330 kO; R3 =
= 33 kn; R
4
= 560 n.
TI =T
2
=BC 108 B; DZ=PL 10.
Semnalizarea se face cu o ă
ă (LED).
M. pAUN
de bumbac.
Secole de-a rindul ş au
ă numeroase ă pentru a
ă cele mai bune ţ higro-
scopice cu ajutorul ă ă ă
aprecia umiditatea aerului atmosfe-
ric. ţ acesteia din ă asu-
pra sunetului corzilor de ţ ă era de
mutt ă ţ Santaria
a folosit ă ă la con-
struirea, in anul 1626, a unui higrome-
tru cu coarde.
Un instrument de o calitate mai
ă a fost inventat de un toscanez.
Aparatul reprezenta un vas conic
umplut cu ţ ă ş cu virful În
jos pe un trepied. Pe ţ exte-
ă a vasului se producea conden-
SCirf;lCi .. ă ţ ă de

+
Pe traseul probei de cros, con-
ţ au de ă ă la ă
alegere un mare parc cu alei, de
forma ţ ă În desenul ă
Care este varianta ă de
traversare a parcului, ş ă in-
trarea si iesirea sînt notate cu A
ş S, ia'r concurentului În alergare
nu-i convine intoarcerea În unghi
ascutit?
N. aPR Ş - Harghita
O ă ă in dezvOiltarea hi-
grometriei se ă de ă sa-
vantului ţ B. Sossur. ă ce
a incercat felurite metOide ş substan-
ţ el s-a oprit in cele din ă la firul
de ă ş a construit higrometrul cu
fir de ă care indica «punctul de
ă umiditate» ş «punctul de
ă ă Scala dintre a-
ceste puncte a fost ă ţ ă Într-o
ă de ă egale (grade). Observa-
ţ numeroase pe care Sossfir le-a
ă asupra presiunii aerului ş a in-
ţ higrometrului ă l-au dus
la descoperirea ţ unei ă
turi intre «gradul» de pe aparat, tem-
peratura ş greutatea vaporilor de ă
ţ in unitatea de vOilum.
Teoria ă de el privind higrOl-
metrul cu fir de ă 8: fOist ulterior
ă ş ă de ţ ţ
care au ş ă ă ă
alungirii firUlui de ă alungirea a-
cestuia. este ţ ă cu loga-
ritmul ă ţ relative a aerului at-
mosferic.

magazin
Comisia ă de radioamatorism
ş ă ă ă ţ parte la :
Punctaoj : cu o ţ se poate lua-o o ă
pentru aso V03-YOl StIU vo-v
pentru aso V O 3 - V O tcod 500-5!19)
(cod 100-199). •• 2 pullde
CONCURSUL Ş
Data: trimestrial - prima lUNI din ultima ă a trimestrului
ora 15.00 - 11.00 O.M.T. pentru 1978 - 6 martie. 5 iunie.
" septembrie. 4 decembrie
Banda : numai intre 3550 - 3750 KHz et.w 3550 - 3750, fone
3600-37.50 KHz).
Se vor evita ţ pentru DX stabilite de JARU.
Mode: telegrafie ş telefonie - se permit ă eross-mode.
ţ : ţ radioamatarii Y O
Scop: realizarea de cit mai multe ă intre ţ Y O
pentru indeplinirea normelor de c1asifieare ă
Apel: statiile Y O 3: test Y O. ţ Y O ă Y O 3). :
test V O 3.
Control : RS (1) + COD + prescurtare ţ sau sectar Y O 3
(XA ••••• XH). AApefltru/MM
. Cod : Codul la alegere. se ă ş pe ă durata
unul an calendaristic.
000-099 ţ V O 3 K •••
100-199 ţ V O 3 .•••• de categaria I
200-299 ţ V O 3 ••••• de categoriatll
300-399 ţ Y O 3. • • •• de categaria fii
40():-499 statiile )( O 3. • • • • de categorta VI
in cazul ţ partabile in V O 3 se ă ă
categoria de autorizare.
500-599 ţ V O din municipii sau ş ş ţ ă
de ţ
600-699 ţ Y O din aftc:- municipii sau oraJe.
700-799 statiile V O din altt' amplasamente. scujMM
800-899 statUIe V O din amplasament (IP) nu
fn V O 3
900-999 ţ Y O ••• K. •• ţ calective).
pentru aso V O 3 - Y O (cod 600-699) StIUi V O - V O 3
(cod 200-m). •• "pullde
pentru aso y O 3 - V O (cod 100-199) sau Y O - Y O 3
(cod 3CG-399). •• 6 puncte
pentru aso y O 3 .:... Y O (cod 800-899) $:lUi V O - V O 3
(cod 40():-499) •••
pentru aso y O sau V O - Y O 3
(cod 000:-099) ••• 10
ă
trebuie
eel ţ minute
sului. pentru o se
ă ă ă laguri
Multiplicator: ă de
fiecare ă
Scor pe ă suma punctelor ţ cu sumo multiplica-
toarelor.
Scor final: suma punctelor din
Clasamente: - ţ V O 3 (din cefe porta-
bife in V O 3
- ţ V O ă ţ din Y O 3)
IN TERMEN DE 5 ZilE DUPA fiECARE ETAPA - DATA Ş
- lOGURllE Ş Ş RECAPITULATIVE TIP SE TRIMIT PE
ADRESA:
RADIOCLUBUl MUNICIPAL Ş fi' O l TEST)
CASUTA Ş 1:WS
16100 Ş
Ă COMISIEI ORGANIZAiOARE RAMINE Ă
Diplomele Ş ş JUBIUAR Ş pot fi ţ
ă ă a fi nevoie de o prezenta QSl-urile. Se trimite cererea
ş taxa pentru fiecare ă
Comisia ă de radioomGtorism ş
IllTRI
(URMARE DINPAG. 7J
ă ţ ă de ţ ă în
fig. 10 sint ă cfteva d.Între acestea
care corespund ta ă dintre ă ă
torile ă aici.
Oricum, a fost ţ in prealabil
ă acestea au fost mult atenuate de
cristalele de ţ
Banda de trecere
S..,a descoperit ă banda de trecere
a unui filtru cu trei ţ poate fi
ă prin selectarea ă ca-
ă ţ de ş Prin ă a-
cestor ă ţ banda de trecere poate
fi ă dar aceasta reduce, de ase-
menea, ş ţ filtrului, ceea ce
o reajustare a rezistentelor R
t
ş In fig. 9 sint ă rezultatele
ă ă ţ cu 50 la ă pentru
a reduce banda de trecere la 3 dB, de
la 3 500 Hz ă ta 2 600 Hz. A fost impo-
sibil ă se ţ ă o ă de trecere
intru totul ă ă cuflancuri
abrupte ş ă ţ reduse prin
ajustarea lui R
t
ş R2' dar cind C
4
a
fost redus la 50 pF,efiminarea neuni-
ă ţ sub 1 dBa fost ţ ă
De notat, de asemenea, ă banda de
oprire a fOist ă de ă
ă filtrele in ă fiind o ă
ă ă ţ iar filtrete in punte ă
nînd degradata ă ţ a-
ă nedorite ş slabei ă
Filtru cu 6 ţ
ă cu 3 cristale mai mutt tipu-
lui experimentat ş ă se ţ
filtrul din fig. 11.
Valorile folosite pentru ă ţ slnt
derivate din filtrul cu trei ţ des-
cris anterior. Ne-am ş ca, din
ă ă ă banda de oprire ă
fie mai ă de 70 dB, ceeace s-a ş
ţ dar s-a impus un plus de efort
pentru a se ţ din nou banda de
trecere. Ajustind pe R
t
ş R
2
• a fost ne-
ă ajustarea ă Ci ş C".
De fapt, C
7
poate fi eventual ă
celelalte ă ţ fiind suficiente, ă
m!ntnd in ş ţ
In fina!, ţ la ţ unei
benzi de trecere plate o au ă ţ
C1 ş Ce care au fost, de asemenea,
.,-eduse. iar ca rezultat s-au obtinut
ă ţ mai mici de 1 dB in
banda de trecere.
Banda de trecere la -3 dB este de
2,1ffl kHz, la -6 dB, 2,923 kHz, iar la
-60 de, 6,69B kHz, dind pentru raportul
60 dB/6 dB un fâctor deforma 2,29:1.
Pierderile introduse ă intre
punctele A ş Bale filtrului sint de 3 dB.
Fig. 12 ă curba ă de ă
a filtrului.
Filtrele cu ş valori de capaci-
ă ţ utilizind 5 sau 1 cristale, au fost, de
asemenea, ţ Caracteristicile a-
cestor filtre nu au fost date· aici, dar
pantafiltrului cu 5 cristale are un factor
de ă 2,93:1, iar a fillru.luicu 7 cris-
tale este de 1,89:1. În rest, banda de
trecere la 6 dB este ă cu a filtru-
lui cu 6 cristale. ă la -60 dB
este indicat În ă numai pentru
comparare.
Aceste experiente cu filtre de ă
ţ ă În ă au condus pe autor,
avind in vedere avantajele acestui fil-
tru in ţ cu filtrul de punte,
in special pentru radioamatori, la ur-
ă concluzii: .
Toale cristalele sînt pe ş
ţ ă ş nu trebuie împerecheale,
ş sau depuse.
Filtrul poate fi construit utilizind un
ă par sau impar de cristale.
Toate celelalle componente cerutA
au ţ de numai 2 la ă
Filtrul celle o ă serie echi-
ă foa·rte ă pierderile introduse
de aceste filtre fiinn p.xlrem de mici.
In final, trebuie amintit ă gru-
pul de cristale necesar construirii fil-
lrului, nu trebuie ă ă ă unul dintre
ele trebuie ă fie folosit în oscilalorul
ae ă
Bibliografie
1. «Radio-Communicatiom>, septem-
brie 1916
«Technical topics», PAT HAW-
KER-G3VA
2. «Radio-Communication», decem-
brie 1976
«Some exper.iments with high-fre-
quency ladder cristal filters» by
J.A. HARDCASTLER-G3JIR
23
Ing •. Ş NICOLAE - Har-
ghita
'VIultumim pentru aprecieri. Cu auto-
":;1 puteti lua ă prin intermeaiui
ţ O parte din problemele tri-
'nise vor fi publicate. Trimiteti totusi
SI solutiile ă .
CONSTANTINESCU CRISTIAN
ş
Decedor stereo se poate ţ de
la magaZinele de specialitate din io-
calitatea dv. sau de la magazinul «Dio-
da» din ş ţ pentru cele-
lalte ă o poate ă numai un
atelier specializat.
Ing. SlABO Ş - ş
ş ă materialul referitor la ter-
mometrul electric.
Ă MUGUREL - Caracal
Alimentati cu tensiune de 9 V.
Elev OSIAC MARIN - ş
ţ pentru ă Tranzis-
torul 2 N.3055 este produs de I.P.R.S.
La fel, diodele din seria PL
Elev OANCEA MARIAN - Bucu-
ş
ţ este 3 cm
2
, Echivalentele
solicitate sînt KT 312 = BC 107;
KT 315 = SC 108; MP 39 ş MP 40 =
AC 180. ţ pentru ă
MOlDOVAN PORFIRIE - Pecica
Extensia de ă este ă dar
nu în circuitul de ă ci in cel de
oscilator.
DOTAN VICTOR - Constanta
ţ pentru ă Tensiu-
nea ă din secundarul trans-
formatorului de retea poate fi ă
intre 175 ş 220 V. Aceasta va genera
o tensiune ă de 245 ş 310 V.
Montind alte tuburi. puterea nu ca-
ă ă ă ţ Dioda
RA 220 are tensiunea ă de lucru
de 220 V ş curentul mediu redresat
de 20 A. RA 120 are tensiunea de
lucru de 100 V ş curentul mediu de
20 A.
Elev CORDA$ IOAN - jud. Alba
Scrisoarea dv. am trimis-o autoru-
lui ă ţ
BECHERESCU ION - ă ş
ţ ţ ă schemele pu-
blicate.
Ş VALENTIN - jud. Pra-
hova
Materialul este nepublicabil.
BANITA DUMITRU - ş
Puteti scrie autorului prin interme-
diul redactiei .
. FLOREA . DOREL - Medgidia
Nu detinem datele bobinelor.
NELU ROGOlEA - ş
De la o ă de reparatii
radio-TV.
NICOLAE DUMITRU - ă
ă ă pentru ş montaje-
lor electronice. În locul tranzistorului
2N 918 incercati BF 183, iar În locul
diodei DZ 313 ţ PL 13 Z. ă
cum vedeti, tabele cu ţ in-
cepem ă ă
-STOIANOVICI GEORGE - Hune-
doara
ă ţ pentru sugestii. Re-
vista «Tehnium» se ă tuturor
constructorilor amatori. La paginile de
ă ă nu se poate re-
ţ
GALIS VASILE - Predeal
Nu are echivalent I.P.R.S.
lUTA DAN - ă
Balansul nu se ă automat.
Un etaj final mai puternic se face
cu tranzistoarele complementare BD
135-BD 136 cuplate cu 2N 3055.
MIHU GHEORGHE - jud. Gorj
Montajul propus nu ţ ă
POPESCU ION - Fieni
V or fi publicate.
HARBUl CALIN - ş
Pe ă ş LI trebuie ă ţ
150 de spire, iar pe L,. circa 20 de spire.
Marinescu Ion - ş
POPA GABRIEL - ş
Schema va fi ă În limita
ţ disponibil.
MU$AT EMIL - ţ
ţ ă cu uzina construc-
toare.
PETIC MIHAI - ă ş
lncercati la revista «Rebus»,
Ing. MARINESCU RADU - ă
ă ş
ţ pentru amabilele dv. feli-
ă Vom publica În curînd amplifi-
catoare stereo. ă ţ rubrica HI-FI.
VADUVA LAURENTIU - Bucu-
ş
ţ AC 181 K sau 2N 1613.
CIUBOTARU DUMITRU - Piatra
ţ
ă ă ă ţ mon-
tajele cu tiristoare. Sînt mai eficiente
ş mai ş de realizat.
TOMA RADU - ş
In principiu, se poate face inlocuirea
capului de magnetofon. dar modifi-
ă ce se impun in echipamentul
electronic ă ş ă ţ de
realizare ale unui constructor amator.
ROMAN GH. - Suceava
ţ ă unei cooperative ş
ş ă ş pentru ţ
PREDESCU OVIDIU - ş
Nu putem cuprinde toate preferin-
ţ cititorilor.
127/220 V
Magnetofonul ZK-145 este ă a lucra pe 4 piste, avind capete pentru în-
registrare ş redare special construite În acest scop.
La inregistrare tubul ECC 81 ă automat nivelul, iar partea ă a
tubului ECL 86 se ă in oscilator de ş ş premagnetizare.
La solicitarea unui ă mare de cititori, ă schema ă pentru
inlesnirea ţ de ţ ş depanare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->