Sunteți pe pagina 1din 24

PUBLIOATIE LUNA.RA EDITATA DE 0.0. AL U.T.O.

SUIVIAR
'. l,TEHNICA,PRODUCTIE p. 2-3
RADIOTEH,.,CA PENTRU ELEVI p. '4-5
Elemente circuit: tranzistorulbipolar
Betametru
CITITc.RII RECOMANDA ..... p. 6-7
Corector '(le ton .

'., cu diode luminescente
Radiorecept()I'.'>i '" ,"' .' .

.
....... .... : . ... "

cctJ(i"{C) .. .
RTTY
..
.. ati.(>nal de" combustibil.

Conduita,
.. SPORT ...... " p.16
.Bicicleta:Jemedierea.unor defectiuni

DINAGRICULTURA ....... p.17
n
.fOTOTEHNICA . : ... ' . .... p.1.8
Pi(ipozitivul '. 24.x 36 .. Geamuri pentru

Fptografia ; pe"
TEIi'lNI!eA . . . . . . . p.
p.20
, p.21
. p.22
. ' .. , . , .. p.23
ITT\'
AN U LXI, NR.111
N. PAGINA. 12
indatoriri importante in ridicarea nivelului n ntreaga activitate de educare revolu-
a tineretului revin Uniunii Tineretului Comunist, organiza-
pionierilor, care trebuie cultive mai intens in rindul copiilor tinerilor pasiunea pentru
pentru munca creatoare de valori materiale spirituale,
le dezvolte datoriei de societate, de popor.
Recent n primul forum la
al din de
toate gradele din

Congresul
a redefinit unui domeniu
pe baze noi, elaborat ntr-o
ori-
de de
secretarul
cu cercetarea
politehnlzarea
policaiificarea, Prin materializarea a-
cestor principii avem un
activ, larg deschis spre cerin-
care o
tinerei
cu capacitatea unei imediate
eficiente n opera de dezvoltare a
structurilor social-economice, a
concretiznd astfel prin fiecare fapt
de o la
progresul multilateral al patriei.
Politehnizarea implicit, policali-
ficarea snt concepute drept de
informare de contact nemijlocit,
direct, cu bunurilor mate-
riale, cu lumea meseriilor, cu univer-
sul de din etapa
de precalificare a tinerei n
n gimnaziu. Aici
se pun bazele se capaci-
tatea de adaptare la tehno-
logice moral-psihologice ale viitoa-
rei meserii pe care tinerii o aleg dintr-o
ce practic
structurile economiei na-
Un loc important, a pon-
dere nu mai su-
plimentare, n complexul proces edu-
in con-
il
a tinerilor, care nu
numai de optime de instruire,
dar de o multitudine de forme n
care se pot depista afirma aptitu-
dini deprinderi tehnice, ce
astfel de orientare, re-
orientare reciclare
de pen-
tru tineret
o de cercuri
aplicative organizate in casele pionie-
rilor, n ciuburile tineretului, in casele
de milioanelor de
tineri din
profiluri
genericul unui
Din Cuvintarea NICOLAE
la Congresul
complex (aero navomodele, radio-
foto, comu-
etc.). Cteva cifre snt elocven-
te n a tinerei gene-
pentru aceste n
n prezent 105383 de cercuri
tehnico-aplicative n ca-
drul elevi,
aproximativ 75 la din
politehnizarea,
drept componente aie procesului edu-
o raportare
la unei noi solicitate
n toate domeniile de activitate.
Prelungirea instruirii mai ales, a
autoinstruirii n cercurile tehnico-apli-
cative, devine astfel o implicit
de educative aie mun-
cii orientate generos constructiv
spre ce nu mai for-
mule coercitive, ci, snt
cu pasiune
implicit so-
a constructorilor ama-
tori un axiomatic. Din
principal izvor teoretic prac-
tic al lucide pentru un drum
in se prelun-
att in cercurile amintite, sub in-
drumarea unor instructori
autentici mentori n profesiunile viito-
rului, ct n activitatea a
celor care, de practicind radio-
amatorismul sau
sint oricind capabili utilizeze ca-
solicitate de aceste domenii la
locul de n sau n pro-

Dar activitatea acestor milioane de
tineri nu se poate
o corespun-
specifice
profil. n linii mari
este in -urma eforturilor or-
U.T.C., ale pionierilor
sindicatelor, aceasta nu
nu mai probleme se-
rioase) n acest domeniu. Un argu-
ment il constituie
toare selectate din miile de scrisori
primite anul trecut la
George Caraivan din comuna
Ilfov,
cataloagelor de produse rea-
lizate la Boan
gineanu din Turcia ne lip-
sesc reglate cu bobine de acord
oscilatoare; din
folie de cupru; Gheorghe Bica din
relee de tip PN4, diode
1N4005, rezistoare de 47 kQ 100 kO,
condensatoare electrolitice K 50-3,
K de 200 yF 500 .F; Alexan-
dru din Cluj-Napoca ne
scrie despre lipsa tiristoarelor; Con-
Mib'an din Craiova
rare: BC BC BD
Dumitl'escu
circuitelor imprimate;
Pn,nOI<'it:;l din ne spune
nune!) se rezistoare de 2 W
3 W, dar cu con-
densatoare electrolitice de
6-30 V rezistoare de 0,25-0,5 W; iar
Simion Carabelea din ju-
ne lipsa unor
tuburi 6 K6,6 A7, 6 K7, 6 A10 C, 6 X6C.
Am doar o parte din
lipsurile semnalate de
cititorii constructori ama-
tori - elevi, tineri munci-
tori -, a activitate este serios
de unor piese de
schimb, a unor componente electro-
nice electrotehnice - materiale
subansambluri mecanice necesare
montajelor pe care doresc le fina-
lizeze.
Se poate lesne observa exem-
plele alese o arie geogra-
destul de mai Cap-
taia, unde constructorii pot procura
piesele dorite fie n cadrul cercurilor
tehnico-aplicative, fie) mai rar, prin
magazinele de specialitate.
Este un ce nu trebuie argu-
mentat nivelul cunoasterii este di-
ferit n cazu! n care participi la con-
struirea unei masini de cazu! n
care doar s-o de-
prinzi lucrul la o nu este
mai ales aceasta o
ntrebarea este
asemenea activitate l apropie pe
n mod efectiv de i
un orizont sau ii cre-
numai deprinderi productive n-
guste,
Nu lucru se poate spune n
cazul cnd lucrul incepe cu
mai precis, cu demontarea
montarea unor mecanisme, mai nti
simple, apoi mai complicate.
la noi n s-a demonstrat
elevii de liceu' ajung realizeze
astfel de lucruri complicate ca, de
exemplu, executarea registrului arit-
metic al unui calculator electronic. n
ciuda lucrarea nu cere
scule - cteva
pensete, pensule, de di-
verse forme executate din pnze stri-
cate de Nici materialul nu
este scump: tranzistoare cu defecte
de resturi placate pentru
circuite imprimate.
Un alt aspect, deloc minor, mai poa-
te fi luat n considerare: n contextul
atragerii masive a tineretului n pro-
cesul nemijlocite de bunuri
materiale al substan-
a serviciilor la domiciliu, necesa-
rul de poate ntrece, n anu-
mite domenii n anumite momente,
capacitatea de satisfacere din oartea
Or, printr-o educatie teh
in cercuri, prin ..
loace de in masi, o
parte din serviciile de
care nu grad
inalt de calificare pot fi preluate de
tineri, . degajind nu numai impor ..
tante de de
spre sectorul industrial, dar for-
mind . premisele unor
economii de energie, materii pri-
me timp.
in acest context, recentul Decret al
Consiliului de Stat privind recupera-
rea valorificarea resurselor mate-
riale refolosibile prevede cla-
re pentru socialiste, intreprin-
deri, centrale, n vederea unui
grad nalt de utilizare a acestora, fapt
care presupune o valorificare n
scopuri direct educative,
asigure formarea de deprinderi apti- -
tudini tehnice, instruirea policalifi-
carea tinerilor.
Valorificarea resurselor materia-
le ,efolosibile sistarea ca-
rebuturilor sau a unor aparate
uzate, reintroducerea lor in circuit,
cu valori noi de in
cadrul utilizarea in cercuri
tehnico-aplicative nu poate fi de-
cit
mult un punct de pentru con-
structorii amatori. sub titu-
latura de Artizanat o parte din ve-
chiul profil al {plus
un raion de parfumerie-cosmetice,
care nu nici cu firma
acest magazin satisface n

ri/or.
lipsesc la intilnirea cu constructo ...
rii amatori baghete din lemn
de balsa, material necesar aero
elice pentru aero-
modele navomodele, de
1,5 cm
3
2,5 cm
3
cu autoaprindere.
hrtie pentru impinzit aripile fuzela-
jul. bujii ace pentru jiclor,
dar elementele de motor lipsesc cu

CORIGENTI LA
Printre produsele care
pe membrii cercurilor
tive, o pondere o au
necesare radioamatorilor. la baza co-
a l.e.R.M. ni se dau citeva
detalii n cu intre-
prinderea Electronica a fost n 1979
la citeva tipuri de difu-
zoare (din 3000 de difuzoare de 6. W
nu s-a livrat nimic, la fel s-a intimplat
cu 600 de difuzoare incasetate de 6 W).
Intreprinderea a li-
vrat numai 500 de din
cele 8 000 comandate,
comandate tot la Electronica' au
fost livrate de-abia la iQceputul .Iunii
octombrie. .s-au contractat cu
I.P.E.E.-Curtea de rezistoare
chimice cu valori mai mari de .10 Mfl;
acestea nu au fost Iivrate,I.P.R.S.:.
nu a. onorat .comenzi pentru
condensatoare electroJitice de

llliiline
o modalitate constructorilor amatori ar constitui-o
organizarea unei de magazine de desfacere a princi-
palelor intreprinderi producAtoare de piese de schimb elemente con-
structive necesare tehnico-aplicative. In un
singur magazin cu acest profil, al Intreprinderii de cabluri materiale
electroizolante (Bd. Republicii. nr. 57), care pune la amatorilor
conductoare, de pertinax, textolit, sticlotextolit placat, cabluri de
benzi de sticlA $i Acest exemplu ar putea fi urmat de
1. P. Electronica-Bucure$ti, Intre-
r.
rinderea de ferite Urziceni, Intreprinderea de conductoare Tg.
ntreprinderea Steagul (pentru motoare de cart uri). etc.
ACE DE ,dICLOR BUdll LA .
ARTIZANAT
Tn cu ani n maga-
zinul cu o atit de
reprezenta un
autentic bogat punct de aprovizio-
nare pentru aero
pentru amatorii de montaje electro-
nice, pentru radioamatori, pentru foto-
grafii amatori.
Care este a acestui
magazin, doar in scriptele
mel'ciale cu titlul dar cu
o - Artizanat -, care nici
nu profilul desfacerii,
deoarece nu se nici
produsele specifice denumiri!
de pe Situat n centrul Capita-
lei, n incinta Hanului lui Manuc, un
excelent vad comercial, maga-
zin nu mai din de
4100 fiF/4O V, de 3300 .).lF/25 V
4 700 fi F!2s V, precum pentru cir-
cuitul integrat TDA 11}O pentru
diodele: BA 244, BAX 157, BB 125,
DRRI, DRR 114, DRR 204, DRR 404,
6 DRR2, 6 DRR4. I.P.E.E.-Curtea de
nu pentru circuitul co-
mercial trimeri ceramici6-25 pF, 10-
40 pF, 10-60 pF, pentru nu s-a rea-
lizat de
ntreprinderehu valorile de
la o serie de rezistoare chi-
mice, oferind doar citeva valori.
iN LOC DE CONCLUZII,
CTEVA PROPUNERI
1n decursul prezentei anchete am
avut prilejul de cu nu-
constructori amatori -elevi,
de cercuri teh-
nico-aplicative. Transcriem cteva din-
tre propunerile avansate a con-
cretizare poate fi extrem de in
rezolvarea problemelor existen-
te n acest domeniu.
cte unui magazin pro-
filat pentru constructorii amatori n
fiecare de n
Cu o denumire mai ales,
o aprovizionare re-
ar putea satisface pen-
tru nceput celor
student,
Facultatea de metalurgie.
Intreprinderile din eco-
a M.I.C.M., M.f.Ch., M.E.F.M.C.,
care sau pot asimilapro-
duse similare din import,
titluri . deficitare ca: com-
ponente de subansam-
bluri de automatizare, hrtieimpinzi-
anvelope motoare pentru mo-
delism carturi,' repere dealumi-
niu etc. Se impune, de asemenea,
introducerea in circuitul comercial a
stocurilorsupranormative,ct va-
lorificarea. a pieselor de-
calibrate. Acestea PQt .fi valorificate
prin transfer la . case de
sau ale piol1ieri.lor. pentru asigurarea
. cercurilor tehnico-aplicative
(ing;' D,oina.Oumitrescu, profesor,
liceul industrial nr. 21
.in circuitulcomerciaf, produsele
necesare constructorilor am.atori ar
trebui. se valorifice numai . pentru
membrii cercurilortehnic9-aplicative
pe de Altfel, putem
.proUferare. a
iIlcitcu . asemenea. piese, fenomen ce
. prestigiul
lui cit buna
cre(lint .a .... amatorilor (Ioachim Iri.
Rlia,mEltstru,l..iceulSpiru Haret

. ne-
a
comerei.ale decitre
I,dreprirtderile asi-
o .. rarea .unttireparfifiicomerciale
mai echita"ilePfitntru componente
radio (50' la .suti - IJCECOM; 20 la
suti-- CENTROCOOPi30 la
in din care pes-
te 15 la s.,.ti destinate Capitalei),
de aero navoinod.elism,un ra-
idn de cosmetice-parfumerie (?!). Nu este cam lip-
de apropierea. responsabili din
comeli?
TEHNIU_J/_
realizarea de intreprinderi, in
Decretului Consiliului de
Stat nr. 485, a IivrAriior con
sumatori ale materialelor refolosi-
bile, printr-un sistem eficient
elastic ce conduce la o valorifica-
re cu Inalte
a materialelor ce pot
fi refolosite in cercurile tehnice-
aplicative.
Ca o calea cea mai
In procesul de valorificare poate fi
colectarea de aparate, mecanisme,
subansambluri din uz ce pot
fi recirculate prin retea de
magazine. de profil tehnic pe care
am propus-o mai Inainte construc-
torilor amatori. Desfacerea
tntr .. o comercia-
profilati este necesar a fi dubla-
de re Cu prioritate a ma-
terialelor refolosibile din intreprin-
deri (ce nu pot intra In cia:.cuitu'
propriu de cercurilor
tehnico-aplicative, a activi-
tate se sub egida orga-
U.T.C., de pionieri sin-
dicatelor.
Un ..deziderat major reali-
zarea la a unui sis-
tem centralizat de aprovizionare a
acestor cercuri, sistem coordonat
de U.T.C., C.N.S.T. M.EJ. in co-
laborare cu M.C.I., pentru satisfa-
cerea la tuturor
materiale avansate in
constructorilor amatori,
ale membrilor cercurilor tehnice-
aplicative, inclusiv in activitatea
-
a triadei n-
activita-
tea cercurilor tehnico-aplicative, a
structorilor amatori trebuie
in, orice domeniu opti-
me de deoarece numai
succElsulacesteia ni-
velul tehnice, azi
o. sine-qua-non a per-
viitorului specialist, care va
va forma va munci n dece-
niul . tehnologiei,
.

3
ELEMENTE
DE CIRCUIT
1IAlllI1,11111','AI
Fiz. A.
mai bine de trer decenii 'de la inventarea sa, tranzistorul con-
tinui si unul dintre elementele de ale circuitelor electronice,
chiar tehnica tinde si'" treptat cu alte dispo-
zitive complexe, cu randament energetic net superioare
(circuite i.ntegrate logice liniare, microprocesoare, tiristoare etc.).
Oricum, pentru constructorul modului de
el de utUizare a tranzistoarelor re-
o necesitate ia a argumentare
pentru a nu crea impresia vrem o
cum la rubrica de noul serial propune o
trecere in a subiectului - de data aceasta' tranzistorul
bipolar: structura sa principiul de cu-
rente de conectare In circuit, curbele caracteristice, de
mai importante de calcul regulile de utilizare
Tranzistoarele snt dispozitive semi-
conductoare din sau
mai multe pn intre regiuni cu
moduri de diferite 'a se
vedea n prealabil serialuldespre dioda
semiconductoare, n numerele
4-9/1979), ndeplinind diverse
de conversie a electrice,
cum snt redresarea, .lJenerare de'
amplificar'ea. In contifluare
ne vom referi numai la tranzistoarele
cu care se mai numesc
bipolare, de cele mai
n montajele abordate de amatori.
natura zonei centrale, tranzis-
toarele bipolare se mpart n ca-
tegorii: "
-' de tip pnp, la care zona
este un semiconductor n, avind
prin electroni;
IflAtlffll
M. ALEXANDRU.
Montajul descris tn continuare serve,te la mAsurarea curentului .....
zidual de colector (I
cao
)' .. a factorului de amplificare tn curent (13)
pentru tranzistoarele pnp',i npn de micA putere. Ambele mAsurAtori
stnt cu citire directA, folosindu-se domeniile de 6 mA - 0,6 mA - 60 )IA
(sau 5 mA -0,5 mA -SOliA) ale unul AVO-metru.,Schema .ste conceputi
ca un adaptor la instrumentul universal de mAsuri, dar ea poate fi reali-
zati ,1 independent, ata.tndu-I un microampermetru (50-80 pA) prevAzut
cu ,unturi pentru domeniile ,1 cu un comutator suplimentar
pen.tru. selectarea
MASURAREA CURENTULUI
REZIDUAL I cBo
presupunem pentru nceput tran-
zistorul verificat este de tipul pnp. Co-
mutatorul Kl se trece n PNP,
comutatorul K2 n ICBo, iar K3
n ZERO. figura 1,
schema n a-
situatie este cea din fig. 2,
montajul clasic de a curentu-
lui rezidual de colector. Rezistenta R3
de 6 kQ la cea 2 mA indicatia
protejndu-l astfel n ca-
zul unor tranzistoare cu jonc-
Instru-
mentul se initial pe domeniul de
6 (5) mA, fiind trecut succesiv pe 0,6 mA
60 pentru o citire ct mai
Pentru tranzistoarele de tip npn se
4
trece Kl n pozitia NPN, schema echiva-
fiind cea fig. 3.
ECHILIBRARE
(REGLAJ ZERO)
din nou un tranzistor
de tip pnp. Trecem comutatorul Kl .pe
PNP, K2 n pozitia ZERO-P K3 m
ZERO, astfel schema
din fig. 4. Se
instruIJ}entul de pus pe
domemul de 6 mA) este conectat n dIa-
gonala unei din cele
surse de tensiune, R3 Jonc-
E-C a tranzistorului verificat.
Baza tranzistorului este prin
grupul serie R
1
-P
1
-P
2
-P
3
, toate cursoa-
rele fiind n po-
- de tip npn, cu o
p, avnd
prin goluri. .
Reprezentarea a acestor
structuri simbolurile
de circuit snt n fig. 1.
Zona a tranzistorului se nu-
una din zonele extreme.
se emitor, iar co
lector. Cele pn snt
astfel formate' ntre emitor
emitorului), ntre
colector colecto-
rului). O reprezentare (dar
pentru verificare) a tranzisto-
rului ca mbinare a
este cea din fig. 2. Trebuie preci-
reversul nu este valabil,
ca n fig. 2 jonc-
semiconductoare (diode), nu va
rezulta un tranzistor. O esen-
a ansamblului ca
p
B
C
B
E
FIG.1
c
B
FIG.2 E
tranzistor este aceea ca dintre
fie extrem de (de
ordinul micronilor), ba-
fie foarte subtire. baza ar
avea grosimea cu a celor-
lalte zone, legate din
punct de vedere electric in serie,.
NPN .. --K1 .... PNP
ZERO.,;;;.. K2 --+ Itso
J3 .
'"
anume n - er relativ
independente: una ar fi de
curentul direct, care pro-
cu tensiunea de polarizare, iar
ar fi de curentul in-
vers de practic independe!lt
de tensiunea In
realitate, celor jonc-
- producerea efectului de
tranzistor - este tocmai da-
grosimii extrem de mici a bazei,
care face ca sarcinile electrice injec-
tate de emitor n n
cea mai mare parte la colector.
Cele trei regiuni au conectate fire
metalice de numite termi
nale. Intregul ansamblu este introdus
ntr-o sau din
accesul electric la
fiind asigurat prin
electrice care caracterizea-
un sau un montaj cu
E
n
E
B
c
E
B
c
tranzistoare sint de indicii E,
8 C, se la emitor,
sau colector (de exemplu, lE'
"8' 'C) Alteori, pentru a preciza la
cine se este
o indexare cum este cazul ten-
siunilor (de exemplu, U
C8
= tensiu-
TEHNIUM 2/80
/
i
o
i
-1-+
I
I
1
I !
..1.
I
+
...
-
1
-

-
1
+--- ---+ "'l"
I
T I
I
FIG.3 REGIM ACTIV
r
I
I
I
I
++
I

-
- -
--- +
I T


REGIM BLOCAT NORMAL
_ 1
r
+1
---
---
--;;!.-+
1
-
+---;;;;;;-
---
....
- +

!
FIG.4
REGIM BLOCAT INVERS
[1 r
-+ +---
-
-

+--;;;- --;;;-+
- T
i
FIG.5
REGIM SATURAT
nea
se la orien-
tarea din simbolul emitorului
(fig. ), care ntotdeauna sensul
curentului electric prin terminalul emi-
tor (sensul de la plus la
FIG.2
T(pnp)
B
FIG.4
E
P1
r---e SM.q.'
P2
.2,5M.o.
P3
250 k.o.
TEHNIUM 2/80
minus, opus, cum se sen-
sului real de deplasare a electroni lor).
modul de conectare n circuit,
mai precis natura tensiunilor a-
plicate celor distingem
trei tipuri sau de
FIG.3
R3
6kn
T(pnp) C
E

+ .....
+
I
I

+
....
FIG.6
FIG.7
a tranzistorului. Astfel, aplicnd jonc-
emitorului o tensiune de polari-
zare iar colectorului
o tensiune de polarizare (fig. 3),
regimul de lucru se activ
(sau n regiunea cum
vom vedea mai departe, acest regim
de lucru este cel mai des utilizat, el
caracterizind funCtionarea tranzisto-
rului ca amplificator ca generator
de oscilatii.
O a doua modalitate de functionare
este in regim blocat, care poate fi
normal (cu de in
circuitul sau invers (cu
sarcina in circuitul Acest
regim se prin tensiuni
inverse de polarizare pentru ambele
(fig. 4), fiind specific func-
tranzistorului n circuite de

tranzistorului n regim
de este prin
tensiuni de polarizare pentru
ambele (fig. 5), avnd
ca regimul blocat, n circuitele de
maxi-
cele trei
(Pb P2 - reglaj grosier, P
3
- reglaj
fin) astfel nct acul instrument ului
la zero. n pun-
tea este de poten-
la borneie instrument ului fiind
Aceasta pe R3 avem o
dere de tensiune de 6 V, deci rezis-
este de un curent de
1 mA.
Pentru tranzistoarele npn se trece Kl
n NPN, n rest procedndu-se
analog. Se schema
din fig. 5.
FACTORULUI fJ
Comutatoarele Kl K
2
n po-
precizate la echilibrare, instrumen-
tul este pe domeniul de 6 mA, iar cursoa-
rele corespund echili-
brului Trecem comutatorul K3 n
13, schema
din fig. 6 pentru pnp, respectiv fig. 7
pentru npn. .
Baza tranzistorului acum
un curent suplimentar de pola-
de curent rezul-
co-
crestere este
instrument ca o' valoare abso-
L\.lc deoarece acul era divi-
ziunea zero la curentul de prin
i
I
-

+ -
LI
Uca(Y)
. (sau operarea n impulsuri).
Trebuie precizat schemele pre-
cedente au un caracter didactic, mon-
tajele reale folosind, de cele mai multe
ori, o de ten-
siune pentru polarizarea ambelor jonc-
Pentru exemplificare, n fig. 6
snt reprezentate trei de ob-
a regimului blocat utilizarea
unei surse exterioare de polarizare n
circuitul
Anticipnd prezentarea a
curbelor caracteristice, este semnifi-
cativ aici delimitarea
a regimurilor de a
tranzistorului ca zone sau regiuni adia-
cente n planul 'C-UCB pentru lE =
constant. Astfel, demarcatia ntre re-
gimul activ normal cel blocat o re-
linia 'E=O, iar trecerea de la
regimul activ normal la cel saturat se
face traversnd dreapta UCB=O (fig. 7).
(CONTINUARE N NR. VIITOR)
colector.
Valoarea R
2
(1,15-1,16 MQ)
a fost astfel nct curen-
tului de fie de 10 pA; s-a
cont de medie de tensiune pe
tranzistor (de 0,4-0,5 V) din
tensiunea de 12 V.
Prin urmare, valoarea factorului de
amplificare este: (mA)/
0,01 (mA1 13= 100' 1 Fac-
torul 13 se cu 100
instrumentului in
miliamperi.
Cu valorile din pentru Rb
P
I
P3, montajul permite
factorului 13 n intervalul 5-600. La ne-
voie, citirile se pot face pe alte do-
menii ale instrumentului (0,6- hlO-5o-
60 mA1 cu ca exprimarea cu-
rentului se tot n miliamperi. In-
tervalul de poate fi extins
la 1 000, lund pentru P1 valoarea de
10 Ma.
IN CONSTRUCTIVE
Pentru a nu avea cu varia-
tia de tensiune n se
un stabili-
zator dublu (2 Se poate utiliza,
de schema alimentatorului di-
10/1979 re-
COIECTIR
OI TOI
Ing. LAURENTIU GIURGEA
Schema se la
rnagnetofoanele tranzistorizate Tes-
la B3 84, reg larea inde-
a tonuri lor joase nalte, cu
eficacitatea de 2O dB la 20 Hz, res-
pectiv 20 dB la 20 kHz.
Circuitul tensiune din pi-
de la mufa de' alimentare a
amplificatorului AZZ 941. La alte tipuri
de magnetofoane, alimentarea monta-
jului se va face printr-o in-
incit la un curent
CITITOBII 5:,

>i_F-.+-tIIr
de 2 mA pe ea surplusul de
tensiune.
Toate rezistoarele sint de 0,25 W,
iar condensatoarele cu tensiunea de
lucru de 15 V. Pentru T, se poate lua
orice tranzistor npn de
(105 NU 70, EFT 377, AC 181, BC 107,
BC 108 etc.). T
2
poate fi EFT 323,
EFT 353, AC 180 etc., cu factorul de
amplificare cit mai mare.
Montajul se intre curso-
rul de volum in-
trarea amplificatorului de putere. rn
masca magnetofonului (fig. 2) se taie
cu traforajul, liniile punctate,
orificii dreptunghiulare de dimen-
siunile celui pentru de
ton. Se difuzorul
cu de ton. Se taie
cele capse ce placa de
textolit de de in locu!
ei se circuitul imprimat ai
FIG.1
..r:--
noului montaj. Cele
tre se pe de cablaj
imprimat care se lipesc perpendicu-
lar pe placa montajului. Pe
a reglaiului de ton se
atenuatorul de tensiune (Rj3 =
10 kO =4,7 kO), care
puterea pentru cazul difuzo-
rului propriu. Acesta trebuie de ase-
meneamontat pe noua
Conectarea circuitului se face astfel:
firul care mergea la R;3 se la in-
trarea montajului, iar se
la R:3' Firul de se !a masa
montajului, iar firul de alimentare (nu
IIPllllcaTUR
Constructorilor amatori care
circuitul integrat amplificator de pu-
tere TBA 810 AS (echivalent cu MBA
810 AS) le propunem spre experimen-
tare montajul capabil de-
biteze, distorsiuni apreciabile, 3-
S W pe un difuzor cu de
4.fl.
Dispunerea terminalelor pentru a-
cest circuit este in fig. 1, iar
schema de principiu It montajului este
cea din fig. 2.
rn lipsa unui difuzor de mare putere
(5-10 W), montajul poate fi experimen-
tat cu un difuzor de 4.0./3 W (de la
radioreceptoarele Gloria), binein-
cu limitarea la cca 2 W a
nedistorsionate.
Inainte de utilizare, circuitul integrat
trebuie echipat cu un radiator din ta-
de aluminiu de 1 mm grosime, cu
de cca 20 cm
2
Acesta se
FIG.2
M. ALEXANDRU
prinde cu M 3 de lamelele-
radiator ale integratului (R), conec-
tindu-se obligatoriu la O va-
de radiator este n
fig. 3. de planul hirtiei, zonele A
B se 'ndoaie la 90in jos, iar ure-
FIGj
TBA810AS - MBA 810AS
Cheia deasupra
Terminalele In jos
C6 C7
O,1)!FT 100Jl!L
+12+14V
A
FIG. 3
19
chile de prindere, C O, la 90
in sus.
Este indicat ca toate piesele fie
verificate inainte de montare. Reglaiele
necesare se reduc la ajustarea trime-
relor Rl (valoarea kQ)
R
2
(valoarea 0, va-
loarea de montaj=SO-100 O) la ale-
gerea a condensatorului C
2
*,
in jurul valorii indicate.
sursa de semnal AF
la intrare un chiar
foarte slab, montajul il mult,
aproape nor-
Se in acest caz conec-
tarea unui condensator C* cu valoa-
rea intre 0,5 10 nF, in para-
lel pe Rf.
Masa 'montajului (minusul) se va
conecta electric la carcasa
+12+ 15V
r- r-'

FIG.2 L_J L_J
exista inainte) se aduce de la picio-
5 al mufe; amplificatorului. Intre
5 2 ale mufei se
condensatorul de 200 I.,LF,
I
ce
I
I
I LI'I
I
r;--.;
I
B
1
t"-
I
1
I
LI'I
I
t"--
I
I
ce
19
in care se amplificatorul,
c,u radiatorul integratului
cu corpul de volum.
Semnalul AF de intrare trebuie
fie de ordinul a 50 mV. Rezultate foarte
bune s-au introducind semnal
AF de la un radioreceptor simplu
(acord, unul sau etaje RF

Reamintim identificarea termina-
'Ielor la circuitele integrate se face, de
astfel: circuitul cu ter-
minalele in jos, orientindu-I pe lungi-
me in privirii, cu latura
cheie spre noi. in-
cepe cu 1 de la primul terminal situat
cheie, pe latura conti,
nuind pe contur la 12 (respectiv
14, 16 etc.), ultimul fiind situat
cheie, in dreapta.
RAIIORECIPTOR
numesc Stan Petrici, am 16 ani
sint elev in clasa a X-a la
nI!. 14 din Drobeta-Turnu
Severin.
Pasiunea mea este
Snt abonat la revista Tlel)u1ium)}
Cu acest
asculta
din
am realizat multe din schemele pre-
zentate. Prin intermediul revistei pro-
pun consbuctorilor un
montaj interesant de
'cu patru tranzistoare.
OIGA lE 111111
cu IIDIIIIIIIEICIITI
Autorul acestui articol, fizicianul Valentin Pascu din Suceava
(Bd-ul George Enescu, nI'. 18, BI. E 65, sc. D, ap. 2), 'este un colabora-
tor vechi al revistei noastre, care a publicat mai multe articole in-
teresante apreciate de cititori. De data aceasta, el propune con-
structorilor amatori un montaj de efect, realizat cu componente
electronice moderne.
Pe panoul unui amplificator sau al
umri casetofon se poate monta o
de lumini care ca sistem de
cind sau zece diode luminescente,
n de varianta mono sau stereo
a aparatului. Montajul prezentat mai
jos pentru varianta stereo este compa-
tibil cu cea mono, prin eliminarea
unuia dintre canale, cu
n acest din caz. lantul de diode
punctiforme D
1
. D
8
ambelor
canale) trebuie 5<:1
Vom dispozitivu-
lui pentru un canal (stinga), aceasta
extinzndu-se asupra canalului sime,.
tric (fig. 1).
Semnalul de colectat
de la borna a de
volum-stnga este redresat de diodele
D9-D[0, filtrat de condensatorul C
z
,
care se pe poarta tranzisto-
rului cu efect de cmp TI sub forma
unei tensiuni continue variabile. n felul
acesta, semnalului
audio este curentului de
care matricea S
ca La' un curent de cres-
ntre valorile I!!Iin - Imax. diodele
luminescente se vor aprinde incepnd
cu LI> pe al circuit se grupul
de rezistoare inseriate RI-RrR3-R4' n
continuare, cu curentu-
lui de LI va
cnd se atinge tensiunea de deschidere
a grupului de diode DrDz, se aprinde
Lz. Pentru L
z
, rezist orul R
2
este
scos din circuit, de tensiune. pe
acesta fiind d,e pe
grupul de diode D
1
-D
2
In mod
aprinderea, n ordine, a
celorlalte diode cnd, la valoarea
a curentului de toate
diodele luminescente snt aprinse.
Etajul de este format din-
tr-o pereche de tranzistoare com-
plementare conectate in B,
acest etaj fiind cuplat cu un difuzor
de 15.(L Capacitatea condensato-
rului variabil este de 45+450 pF.
Bobina se pe baston a-
proape de unul din capete. Se in-
unui post de
II
Il
II
II
11"--+-''''1-.
II
Il
II
II
II
TEHNIUM 2/80
Caracterul aleatoriu al vanatIei sem-
nalului audio va produce un
joc de lumini pe diodelor lumines-
cente. Efectul este mai pregnant
diodelor de pe canalul dreapta
este astfel nct aprinderea aces-
tora se n ordine
(fig. 3).
In fig. 2 este redat circuitul imprimat
cu pieselor.
Diodele lumnescente dispuse pe
cte unul pentru fiecare canal,
vor fi lipite direc:t pe circuitul imprimat,
iar pe a acestuia, corpu-
rile diodelor vor fi incastrate ntr-o mon-
de plastic sau de metal nichelat,
care va prin panoul aparatului. Pe
circuit imprimat au fost montate
etajele de atac cu cele tranzis-
toare. locul nu permite,
parte poate fi (linia 1)
sau, mai mult, blocul diodelor poate fi
separat complet (linia II1 dar n acest
caz apare inconvenientul folosirii unui
de 17 fire de conexiune ntre
subansambluri
Punerea n nu ope-
deosebite. La testare, n locul re-
zistorului Rs se un
metru, care se va regla n fel inct
fie ndeplinite cnd lip-
semnalul audio, zgomotul de fond
al anterioare nu
dioda LI; la cel mai slab
semnal sonor emisia de lu-
a diodei.
Se poate folosi orice tranzistor cu
efect de cmp de tip P - canal, simplu
FET sau MOS-FET. Diodele lumines-
cente pot fi de orice tip, cu tensiunea
de lucru de 1,5-2 V, iar de diode
tipuri cu germaniu, punctiforme.
radio cind a fost se
bobina cind au-
devine mai
Tot pentru o amplificare mai
mare se
metrul de 10 kfl
Alimentarea se face de la
baterii de 4,5 V legate n serie sau
de la un mic stabilizator de 9 V.
15.0.
MATRICE S
__ __________________
,
v
MATRICE O
..
FIG. 1
FIG.2

FIG.3

CAMPIONATUl OI CRIATII
., .,
TBINleAfa
N
Campionatul de VO n-
scrieri la data de 30 aprilie 1980.
Cei care doresc participe la concurs vor trimite
la redactia revistei Tehnium - Piata Scnteii nr. 1,
cod 71341 - o scrisoare de inscriere, n care
se vor tema descrierea a ei (sau mai
multe teme, aparate). privind accepta-
rea la campionat, vor fi expediate ,de la
la data de 15 mai 1980. .
Aparatele vor fi trimise pe adresa romne
de radioamatorism - P.O. Box 05-50 la data de
1 iulie 1980. , -,
Decernarea premiilor va avea loc la ntre
1 10 august 1980. '
n perioada 1-10 septembrie 1980 se, va organiza n
o cu pre-
n cadrul Campionatului VO.
n afara premiilor oferite de organi-
zatori, revista Tehnium de radio-
amatorism, mai snt acordate premii de Institutul
central de electronice ntreprinde-
rea de aparate electrice de ntre-
priAderea ntreprin-
derea
suplimentare se vor la telefon
17.60.10, interior 1102 sau 1734.
7
di
ni
ELEMENTE NOUTATE
ALEGEREA TELEVIZORULUI
La alegere televizorului va trebui cont n primul
rnd de diagonalei ecranului tubului cinescop.
Diagonala ecranului este dintre opuse
n centimetri.
Astfel, n magazine televizoare cu diagonale
ale ecranului de 31 cm, 44 cm, 47 cm, 50 cm, 61 cm 65 cm.
Pentru o vizionare a programelor este necesar ca
ntre telespectator ecran nu fie mai dect
care din diagonalei ecranului cu
cifra 6.
Astfel, permite televizorul n
fel nct ntre locul unde sta pentru vizionare
televizor fie de cca 3,5 m, atunci televizorul cel mai indicat
va fi cel care are diagonala ecranului de 61 cm,
366 cm, 3,66 m.
ANTENA CABLUL DE COBORiRE
Antena are rol determinant asupra ima-
ginii
n unde nu de colec-
alegerea tipului de a modului de insta-
lare este necesar n vedere locale de
anume:
- de
- relieful locului;
- tipul" materialului din care este
(beton armat, etc.);
- amplasarea n raport cu nvecinate.
Avnd n vedere considerentele de mai sus, este necesar
ca nainte de a antena specialist,
care va indica tipul cel mai adecvat de re-
n zona in care se dv.
In cazul care dispun de de
problema se la a conecta, printr-un cablu
coaxial avnd de 750, televizorul
la priza de n apartament. n cazul 1n care
n apropierea postului de e'nisie utiliza cu
rezultate bune o de
televizoarelor echipate cu cir-
cuite integrate o
din punct de vedere tehnic n activitatea
Intreprinderii Electronica.
CONDITII DE GARANTIE
a avut ca rezultat
reducerea televizorului, reduce-
rea cu 33% a consumului de energie
de la
de depanare, majoritatea etajelor
nale fiind realizate pe module deconec-
tabile.
ecranului fiind suficient de
mare, televizoarele o
a emisiunilor n luminate .
. marii n
de reglaje este mult mai redus
dect la celelalte televiztfare, iar
rea asupra lor devine la inter-
vale de timp foarte mari.
este la
ale tensiunii de de la 187 V la 242 V
(prin incorporarea unui stabilizator), ne-
maifiind nevoie de un stabilizator extern.
00
elltO
Televizorul este garantat de ntreprinderea Electronica
un an de zile de la data
les .din aparatele la care a fost deteriorat sigiliul
sau a reparare a fost unor persoane ne-
autorizate de unitatea de depanare, unitate de maga-
zinul de la care televizorul n certificatul de ga-

diallanl 253
TEHNIUM Z/80
ATBLIBR
AMPllflCATBR 51
MA numesc FrunzA Florin, locuiesc In BrAila ,i sint elev la Liceul
industrial nI'. 1 din localitate. Sint un pasionat al electronicii ,i la
satisfacerea acestei pasiuni o deosebiti a avut-o ....
vista Tehnium. PIna In prezent am fost doar un consumator
al materialului publicat de dumneavoastrA, dar, considerind ci
de acum am acumulat suficiente In domeniu, suficienti
experienta practicA, doresc si contribui .. ,i eu cu diverse articole
la realizarea sumarului acestei reviste.
Printre mai impor-
tante ale schemei (fig. 1) men-

1. Etajul final bine cu
tranzistoare de calitate mai (fac-
torul fJ mic1 nefiind mpere-
cherea a acestora.
2. un grad de distorsiune
foarte (sub 1 printre altele,
faptului nu etajul
defazor din tranzistoare com-
plementare.
3. Tranzistoarele finale o mai
mare n
faptului sint conectate capacitiv cu
celelalte etaje ale amplificatorului.
4. Nu de tensiune sta-

5. Poate de .Ia acu mulato-
rul autoturismelor.
Schema cinci tranzistoare cu
germaniu, .de tip pnp: tranzistoare
de putere, cu zgomot de fond re-
dus (EFf 353); un tranzistor de putere
medie, de exemplu AC 180 K (pentru
5 W) sau AD 152 (pentru 12 W);
PIITIU
FIG.1
I11Gll11 TilPlU11
Renuntind la penele cu ajutorul
rora se cel mai adesea pe
bancul de din atelierele
lare, materialul lemnos ce a
fi supus

a unui
dispozitiv de stringere care
scop. Un asemenea
dispozitiv pe care vi-I in
cele ce permite fixarea
de bancului de
a unor pi'ese brute din lemn
cu lungimi variabile. Elementele com-
ponente ca dimensiunile lui sint cu-
prinse n fig. 1. cum se vede,
sint necesare un (Ol 45) o
din duraluminiu. se
de prin nitui re.
nitului se va
2 se modul cum anume
clama de (8).
peste platbanda
cu mai multe orificii, avind o dis-
intre ele cu pasu-
lui folosit la fixarea clemei.
Prinderea ei se prin intro-
ducerea clemei de stringere in
oricare din orificii. Banda se
cu de bancul de tim-
in fel incit ea in
peste bancului.
operatie se trecind un burghiu
prin toate orificiile benzii, in
bancului de co-
orificiilor
avnd fiecare adncimea de 50 mm.
Montind pe rind clema de strngere n
orificiile existente pe bancului de
stringnd bine fo-
losit pentru prinderea se o
fixare a de
lemn, de orice
a fi supuse nr".IIIf'rl'llfl!
tranzistoare de putere, de exemplu
AD 162, AD 155, AD 152 (pentru 5 W)
sau ASZ 15-18 (pentru 12
Pentru protejarea tranzistoarelor fi-
nale, in emitorul acestora se
Cte o de 0,5 Q, prin
bobinarea pe corpul unei de
2 W a unui fIr de constan-
tan etc. Pentru tran-
zistoarele finale vor fi cu ra-
diatoare eficiente. Este
montarea tranzistoarelor direct pe
acesta jucnd rolul unui radiator de mari
dimensiuni. Tranzistoarele se
de cu de Pentru
un mai bun contact termic ntre tranzis-
tor de va fi
pe ambele cu o care se
din capsulele tranzistoarelor defecte.
Alimenfatorul (fig. 2) este foarte sim-
220V"-I
CORMIERA 45
plu, fiind realizat cu un transformator
de cu miezului de 4 cm
z
,
cu date: primar = 2750 de
spire CuEm rit 0,22 mm; secundar = 109
spire 0,70 mm pentru 5 W, respectiv
219 spire 1)1 0,85 mm pentru 12 W.
Pentru puterii de 12 W se
fac n
R14 =1 kQ; R18=Rzo=1 kQ; R17 =
=R
19
=220 Q; T
3
=AD 152; T4 T5 =
=ASZ 15, 16, 17, 18; se
montajul la 24 V, folosind varianta a
doua a secundare a transfor-
matorului de
P
1
la reglaju1
volumului,Pz la reglarea tonului n do-
meniul joase, iar P
3
la frec-
nalte.
am realizat
practic am avut
deosebite.
FIG.2
0,0 "" "" ..... ", 2/80
CIPICIIITII
Una dintre caracteristicile principale
care deosebesc aparatul descris de ca-
pacimetrele n modul
de De obicei, capaci-
metrele valoarea ne-
cunoscute prin introducerea condensa-
torului ntr-o punte n cu-
rent . alternativ. Valoarea se pe
un instrument etalonat n
sau de microfarad. .
Schema n fig. 1 se
pe un principiu cu totu! diferit, care
avantajul preciziei al
domeniului.
Capacitatea este
cu tensiune la o valoare de
Timpul necesar depinde de
valoarea necunoscute. Pen-
tru evitarea impedimentului de crono-
metrare, se face auto-
mat, iar indicatia valorii se
direct n microfarazi pe cadranul unui
instrument gradat liniar.
nainte de a intra n analizarea sche-
mei, reamintim la unui
condensator cu o de tensiune
tensiunea la borne expo-
iar se
cu o de curent constant, tensiunea
liniar, ntr-un interval de timp dat.
Folosind acest principiu clasic, s-a
realizat schema instrumentului
(fig. 1 2). panoului este
n fig. 3. schema, vedem
tranzistoarele T 1 T 2, cu piesele afe-
rente, cte o de curent
constant (independente). Sursa
din Ti, diodele cu siliciu D1-D2 , re-
R6 una dintre
comutabile din grupul R
1
-Rs
alimentarea condensatorului necunoscut.
Comutatorul Kl permite selectarea do-
meniului de Comutatorul Kz,
n n
la curentul generat.
acest comutator n 3, se
necunoscute. Da-
principiului o
tere a tensiunii la bornele con-
densatorului.
D1
+
I
I
I(X

I
I
I
3.
K2B 1. 2
--0 .,..
3.
N. TURTUREANU
Circuitul integrat CI 1 (741) este un
amplificator folosit n sche-
drept comparator. Astfel, borna ne-
inversoare (+) este la Ra, de
la care se culege tensiunea de
Borna inversoare ( -) este la con
densatorul necunoscut.
tensiune cu
valoarea de
torului (CI 1) brusc de la + 12 V
la --12 V.
Tensiunea de a comparator ului
a doua de curent con-
stant, din T
z
, diodele cu siliciu
D
3
-D
4
-D
5
Rio-Ru.
Condensatorul CI se de la
Comutatorul K2 (prin
K2B) scurtcircuitarea
acestui condensator inainte efec-
tuarea n timpul
torii, att K2A ct K2B snt deschise
(poz. 3). Curentul constant al sursei for-
mate din TI l pe condensatorul
necunoscut, iar sursa din T 2
pe C
l
. Tensiunea liniar.
La atingerea valorii de compa-
ratorul iar dioda cu siliciu
D6 se invers, oprind astfel
lui CI' ntruct acest conden-
sator se liniar numai n inter-
valul de timp la bascularea com-
paratorului, tensiunea la borne
este direct cu capacitatea
condensatorului necunoscut (Cx )'
Pentru a evita lui Cl n
timpul acest condensator
trebuie fie electrolitic, de cali-
tate (curent de ct mai mic).
De asemenea., instrumentul de
trebuie prezinte o
(respectiv. sarcina pe bornele condensa-
torului) de o valoare cit mai mare.
se prin cir-
cuitul integrat CI 2 (741) intercalat ntre
instrumentul de de 1 mA bor-
nele condensatorului
R13* (1 kO) se alege n de
instrumentul folosit, n fel nct la
o tensiune de 1 V, acesta indice cap
de (1
FIG.1,
K2C 1.
+ 12V ...... .. -+ 12V
De la sursa 3.- . Alimentarea
K2
starea
1. aparatului
K2D 2
-12V 3:- T .. -12V
1 OPRIT
2 REPAUS
3 MASURA
TEHNIUM 2180
De remarcat n locul instrumentului
se poate utiliza un multimetru, core-
lnd valoarea lui reglnd n mod
pe Rs. Ajustarea acestor
valori se face pentru a ct mai
exact 1 mA, respectiv 1 V, n cazul
rii la bornele C a unui condensator eta-
lon de 1 ,uF. Comutatoarele Kl K
2
vor fi potrivite pe
toare. Condensatorul C
z
a fost inclus
n circuitul lui T 1 pentru prevenirea
folo-
sirea' n acest scop a unui condensator
cu polistiren sau
R9 R 12 am-
plificatoarele in cazul unei
eventuale opriri a de alimentare,
cnd Ce Ci sint
acestor condensatoare prin amplifica-
toarele ar putea cauza dis":
trugerea integratelor.
De remarcat tot pentru evitarea
acestui neajuns se n exploata-
rea nr. 1 a sectoarelor
K2C K2D, cu care se ntrerupe cir-
cuitul de alimentare (+ 12 V 12 V).
n acest la punerea n
rotirea comutatorului Kz pe
(poz 3) se face prin trecerea obli-
gatorie prin Repaus (poz. 2),
care condensatoa-
relor Ce Cl preala-
de a condensatoarelor
este obligatorie la fiecare efec-
pentru eliminarea tensiunilor re-
ziduale care precizia
torii. acest lucru pentru a
sublinia contactelor 2 3
de la comutatorul K
z
, sectoarele A B.
Sursa de alimentare (fig. 2)
nu deosebite. Con-
sumul mic perIDite folosirea unei sche-
me simple, stabilizarea realizndu-se nu:
mai prin folosirea diodelor Zener
Comutatorul K3 ntrerupe
alimentarea transformatorului.
a s-a realizat prin
becul cu neon Ne--l, cu rezis-
limitat oare
ETALONAREA
Se zeroul mecanic al miliam-
permetrului. Se apoi un con-
densator etalon de 1 p.F la bornele C
x

Comutatorul Kl se pe pozi-
x 1 . Se alimentarea prin
K3' iar Kz se n Re-
FIG.2
Tr1
1---__.
paus. Se n
aproximativ 30 de secunde. Se trece
apoi K2 n Acul in-
strumentului va devia la o
valoare. Se va regla imediat potentio-
metrul trimer Rs cnd acul instru-
mentului exact cifra 1 (cap de
n caz de nevoie, se va-
loarea lui R 13. Este de preferat ca
valoarea acestei fie ajus-
corect n prealabil n fel nct
convertirea a tensiunii
n miliamperi (1 voit H 1 miIiamper)
fie cu precizie.
Etalonarea pe un singur domeniu este
restul domeniilor fiind impli-
cit etalonate de R
1
"R
s
. Se
de etalonare o
de functionare.
Folosind un miHampermetru cu clasa
1,5 la sortate pentru
grupul R1-Rs, clasa de precizie a apa-
ratului va fi de 2 la Utiliznd rezis-
nesortate, cu o de precizie
de 4 la sau 10 la precizia
aparatului va fi ntre 3 la si 6 la
erorile rezistentelor snt
la limitele extreme opuse. '
MODUL DE LUCRU
Efectuarea este deose-
bit de Manevrele. snt identice
cu cele descrise la de etalonare.
Timpul de pentru regim nor
mal este de un minut.
norma de abateri admisibile de la va-
loarea la condensatoarele elec-
trolitice este deosebit de n spe-
dal spre valorile mai mari. Se reco-
'tiin acest motiv testarea valorii
pe un domeniu cu un ordin de
mai mare dect valoarea mai
ales la valori apropiate de cap de
la unui condensator
de 100 ,uF se prima dome-
niul x 1 k. s-a o valoare
mai de 100 p.F. se poate repeta
pe domeniul x 100.
este pentru a evita
rea miliampermetrului.
La condensatoarelor cu o
capacitate (s-a inscrip-
se va folosi pentru testare domeniul
cu valoarea cea mai mare.
Aparatul permite conden-
satoarelor cu dielectric de orice fel (hr-
tie, plastic, electrolitic1 iar domeniul
larg (10 nF"10 000 ,uF) al capacimetru-
lui un avantaj tot atit de im-
portant.
1--..-----(1)+ 12V

F407
FIG.3
OPRIT.
1a
2345678

REPAUS

11
CQ-Y
PAULIAN - V03 BEJ!
BORDEANU - VOS OP
DAN LIVIU VOICULESCU - VOS JlX
cum s-a n numerele
trecute, telex
pot fi nlocuite cu echipamente n n-
tregime electronice, lucru posibil n
urma tehnicii componen-
telor integrate MSI LSL
Trebuie spus, de la inceput, se
presupune cei ce vor trece la con-
struirea acestui echipament au un
minimum de n domeniul
circuitelor integrate digitale, in mod
special TTL.
Autorii au experimentat n august
1978 o de VDU (Video
Display Unit), A 841 fiind o urmare fi-
numeroase n
schema a prototipului, pentru
o S-ar putea ca
unora li se total nepotrivit a
economic schema de
dar relevat s-au
ct C.1. de
desigur, C.1. spe-
astfel un VDU
realizat cu un 12-15
lor nu este
radioamatorilor.
este schema bloc. Sem-
serie este preluat de
UART (Universal Asynchronous Re-
ceiver TransmiUer). Acesta are rolul
de a transforma semnalul serie n
paralel de asemenea, semnalul
paralel provenit din il trans-
serie. transformarea co-
dului Baudot in codul ASCII (cuaju-
torul a PROM-uri), semnalele
sint inregistrate n 6 memorii RAM
de cte 1 024 de biti fiecare. Adresele
memoriilor sint multiplexate. Astfel,
pe perioada citirii memoriilor, adresele
sint baleiate de de citire ali-
mentat dintr-o de timp care fur-
concomitent semnale de
sincronizare pentru TV de 15625
50 Hz pentru linii respectiv, cadre.
La nscrierea in memorii, adresele se
pe de inscriere,
alimentat de impulsurile de strobe
provenite din UART. Inscrierea n me-
morii se face doar pe perioada impul-
sului de sincronizare linii, pentru a nu
produce o clipire a caracterelor de
pe ecran. Semnalele nregistrate n
memorii snt transmise generatorului
de caractere (un ROM de 2 560 de
care le n' sistemul de 35
de puncte (5 x 7). Caracterele snt scoa-
se paralel din generator transfor-
mate serie cu un registr.u de deplasare
de 8 Acesta constituie semnal,ul
video peste care se suprapun infor-
de sincronizare, sem-
nalul video complex ce poate fi livrat
12
ca atare unui monitor TV (sau televi-
zor domestic, imediat
video, nainte de sincroseparatorul de
impulsuri) sau poate modula un mic
cu pe unul din canalele
TV aplicat direct la borna de
a unui televizor
in continuare ne vom referi la sche-
ma a VDU din fig. 3. Organi-
zarea ecranului s-a pe 16 rinduri
a cite 64 de caractere. S-a considerat
este mai aproape
de cele 76 de caractere pe rnd ale
unei telex cu
cont o linie TV are 64t-'-s
trebuie margini
la nceputul
asemenea impulsul de
are 4-12.,.4-8, atunci
inter\lale
nale, din care snt
nceputul rindului, 14
29, prin
alimentat din 081Cil81tor'UI
MHz +2%) o divi-
zare cu 7 (1;5 MHz). Din divi-
zorul cu 98 se obtin semnalele de sin-
cronizare linii (poarta 29, pin 8), sem-
nalele de comutare a multiplexorului
de adrese (poarta 30, pin .10) cele
de baleiere a adreselor de citire (C.1.
27, pinii 8, 9, 11 C.1. 28, pinii 1, 8, 9).
De asemenea, se
de cadre (C.1. 41, 42, 43) cu un
semnal de 31,2 kHz din B 6 (C.1. 28,
pin 8).
de cadre are un ciclu
de de 625 de oprire
este cu ajutorul 44,
pin 6 33, pin 11, plus interne
de pe linia de reset a
41, 42 43). Tot de aici sint scoase,
pe semnalele de sincronizare
(C.I. 46), semnalele de inhibare in
de sus de jos ale ecra-
nului pentru a o margine de
separare (C.!. 45, pin 11). Inhibarea se
face asupra
de citire a rindurilor (C.!. 32) pe linia
de reset.
cum am mai devreme,
UART-ul scoate paralel (pinii 8, 9,
10, 11, 12) din
T.U. serie. faptului genera-
toarele de caractere au fost ute
pentru coduri de calculator (n
ASCII), trebuie o conversie
a codului Baudot.
este de cele
PROM-uri (C.1. 2 3). Programarea
lor se va face cum se va
Ao-..... ..--a
B
Aoo
clear
beII
beII off
out beII
n viitor, intruct ele sint ne-
programate din La lor
, se din UART, de
data aceasta n codul ASCII
este pe celor 6 RAM-
uri (Random Access Memory). Pe de
parte, UART impul-
suri de strobe (pin 14) care
prin intermediul unor nu-
de nscriere (C.1. 17, 18
19). De asemenea, snt decodate
comenzile de CR (C.I. 15, pin 6), LF
(C.I. 15 pin 8) care cores-
in de inscriere,
precum WRU (C.I. 4,
pin 8) BELL (C.1. 4 pin 11), care pot fi
eventual folosite extern.
BELL trigerul Schmidt (C.1.
38) montat ca oscilator audio ce poate
comanda un mic difuzor sau o
Pe de parte, din de
nscriere s-a decodat caracterul nr. 57
de pe rind, cu poarta 38, prin 8, care,
prin intermediul monostabilului 37,
oscilator audio de
BELL. In acest mod, operatorul este
avertizat se apropie rn-
dului n curs, spre a da comenzile de

__ ____________________ ______ __ ____
t
RESETAREA

TEHNIUM 2/80
+sv
10
10

__
13

r5v
o


+5V
GENERATOR
DE
CARACTERE

ADRESE
CITIRE
A 841
mixed
Sync
N AFARA CAZURilOR N CARE SE
ALTFEL: - TOATE REZi'STENTElE AU 1 K.o.
- TOATE DIODE lE SfNT 1 N 4148
SEMNAL rv.
O
1--_ .... M/XER
VIDEO

DET/MP
-1Dr
BLOC DE
SINCRONIZAR.
CR LF. Acestea nu snt absolut
necesare n cazul unui VDU (care
intoarce. automat carul n cazul ter-
rndului), dar pentru o
situatia este
Muhiplexorui de adrese este format
din C.1. 20,21,22,23,24 este coman-
dat de poarta 40.
rului mare de ce trebuie coman-
date, pentru C.1. s-a ales o de
putere (7440). Se grupurile
de adrese de inscriere A1-A10 se
sesc alternativ cu grupurile de adrese
de citire 81-810 la Q1-Q10 ale
multiplexorului. Acestea din co-
direct de adresare a
!"emoriilor, ce snt legate n paralel.
Inscrierea in memorii se
face atunci cind pinul3 (de la memorii
- WRITE) trece in O logic. Acesta
survine din strobe de la UART,
fiind de poarta 30, pin 8,
incit inscrierea se numai pe
perioada impulsului de sincronizare
linii a televizorului. Tot aici se
sistemul de a ecranului,
prin poarta 13, pin 6, se trece pinul 3
al memoriilor in zero prin poarta 12,
pin 11, se UART-ul, care
va fi dezafectat. Programarea PROM-
uri lor este astfel nCt ele vor da
echivalentul blancului n ASCII, care
va fi inscris in toate memoriilor.
TEHNIUM 2/80
13
AUTO-
IOTO
CONSUlUl RATIONAl
II COIBUSnBl1
INSTALATI!
J DB APRINDBRB
Poate nici unul din sistemele
auxiliare ale motorului cu carburator
nu are o mai n-
asupra performantelor de e-
conomicitate ca de aprin-
dere. Statisticile in mai bine
de din al
efect este consumului de
carburant este
de aprindere. De aceea ne-
a caracteristicilor tehnice no-
minale ale motorului cu aprindere prin
scinteie depinde ntr-o
rtoare de starea reglajele acestui
sistem.
trebuie se
oprirea a motorului (care
impune noi tentative de pornire), n-
de a porni motorul,
cu ntreruperi, supran-
motorului, cu ra-
teuri, toate acestea constituie
care mijlocesc o
de iar cauzele se cer depistate
rezolvate prompt. Pentru
pricini/or care prilejuiesc
risipa de a origine
Ora ing. M. STRATULAT
se n de aprindere,
turat se un tablou sinoptic
al acestora.
cum din examinarea
tabelului, toate organele de
alimentare: bobinele de rup-
torul, condensatorul, distribuitorul, bu-
jiile chiar pot fi surse de
a consumului, de aceea este
bine fie examinate pe rnd pentru
a se stabili lor mai frec-
vente.
Bobina de se poate defec-
ta n urma pri-
sau ori a intreruperii
mai ales a acesteia din Cind
primare se deterio-
se produce reducerea intensi-
scnteii electrice adesea, ar-
derea contactelor ruptorului n urme
curentului din circuitul pri.
mar. Intreruperea secunda-
re nu atrage sine, de obicei,
efecte sensibile, deoarece curentul
secundar are tensiune poate
conturna temporar locul .ntreruperii.
Mai devreme sau mai tirziu, o astfel
TURATIE
CONSTANTE
c.J'
iI
Q
2
w
Q...
(j')

=>
ti)

2
o
(.J
O 10 20 30 40
AVANS LA APRINDE RE
OBTURATOR NCH IS
u
l.J...
u CURBA DE
LW
AVANSURI OPTIMALE
a..
ti")
s:
;::)
3
C/)
:2
a
W
10 20 30 40
AVANS LA APRINDERE
14
de va ceda cind locul ntreru-
perii se va atunci
narea bobinei devine dato-
reducerii considerabile a energiei
secundare.
n circuitul primar este intercalat un
ruptor compus, intre altele, dintr-o
contacte (platine), ntre
care, la deschiderea trebuie
existe un joc de 0,3 ... 0,5 mm. Ne-
respectarea acestei distante
motorului; astfel,
o deschidere prea mare face ca la
inalte bujia o scin-
teie prea n timp ce un joc prea
mic la
coborite. Controlul intre con-
tacte se poate face cu ajutorul lerelor,
dar rezultatele obtinute sint corecte
numai cnd contac'tele se n
stare. ele sint erodate, cum
se vede in figura 1, atunci
nu s'e mai poate face corect. de ce,
nainte de verificarea jocului, este ne-
cesar a se face controlul con-
tactelor eventual, se restabi-
geometria lor
Foarte des, contactele ruptorului se
se sau ard; in
astfel de cazuri, in circuitul
primar fapt care conduce la re--
ducerea sCnteii electrice
prin a energiei
din primar prin contacte. Pe de
parte, starea contactelor, ca jocul
dintre ele, modificarea
momentului producerii scinteii (avan-
sul la aprindere), arderea
consumul. lucru se
atunci cind ruptorul
contactele incorect reci-
proc sau Cnd ele snt uzate.
O de risipire a combusti-
bilului o constituie uzura camei rup-
torului. Unghiul de inchidere a contac-
telor, ct acela n care acestea stau
deschise, are valori strict determinate.
Unghiul de nchidere in
mare procesul de restabilire
la nivel maxim a curentului primar
o rupere. Prin uzura camei sau
nerespectarea jocului nominal intre
contacte, acest unghi se n-
scnteia, iar uzura nu
este la toate
camei, distribuirea scntei/or electrice
la cilindri nll mai este avnd
efecte negative asupra
economice. efect l are .
CONTACT FIX
1
TURATIA
RALANTI I \.
4
rea arcului ruptorului, care face ca la
mari contactul mobil nu mai
fidel profilulcamei, iar
motorul cu intreruperi.
In schimb, un arc prea tare
contactele prin la fel
ca de sprijin a
contactului mobil pe
Una dintre cele mai frecvente cauze
de neajunsuri o constituie modificarea
avansului la producerea sCnteii elec-
trice, nu numai de dere-
glarea avansului static, ci
de abaterile promovate de
dispozitivelor de reglaj vacuuma-
tic centrifugal. Pentru a
mai bine rolul acestora, in figura 2 a
fost consumului
specific de combustibil n de
avansul la aprindere, exprimat n grade
de a arborelui motor .. avind
ca origine punctul mort interior nspre
comprimare. Se avansul
la aprindere o valoare
la care consumul spe-
cific de este minim. Abateri
aparent neinsemnate de la
valoare, de exemplu +3 grade, pro-
a con
sumului, fapt care pentru c
stabilire
a acestui parametru de regla].
Pe de parte, se mentine
se deschide
treptat olfturatorul (clapeta de acce-
se fiecare
a acestui organ impune o
valoare a avansului din punct
de vedere al consumului, astfel incit
unirea tuturor punctelor de consum
minimal conduce la ideea de avans
reglabil n raport cu deschiderea ob-
turatorului; o ndepli-
dispozitivul vacuumatic (fig. 3).
se poate face
n neschim-
clapetei de accelerare,
pentru fiecare nou regim de
motorul impune o valoare a
avansului la aprindere, pentru a
un consum minim. De
se o de reglaj a avansu-
ri/or optime in de (fig. 4),
pe care o dispozi-
tivul centrifugal.
Cele dispozitive. vacuumatic
centrifugal, prezente n
de aprindere, fac deci se
modifice avansul la aprindere
'JOC
REAL
-CURBA
AVANSURILOR
OPTIMALE
I SARCINA CONSTANTA I
10
AVAN S
20 30 40
LA A P RIN O ERE
TEHNIUM 2/80
legile trasate in figurile 3 4.' Prin
urmare, de starea corecta
nare a acestor organe depinde com-
portarea motorului din punct de vedere
economic la toate regimurile sale func-
tionale. acestor dis-
pozitive incluse n corp cu
ruptor-distribuitorul pot proveni din
pierderea conductelor sau
infundarea lor, ruperea membranei re-
vacuumatic sau pierderea
caracteristicilor elastice ale arcuri lor,
uzura
pieselor in ale dispozitivului
centrifugal. In de toate acestea,
regulatorului vacuumatic
mai poate fi de starea
filtru lui de aer a carburatorului. Un
filtru de aer mbcsit depre-
siunea care acest dispozitiv,
caracteristica sa
tot cum un carburator mur-
dar, cu de vacuum
sau total, poate vicia caracte-
ristica de avans de dispozitiv,
lucru de care nu se seama ntot-
deauna n exploatare.
Condensatorul poate fi
n urma sale, se
poate ntrerup.e sau i se pot defecta
conexiunile. in toate aceste cazuri,
motorul cu intreruperi la
cilindrii, cu efectele nefavorabile
de intuit n consumului.
Distribuitorul scnteii electrice la
bujii n ordinea de a cilin-
drilor, montat in corp cu rup-
torul, se poate defecta prin
gerea capacului sau a rotorului (Iu-
lea), prin fisurare sau
contactelor sale. ca prin
blocarea sau deteriorarea
central.
Bujiile n primul rind de co-
,roziunea electrozilor, care le
geometria dintre ei. Mai
rar se poate produce fisurarea sau
spargerea iar un
prea mare de ore de apare
modificarea caracteristicilor electro-
izolante ale acesteia. _
In toate aceste cazuri, ca atunci
cnd garnitura bujiei sau se
una in plus, motorul
neregulat, cu rateuri in
ment, se sau nu trage, deoa-
rece scnteia fie nu se
produce, fie este prea ca
urmare, aprinderea amestec.ului se fa-
ce aleatoriu; desigur, arderea
conduce la un consum specific
de carburant sporit. Nu este lipsit de
interes se sublinieze la un mo-
tor cu patru cilindri scoaterea din
a unei bujii con-
sumu! de cu 30%.
Este de la sine respectarea
valorii calorice a bujiei este strict ne-
pentru
a motorului. unei bujii
nepotrivite din acest punct de vedere,
chiar nu are pentru un moment
efecte in regim
de medie sau fie ar-
deri lente de
motorului - ca urmare a faptului
bujia nu poate atinge temperatura de
-, fie autoaprinderi pro-
vocate de temperatura foarte
la care ajunge, n general, o bujie cu
valoare mai dect cea

Tn pot provoca func-
a motorului, cu in-
treruperi sau scoaterea din
a unor cilindri, avind
de ghicit asupra consumului. Defec-
pot consta in intreru-
perea lor, punerea la deterio-
rarea antiparazit sau a
terminale.
rn cu toate cele
acum este necesar se faptul
de aprindere este consti-
din organe cu
asupra consumului ale defec-
nu pot fi detectate, de cele mai
multe ori, decit cu speciali-
cum sint testerele electronice.
Motiv suficient de pentru
a ne determina ne
periodic cu incredere
service cu astfel de echi-
pamente.
SIMPTOM CAUZE POSt BILE
Motorul
nu
1. Deterio:,area. stAbirea sau oxidarea contactelor
conexiunilor sau conductoarelor
2. Scurtcircuitarea sau intreruperea se-
'cundare a bobinei
3. Arderea abobinei
4. Oxidarea, ancrasarea sau arderea contactelor rup-
torului
5. Ruperea arcului contactelor ruptorului
6. StrApungerea distribuitorului (capac sau rotor)
7. StrApungerea condensatorului
8. Blocarea axului ruptorului
9. Bran,area incorecti a fi,elor
10. Punerea la punct a aprinderii
11. incorectA intre electrozii bujiilor
Motorul 12. Cauzele de la pct 1-8
se
Motorul tunc-
cu
intreruperi
la ralanti
Motorul

cu intrerupere
la
ridicatA

la un cilindru
ntreruperi
la cilindrii
Moto:,ul
nu trage
13. Defectarea sau ancrasarea bujiilor
14. LegAturi' slAbite la bornele bateriei acumulatoare
15. Cauzele de la pc" 1 ,i 13
16. Cauzele de la pct. 1 2
17. Joc mare intre contactele fuptorului
18. Arcul ruptorului slAbit
19. Joc exagerat al ruptorului
20. Cama ruptorului uzatA sau cu geometrie necores-
punzAtoare
21. Blocarea sau lipsa periei de cArbune din capacul
distri.buito,ului.
22. Defectarea bujiei
23. Defectarea de bujie
24. Umezirea sau murdArirea capetelor bujiei
25. Defectarea antiparazit
26. Deteriorarea centrale
27. Umezirea sau murdArirea capetelof centrale
28. intre contactele rup-
torului
29. Deteriorarea dintre rupto:, borna
a acestuia
30. Defectarea condensatondui
:U. Cauzele de la pc!. 16-30
32. Avans la aprindere excesiv de mic
--------4----------------------------------------------1
. Motonlll se
supra-

TEHN3UM
arse sau ancrasafe
ntre
CIRCULATIA
.
CONDUITA PIIVINTIVi
Conduita n o
nu numai din ce in ce mai
bine dar in
de la traficul rutier.
incepind cu acest ne vom
tainele condui-
tei preventive n
De la inceput trebuie subliniem
normele conduitei preventive intere-
pe artici an ii la trafic
trebuie res ectate e c tre to I a 1-
cipantii la traficul rutier. Argumentul
principal care afirma-
este respectarea normelor
de de
de absolut
la trafic - pietoni,
de autoturisme, de
autovehicule grele, de autobuze, trac-
etc. -- nu se poate
realiZefo pericole,
o
Este foarte de la pilotul
motoretei, motocicletei, autoturismu-
lui, n general de la posesorii de per-
mis de conducere, se cere mai mult.
Nu se poate compara pericolul pe care
l poate reprezenta, la un moment dat,
pe drum un de autocamion im-
prudent ce zicem cu
10 km/h, un mastodont de 20 de tone
cu un pieton imprudent care, zice
dv., in cel mai caz, doar
propria sa Pilotul colosului poate
produce - in cazul unei grave
a regulilor de - o catas-
cu numeroase victime.
Din pricina unei banale con-
in aplecarea pentru ridicarea
foii de parcurs pe podea, el
poate intra, pe sensul opus de mers,
n coliziune cu un autobuz ori poate lua
cu asalb un autoturism,
unor asemenea accidente fiind
de imaginat chiar de cele mai
neavizate persoane.
fim deci de acord asupra acestui
prim aspect care: gradul de pericol
creat pe rutiere de diversele cate-
gorii de la trafic este diferit.
Un biciclist care cu 10-15 km
pe nu poate crea pe artera
nici pe departe, pericol in com-
cu un autoturism care
cu 80 km/h.
gradul de vultlerabilitate ,al parti-
la trafic nu este
Pietonul este total handicapat n
autovehiculului greu, a autoturismu-
lui, a motocicletei, a motoretei
chiar a bicicletei. (S-au inregistrat
destule cazuri de accidente mortale
din pricina lovirii unor pietoni - n-
deosebi copii - de ...

Problema se cere din
acest punct de vedere. Poate oare
Colonel VICTOR SECA
crea pericole pentru nevi-
novatul pieton, cum am
total dezarmat in blindajului auto-
vehiculelor grele, blindaj
nu numai metalic deseori materia-
lizat in de de respect
pentru restul la trafic?
da: Este de ajuns
anual 350-400 de accidente
grave snt cauzate de pietoni care, in
final, Lucrurile se
cam pietonui pe
drum ori pe la metri in
autovehiculului al n-
cerCnd in extremis salvarea impru-
. dentului, brusc spre stnga,
pe sensul opus, unde se
frontal cu alt autovehicul.
Alteori, el victima
manevrind volanul spre dreapta, unde
vehiculul care pe ban-
da I ori ajunge pe trotuar,
pietonii. In afara asemenea
de a salva lor
se cu intrarea autovehicule-
lor in pomi sau n decor.
n multe cazuri culpa,
cum spun este n
sensul la pietonilor se
cea a de au-
tovehicule care cu viteze ne-
adecvate concrete de trafic.
Din pricina vitezei prea mari, la care
se deseori pilo-
nu pot preveni accidente care n
mod normal ar putea fi evitate.
mai slabi pot pro-
duce nu necazuri
Biciclistul, care normal la prima
vedere, care cuminte pe dreap-
ta cit mai aproape de acostament,
aduce aminte trebuie
vireze la stinga pentru a intra ntr-o
curte ori pe o Manevra
lui literalmente atit n
rindul celor care in spatele lui
brusc, cu
mai mult sau mai succes vi-
reze la stinga), cit in rindul celor
care din sens contrar (care
cel mai adesea aproxima-
tiv la fel cu cei din prima categorie).
nu ci
unor
anual accidente soldate cu cea 15-100
de peste 300 de grav,
de autovehicule, in-
cercind in coli-
ziune cu alte autoturisme, autocamioa-
ne, nimeresc in pomi ori pur simplu
n decor.
De unde concluzia pe cit de
slabi snt unii la trafic,
pe atit de grave pot fi uneoriconsecin-
lor. In viitor, despre fac-
torii conduitei preventive.
";@d!! 1li! Elim. ! L .... I\Wffi! .' mi am iim ! _ J JII!
Familia Trabanb se cu un nou tip - pentru teren
sport.

SI SPOIT
,
ICICllTa
Deseori o blocare a ghi-
donului sau o manevrabilitate greoaie
a sa. Astfel de se pot re-
media intregul ansamblu.
n vederea acestei
vom demonta, in primul rind, roata din
ct aripa, bicicleta pe
un stativ. Se cu demontarea
manetei de cablu lui .de
a furcii. n
M 8 (O) de la mufa
ghidon ului (A) separarea de tija
ghidonului (8). Se n
continuare tija din cadrul bicicletei
(C, vezi fig. 1). Acum
de demontare a sistemului
Pe rnd ron-
dela de cuveta
bilele cuvetei superioare, cuveta in-
bilele furca
(vezi Tehnium nr. 11/79, pag. 20,
16
fig. 1). tija ghidonului iese foarte
greu, o o
de lemn pe ea cteva lovi-
turi de ciocan (fig. 2). Fiecare
se n sau
petrosin, se gradul de
deteriorare. Piesele defecte se n-
locuiesc cu altele noi.
defecte la bile (chiar acestea
snt aproape invizibile), ele trebuie in-
locuite. Nu este ;indicat se folo-
bile noi vechi. ce am
nlocuit piesele deteriorate, se trece
la remontarea ansamblului, dar na-
inb de montare toate piesele se
se se ung cu un strat fin de
ulei tehnic Montarea
se face n ordinea
Se string toate se
rotind tija ghidonului n toate direc-
La reasamblare trebuie avut
ia aranjarea bile/or (intr-un pat de va-
n Numai o
se ghidonul
sistemul de frnare.
n timpul al unei
pot interveni -
mai precis ale Care
snt cauzele cum putem

corpului, ct unui mers pe un drum
accidentat, se
sau se ndoaie implicit, roata se
n vederea
remedierii acestei . se
n primul rnd, bicicleta o
sprijinim pe ghidon Nu se scot
din ndoite sau
ruginite se nlocuiesc cu altele noi
care, ia rindul lor, trebuie di-
mensiunile celor vechi. de-
teriorate se nti din niplu
aceea din inelul de
cu o cheie (fig. 3).
aceste se trece la centrarea
Roata care se se ro-
uniform foarte incet n
jurul axei stabilim locul unde este
Aceasta se face tinind
n ambele miini de care
pe locul.
roata bate ntr-o parte, atunci se string
diametral o-
puse Pentru a ne da seama
ct trebuie sau o se
ncepe cu o de rotire a niplu-
lui. se cnd roata
este aceasta
strngerea a tuturor
Pentru a nu pierde ordinea, este indicat
ncepem strnsul lor n dreptul ven-
tilului. La terminare, roata se
foarte ncet uniform pentru a stabili
am lucrat bine corect.
Este bine ca la fiecare 100 km
n general
rea
O po
ia de transmisie.
o folosire, s
o intindere care este greu vizib
dar care se simte chiar la peda
este foarte ntins, ad
lui nu mai este cea indi
(f=10-15 mm), atunci acesta trebu
nlocuit.
n vederea remedierii
la de transmisie se
de
scoate de pe roata de angrenaj
pe roata a butucului din
Pentru ca aceste se
bicicleta se se
pe ghidon Zalele defec:tatEII
ale se
locuiesc cu altele noi (fig. 4, 5).
trebuie un nou,
tuia i se lungimea
sau zale. I
irite de montarea acesta
in petrosin se unge cu
strat fin de ulei industrial (vasel
ce am montat
sau am nlocuit zalele uzate, se
Pentru acest luc
bicicleta pe ghidon
nvirtim de pedale. n acest
putem m
n care zal.ele pe di
KRISTA FILI
PBITIU
TINBIII
ILICULTVRA
CRESTIRIA
ii
OI".
Continund seria articolelor menite
orienteze tinerii n practicarea - cu
- a unor variate
materialul de le de data
aceasta, specialistului n
vederea unui pen-
tru
!(.
n orice din peri-
metrul se poate amenaja

cazul se
se
metru ntr-un
cu de cca 2 m.
Nu vom insista asupra
ce trebuie luate inainte de punerea in
a localu!ui, deoarece
rea acestuia se fac
metodele cunoscute. n ca-
zul n care acesta a mai fost folosit
pentru lor sau altor
specii de animale, se impune dezin-
fectarea cu (4,%" concen-
cte 250 g la 1 m
2
) sau
(2% 1 li-
tru la 3 m
2
).
Ceea ce trebuie verificat pentru a
o poate fi
n scopul se
E
u
o
C")
30cm
TEHNIUM 2/80
ing. ALEXANORINA AOLER
la gradul de luminozitate
de aerisire existente. n
se suficient ca
su ferestrelor reprezinte a
10-a parte din cea a pardoselii.
recomandarea ca marginea de sus a
ferestrelor se la 20 cm
sub nivelul tavanului, iar marginea de
jos la 30 cm de podea
La calcularea ce
existe ntre marginea
restrei podea se seama de fap-
aceasta va cu
de 20-25 cm, realizat
de lemn (inainte
de completarea
liber de sub geam va avea n
55 cm).
O atentie trebuie se
acorde de n
Cel mai eficient sistem de
se prin construi-
rea de Un aseme-
nea este prezentat n fig. 2. Ei este
construit din scnduri cu grosimea de
20 mm are n latura
tului de 40 cm. In interior, este
n 4 compartimente,
corespunzindu-i cte un orificiu pentru
situat n partea
a cea care
E
v
o
ca
nivelul (cca 60 cm).
n interiorul de
se cu deschis
la o de 30 cm de
Un asemenea de
o aerisire ntr-un n
care se 100-120 de
n cazul unui efectiv de re-
dus, aerisirea se face prin orificii si-
tuate ntre sau deasupra ferestrelor,
debitul de aer reglindu-se prin blocuri
de lemn prinse n balamale lateral.
ce problemele aerisirii se con-
rezolvate, se poate trece la uti-
larea localului n vederea cu
n primul rnd, trebuie se
patul de stinghii, care
ca loc de de dormit
Aceste stinghii se
din bare de lemn cu
de 6 x4 cm, calculindu-se este ne-
cesar 1 m de stinghie pentru 5-6
ntre stinghii este de
35 cm. ntre ultima stinghie peretele
se o de
25 cm. Stinghiile se pot fixa intr-un
cadru de lemn, prins n balamale de
un suport fixat n spatele patului. n
acest mod stinghiile se pot ridica,
posibilitatea de a se
locul de sub ele cu mai efort.
Gunoiul produs de n timpul
lor pe stinghii se
pe o care trebuie la
90 cm de podea. plat-
formei cu 25 cm prima
din Tinnd seama
este ope-
de se re-
din scn-
mai groase mm),
de pe partea dinspre
ca
mai
cu cuibare, Acestea se
paturi sau ntr-o
cazuri
rele se pot amenaja
sau se construiesc
n acest scop, pe
fig. 4 se un cuibar
simplu, care nu permite stric-
a ce-I folosesc pentru de-
punerea Un sistem modern de
cuibare, recomandat pentru cei inte-
productivitatea fie-
n parte, este expus n
fig. 5. Acesta se la o distan-
de 80 cm de podea; la
narea lui se seama de recoman-
privind ne-
cesar ce trebuie asigurat pentru o
30 cm 40 cm
40 cm adincime.
Sistemul descris o serie de
in cu accesul
in cuibar, asigurat de modul
de al (fig. 6). Aceas-
ta se inchide automat, urmnd ca pa-
fie numai prin in-
ngrijitorului, ceea ce permite
tinerea a
de Indiferent de tipul de cuibar
folosit, se ca a-
cestora fie cel 20 la un efectiv
de 100 de
Pentru o ingrijire a
lor n acesta mai trebuie pre-
cu utilaje: baia de
nisip, pentru concentrate,
pentru minerale,

Baia de nisip se de obicei,
in cuibarelor. Ea reprezin-
o de lemn cu latura de 30 cm,
cu de 100 cm
2
, care, pe
nisip, mai
insecticide.
pentru concentrate este
din cutii de lemn n
interior cu un perete nclinat, iar la
prezentind un jgheab. Amestecul
de concentrate se scurge treptat n.
jgheab, la golirea cutiei. Lungi-
mea unui poate fi de 1-
1,50 m; el are un singur jgheab Cnd
este fixat la perete jgheaburi
cind se n mijlocul
lui (fig. 7). LJn asemenea jgheab este
suficient pentru cca 50 de
iN PAG, 19)
9
17
"Geam" 1 .,Geam" II
FOTO-

IllPIIIIIVUl 24138
GEAMURI PENTRU
RAMELE
o ce se n foto-
amatorilor care diapozitive
este aceea a mon-
tate n rame mpotriva zgirierii a de-
termice.
Student NARCIS CERBU,

unghiuri cu dimensiunile de 30x 75 mm
pe o intrnd materialul pentru 3
diapozitive (fig. 2). Acasta dreptun-
ghiuri o de unde
necesitatea ndolrii lor ca n fig. 2 a,
nu ca n fig. 2 b. Se
a
de electro-
Canalul ramei
@

FIG.2
!.(')
\:'-o.
..
Ramele pentr!J diapozitive de pro-
ductie (fig. 1) nu au pre-
prin geamuri de
Att zgirie rea, cit dator-
marea peliculei o resimt amplificat
posesorii de aparate fotografice cu 72
de (CEAIKA 2. CEAIKA 2 M
etc.) la care ntr-o
Cind se fotografie-
rea pe lungul pe latul formatului, se
ajunge la lntr-o
a imagini ce provin din
diferite ale peliculei ambele
fotografiate, n
sens.
FIG.4 _________ --t
Pentru nceput, trebuie procurat din
un sul de acetofan (de la ra-
ioanele cu articole foto) cu de .
250 mm grosimea de 0,08 mm.
Pentru realizarea unor geamuri
de diapozitive din acest material, se
taie pe sulului de 30x
250 mm, care se drept-
Film
30
dintre film geamuri, ca
pentru o lncastrare aproape
a ansamblului film-geamuri in canalul
. ramei. in final se intre film
geamuri un strat aproximativ uni-
form de aer.
ce se lndoaie dreptunghiurile
pe lungimii lor, se intro-
duce filmul 1n V-ul format intreg
ansamblul se in canalul ramei.
flTllllll1
PI.IIIATUII
la intuneric, la temperatura me-
diului ambiant. Astfel s-a o .

fiind bromura de argint
care se n emulsia de al-

O emulsie mai pe
de de argint, se
folosind o .. n 250 mi de
se pun 20 g de
se bine prin batere cu telul
5-10 minute (sau folosind un mixer
electric). se se limpe-
se n acest timp o
n 250 mi de
2 g de de sodiu
2 g de de amoniu. lim-
de se cu
cea de-a doua se bine
ntr-o care se 12-24 de ore
bine
-
In scopuri decorative se pot realiza
fotografii pe diferite Astfel,
se pot abajururi deosebit
de interesante originale folosind
procedee fotografice.
indicate sint cele
cu Pre-
este o im-
care trebuie foarte
corect. se bine,
este nevoie se in
pentru a intra, astfel nct
atunci cnd va fi dimensiunile
stabile. va
fi att cu ct
cu rece, pentru eliminarea com-
a urmelor de sau deter-
gent. Nu se vor folosi cu
adaos de chimicale oxidante (pentru
trebuie
fie uni, sau n culori deschise.
se pentru ca
fie perfect
n de lucru se im-
cu o emulsie foto-
Emulsia, folosind ca mate-
rial de albumina, se ast-
fel: n' 250 mi de se
20 g de 2 g de de
potasju 3 g de de amoniu.
18
Ing. C. VASILESCU
astfel se 12-24
de ore ntr-o bine n-
tr-un loc intunecos inainte
de depozitare, se bine.
Cantitatea de emulsie este n
de materialului textil ce ur-
a fi impregnat, ca atare, canti-
de de sus se vor
multiplica
cum s-a
tat, se introduce n
se impregneze bine. Se n-
tr-un mediu praf, in stare
pentru a nu forma cute. rn acest scop
se va prinde cu crlige pe' o
perfect atrnndu-se eventual
n partea crlige la
egale.
Emulsia, acum n
se cu o de
azotat de argint. n 250 mi de dis-
se 30 g de azoiat de ar-
gint. de sensibilizare se face
n camera folosind o
se ntinde pe un
geam curat se de
azotat de argint n mod uniform. Se
poate folosi un pulverizator, ceea ce
permite o a solu-
un consum redus. se
Expunerea fotosensibile se
face prin copiere ntr-o de copiat.
Negativul va trebui dimensiuni
adecvate; eventual se-poate realiza un
montaj de negative, lipindu-Ie cu
Desigur, de-
corative o cer, se pot folosi pozitive,
imagini negative. Expu-
nerea se face la lumina zilei
negativul va fi deasupra
este relativ
mare, se va presa negativul (sau mon-
tajul de negative) cu o de
de o
Timpul de expunere se va determina
experimental. In principiu, expunerea
cnd n zonele
rente ale negativului apare o
bronz-aurie. ntunecate ale ne-
gativului le corespunde o
Cnd a mai circa un sfert din
se taie surplusul de ace-
tofan (fig. 3).
Se va ca lnainte de montare
se orice de praf
de pe geamuri de pe film cu o pensu-
cu moale (de
se face indoirea ca ln fig. 2 b
(sau) se cele geamuri
filmul cu o moale, se
o electrizare ce duce la puncte de con-
tact intre acestea, urmate de formarea
unor franie de de tipul
inelelor lui Newton (fig. 4).
Verificarea se face n semi-
intuneric, eventual numai ntr-un
pentru a nu afecta contururile n cazul
n care o expunere este

Pentru ca imaginea
pete ea se ntr-o
de tonare-fixare.
A: n 250 mi de
se 31 g de azotat de plumb
sau acetat de plumb.
B: in 375 mi de
se 95 g de tiosulfat de sodiu.
de tonare-fixare se
amestecnd agitind A B
cu 24 de ore nainte de ntrebuintare.
este nevoie, se
nainte de a fi
Durata de imersiune a pen-
tru tonare-fixare este de 7-10 minute,
timp n care se o imagine

Ultima de lucru ntr-o
n cel o
de uscarea
loc ferit de soare. se
cu fierul la o
n final vom reda cititorilor modul
n care se poate albumina ne-
retefelor descrise. Se
bate cu telul sau cu mixerul
un volum de 200 cm.l de de ou,
care se apoi se
se pe un geam
foarte curat se se usuce
ntr-un mHdiu lipsit de praf. Se
astfel 30-:3:) 9 (10
Desigur, ,)bt'ncrea unor rezultate
presupune o n-
demnare. care se Cte-
va de
TEHNIUM 2/80
fOT 110 A
APLICATII ,
Un circuit foarte simplu pentru
rarea luminii, utilizabil de pil-
n scopuri fotografi ce, este artat n
fig. 7.11. O de tensiune
fotodioda. Curentul invers,' liniar cu
iluminarea, este cu un instru-
ment a sensibilitate trebuie fie
cu nivelurile de iluminare ce
trebuie permite
reglarea la cap de pentru
etalonare. O mai a
acestui montaj este cea din fig. 7.12. In-
troducerea unui etaj de amplificare cu
un tranzistor permite folosirea unui in-
strument mai robust, de exemplu de 1 mA,
sensibilitatea la
Figura 7.13 o cu
amplificarea n etajul final folo-
ca un releu ce se poate
utiliza la diverse comenzi de automati-
zare. La un curent apreciabil
n baza lui TI' deblocndu-l. Ca
urmare, T 2 curentul de
colector, iar T 3 rei eul an-
ncl1ide contactele de lucru.
Atunci cind lumina are lente de
intensitate, pentru a regimul ter-
mic al tranzistorului final a face ca
releului elec-
-

....,J

Fiz. M. NEGREANU
Fiz. ,GH. SA.LUT
tromagnetic fie ferme, se poate utiliza
o cu circuit basculant Schmitt
(fig. 7.14). Tranzistoarele T
2
T
3
, cuplate
prin de emitor con-
stituie circuitul basculant; el este prece-
dat urmat de Cte un etaj amplificator
de curent continuu. Atunci cnd nivelul
de iluminare al fotodiodei (chiar
lent), 1''f treptat n ten-
siunea n colectorul scade. La un
anumit prag) reglabil cu
de 15 kO, T
2
se iar T
3

brusc n Ca urmare, T4 con-
duce releul Astfel, T4 lu-
n regim de poate
comanda o a
puterea
Cnd nivelul de iluminare se
fenomenele se petrec n sens invers, iar
reI eul
In schemele prezentate se poate utiliza
oricare dintre fotodiodele cu siliciu in-
dicate n tabel, in de scopurile
de
-
7.13
(URMARE
DIN PAG. 5)
o cutie pentru montarea
aparatului este caseta pentru
diapozitivelor (de la magazinele cu ar-
ticole Alimentatorul se
pe fundul iar betametrul propriu-
zis pe capac. comutatoarelor
vor fi marca,te prin din sche-
(PNP, NPN pentru
conectarea instrument ului soclul pen-
tru tranzistor trebuie asigure con-
tacte ferme. pot fi li-
niare sau logaritmice.
Piesele cu valori critice snt rezisten-
R
2
R3' care trebuie sortate la
punte sau ajustate prin grupare serie-
paralel.
n realizarea acestui montaj, autorul
a folosit o schem. de principiu recoman-
de radioamatorul Y03 AVE.
FIG.5
90
7.9


-llJ
J 1.2a4

7.14
"8'
:ffi
.. 1 1.
2
,54
1,6 2
---
7.8
90
"1"5,7
1
_
8
(/>25
ffi
-LrT
... ! .. 2.5
4
lT 7.10
(URMARE DIN PAG. 17)
pentru mine-
rale este mai mic cu un
singur jgheab. de el trebuie
se o vergea
pentru omogenizarea ca-
re, de obicei, absoarbe umiditatea din
aer (praf de scoici,
etc.) - fig. 8.
trebuie asigure
- la -
Acesta se poate dintr-o
sau dintr-un vas cilindric de ta-
care se cu gura in jos ntr-o
farfurie de cca 5 cm. La margi-
nea vasului se un mic ori-
ficiu prin care apa se scurge pe
ce se farfuria. Un vas cu ca-
pacitatea de 5-6 litri apa nece- .
pentru cca 100 de cu condi-
de a fi umplut de 2-3 ori pe zi
(fig. 9, 10).
Pe scurt, acesta este utilajul necesar
pentru intr-un
de capacitate Prezen-
in a unui teren aco-
perit cu - de
sau trifoi - capacitatea pro-
a asigurndu-Ie un
aport de in
vitamine pe durata sezonului
cald. In acest caz trebuie luate
ca

necesare.
PABAPBAGIL
"MBLABIN4"
Parapragul este menit
partea de jos a dar, in timp,
poate avea o
de sus-
pendndu-I de un cui, punndu-I pe
fotolii sau canapele in camera copiilor,
va fi o bucurie pentru
tia, amuzndu-i copios.
Pentru omida din imagine - Me-
larina - s-au folosit: 60 cm de
bej; sculuri de
tip Irina (unul
iar altul fiecare de 100 g);
citeva fire de
80 cm de 7 m de
50 cm de elas-
tic; materiale secundare textile
pentru umplerea burdufului.
Parapragul tip pe care vi-I pro-
punem se compune di..
distincte: capul trunchiul. Prefernd
un trunchi mai voluminos, s-a confec-
n mod special, un din
cu lungimea de 80 cm dia-
metrul de 27 cm, unul dintre
capete n scopul umplerii
lui. ce trunchiul este gata, se
coase la acest urmind ca
apoi se fixeze, n cteva puncte
foarte strnse, capul Melarinei - o
minge - cu dimensiu-
nile: lungimea de 30 cm, iar diametrul
de 32 cm.
Respectind dimensiuni
pentru husa ce s-o
din la cele capete
ale trunchiului la partea
a capului vom executa tigheluri prin
care vom introduce elastic pentru des-
n vederea
Husa capului va avea for-
ma, de asemenea, Cu mela-
se ochii
expresivi, genele cu mela-
iar gura cu rosu aprins.
Pentru a-i spori farmecul. se
cosind pe in repartizate
n mod egal, fire de
cat (cite 45 cm de fiecare parte), din
care se vor impleti legate
cu funde, realizate din
Nu trebuie uitat bretonul, lung de
10 cm, care ii va
Melarinei un aer Din
se va executa se va
fixa (citeva fire maronii, lungi
de 9 cm).
ce s-au imbinat cele
M. PETROVICI
ale parapragului, de la baza
cu ajutorul se vor de-
limita (prin strangulare) segmentele
omizii - 7 intervale - la
egale, din 10 in 10 cm, n lungimea
corpului, n fel incit fie
petrecut peste trunchi strins inno-
dat ntrerupere, ca la coletele

Cnd se ajunge la nivelul gitului,
pentru a-I marca mai bine, cu
se o inven-
tivitatea poate croi drum mai de-
parte ... fixnd pe partea a cor-
pului, n punctele de ale
7 pompoare bogate,
pufoase bine rotunjite.
Pentru executarea pompoanelor in-
cartoane suprapuse
(copertele unui bloc de de-
sen). cu ajutorul compasului,
7 cercuri cu diametrul de 7 cm. Din
centrul cerc, tot cu compasul,
vom contura alt n interiorul
celui mare, diametrul lui fiind de.2 cm.
Se cele cercuri con-
centrice, apoi din interio-
rul cerc mare, totul n dublu
exemplar.
Vom trece melana n patru
fire, printr-un ac mare, ata fiind ct se
poate de apoi, cite
cercuri suprapuse, pe
grosimea cercului din mijloc spre ex-
terior, fixind nodul n partea
cercul de jur-mprejur cu
n mai multe straturi suprapu-
se, cnd umplem orificiul. mic.
Desigur, nodurile rezultate trebuie in-
totdeauna fie situate n partea ex-
a cercului mare. Cnd cercul
este complet introducem
vrful foarfecelui ntre cele car-
toane pentru a taia, exact la
firele de pe intreaga
nnd strins cercul pentru ca firele
iate nu se deplaseze.
Se o tare, de prefe-
in pompoanelor, care se
trece printre cele cercuri de car-
ton legind strins mijlocul firelor
iar firul se ia prin-
derea pomponului de
Rotunjirea pompoanelor cu foarfe-
cele fixarea lor constituie ultimele

Din gros de sau bum-
bac (alb sau colorat), din de
asemenea sau
se cu ajuto-
rul unor mici fragmente de piele
sau orice culoare) un cor-
don modern, ce poate fi purtat la pan-
taloni dintr-un material la o
sau o rochie din de sau
bumbac. de piele pot proveni
din vechi sau din de
care nu mai snt folosite. Ele
se vor aplica peste capetele sforii sau
ascunzndu-Ie mpodo-
bind, n mod elegant, cor-
donul
Modul de a cordonu-
lui reiese clar din desenele
Ele mai multe variante de cor-
doane: mai late sau mai nguste, cu
mai multe sau mai fragmente
de piele.
M. P.
UII CIRBI' MIBERII
I ,! _.1 ....
...
INGRIJIREA

- Pentru o folosire mai
va fi cu
un strat de de ghete sau
de Un strat mai gros de
pielii, producnd n ea

- O pe
mintea de piele se cu o
cu sau cu ben-
n -felul acesta petele resturile
de Se ntinde apoi un
strat cu o
sau cu o perie se lustru! ne-
cesar.
- Pentru din piele
moale, sau n culori deschise nu
se peria. Acest g.en de n-
se n felul
se de piele cu o
de apoi cu o se
intinde peste ea o sau
n culoarea pielii se pentru
uscare o noapte. se
cu o de sau de catifea. n-
sau n culori deschise
se o pe cu o
n lapte sau
,
se
tea de ncepe
aceasta se cu o de
piele sau se cu o perie din
aspru.
- nu se va
n apropierea surselor de
Cnd acest gen de nu
este trebuie,'din Cnd n cnd,
fie cu o in
lapte. Elasticitatea fetei
de lac o ungerea acesteia cu
ulei de ricin sau cu locurle
cu luciul se cu
care se lustruiesc cu o
moale, n lipsa glicerinei
se Tot pentru un
lustru frumos, de lac
poate fi uneori, cu de ou.
- Este uscarea
mintei ude surse de
Pentru uscare se n felul
se cu rece,
(sfatul acesta nu se
la de sau din
velur) se umplu bine ghetele, pan-
tofii etc. cu hirtie. cteva ore,
umezeala este de hrtia din
interiorul
- Pingelele' din piele au o mai
mare de utilizare si devin mai
permeabile snt impregnate
cu ulei de in fiert sat! cu gudron ve-
getal. n scop se poate folosi
un amestec, n egale, de
de berbec GU care
se ung pingelele de mai multe ori.
Pentru impregnarea a pin-
gelelor de
sportive se un amestec pre-
n felul se topesc la foc
slab, 'intr-un vas, 50 9 de
se 200 9 de ulei de in fiert,
100 de de cauciuc
100 9 de a
elasticitatea materialului pe care ur-
a fi folosit amestecul, se com-
nlp,tP,17i'1 cele de mai sus cu 100 9 de'
de rici n. i m preg nare,
se pentru uscare citeva
zile.
MARIA
TEHNIUM 2/80
D
B
S
1
g.
N
E. V
In trecut am sugerat nu mai mult ca manevra de
variante de amplasare a garnituri lor -extensie a unei canapele.
de hol, una din garnituri fiind con- - Pentru rest,:,1 garsoniere.!, o
de amator principiul mo- de mobilare este In fig. 4.
dulelor. Aici vedem
toate piesele). Intr-unul din
numerele viitoare ne vom ocupa de
unui asemenea corp, ca
de unei grile. Dar oricit
de ingenios vom mobila o
nu vom putea crea o adec-
o iluminare
Lumina zilei care in
pe're pe ferestre poate fi prin
perdele, de obicei, albe sau colorate
n foarte pastelate. Trebuie
. perdelele cu model in
deoarece, pe o ab-
de mai au efectul
destul de al unei
cu model greu de supor-
tat cu restul lucrurilor din
foarte obositor.
In orice caz, vom evita perdelele cu
flori brodate cu sau alte culori
vii, care vor deveni inevitabil puncte
de concentrare
care vor deturna privirea de la restul
orict de rafinat ar fi
P.erdelele se vor monta pe galerii vop-
site n culoarea sau tapetate
cu tapetul din Se mai m-
galeriile cu din
mobilei existente sau se pot furnirui
Fig. 6
1 - cutie de lemn
2 -diblu
3 - cirlig
4 - din plastic pentru
reglarea
5 .:.....difuzor lumini
6
natur, care se incolqr
mat (palux). Tn se ga-
lerii lustruite care se potri-
vesc numai la mobila lus-
Galeriile din profil de aluminiu
se pot folosi mai ales n
unde avem contururi decorative de
aluminiu la mese dulapuri.
Vom relua ideea aplicind-o la mobi- o 60x 100 cm cu 4
larea a unei garsoniere fo- scaune, un perete format
losind patru module cu dintr-un dulap scund cu 3.
(taburete). care este o

n fig. 5 variante
de coasere a perdele lor. Pentru a
Un fragment din planul unei garso- din rafturi dimensionate
niere este reprezentat n fig. 1, unde ce vom
vedem 6 module n varianta In ceea ce asocierea obiecte-
{{colt de conversatie. .. lor, trebuie fim foarte
privim acum fig. 2 - n noua va- de cteva frumos legate
cele 6 module s-au asamblat se mai pot de argint
confortabil pat de per- sau cupe, unul sau obiecte de
soane. o de pipe
Pentru ca modulele nu se depla- multe flori. Trebuie avem in ve-
seze n timpul vor fi prinse intre dere prin trebuie
ele cu ajutorul unor piese metalice n lumina de la deci
de U (scoabe), conform fig. 3. nu o excesiv. a devenit
Piesele se din o ca o de
de fier de , ,5 mm 'grosime. Pentru a acustice fie stivuite pe rafturi de
nu impiedica inchiderea capacului, se Ia vedere,
va pili in cantul peretelui un este mai montarea lor ntr-un
cu o adincime cu grosimea dulap special, care le de praf
scoabei. In timpul zilei, scoabele pot de loviri accidentale.
sta in Pentru a evita deplasarea dorim le la vedere, este mai
pernelor, vom coase pe ale comod le fotolii, pe
pernei cte un lat la o special
culoarea stofei, pe care il vom innoda intr-un aparatelor
su'b capac. inchiderea volumul lor smt a!uncl se
retu riie strnse sub capac nu mai per- problema construirii unUI muzIcal
mit deplasarea pernei .. Asamblarea . (prin amenajarea unui corp cu rafturi
modulelor n de pat invers dimensionate in fel incit cu-
1 - pAtrati
2-lampA
3 - misuti de servit
4 - corp cuprinzind aparaturi
audio, obiecte etc.
1
4
@
TEHNIUM 2/80
(CONTINUARE IN PAG. 23)

D3D
D
6
5
7
TUB FLuOltMCENr
4

5 - corp biblioteci dulap
6 - comodi cu grili
7 -masi
a-scaun
21
."IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII .... IILIIIILIIIILliLliL IL Idl,IJIJIJ ,1, .I""j,'", .111 .ce ilU

IIL"IB _'\'
RECONDITIONAREA
,
rOLELOR
in se de foarte multe mai gros. stratului de fos-
ori problema unor trans- fat se face intr-una din solutiile de
forma.toare sau de trans- fosfatare preparate cum
formatoare noi din tole vechi, cu urme Baia a) Se ntr-un litru de
vizibile de coroziune Tolele 30 g de azotat de zinc, Zn(N0
3
h
ruginite nu snt utilizabile pentru con- 300 g de 10% acid fosforic
transformatoarelor, deoa- (H
3
P0
4
). Se incet,
rece prin ruginire se reduce de hiroxid de potasiu
a miezului volumul to- (KOH) Cnd ncepe formarea unui
lelor. prin metode mecanice precipitat
(polizor, hirtie perie de " Baia b) Intr-o de acid fos-
etc.) nu rezultate eficiente. Proble- foric 7-8% se 50 g de azotat
ma se poate rezolva prin dizolvarea de sodiu (NaN0
3
) oxid de zinc
a ruginei pasivarea tolelor (ZnO) Cnd acesta nu se mai
mpotriva coroziunii ulterioare cu peli-
cuie chimice rezistente, de o Baia c) Se 50 g de azotat
de zinc 50 g de fosfat primar de
Rezultate optime se Uf- sodiu (NaH
2
P0
4
).
tratament; Cu una dintre a, b sau c,
1. degresare la se ntr-un
Tolele demontate se ntr-un vas din timp de 10-30 de
vas tolele, schimbndu-Ie
24 de ore cu o solutie de n vas. Tolele astfel tratate se
hidroxid de sodiu caus- se la cald.
n-
de
nute (Ia straturi foarte groase de-ru-
- la o timp n care
tolele snt agitate de mai multe ori.
T olele astfel decapate se cu
se la un loc cald.
3.
Tolele decapate n acid fosforic se
cu un strat de fosfat de fier
foarte Acest strat
anticorosive este ceva
de de zinc
astfel are
anticorosive deosebite
este un bun izolator
la constructia Tr""ne>Tnrrn::>J_
toarelor, nemaifiind
aarea foliiior de hirtie.

tolelor fosfatate este obli-
gatorie doar pentru aparatura ce ur-
n mediu coro-
siv. Tolele fosfatate se cu
orice lac pe de ulei. Aplicarea se
face ia mari de lac n solvent,
pentru a straturi ct mai
se prin pulveriza re.
Ing- IOSIF LINGVAV
PRIN RADIO
ORIZONTAL
1, radio; 2) Curent elec-
tric (pi.) - Masa constructorului ra-
dio; 3) Dan constructori
radio- - Bun
contra 4) In eter.- Festive
sau nu; 5) Radioreceptor -
la circuite integrate - A aduna; 6)
Radio baterii - Constantin Ca-
zacu- Tip de tub electronic; 7) Vine
de la telex; 8) Lumea undelor- A
e filmul; 9) Partea din aval a
piciorului de pod - Orei; 10) Cap de
- tehnice.
VERTICAL
1) Localizare radio - Grup; 2) In-
strument de 3) Dragu Petre;
- Pentru mecanismele radiorecepto-
rului; 4) Personaj al lui
pe disc sau 5)
de radio - Pe margini rar! 6) DeRlasez
.,.- Pe 7) Difuzor sau ... - In ze-
firi; 8) Tub gol! - Teze pe dos -
(pl.); 9) Ghidaj pentru aero-
nave; 10) pe -
11) In - Blin-

IOAN ALEXA
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
SEMN
DE CARTE
Pentru acest semn de carte avem
nevoie de 20-25 cm de or-
cteva fire de tip
Irina, 10-15 cm de
de 5-6 cm) de sau
o de carton. fn pri-
mul rnd capul din
carton forma ({tJ 5 cm), peste
care se un strat de
se acum cu
de Din firele de
se mpletesc cod care,
la rndul se lipesc pe partea
din a capului, ncadrnd
chipul
unei fete. la panglica

I ONAR
FILATELIC
Apareiaj - desen care modul
de a elementelor unei
aparente, cu dispuse tipic,
n specia! la zidurile de ale unui
edificiu. Acest tip de desen a fost uti-
lizat la ornamentarea cadrului din ju-
rul cercului periat, la clasice
din anii 1866-1877.
ansamblu din mi-
nimum trei identice, ne-
separate, in sau ver-

Burelaj - desen executat din linii
fine, sau paralele, care
drept fond din care se de-
desenul principal ai
-
CartofiUe - care se ocu-
cu studierea ex-
punerea, anumite criterii tema-
tice, artistice etc., a
ilustrate.
Cenba,i - prezentarea unei
in cadrul de
sau de marginale, care 11 se-
de invecinate. Un bun
centraj se prin inte-
gritatea timbrului, cu marginile egale
pe toate cele patru (margini, in
principiu, egale cu
care timbre).
- ansamblu format, in ge-
neral, din 50 sau din 100 de
nedesprinse una de alta, de
obicei de mai
rar de grupate in rinduri
de cite 10, pe foaie
de hirtie variind intre ele tipul
de imprimare sau dimensiunile
lor.
- de hrtie pe
care este imprimat un ansamblu al-
din una sau din mai multe
identice sau nu, acoperind o
mai mare dect a
cuprinse avnd, uneori, pe margini,
sau ornamente legate de
tema sau de ocazia cu care a fost lan-

ct material este necesar, trebuie
din hrtie de ziar
pe care le cap la cap le
model; intinzind pliurile hirtiei
lungimea cit
material trebuie pentru
perdelele noastre. Cind al/em un perete
intreg cu geamuri, galeria perdelele
vor avea lungimea intregului perete,
iar va fi n fel
incit perdeaua aproape
de podea (aproximativ 5 cm).
mai jos o in-
de iluminare cu
fluorescente mascate intr-un
difuzor de original, de efect
de construit.
o pe seama electricianului au-
torizat, singurul n reali-
zeze o lucrare In centrul ta-
vanului se o cutie de lemn
n culoarea unde
droselul, condensatorul
starterul. De aici cu un cablu
cu 3 fire, care va face o
pe tavan la punctul nou unde vom
lampa la diblul din ta-
van, care trebuie fie foarte bine
incastrat!); de aici, cablul se in-
tr-un cirlig la o
me pe care o putem regla dintr-o bu-
conform fig. 6. lustrei
eate de dedus din fig. 7.
Cele patru socluri se prind cite
pe cte o de cele
de cu soclu riie
montate la centru, se mon-
pe o de metal 1/> 4 mm, falcia-
la capete, care se pre-
cis cu ajutorul unui tub de PVC
n fel nCt introduce-
rea a for n soduri.
de lumini se I'nnC'l"r.,;",,,,,fo
IOANIDA COSTEL -
Amplificatorul de publicat n
nr. 10/79 nu poate fi realizat decit cu
tranzistoarele indicate n
TOTE GH. IOAN - Zirimicea
Schema trebuie
o pu-
n Tehnium.
BABU$ VLADIMIR -
Intrarea unui decodor stereo se cu-
la discriminaforului din
receptor. decodorului se cu-
la cele amplificatoare AF.
HURMUZ CALIN - . o
Materialul trimis la o mai
fost publicat n Tehnium.
WEL TMANN' H. - Sibiu
Releu cu la 2,5 V se
poate foarte deci schema
nu este
pAUN IOAN - Craiova
unei cooperative spe-
n radio-TV
ST .lNESCU DAN -
Pentru osciioscop se folosesc tuburi
catodice cu deflexie
nu cele pentru televizoare.
aparate produse la
se vor n curnd in co-

CHIRILA O. MARIUS - Ocna

alte montaje - acesta este
nepu blicabi 1.
TEODOSIU DAN -
Schema de dv.
din alte
SIMIONOVICI VIRGIL - Cluj-
Napoca o
Nu cartea la care

clucA MIHAI - Briila
Am sugestiile dv.
COMAN BENOIU - Slatina
materialul spre puolicare.
STAN
Tumu Severin .
Reveniti cu alt material.
GOLU MBOVICI DAN - B
FRROIU' DANIEL - Bu
In limita disponibil.
DANCIU MIHAI- de S
MOZEi IOAN - jud. Arad; A
TOMA - BIRAu LUI
Hunedoara; H. ONISIUC -
LIVIU - IVA
CIU N. PASCU DAN
A VASILICHIOAIEI
-
Materialele primite de la dv. nu
deplinesc de publicare.
BERCEA VALERIU -
Materialele publiGate la rubrica Re-
vista revistelor nu totdeauna au pre-
zentat toate detaliile constructive, din
de Construiti un compre-
sor.o de articolul publi-
cat n 1975, nr. 1, pag. 10. o
I.M.
0101 2SC631A 0102 2SC631A 0103 2SC634A 0104 2SC633A 0105 2SC633A 0301 2SC633A
R-CH
r
re 218
G!lS
3.3125V
"301
10'
I

Cl01/ 0.0015
ZOOV
I
--....J
REC/P8 AMP SECTION
,-------
53
MOTOR SW
8601 IN60
I IRC5 D503,D504_IS_12_12_.......J I
L-_______________________________
o
0603 25C482
S5 DtSCHARGE sw
S6 MISOPERATtON SW
GRIGOROV BORIS- Tulcea
Padea de inregistrare-redare a complexului TC-219 este
stereo, cu elemente clasice.
n snt prezentate preamplificatoarele, oscilatoarele de
premagnetizare, precum sistemul de reglare a vitezei motorului.
Va!orile componentelor tipul diodelor al tranzistoarelor snt
pe
m
E C 8
2SC631A
2SC633A
2SC634A
2SC482

E C BEC B
2SC371

S-ar putea să vă placă și