Sunteți pe pagina 1din 6

ESEUL NR.

1 Comentati in 3-4 pag (inclusiv exemple) urmatoarea afirmatie: Succesul proiectarii nu este similar cu valoarea architectural-urbanistica a produsului, ci cu obtinerea adeziunii investitorilor sau utilizatorilor pentru el, ceea ce nu este acelasi lucru.

UAUIM - Facultatea de Urbanism | Master Proiectare Urban arh. Claudiu-Daniel SALAN

Managementul proiectrii de urbanism conf.dr.arh. Georgic Mitrache

UAUIM - Facultatea de Urbanism | Master Proiectare Urban arh. Claudiu-Daniel SALAN

Managementul proiectrii de urbanism conf.dr.arh. Georgic Mitrache

ESEUL NR. 2 Urbanistul i arhitectul au o poziie cheie n grupul celor care concur la reuita unui proiect. Comentai n ce fel acetia i pot influena pe ceilali parteneri, n scopul realizrii unui proiect de succes. Casele sunt in primul rand, o proba de respect a celor care concura la realizarea ei - fata de profesie, fata de societate. (C. Hostiuc) Pornind de la citatul enuntat care pune pe umerii arhitectului/urbanistului atat un rol educativ-moderator intre beneficiar pe de o parte si societate/interes public pe de alta cat si un rol de generator de cultura putem fara doar si poate sa afirmam faptul ca mai presus de toate, responsabilitatea profesionistului trebuie sa se reflecte in proiectele sale. In acest context, rezultatul produsului de arhitectura/urbanism este necesar sa raspunda cerintelor normale ale beneficiarului, insa raspunsul trebuie sa survina ca un rezultat al negocierii constante intre cerinta/societate/profesie, care sa aduca un plus de valoare atat modului de viata al ocupantilor spatiului cat si al utilizatorilor contextului/zonei publice in care este amplasat. Altfel spus prin natura profesiei atat arhitectul cat si urbanistul trebuie sa conlucreze pentru un tel comun si anume acela de promovare/ educare/ constientizare a faptului ca produsul de arhitectura/urbanism este element de interes public si abia apoi privat. Prin natura publica a profesiei arhitectul/urbanistul are, sau ar trebui sa aiba, in primul rand o responsabilitate fata de societate/profesie si abia apoi fata de interesele private ale beneficiarului. Poate nu ar fi de neglijat nici faptul ca profesia in sine nu este declaratlegiferata ca o profesie de interes public care ar putea impune un set de reguli minimale inclusiv in ceea ce priveste tarifele de proiectare si codul deontologic (ex. notarii). Chiar daca o sa par putin mai dur consider ca pentru realizarea unei arhitecturi/ urbanism de calitate este in primul rand necesara aplicarea regulilor deontologice si aici ma refer in special la semnatura de complezenta care nu face altceva decat sa submineze rolul arhitectului/urbanistului si sa-l reduca la o stampila si o semnatura lasand la o parte tot procesul profesional de elaborare a unui proiect calitativ. Consider ca procesul de educare/cultivare a culturii pentru arhitectura trebuie demarat prin eliminarea "portitelor" si elaborarea de exemple de bune practici. Chiar daca ma abat putin de la subiect consider ca nu este de neglijat nici implementarea unui curs de arhitectura la nivel de educatie scolara care prin constientizarea importantei produsului de arhitectura si spatiului public ca elemente generatoare de valoare ar putea sa asigure, pe viitor un beneficiar mai cultivat si mai responsabil fata de semenii sai, in care arhitectul/urbansitul sa poata gasi un partener de dialog. Influenta arhitectului/urbanistului asupra beneficiarilor (in special aupra asa-zisilor dezvoltatori imobiliari) este mai mult subminata de lipsa de coerenta in decizii omniprezenta din pacate in administratie. Aprobarea unor serii de reglementari derogatorii adoptata in serie in ultimii ani a devenit o practica uzuala care nu poate sa
UAUIM - Facultatea de Urbanism | Master Proiectare Urban arh. Claudiu-Daniel SALAN

Managementul proiectrii de urbanism conf.dr.arh. Georgic Mitrache

conduca decat la ceea ce este in prezent transpus in teren - terenuri supraincarcate, arhitectura saraca - toate axate pe un singur scop si anume acela al maximizarii profitului. Poate implementarea unui sistem mai eficient/coerent de dezvoltare a teritoriului ar trebui sa constituie o prima prioritate. Consider ca practica prezenta trebuie intr-o masura cu mult mai mare controlata, motiv pentru care sper sa se constientizeze/ implementeze cat mai curand un sistem public integrat de gestiune a activitatii de urbanism/arhitectura. Infiintarea in zonele metropolitane, judetene a unor structuri publice formate din specialisti atat din domeniul arhitecturii/urbanismului cat si din domenii conexe, care sa elaboreze temele de proiectare pentru dezvoltarea coerenta a teritoriului, manuale de bune practici (precum cazul GTZ-Sibiu, Timisoara), studii cu posibilitati de dezvoltare a zonei (precum www.apur.org) constituie un pas firesc spre asigurarea unei dezvoltari durabile axate pe interesul public al localitatilor. Arhitectul/urbanistul trebuie sa-si asume atat rolul unui promotor cu rol educativ moderator cat si o pozitie generatoare de cultura care sa canalizeze eforturile tuturor actorilor implicati spre un produs de arhitectura/urbansim calitativ. De asemenea este necesara constientizarea si asumarea la nivel de societate a rolului public al arhitectului/urbanistului ghidat spre interesul public si sustinerea acestuia de catre organismele abilitate.

UAUIM - Facultatea de Urbanism | Master Proiectare Urban arh. Claudiu-Daniel SALAN

Managementul proiectrii de urbanism conf.dr.arh. Georgic Mitrache

ESEUL NR. 3 Descrieti/nuantati propriul sistem de gestionare a resurselor unui birou de 4-6 oameni in perioada de criza.

Perioada de criza pe care a travesat-o si o traverseaza in continuare tara noastra, influentand in mare masura piata constructiilor si implicit piata birourilor de arhitectura/urbanism constituie o perioada in care eficienta in gestionarea resurselor fie ele umane, materiale, informationale, culturale din cadrul unui birou poate sa faca diferenta intre faliment si continuarea activitatii. De ce spun asta? Poate pentru ca e legea naturii, supravietuieste cel mai puternic/cel mai bine adaptat. Activitatea unui birou mic poate fi radical influentata de perioada de criza insa printr-o organizare temeinica si un spirit de echipa elevat aceasta perioada de incercare poate fi cu brio depasita. Cum ar fi cel mai bine sa gestionezi resursele in perioada de criza? E o intrebare care din pacate nu are un plan prestabilit pe care sa-l urmezi, ci trebuie sa te adaptezi, pe parcurs situatiei, altfel vei avea de suferit. In primul rand resursa umana, care reprezinta componenta esentiala (chiar daca nu neaparat de neinlocuit), trebuie sa fie constienta de situtatia pe care o traverseaza biroul si aici rolul decisiv al managerului isi va spune cuvantul. Inevitabil relatiile inter-personale intr-un birou mic sunt cu mult mai umane mai intime, iar tocmai acest element nu trebuie neglijat. Personalul isi doreste la fel de mult ca si managerul, ca biroul sa treaca cu bine peste perioada grea, insa in aceeasi masura are nevoie sa stie ce se intampla, care e situatia reala a biroului pentru a evita senzatia de pierdere a controlului. Momentele grele aduc la suprafata adevarata fata a relatiilor create de-a lungul timpului, iar deciziile luate de manager isi vor pune amprenta si asupra relatiilor cu personalul biroului. Cred ca in perioada de criza este esential sa informezi personalul asupra situatiei si impreuna sa gasiti solutii pentru a merge mai departe. Consider ca principiul, un om informat este un om puternic se aplica si in cazul de fata, ba chiar mai mult, personalul cu care s-au legat prietenii de-a lungul timpului, fiind in cunostinta de cauza va "pune umarul" ca perioda sa fie depasita. Intr-adevar exista si posibilitatea ca unele persoane sa prefere sa plece insa fiecare padure are uscaciunile sale si poate biroului ii va fi mai bine asa. Daca situatia o impune si de regula asa se intampla, diminuarea salariala trebuie in prealabil discutata si ajuns la un consens cu personalul, care cel mai probabil o va intelege daca ii este lasata posibilitatea de a se adapta la noua situatie. In ceea ce priveste resursele materiale se va autoimpune o eficienta maxima a utilizarii acestora. Chiar daca suntem sau nu suntem de acord perioada de criza impune diminuarea costurilor insa fara a preliclita desfasurarea in bune conditii a activitatii din cadrul biroului. Exista o serie de solutii care pot ajuta la depasirea situatiei si mentinerea
UAUIM - Facultatea de Urbanism | Master Proiectare Urban arh. Claudiu-Daniel SALAN

Managementul proiectrii de urbanism conf.dr.arh. Georgic Mitrache

sub control a costurilor, care daca nu au fost adoptate inainte de perioada de criza acum este indispensabil sa fie implementate. Astfel, ca sa dau cateva exemple concrete de solutii care pot fi adoptate: - inlocuirea consumabilelor originale cu consumabile compatibile - printarea/ folosirea ambelor fete ale unei pagini - verificarea inchiderii calculatoarelor - parteneriate Participarea la licitatii publice reprezinta o piata deschisa concurentei, insa din pacate aceasta piata este puternic afectata de politica nationala de aplicare a unui singur criteriu "pretul cel mai scazut" al carui rezultat se reflecta in produsele de arhitectura realizate din fonduri publice in ultimii ani. Consider ca in cazul activiatii de arhitectura se impune stimularea componentei artistice, de originlitate, profesionalism si trebuie eliminat criteriul pretului ale carui limite sunt oricum autoimpuse de piata. Probabil resursa de originalitate isi va spune cuvantul in aceasta perioada si va fi cea care va determina soarta biroului asa ca se impune stimularea acestei componente. Poate cooptarea unor persoane tinere dornice de afirmare poate sa aduca alaturi de entuziasm/forta de munca acea sclipire necesara. De asemenea acum este momentul de sporire a eforturilor de afisare inclusiv prin participarea la concursuri de arhitectura/urbanism care reprezinta o sursa de potentiale contracte. Resursa culturala poate sa-si aduca si ea aportul la depasirea situatiei. Chiar daca participarea la conferinte/discutii implica unele costuri, reprezinta un bun prilej de intalnire cu confratii, de a discuta situatia si de a gasi impreuna solutiile cele mai eficente.
Managementul proiectrii de urbanism conf.dr.arh. Georgic Mitrache

Ca si concluzie as putea afirma ca perioda de criza in cazul birourilor de arhitectura si urbanism poate sa duca la reafirmarea pozitiei ocupate pe piata sau la disparitia unor birouri/ aparitia unora noi, insa per ansamblu piata se autoregleaza, trebuie doar sa stii cum sa reactionezi si sa raspunzi pe masura. Participarea la concursuri este sansa de a cunoaste noi oameni, de a afisa faptul ca esti pe piata, de a gasi noi contracte si noi oportunitati de colaborare. Chiar daca efectele crizei vor lasa permanent o cicatrice asupra activitatii, participarea la concursuri cu gradul mare spre foarte mare de participare (vezi Concurs BCU Cluj unde au fost admise la jurizare 107 proiecte) nu poate decat sa stimuleze piata la adaptarea si la imbunatatirea produsului de arhitectura/urbanism.

UAUIM - Facultatea de Urbanism | Master Proiectare Urban arh. Claudiu-Daniel SALAN

S-ar putea să vă placă și