P. 1
Tehnium 10 1984

Tehnium 10 1984

|Views: 190|Likes:
Published by iifoarte
Colectie Revista Tehnium 1970-2006
Colectie Revista Tehnium 1970-2006

More info:

Published by: iifoarte on Mar 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/06/2014

pdf

text

original

REVISTA Ă EDITATA DE 0.0. AL U.T.O.

ANUL XIV - NR. 167 10/84
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI
SUMAR
LUCRAR.EA PRACTiCA DE
BACALAUREAT ................ pag. 2-3
Wattmetru electronic
Cuplaje parazite
T raductor electronic incre-
mental de unghi
Ţ ÎN
RADIOELECTRONICA .......... pag. 4- 5
Amplificatoare operat ionale
ţ cu 741
ş ă ă AO
CQ-VO ......................... pag.6-7
Din ă Simpozionului
ţ al radioamatorilor,·
Cluj-Napoca. 1984:
Elemente de circuit În teh-
nica stripline
Manipulator programabil
HI-FI .......................... pag. 8-9
Sisteme de reducere a zgo-
motului de fond
Ă ................ pag.10-11
Regulator de ţ
Ceas de expunere
ă ă
PENTRU CERCURILE TEHNICe-
APLICATIVE .... "' .............. pag.12-13
Generator de semnale RTTY
Bobine
AUTO-MOTO ...... . .. pag.14-15
Autoturismele OLTCIT:
ţ ă
Ă ................. pag.16-17
Despre ţ fotogra-
fice
Erori de expunere la ilumi-
narea cu ă fulger
Ca!culul ţ de culoare
la schimbarea hîrtiei
CITITORII RECOMANDA ........ pag.18-19
Efectul "wide stereo"
Semnal triunghiuiar
Tester
1 ndicator cu LED-uri pentru
blitz
TEHNiCA Ă ........... pag. 20-21
AY 3-8500
Televiziunea În culori
REVISTA REVISTELOR . . . . . . . . . . . . .. pag. 22
8/2 x 15 V
Tester
Preamplificator
Convertor US
SERViCE ........................ . pag 24
Philips 2205 . (CITITI iN PAG. 12)
WA:ITMETRU
ELECTRONIC
Nu de ţ ori ă un
aparat prin puterea ce o ă
. pe o anume ă sau prin pute-
rea ă de la ţ Reiese de
aici utilizarea ă acestui para-
metru În ţ concrete de func-
ţ
Randamentul electric a devenit un
parametru foarte modern În ţ
ile actualei economii de energie. Cu
montajul prezentat În continuare ob-
tinem valoarea acestuia prin ţ
P ă
'Y'J = X 100 (%)
P abs. ţ
Wattmetrul descris ne ă de
asemenea, la caracterizarea com-
ă a ţ de ă (di-
fuzoare, motoare, ţ de În-
ă prin determinarea supli-
ă a defazajului introdus între
curentul ş tensiunea la borne:
P
coScp= --
Vef lef
ă Vef ş I ef se ă ă cu
un voltmetru, respectiv ampermetru
de curent alternativ.
Spre deosebire de wattmetrele
clasice - electromagnetice -, solu-
ţ ă are la ă un multi-:
plicator analogic integrat, ROBB095,
fabricat la C.C.S.I.T.-Semincon-
ductoare. Circuitul este echivalent
cu MC1495 - Motorola ş LM495 -
National Semicond. EI ă o
tensiune ţ ă de ş (ter-
minalele 2, 14) ţ ă cu
produsul valorilor tensiunilor apli-
cate la ă ţ X (termi-
nale 9, 12) ş Y (terminale 4, 8).
Schema cuprinde trei ţ
grupul de ţ pentru culege-
rea tensiunii ş curentului din sar-
ă multiplicatorul analogic ş am-
plificatorul de ş
Prin ţ R
1
ş R
2
se cu-
lege tensiunea În ă Ele sînt
Ing. R. CLONDESCU
calculate astfel Încît pentru 220 V
tensiune în ă semnalul la in-
ă multiplicatorului ă fie de 10
V vîrf la vîrf. ţ Ra conver-
ş curentul de ă În tensiune
ţ ă pe intrarea Y.
Multiplicatorul analogic produce o
tensiune de ş ţ ă cu
produsul ă
Amplificatorul de ş are trei
ţ ş anume cea de conversie
a tensiunii ţ În tensiune
ă ă ţ ă de ă de filtru
trece-:jos ş de tampon pentru sar-
cina wattmetrului.
Schema este astfel ă încît
tensiunea de ş a amplificatoru-
lui ţ este de 10 V pentru o
putere de -1 000 W în ă
CUPLAJE
PARAZITE
Ing. OVIDIU DRAGOMIRESCU,
ă ţ În care sursa de ali-
mentare este ă mai multor
etaje, putînd astfel ă fenomene
care ă buna ţ a
montajului. Cauza ă În faptul
ă ă ă de alimentare are o
ţ ă ă ă iar etajele
cuplate la ea ă ţ varia-
bili În ţ de.semnalul pe care
acestea le ă
ă ă exemplul simplu din fi-
gura 42, .. care cuprinde ă etaje,
Sm ş S M primul lucrind cu semnal
de amplitudine ă iar al doilea cu
semnal 'mare la ş sa pe o sar-
ă de valoare ă ă Ca atare, În
regim dinamic, la bornele sursei de
alimentare va ă o ă
ă de tensiune Ş a ă
valoare este:
2
ing. MIHAI CODIRNAI
ă ă ă
se va aplica ş etajului de semnal
mic, S m luînd ş în circuit o
ţ ce poate fi ă sau po-:
ă În ţ de structura ă
a etajului. ă ţ este ă
ş riscul ţ unor autoosci-
ţ ş ă nedorite.
In vederea ă ă acestor nea-
junsuri _ se ă celule de filtraj
de tip f, RC sau LC, ca În figurile 43
ş 44. De asemenea, se ă fil-
tre electronice simple cu cîte un
tranzistor, o ţ ă ş un con-
densator (figura 45).
Pentru o decuplare ă este
necesar ca valoarea condensatorului
C ă fie mare, astfel ca ţ sa
În ţ de ă ţ ş dota-
rea utilizatorului, ă tensiune
se ă ă fie cu un voltmetru de
curent continuu analogic sau digital,
fie direct cu un microampermetru
legat la ş printr-:o ţ ă se-
rie, cînd wattmetrul este conceput
ca un aparat independent. ă
ţ se face cu ajutorul unui
comutator pentru capul de ă
astfel:
ţ A: 0-1 000 W;
ţ B: 0-100 W;
ţ C: 0-10 W.
ă excelentei ă ţ a
montajului, la punerea În ţ
nu sînt necesare decît ă reglaje:
zeroul ş factorul de ă
Reglajul de zero se face cu ă
rile scurtcircuitate, prin ţ
semireglabilului RlO' Factorul de
borna 3. Este foarte ă intro-
ducerea unei ţ fuziQile de
250 mA -500 mA ca ţ la
unele ă defectuoase.
Montajul se ă practic 'Cu
componente de ţ ă ă
(10%), ă fiind posibilitatea de a
regla factorul de ă ş zeroul.
ţ Ra se ă din
kanthaJ sau constantan. Pentru
punctele de conectare a sarcinii ş a
tensiunii se ă o pereche
ă + ş de ţ .
CARACTERISTICI TEHNICE:
Curent absorbit - sursa +15 V:
max. 5 mA; sursa -15 V: max. 8 mA;
eroare de neliniaritate: max. 5%
tensiunea de intrare (bornele 1, 3):
max. 220 Vei min. 40 Hz;
curent de ă (bornele 1, 2):

Ry/12k Rx/27k
11
1
ROB 8 095 2
ă se ă din R
4
ă
o putere ă
Conectarea aparatului presupune
cuplarea sarcinii la bornele 1, 2 ş
alimentarea ei prin bornele 1, 3.
ATENTIUNE! Cînd se ă ă
puteri consu mate de la ţ faza
trebuie ă la borna 1 ş nulul la
ă fie suficient de ă Grupul RC
se va calcula în ţ de ţ
ă la ş de consumul pri-
mului etaj ş de banda de ţ ă
În care acest filtru va lucra.
Valoarea ţ R este practic
ă de ă de tensiune ce
apare pe ea ă curentului con-
tinuu ce o ă tlzual, R ia va-
lori între 10 ş 1 000 n, iar C de la
zeci de nanofarazi la sute de micro-
farazi. În cazul filtrului electronic,
ţ R poate fi ă ă cu unul
ă la ă ordine de ă da-
ă faptului ă pe ea ă de
tensiune nu este ă decit de ă
curentul de ă al tranzistorului,
curent care este mult mai mic decît
cel de colector.
ă etajul ce trebuie decuplat lu-
ă la ţ ă mai mare (de la
sute de kilohertzi În sus), calitatea
condensatoarelor este ă
Se va evita folosirea condensatoare-
lor ce se ă prin ă ş
sau spiralarea ă (de exem-
plu, condensatoarele cu hîrtie ş
cele electrolitice clasice). De prefe-
ţ ă sînt recomandate condensa-
toarele ă ş cele cu tantal,
au pi€Jrderi mici ş ţ
parazite mici. Din ă aceste
condensatoare au ă ţ relativ
max. 4,5 Aet;
caracteristicile de ş sînt dictate
de amplificatorul ţ utilizat.
c
TEHNIUM 10/1984
TAAaUCTDR
ELECTRDNI'C
INCREMENTAL
DE UNBHI
În multe ţ practice este ne-
cesar ă se precizeze o deplasare
ă ca de exemplu În teleco-
menzi, telemetrie, antene rotative
pentru radioamatori etc.
Ansamblul prezentat permite afi-
ş ţ cu o precizie de ± 30'
Între 0° ş 359°, indiferent de sensul
de ţ ş În principal se compune
dintr-un traductor cu senzori fotoe-
lectrici ş circuitul de
ş
În figura 1 se ă traductorul
(partea ă realizat in axul 1
ce se ă coaxial pe elementul
controlat, un disc 2 ţ din
material ptastic opac de 2-3 mm
grosime ş un suport 3 Amontat pe
partea ă a ţ In figura 2
se dau dimensiunile constructive ale
discului, iar În figura 3 cele ale su-
portului traductorului fotoelectric
ă fototranzistoare tip ROL 31
izolate electric ţ ă de suport ş
ă becuri de 2,5 V care se ş
ă În ă 0 10 mm). Intre
ă se va respecta ţ de 15
mm, astfel Încît semnalele ţ
ă fie decalate cu 90° (în figura 5,
semnalele a ş b).
În figura 4 este ă schema
bloc a circuitului de prelucrare, ş
În figura 6 schema de principiu. In
urma rotirii discului, senzorii fotoe-
lectrici (S.F.) ţ succesiv de-
ă semnalele a ş b (fig. 5) care
se ă schemei de formare a im-
pulsurilor de ă (S.F.I.C.), re-
zultînd semnalele c ş d. În ţ
de ţ ă a acestora,
schema de detectare a sensului de
ţ (S.O.S.A.) ă aplicarea
Ing. GH. GA VRILOAIA,
ing. L. ANTON
lor În intrarea de ă ă
sau ă a circuitului de ă
rare (C.N.), care este conectat cu
circuitul de ş (C.A.).
Pentru detectarea sensului se fo-
losesc ă bistabile aduse În sta-
rea ,,0" de ţ F = c + d. ă
ă rotirii discului într-un sens,
ş succesiunea de impulsuri c
ş d (din figura 5), numai 8
1
va trece
În ,,1", ţ la ş semna-
lele g ş h (reprezentate cu linie
ă rotirea În sens contrar
conduce la comutarea numai a
bistabilului 8
2
(semnalele g ş h, cu
linie ă
Semnalul e (e = cEi) d) ă
monostabilul realizat pe CD84121E,
semnale (f) cu durata
de aproximativ 100 ns, iar i ş j (i =
1.g ş j = f.h) se ă la ă ă
rul realizat pe CD84192E. La al
360-lea impuls, ă ă este
adus În starea "O". Alegerea unghiu-
lui "O" se face prin ţ buto-
nului 8. Circuitul de ş este
realizat pe TIL311, a ă ă
de conexiuni este ă În figura 7.
În ă nu se folosesc ele-
mente de reglaj. La executarea dis-
pozitivului se va avea În vedere ca
ţ ansamblului
tranzistor ă se ă astfel incît În
emitorul ă tranzistor, semnalul
ă fie de minimum 2,4 V, cînd este
iluminat.
În cazul În care se ş o indi-
care ă a ţ unghiulare,
se va modifica atit ţ dis-
cului (se va folosi codul Gray), cît ş
schema ă
1. ali m e n t a re 1 e d-u r i
2. intrare! B
Binhare blocare
9 ne
3 A
l., puncJ zec.imal siînge
5 intrare strob
6 ne
7 9 n d
10 pune t "'Z ee imeI dreaptQ
11 ne
12 in t re r e O
13 in t ra C
14 Vc.
c
5 V

I
1>-__ \
I .---.,_._'
k
1< e. t
1.
Schema bloc
b


c.
-1:
d
e
J I
I ,
s
-1...
h
,...-- ...... ------,
I

2
l.SF-sen-zori fotoelec-
t rie. i
2.SFIC - schema de {or-
mare a impulsutilor
de (.oma n da
3.5DSR-5cht>tna de
1 are ase n s u ( u i de. r 0-
iafi e
4.SFtN - se. "ema de 10rma-
re a ş de
numarare
5.CN-cire.uit de ă
re
S.cA-ci rcui t
LJ
II>

I I I I
t
'Ii"
I
-=
L!
I ----------,
_..1
t
...
fi g.5 O i a 9 ram e des e m n a 1

1
Ţ ţ Ţ IOn T Ea
---li1--.- ___,L ___,".__. __ ,l .._. ___ ._.__
TEHNIUM 10/1984
mici ş efectul lor la ă ţ ă
este neglijabil. De aceea se utili-
ă ţ Între un conden-
sator de capacitate mare electrolitic
În paralel cu condensatoare pla-
ă de valori mai mici, ca În figura
46.
O ă ă este aceea a lo-
cului de decuplare la ă a etaju-
lui În ă În figurile 47 ş 48 sînt
ă ă variante. Analizindu-Ie,
se ă ă aria buclei formate de
consumatorul propriu-zis (montajul)
ş condensatorul C este În cazul fi-
gurii 47 mai mare decît 1n figura 48.
In regim condensatorul C
este ca. un Ca atare,
,-
I
I
,
.-
- - --,
I

----- --
3
..
Din nefericire, ţ de pol ari-
zare 18+ ş 18- nu sint egali; ţ
lor, pentru E(/ =0.
IlO = 1
8
- - 18+ (25)
se ş curent de Intrare de de-
calaJ sau de offset (offset input cu-
rent). Efectul acestui curent de de-
calaj asupra tensiunii de ş ire. ca ş
metodele specifice de compensare
sint descrise pe larg În manualele
de specialitate (vezi, de exemplu,
lucrarea "Circuite integrate li-
niare" de Anca Manolescu ş Anton
Manolescu, Institutul Politehnic
ş 1982). Noi nu vom insista
ă asupra lor, deoarece in marea
majoritate a constructiilor de ama-
tori aceste ă elaborate
nu.SÎnt strict necesare.
15. Ş BUCLEI
ş în tensiune al amplifica-
torului inversor cu reactie (fig. 41)
este G
v
= ACL = RIRi' ţ pe care
am dedus-o În ipoteza ă AO ar
avea o amplificare ă in ă
ă (A
OL
= 00). Cum nu ă
dispozitive reale cu amplificarea in-
ă este firesc ă ne ă cît
de mare trebuie ă fie ş in
ă ă pentru ca formula
ă ă o precizie ă ă În
principiu, se ă ă o
valoare AoL de cel ţ zece ori
mai mare decit amplificarea În
ă ă ă Act:. Pe ă
precizia formulei, mai intervin ă
ş alte aspecte legate de banda de
ţ ă de fidelitatea ă (ni-
velul distorsiunii or), de stabilitate
etc., care fac ca valorile acceptabile
ale raportului Aod AcL ă fie mult
mai mari. Acesta este motivul pen-
tru care se ă ţ unor va-
lori AoL cît mai mari ă la mi-
lioane), ş in ă se folosesc
foarte rar ş in ă ă
de Deste o mie.
APLICATII CU 741
STABILIZATOARE
DE TENSIUNE
ă la ora ă o ă ă
de circuite integrate concepute
special pentru A stabilizarea tensiu-
nilor continue. In cele ce ă
vom descrie cîteva montaje simple
care ă ă ş ampiifica-
toarele ţ pot indeplini
cu succes ţ de stabilizare.
Montajele au fost experimentate cu
circuitul {JA741 , În capsula cu 2 x 7
terminale. dar ele pot fi transpuse
ş pentru orice alt tip de amplifi-
cator ţ de uz general.
Ideea de plecare este ă În
figura 1. unde ţ ali-
mentat ţ cu tensiunile
±V ce' se ă in ţ de re-
petor. Prin urmare, ă ă
intre intrarea neinversoare ş ă
o tensiune ă de ţ ă E
ref
,
ş i tensiune o vom ă intre
borna de ş ire a AO ă cu de-
osebirea ă noua E,) va avea o
ţ ă ă mult mai ă
Din considerente de ţ se
impune ţ ca tensiunea V
ee
ă fie cu cel ţ "i ,5-2 V mai mare
ca Eref·
Montajul practic din figura 2 folo-
ş aqest principiu, cu ă com-
ă In primul rind. ţ
a fost ă cu circuitul extern
de compensare a offsetului (poten-
ţ P), care permite ţ
ă ţ riguroase Eo =
ş
iar in al
doilea rind, la ş a mai fost ă
gat un etaj repetor pe emitor, reali-
zat cu tranzistorul T 1 (cu ionqiunea
ă ă in bucla de
ţ a AO), sporind astfel sub-
ţ ial curentul maxim debitat.
Necesitatea unei surse stabile de
ţ ă care ă ă exact tensiu-
nea ă la ş ire, reduce mult i n-
teresul practic al acestui montaj,
privit ca stabilizator de tensiune. EI
ş ă ş ă aplicabilitate foarte
ă În domeniul ă ă de
precizie, atunci cînd sursa tensiunii
de ă (E
ref
) are o ţ ă
ă mare, ţ ţ
rea ă a instrumentuiui indica-
tor, a aparatului de inregistrare etc.
De exemplu, montajul permite .. co-
pierea" tensiunii furnizate de un ele-
ment etalon Weston (E
ref
= 1,018 V,
Raportul dintre valoarea numenca
a ş in tensiune În ă des-
ă ş valoarea ă a ş
lui în ă ă LG = AoJ A
CL
• se
ş ci,tigul buclei (Ioop gain).
ă marime este frecvent întîl-
ă În studiul circuitelor cu ţ
avînd ţ asupra ă ţ ş
ă ţ de redare. Ea ă de
fapt, o ă ă a ţ introduse
de circuitul extern.
ă ă toate ă în
decibeli, ţ de mai sus se scrie:
LG (dB) = AoddB) - A
CL
(dB) (26)
ă cum se poate ş verifica
ţ cont de ţ de defi-
nire a valorilor În decibeli: AoL(dB)
.:: 20 Ig A
Qb
Acd dB) = 20 Ig A
CL
;
LG (dB) = 2 . Ig LG.
De exemplu, pentru un amplifica-
-tor ţ avînd valoarea de
catalog AoL = 100 000. pe care îl fo-
losim Într-un montaj cu ţ
avînd A
CL
= 1 000, ă LG =
100000/1 000 = 100, respectiv
LG( dB) = 20 Ig 100 = 40 dB.
16. COREqlA RASPUNSULUI ÎN
FRECVENTA. DEFAZAJ. STABILI-
TATE
in figura 61 este reprezentat un
amplificator inversor cu ţ îm-
ă cu diagrama ă
ă În ţ ă Pe axa ă
sint trecute ţ În ă lo-
ă iar pe axa ă valo-
ri.le În decibeli ale ş in ten-
siune.
Pentru valorile indicate ale rezis:-
ţ ş montajului in
ă ă este Ar.
b
= 10, respec-
tiv A
CL
(dB) = 2O.lg 1 = 20 dB. dar
- ă cum ă diagrama (curba
1) - numai ă la o ţ ă de
cca 50 kHz, ă care ţ
Începe ă se ă ţ de la
liniaritate ş scade apreciabil
cu ş terea ţ
pentru o intenSitate a curentului ab-
sorbit mai ă de 1 p.A). Ia o ă
ţ mai mare de curent. Cu
valorile pieselor indicate in ă
curentul maxim de ş ire este de or-
dinul zecilor de miliamperi (orienta-
tiv peste 50 mA). 1n ţ de va-
loarea ă Eret. tensiunile de
alimentare se pot lua între ±4.5 V ş
"!"18 V. .
Montajul din figura 3 este con-
ceput ca stabilizator reglabil de ten-
siune În plaja O -:- 12 V, cu un curent
de ş ire maxim de ordinul zecilor
de miliamperi. Tensiunea de refe-
ţ ă din ţ P
ş ă suplimentar de condensa-
torul C" este ţ ă cu ajutorul
celulei de stabilizare R,-O, din
tensiunea ă de alimentare, de
cca 18 V. Pentru simplificare. nu a
mai fost ă circuitul de com-
pensare a offsetului, fapt care
poate conduce la un mic decalaj al
ş irii (plaja nu incepe exact de la
zero) atunci cînd tensiunea de refe-
ţ ă este ă (cursorul lui P În ex-
tremitatea de jos).
Stabilizatorul din figura 4 este tot
reglabil, cu plaja ă de
3 -:- 12 V, ă aici reglajul nu se
ţ ţ asupra tensiunii
de ţ ă ci utilizînd ţ
ă am fi aranjat ţ ia pentru
un ş mai mare, de exerpplu
A
PL
= 100 (40 dB). liniaritatea re-
darii s-ar fi limitat la o ţ ă i
mai ă de numai cca 5 kHz
(curba 2). ConectÎnd ă ţ
nalul ca repetor de tensiune, deCI
cu A
CL
= 1 (OdB), ă se men-
ţ liniar ă la o ţ ă de cca
1 MHz (curba 3).
Curba 4 ă ţ cu
ţ a ş În ă des-
ă pentru ţ consi-
derat (este vorba de binecunoscu-
tul 741). Se ă ă În ă des-
ă Ş scade, de la o ă
ţ ă In sus, cu o ă con-
ă de ă respectiv
ă [Pentru cititorii care
nu au intîlnit ă aceste ţ
ţ ă ă octava este un inter-
yal de ţ ă (f
1
-f
2
) cu f
2
= 2f
1
,
Iar decada_.este un interval de frec-
ţ ă (f
1
-f
2
)cu f
2
= 10 f
1
• De exem-
plu, intervalul (100 Hz - 200 Hz)
este o ă iar intervalul (100 Hz -
1 QOO Hz) este o ă
In ă ă ţ la
care amplificarea scade ţ ă de va-
loarea ă cu 3dB (limita ac-
ă de liniaritate) este de nu-
mailllcca 3Hz. Da. trei hertzi, nu este
o ş ă de scriere, chiar ă
ţ pare ă (doar
ş bine ă dispozitivele semicon-
ductoare nu sint chiar atit de "le-
ş atunci?). ţ ne-a ă
efectul condensatorului C, din fi-
gurile 46 ş 47, despre al ă rof
am "uitar' ă vorbim la momentul
respectiv. ă s-ar fi omis din
scheme acest condensator, ă
punsul În ţ ă al operationalu-
lui ar fi fost determinat de constan-
tele de timp RC date de ă ţ
ş ţ asociate jonctiunilor
semiconductoare. Fiecare produs
RC parazitar introduce o atenuare
de ă din moment ce frec-
ţ semnalului ă ş ş te va-
cea 3 V, este ţ ă din sursa de
alimentare cu ajutorul celulei de
stabilizare R
1
-0
1
ş al divizorului
R
2
-R
3
• Valoarea lui Rs se ajusteazâ
experimental (în jurul lui 2,4 k!!)
astfel inCÎt extremitatea ă a
plajei tensiunii de ş ire ă fie exact
....
al
'-
LU
lt
o
LU
+
1SV
lui În ţ de amplificator
cu ş variabil În ten- ...
siune. ă prin manipula- •
rea ţ P se ă .Eref
raportul divizorului P-R4 care do- -
ă ţ ă deci implicit
'4-
W
c...
ă ş în tensiune al ope-
ţ
Tensiunea ă de ţ ă de
LL.i
II
o
LI!.J b-________________ -1 ___ ,-o
TEHNIUM 10/1984
loarea ă f = 1/2rrRC.
Prin urmare, crescînd ţ
semnalului, sînt atinse pe rînd frec-
ţ de "cot" . ă
diverselor constante de timp RC,
panta de ă a ă
devenind succesiv ă
12 ă 18 ă etc.
Curba de ă În ţ ă ar
ă deci aproximativ ca aceea din
figura 62.
De fapt, cu ce ne-ar deranja un
astfel de ă În ţ ă În
ă ă ă pe seama re-
ţ RC parazitare? (Doar ş
ă amplificatoarele ţ se
ă aproape exclusiv În mon-
100
AC L =1 \ r<epetor)
10 100 10k
A
OL
(dB)
80
60
40
taje cu Ne-ar deranja mult
deoarece, reducerea am-
ă ţ RC
mar au proprietatea de a defaza
semnalul de ies ire În cu cel
de intrare. Mai' precis, grup
Re produce la ţ caracteris-
ă 1/2rrRC un defazaj al semnalu-
lui de 45°, defazaj care cre? te În
continuare ă ă ş acestei
ţ Prin urmare, ă tre-
cerea 'prin trei ţ RC parazitare,
un semnal cu ţ mare
decît cea a ultimului "cot" va defa-
zat cu cel ţ 3x45° = 135
0
ţ ă de
intrare.
(CONTINUARE ÎN NR.
100k
!
i
I
I
t
i
1
lM
f (Hz)
'!OM
I I
.1 1
20
--------1----------1. - ----
I I
!
o
f
3 V. Limita ă a plajei de lui cu cursorul lui P În extremi-
ie? ire se stabile? te din semireglabi· tatea jos.
(CONTINUARE iN NR. VIITOR)
TEHNIUM 10/1984
ă cum am promis la începutul grupajului, vom prezenta În cadrul
acestei rubrici o ă ă a articolelor publicate În revista "Tehnium"
referitoare la âmplificatoarele ţ sau care ţ scheme c'u AO.
Venim astfel În sprijinul constructorilor ă ş În al elevilor
ş aleg diverse proiecte practice din ş domeniu ş ă difi-
ţ in procurarea materialului documentar. In Încheiere va fi ă
de asemenea Ş o bibliografie ă pentru cei ce doresc ă aprokln-
deze problemele tratate În acest grupaj.
Nr. Anul Pag. Titlul articolului ţ - ţ
5 1976 5 Utilizarea circuitelor ă ţ ţ
integrate ţ
9 1976 5 Generator de semnale Dreptunghiulare, cu
LM709, ţ
TOA72709, TAA521,
SN72709, ţ
10 1976 4-5 Amplificatoare ope- ă ţ ţ
ţ nare, capsule, ţ
cu 741 ş 709 (pream-
plificator pt. microfon,
milivoltmetru, genera-
tor de semnale, filtre)
I
12 1976 9 Stabilizatoare de ten- Cu /:3A741 , ţ ,
siuni duble LM741 , TBA 221
4 1977 7 Generator AF Cu {3A709N
5 1977 22 Amplificator corector Cu 1YT4016
I
6 1977 20 P ream pl ificator Cu 741 1
11 1977 6 Filtru ă Cu 741
1
pentru CW-SSB
I
12 1977 22 Amplificator Preamplificator, cu
LM301
1 1978 8 ă de alimentare Cu 741
cu stabilizare de ten-
siune sau curent
2 1978 8 Galvanometru elec- Cu 741
tronic
2 1978 '9 Generator de audio- Cu /:3A709, {3A741
-

cu punte
2 1978 22 Filtru activ Cu SFC2741 C
3
I
'1978 9 Circuite cu amplifica- ţ stabilizator
toare ţ ionale de tensiune, generator
de impulsuri dreptun-
ghiulare, bistabil, tri··
ger Schmitt. generator
dinte de ă ă
semnal În ă filtru
trece-sus, comparator
de tensiune, circuit
.SAU, tq,hometru, se-
parator, stabilizator,
I
ă de ţ ă (cu
f3A741 sau /:3A709)
4 1978 10 ţ ale amplifica- ţ ă ă
toarelor ţ tensiune de ţ ă ..
comparator de inter-
val, reglajul amplifi-
ă termostatare
5 1978 7 Voltohmmetru Cu 741
8 1978 4 Ohmmetru cu indi-
ţ ă Cu 741
8 1978 6-7 ă de tensiune Cu 741
9 1978 7 Filtre active cu amplifi- Cu 741
catoare operationale
9 978 22 Semnale dreptunghiu- Cu ţ
Iare
9 1978 22 Tester Pentru determinarea
ă ţ cu 709
9 1978 22 Generator De impulsuri, cu
LM301A
10 1978 10 limitator electronic de Cu TCA335A
I turat le
.
1 1978 8
I
Reglaj de ton Cu 709
11 1978 22 fVlIxer Cu CA3036
12 11 Capacimetru cu citire Cu 741
ă
12 1978 11 Ohmmetru Cu ţ MAA504,
MAA501
1 1979 11 Dispozitive optoelec- Luxmetru, cu ţ
tronice
3 18 Generatoare de sem- Cu 741
I I
nal cu CI logice ş Ii-
niare
I
I
(CONTINUARE ÎN MR. VIITOR)
5
h
DIN ,LUCRARILE
SIMPOZIONULUI NATIONAL
AL RADIOAMATORILOR,
CLUJ-NAPOCA 1984
Ing. IOAN ş
Ing. LENUTICA UI FALEAN
În substrat se pot propaga unde BU-
plimentare de ţ ă TM. TE, ce
pot ţ cu unda TEM. Inter:.
ţ iu nea acestora are ca' efect ş
terea constantei dielectrice ş de-
ţ ei de ţ ă Grosimea
ă a substratului pe ţ
de lucru este ă cu:
_ c \ .. _ . g
h
M
- --------, unde. c - 3 10 m/s.
4fl E-r I
Am utilizat ă ă În
proiectarea elementelor pasive ale
unui oscilator multiplicator para-
metric pe 1,2 GHz. '
O ă modalitate de proiectare
a elementelor pasive ă
tronsonul de linie (figura 2).
Un tronson de linie de lungime
I = AglB scurtcircuitat la un ă
este echivalent cu o ţ ă
i tronson în gol este echiva-
lent cu o capacitate,
Pornind de la aceste ă obser-
ţ se pot construi circuitele osci-
lante În serie ş ţ
Efectul ă asupra proiec-
ă elementelor pasive este scurta-
rea lungimii lor.
O proiectare mai ă se face
utilizînd ţ de circuit mai
complicate, ai ă parametri elec-
triei sînt ţ de parametrii geo-
metriei prin formulele din 3.
Se poate afirma ă ţ parafljetrii
ţ ai schemelor micrqstrip
sînt complet determinati de di.,en-
siunile geometrice aie liniei.
Se ă de aici un alt avantaj
al tehnicii mierostrip. posibilitatea.
ă principiilor ţ de
proiectare folosite -'a circuitele!' cu
constante concentrate.
Linia mierostrip se ţ utiliza ş
la proiectarea ş realizarea ynor an-
tene. avantajoase prin ă .si'int
ş ţ compacte, ş de
integrat ş ş de ţ
Realizarea antenelor se ă
pe fenomenul de ţ care
apare la ă al liniei
microstrip. Efectul ţ se
poate reprezenta printr-o conduc-
ţ ă ă de ţ
Noi am realizat o ă micro-
strip ă Acest tip de ă pro-
duce un fascicul de ţ În
ă de evantai ş un fascicul În-
gust În cazul mai multor elemente,
cuplate În sistem.
Circuitul echivalent pentru ele-
mentul de ţ microstrip este
dat În figura 4,. unde:
Dezvoltarea ş ţ cir-
cuitelor de microunde este strîns
ă de extinderea ă ţ
de integrare. Superioritatea inte-
ă este ă de ţ redus. de
lipsa reglajelor. de simplitatea ex-
ă ş ţ de ţ
mare În ţ
- grosimea substratului dielec- /
Ţ
C[FJ?! l {E;ff
Termenul microstrip desem-
ă ţ de circuit reali-
ă pe baza tehnicilor circuitelor
imprimate (depunerea pe substrat a
unor pelicule ţ de tip micro-
strip).
O linie microstrip este ă ă
dintr-o ă ă ă deli-
ă într-o parte de un plan con-
ductor continuu, iar În ă
parte de anumite ţ con-
ductoare - stripul conductor. Pa-
rametrii liniilor microstrip - impe-
ţ ă ă În microstrip,
lungime de ă În microstrip -
depind de:
- permitivitatea ă a cjie-
lectricului la ţ de lucru;
"
tric - h;
- grosimea foliilor conductoare
-t;
- dimensiunile stripului con-
ductor ă ţ - w; lungime - 1).
Formulele ce dau lungimea de
ă În microstrip ş ţ ca-
ă pe unitatea de lungime
si nt prezentate În figura 1.
Se ă introducerea ă
f efI permitivitatea ă
marime ă ă ţ ă
ă care introduce ţ nece-
ă la fenomenul de propagare În
microstrip, ce nu este numai o ă
TEM.
Cînd unul din parametrii geome-
trici 'W h, devine comparabil cu "gl4,
1
{
E. r +1 + c> r-1 (1 + 1Ql!...)- 2+ O 468(Er+O,5)i It . .y!.- <: 2
·2 2 VI I 1, 5 ţ h "
Eeif= 1
Er+1 + Er-1 (1+ 10h-)2 j
2 2 w h
60ln Ţ
Zo=
12011
VI

[mmJ
Zo»Z1
Zo [n]
11
c::: 3.10 mn;ls
L[
nH w+
L=2TIR [mm]
BII1I11IJlIllIiIIli
1I11.1IlB!1I
1111
Illi1
III.
III
III II • II !!il 1'1 Il N = nr splre
Z1 la' C
Zo« Z1
11
c::: 310 mm/
s
CIRCUITE OSCILANTE ÎN Ă MICROSTRIP
wjh +2,42 -O,44h/w +{1-h/w)6
CIRCUIT CU LINII
MICROSTRIP
6
CIRCUIT CU ELEMENTE
CONCENTRATE
o
x
c
= - J
Z
02
o
IT
w
!
"
.'
ANTENA
MICROSTRIP
DISTRIBUTIA
CÎMPULUI' E
pentru W 11. 0
pentru W Ail
clo
Zo = ţ ă a
liniei microstrip.
..lI = 0,412 h
, ţ
W/h+
W/h + 0,813
ţ de ţ ă a unui
element radiant cu geometrie
ă este:
10/1981.1
Ing. VIOREL NEGREA, VOeCBC
ă ce, vreme de mai ţ ani, am construit montaje ă schemele
publicate in revista "Tehnlum", ă ă a venit ş clipa in care am "deosebita
bucurie de a propune ş eu o ă spre a fi ă ş ă de citi-
torii ' ţ .
Este vorba despre un manlpulator electronic programabll cu circuite Inte ..
grate, utilizat in ţ sportive la ş Ă TOARE DE
VUlPI-RGA.
Acesta este capabil ă ă automat in cod telegrafic cuvintele: MOI,
MOE, MOS, MOH, MOS cu ă ă ş interval de timp reglabil intre
cuvinte.
1. DESCRIEREA SCHEMEI
În proiectarea schemei s-a pornit
de la una din ţ posibile ale
distribuitoarelor de ş Reamintesc
aici, pe scurt, principiul de ţ
nare al unui asemenea distribuitor
cu numai 10 ş (decadic).
Un generator de semnal rectangu-
Iar (numit generator de tact) trimite
semnalul unui ă ă decadic
(CDB490). Aoesta ă ă impulsu-
rile ş prin cele 4 ş A, 8, C, D,
ă ţ ă În cod
binar unui circuit de decodificare
(realizat cu CDB442) care are rolul
de a transforma ţ din cod
binar ă de la ă ă În in-
ţ În cod zecimal.
ă privim tabelul de ă al
circuitului CDB442, ă ă pe
ă ă ce ă ă ş un
impuls la ş decodificatorului,
se ă un "O" de pe un pin pe al-
tuI.
Cu alte cuvinte, În starea ţ ă
toate' ş sînt În stare ,,1" (sus),
iar pe ă ă ce se ă impuls la
intrarea ă ă are loc trece-
rea ă din ,,1" În ,,0" incepÎnd
cu" pinul cifrei ,,1" ş terminînd cu
,,9 .
Pentru a realiza un distribuitor cu
mai mult de 10 ş de ă 20 de
ş trebuie ă introducem ş o
ă de blocare pentru cea de-a
doua ă de ă
Astfel circuitul va fi format din:
- un generator de tact;
- ă ă ă
- ă decodificatoare;
- ă ţ logice.
f
rez
=
Antena are ă ă ţ de
excitare, pentru unde radiate pola-
rizate liniar ş polarizate circular.
Liniile microstrip pot înlocui cu
Rolul ţ este de a permite
trecerea impulsurilor de la generator
spre ă ă numai ă ce de-
cada ă a fost ă
complet. Aceste ţ realizate cu
circuite integrate CDB400 au cîte
ă ă ă pe o intrare se
ă semnal de tact, iar pe cea-
ă ă ş intrare de validare,
se ă nivel "O", la ş se ob-
ţ nivel "O". ă ă pe intrarea
de validare se ă nivel ,,1", la ie-
ş vom ă semnalul de tact.
Circuitul pe care ni-I propunem
spre realizare este un generator de
semnal Morse automat care ă per-
ă ţ ă carac-
teristici:
1) ă ă ş pe un releu
REED sau circuit de putere care ă
ă modularea unui ţ ă cu
putere de 1 W prin întreruperea mo-
ţ
2) ă ă posibilitatea ă
rii cuvintelor ce trebuie transmise;
3) ă ă o ă ă în-
tre cuvinte pentru a se putea desci-
fra clar mesajele;
4) ă ă posibilitatea unui con-
trol local (monitor de ton) pentru a
permite controlul local al cuvintelor
transmise;
5) ă ă posibilitatea de a regla
viteza de transmitere a cuvintelor;
6) ă fie portabil, cu posibilitatea
ă la 4,5 V;
7) ă asigure stabilitatea de frec-
ţ ă ă de normele M.T.Tc.
pentru acest tip de ă de
emisie;
8) ă fie realizat modular pentru a
permite interschimbarea modulelor
În caz de defectare pe teren;
succes ghidurile de ă liniile I
coaxiale, realizînd astfel o ă g'f
a ţ a gabaritului ş a ă ţ
echipamentului de transmisie.

1. Harlan Howe, jr., Stripline Cir-
cuit Design, Massachusetts, 1974
2. Leo Young, H. Sobol, Advan-
ces in Microwaves, voI. 8, Academic
Press, 1974
3. R.F.G. Ross, M.F. Howes. Sim-
ple Formulas for Microstrip Li nes,
Electronics Letters, August. 1976,
voI. 12, nr. 16
4. G. Hodowanec, High Power
Transistor Microwave Oscillators,
RCA, Application Note AN-6084,
1972
.5. Antonescu A., Dispozitive se-
miconductoare pentru microunde,
ş Editura ă 1980
6. Nicolau E., Antene ş propa-
gare, ş Editura ă
ş ă 1982 •
7. Cojoc D., Amplificatoare de
ţ ă foarte ă ş ti.
Editura ă 1983
TEHNIUM 10/1984
9) ă fie realizabil numai cu circu-
ite pasive ş integrate fabri-
cate in ţ ă
2. Ţ SCHEMEI
Semnalul de tact de la generatorul
realizat cu ţ P1, P2, P3ale lui
CI1 este trimis la una din ă
ţ P4 ale ş CI. ă
intrare a ţ P4 este ă cu
semnal ,,1" Ipgic de ş circuitu-
lui monostabil (CDB4121), care ă
JId.
mîne În ă stare ă ce toate
decadele de ă au fost par-
curse.
Mai departe semnalul de tact se
ă pe bara ă celor trei
ţ de ţ ce constituie
ţ de intrare spre cele trei nu-
ă ă decadice.
Aceste trei ţ sînt reali2!ate cu
P1, P2, P3 din C12.
ă de validare ale celor trei
ţ sînt explorate pe rînd (prjmesc
(CONTINUARE ÎN PAG. )7)
ţ
f N----8l-
c
Ă 'Ree i'
C,e,M, - circuit monosla- c..
1
N - circuit numirilor
D - circuit decodificator
I - circuit Inversor
Ae - amplificator pentru
releu
M - monitor de on
7J(v)

lInte

R!iera./1"
470
BD!39
com
de.
7
Desigur, fiecare ă ă de
magnetofoane ş casetofoane a întreprins
studii referitoare la aceasta ă re-
zolvînd-o într-o ă proprie. Astfel,
au ă pe ţ ă o diversitate
de sisteme de reducere a zgomotului de
fond, fiacare dintre ele cu ă
ţ modul de ţ ş rezultate fi-
nale proprii. Concomitent cu ă
ă ţ lor de reducere a zgomotului
·'de fond s-au ţ ş tehnicile de
înregistrare-redare, în ţ de
comportamentul benzii magnetice la dife-
rite ţ audio. ţ ă conti-
nue ale aparaturii de Înregistrare-redare
ş realizarea unor benzi magnetice care
ţ caracteristici tor mai bune (benzile
FeCr02' metal etc.) au implicat, În ultimii
ani, ţ unor noi sisteme de reducere
a zgomotului de fond, care au permis ă
girea gamei dinamice a unui semnal au-
dio înregistrat cu 20-40 d8.
Zgomotul de fond ă
nedorit, care se ă cu
audio util pe traseul
curge În vederea ,..""""' ... ,,,.,.
troacustice.
Din punct de vedere zgomotul
de fond ă un amplitu-
dine ă 1-3 mV. se ă În
special atunci cînd semnalul audio util
are o amplitudine ă $,:,au În pauzele
dintre ă pasaje muzicale, Spectrul au-
dio al zgomotului de fond se ă I'n
registrul ţ audio medii-Inalte.
Practic, zgomotul de fond se ă În
timpul ţ ca un ş ă ă care
este cu atît mai evident cu cît magnetofo-
nul (casetofonul) ă mai bine ţ
înalte. ă ţ ă continue a
componentelor unei ţ electroa-
custice (magnetofon, ţ de amplifi-
care etc.), . zgomotul de fond provine
Într-o ă ă ă de la acestea. In cea
mai mare parte, el se ă benzii
magnetice care ă ţ
programului sonor. Nu ne vom ocupa de
zgomotul de fond care ă ă
ţ mecanice ale sistemului
de antrenare a benzii magnetice sau fi/-
trajului . insuficient al tensiunii de alimen-
tare. Aceste defecte sînt remediabile
tiv ş ă ţ ă aduse În
mod continuu magnetofoanelor
tofoanelor. Obiectivul studiului
tuie un aparat ţ care ă
ţ standardelor HI-Fi.
central al articolului îl constituie zgomo-
a) Caracteristicile
1°-raport de COI110Ires,!e
2
o
-raport de
8
inregistrare
/V/VE./V,(
U.E' INr,Ail';lRof
MARIAN
DINAMIC
la redare
Reducerea zgomotulul de fond ă o ă ă ă
concomitent cu perfectionarea ă a aparaturU eleetroacjJs-
Uee ă ă ş apoi ă unui program muzicai-so-
nor intr-,o ă cit mai ă de interpretarea ă
Tot mai frecvent se impune existenta unei aparaturi astfel"conce-
pute incit raportul semnal-zgomot final al acesteia ă fie suficient
de mare pentru o auditie ă cerintelor HI-FI.
zgomotul de fonp nu mai este amplificat
ş redat (fig. 2). ă ce nivelul frecven-
ţ medii-Înalte ş filtrul ş ă ş
banda de trecere, astfel Încît semnalul
audio trece nemodificat spre etajele ur-
ă de amplificare.
Inconvenientul acestui tip de ă
de zgomot ş ă ă ş semnalul
audio de nivel mic, deoarece filtrul dina-
mic nu face ţ Între acesta ş zgo-
mot!:!' de fond decît prin ă nivelu-
lui. In ţ ă se ă o ţ
a zgomotului de fond, dar ş a semnalelor
audio foarte mici În ceea ce ş nive-
lul ă de ţ ă ă
Acest sistem are avantajul ă nu modi-
ă deloc curba de ă ă a
ţ electroacustic În care este inter-
calat, ă ţ filtrul dinamic este
corect reglat. Filtrul dinamic se poate
ş ş altor aparate În afara magnetofo-
nului. Se ţ bune rezultate folosindu-I
În cadrul unei ţ de amplificare, unde
este ţ intercalat sau nu, ă
ţ utilizatorului.
SISTEMUL DNl
Acest sistem, realizat pentru prima ă
de firma PHILlPS, intervine În ţ elec-
troacustic În scopul reducerii zgomotului
de fond numai În timpul ă semnalu-
lui audio. Principiul ă în
defazarea cu 180
0
, În ceea ce ş
faza ţ ă a semnalului audio util, a
A
CdG)
31)
20
10
/ a
unei ţ a acestuia caracterizate prin
nivelul mic ş ţ ă Ul-
terior, acest semnal defazat este Însumat
cu semnalul audio ţ Astfel, zgomo-
tul de fond, prezent în spectrul ţ
lor medii-Înalte ş de nivel mic, este com-
plet eliminat. Dispozitivul ă În
banda de ţ 4 kHz-18 kHz, la ni-
veluri mai mici de 40 dB,iar prin Însuma-
rea celor ă semnale electrice identice
În ceea ce ş amplitudinea, dar
aflate În ă se ă complet zgo-
motul de fond. Sistemul DNL ă
ş inconvenient ca ş filtrul dinamic,
deoarece semnalul util de nivel mic ş
ţ ă ă este ş el eliminat.
ă În final o atenuare a semnalelor
audio utile cu spectrul situat În banda de
ţ ă În care ă dispozitivul.
Sistemul DNL se poate ş cu bune
rezultate, ca ş filtrul dinamic, În cadrul
unui picup sau ţ de amplificare,
unde ţ sa se poate comanda
sau nu În mod ţ
SISTEMELE COMPRESOARE-EXPAN-
• D.OARE LlNIARE
A
[d()J
lI)
20
fo
a
Aceste sisteme se Înrudesc oarecum cu
sJstemu I de preaccentuare-dezaccentu-
are, ă faptului ă se ă teh-
nica ţ complementare. Sem-
nalul audio destinat - ă trece
printr-un amplificator comandat În
siune, În ţ de nivelul semnalului pa-
-fI)
- fI)
-20
I
IQ
A
(el13J
{}
-10
-2/J
-3iJ
-SI)
II)
-21)


10' fO'
.f[II_J
(o 10· ffl '
a) Preaccentuare b) Dezaccentuare.
Fig. 1: Diagramele ă ş dezaccentuirli
unul semnal audio la emisie ş receptie
A
0.113

{J
-It.!

;30
-4-t7
-S'O
fa:' fo' 11l" /1:1111.7 IP
a) Filtru dinamic de ordinul II b)' Sistemul DNl.
A
[cJl3]
Fig. 2: Modul de pr;:;lucrare li semnalului audio fole-
slnd filtrul dinamic sau sistemul DNl, in functie de
nivelul de Intrare
fig. 4: Expansiunea benzII. de trecere a filtrelo!"
1) Banda de trecere ă a flltrulul
2) Banda de trecere a filtru lui ă expansiune.
/(4)
TEHNIUM 10/1984 I
sant. Atunci cînd semnalul audio are ni-
velul mare, se ţ ă asupra ampiifi-
catorului comandat În tensiune pentru a
ş nivelul. ă cînd semna-
lul audio are nivel mic, i se ă ş supli-
mentar amplitudinea (fig. 4-1 ş fig. 4-2)
in acest fel, dinamica semnalului este
mult ă De obicei, nivelul semnalului
este "comprimat" cu raportul' 1 : 2, dar
unele firme, ş cum se va ă ulterior,
ă un raport de compresie de
1 : 1,5. Compresia (sau expansiunea) se
ă pornind de la un nivel dat.
ă executarea ă expuse ante-
rior, semnalul audio modificat se ă
În mod ş circuitelor electrice care
ă înregistrarea lui pe banda
ă la redarea semnalului audio
înregistrat se pune problema ă
lui astfel ca ă ă la forma sa. ţ ă
Intr-o ă ă ă ă În
cazul ă ă este
ă o ţ ă ast-
fel ca semnalul audio ă ş recapete dina-
mica proprie. În acest scop, nivelurile
mari se ă cu ş raport cu care
au fost ş iar cele mici se ş
ă cu ş raport cu care au fost
ă ă nu ă ă ă ţ
aceasta se ă ş asupra zgomotu-
lui de fond, care acum face parte din
semnalul redat de pe banda ă
În acest fel am redus zgomotul de fond
sesizabil doar la niveluri mici cu raportul
cu care s-a efectuat compresia semnale-
lor audio de nivel mic (2 sau 1,5).
Acest dublu tratament mai are un efect
pozitiv, ş anume ă nivelul de satu-
ţ al benzii magnetice, dependent de
amplitudinea semnalului audio înregis-
trat, ţ ă de ş semnal înregistrat
ă ă tratamentul compandor sus-amintit.
Deci, ţ ă de un nivel ş al unui
semnal audio, se poate înregistra un
semnal cu o ă mai mare, ă ă ris-
cul de ţ ă a benzii.
În figura 3a s-a reprezentat ţ de
transfer ş a unui sistem de În-
registrare-redare dotat cu uii bloc com-
presor-expandor. Dreapta la 45° repre-
ă ţ tensiunii de ş În ţ
de cea de intrare la un magnetofon ş
nuit Dreptele (1) ş (2) ă evolu-
ţ semnalului prelucrat, destinat înregis-
ă ă ce a trecut prin blocul com-
presor-expandor). Se ă imediat
amplificarea mai ă ţ ă de semnalul
ţ a semnalll!ui maxim, deci o îmbu-
ă ă ţ ă În ţ nivelului de satu-
ţ maxim al benzii magnetice. Dreptete
(1) ş (2) rezultate În urma compresiei ex-
ă sînt mai ţ Înclinate, ă
faptului ă ţ semnalului de ş
(destinat ă este mai ă
decît ţ semnalului de intrare. Trata-
mentul sistemului fiind liniar, oricare ar fi
nivelul semnalului ţ "rezultatul modu-:
lui de prelucrare este ş (1 : 2 sau
1 : 1,5). Prelucrarea semnalului "citit" de
pe banda ă se face conform
gramei din fig. 3b. De ă ă sem-
nalul audio ă o expansiune, În sco-
pul de a reveni la dinamica ţ ă Se
ă ă diagrama de expansiune-com-
presie este ă celei de com-
presie-expansiune, dreapta la 45° fiind o
ă de simetrie pentru cele ă genuri
de prelucrare a semnalului destinat Înre-
ă ş apoi ă Faptul care se re-
ă imediat În cazul unui sistem de
acest tip este ă oricare ar fi nivelul ini-
ţ al semnalului audio pentruînregis-
trare ş apoi redare, se revine totdeauna
. Ia dinamica ţ ă a semnalului audio
util. ă particularitate a sistemului
permite folosirea ă În ş mag-
netofon a unor benzi cu ă ţ dife-
rite. De asemenea, sistemul nu are nevoie
de ajustarea ă a nivelului de intrare.
Se ă ă obligativitatea ă
caracteristicilor de transfer liniare pentru
Înregistrare-redare, deoarece În caz con-
trar nu se mai ţ dinamica ţ ă a
semnalului audio.
SISTEME COMPRESOARE-EXPAN-
DOARE NELINIARE
Aceste sisteme ă compre-
sia-expandarea semnalului audio util În
ţ de nivelul acestuia. Astfel, expan-
siunea are loc numai pentru anumite ni-
veluri ale semnalului. Pentru semnalele
de nivel mic se ă o expansiune a
semnalului, iar cele de nivel mare ă
nemodificate. Concomitent cu compresia
semnalelor de nivel mic la redare, este
redus ş zgomotul de fond, care acum
face parte din semnalul redat.
ă faptului ă prelucrarea semna-
lelor audio se face de la un anumit nivel,
se impune automat realizarea ă a
ă ţ celor ă ţ de
ţ (în cazul ă ş al ă
In caz contrar, dinamica ţ ă a semna-
lului audio se ă
SISTEME CU TRATAMENT SELECTIV
Sistemul compresor-expandor. ă
într-o ă ă de ţ ă ă
TEHNIUM 10/1984
peJ
/V/VSI.UL. ,cUi /G-s/ItlG

-It)

(/O-la
-20

- S'O
+ fq Q
-Jo -/L) Q .... 1'17
N/'VG<f.UC. f"c/1!!..7
a) Sistemul Dolb)' B
C/47 //VT"'AI?E
Fig. 5: Functiile de
fc/8.l

.!V/VI.t.V.(. ce /,e.$,/AlE
D __ __ __ __

- It! 1---I-----:lJ,."e::..--+---::;rI"''--+-+---1
-:3 O j,tiC" __ I ___
__ _L __ __ __ ___ ___
- StJ - *0 - /)'0
Fig. 6: Func,lIle de transfer pentru sistemul ANRS. fig. 1:
mai ă sau mai ă conform ben-
zii de trecere audio a magnetofonului fo-
losit. Pentru ca sistemul de prelucrare ă
ă selectiv, ă posibilitatea de a
introduce filtre pe traseul semnalului util,
În diverse locuri ale montajului. Astfel ob-
ţ un ţ cu ă complemen-
ă ţ de prelucrare a semnalului
ţ nu se ă decît benzii de frec-
ţ ă ă de filtrul respectiv.
O a doua modalitate de filtraj este de a
introduce un filtru care precede sistemul
de ă a nivelului. Astfel, compre-
sia-expandarea poate ă lucreze doar
pentru anumite ţ iar pentru cele-
lalte ă nu lucreze. Banda de trecere a
sistemului de ţ care ş ni-
velul de ă este ă celei de
transmisie a semnalului audio util. În
acest fel se ă modul de trata-
ment compresor-expandor. EI ă
doar pentru anumite niveluri ale frecven-
ţ prelucrate În vederea ă
ă care ă elimine zgomotul de
fond. Utilizînd una dintre aceste ă
metode de prelucrare a semnalului audio
util, rapoartele de compresie-expansiune
pot deveni variabile, În ţ de frec-
ţ ş nivelul lui.
EXPANSIUNEA BENZII DE TRECERE A
FILTRElOR
În cazul sistemelor de compresie-ex-
pansiune a semnalului audio util, ă
ţ sînt perfect complementare,
banda de trecere este ş atit la in-
trare, cît ş la ş dispozitivului. ă in-
troducem între blocurile de compresiune
ş blocurile de expansiune un filtru tre-
ă Acest filtru are o ă
ă de trecere, ă prin ţ
sate ă ş prin atenuarea ă la
aceste limite. Spre exemplu, la ţ
X ţ o atenuare de 3 dB (fig. 4).
Sistemul de ţ a nivelului ă
pentru ţ X un nivel inferior celui
prezent ţ Drept urmare, el declan-
ş ă expansiunea ş conform curbei de
expansiune-compresiune, ă nivelul
semnalului, dar În ş timp extinde
banda de trecere a filtrului ă
la ţ X'. Acum filtrul are o atenu-
are ă de raportul de expan-
siune. ă de exemplu, raportul de ex-
pansiuneal sistemului este 2, atenuarea
ă a filtrului va fi de 6 dB. Intervalul
de ţ ă X-X' a
luI Y-V', mai mare
deci banda de trecere a
ă
În toate ţ practice, dis,Dozitivul
de ă a nivelului
ă Într-o ă În care
cere este ă pentru
siuniloL
ERORilE DE
Aceste erori apar În sistemele
presie - expandare neliniare,
raportul de compresie
nindu-se de la un
este deci ă pentru fUl1cl:iol'1al'ea
un nivel dat, pentru care
ţ de compresie -
-complementare. ă nu
ă sensibilitatea benzilor magnetice va-
ă În ţ de tipul lor. ă unele
benzi mai sensibile decît altele. Acest lu-
cru ă faptul ă pentru ş "ni-
vei magnetic" aplicat În timpul ă
rii, se ţ În timpul ă ţ de
nivel În ţ de banda ă
De exemplu, ă pentru redare ă
o ţ a semnalului audio util
ă ă nivelului cu
acesta nu va fi În ţ ă cu
absolut imprimat ă ă deoarece:
- În cazul ă ţ mai ă
zute a benzii magnetice. reducerea de
amplitudine va fi prea ă
- În cazul unei ă ţ mai
eate a benzii magnetice, reducerea
amplitudine va fi prea ă
Acest lucru se ă ă nelinia-
ă ţ benzilor magnetice În ţ de
sensibilitatea lor. ă o nerespectare
a ă În amplitudine ţ ă de sem-
nalul ţ ă acestui fapt,
tofoanele sînt dotate cu dispozitive r?-
glaj al nivelului optim de Înregistrare. In
acest fei se poate ă un nivel de refe-
ţ ă pe banda ă ă De aici
mai ă o concluzie foarte ă
ş anume nu se vor putea asculta benzi
Înregistrate pe alt magnetOfon decît ă
acesta de ş tip. In
aproape vor ă
··JO
pentru sistemul HI-COM.
ZO()mOIlIiUI de
SISTEMUL IJOLBY B
reducere a zgomotului
În banda de ţ
kHz. EI ă un sistem
de Ş a sem-
audio util În ţ de nivelul
Se ă în_ special sem-
ţ ă ă cu nivel
de ţ ă al semnalului
este conform algorit-
5a. La redare se
algoritm com-
ia înregistrare.
semnal de ţ ă
mic este mai Întîi
înregistrat. la re-
dinamicii ţ
este coborît ă un
COmrl!AITlentclf celui folosit la În":
,<"".i<>i' .. :,.,,,, r' .... ""r,mit",nt am redus ş zgo-
care a ă ă "citi-
magnetice ş care face parte
semnalul redat, a ă ă a
ă pentru readucerea la
ţ ă Se ă ă semnalele
de nivel mare nu ă nici o pre-
Înainte de înregistrare, deoarece
acest caz zgomotul de fond, ş pre-
zent, este insesizabil În timpul ţ
Ameliorarea raportului semnal-zgomot a
sistemului Dolby B este de cca 9 dB. De-
oarece sistemul esfe: sensibil la erorile de
nivel, se cere Q ajustare a ă ţ
blocului de ţ pentru ţ
ţ optime de ţ
DOlBY HX
Sistemul o extensie a redu-
ă zgomot care folosesc teh-
nica de compresie-expandare ă
Principala ă este ameliorarea
dinamicii la ţ înalte, modificînd
curentul de premagnetizare. Se ă
semnalul de ă a ă de
zgomot încorporat În magnetofon atît
pentru a ţ asupra ţ la În-
registrare, cît ş asupra curentului de pre-
magnetizare, În scopul ă ă ţ dina-
micii la ţ Înalte. ă redu-
cerii ă ă ş sensibili-
tatea benzii la ţ
ÎN PAG. 23)
1. Ă Ţ
În ă electromecanice de-
seori nu este ă ă reglarea
ă a ţ matorului elec-
tric de ţ Reglarea ţ
acestor motoare este ş de rezol-
vat, deoarece se ă motoare
de cure.At continuu cu ţ per-
ţ modificînd tensiunea lor
de alimentare. Acest lucru s-ar pu-
tea rezolva simplu, folosind un
reostat ă dar acesta intro-
duce pierderi. Avînd În vedere ă
alimentarea se ă de la ba-
terii la 4,S-9 V, astfel se reduce
sensibil durata de exploatare a ba-
teriilor. Se impune deci folosirea
unor variatoare de tensiune elec-
tronice cu pierderi mici. Asemenea
variatoare se pot realiza cu tranzis-
Ing. EKART IMRE, Turda
toare sau tiristoare. Tranzistoarele
, fiind mai la Îndemina amatorilor, În
continuare ă propunem un aseme-
nea montaj.
2. DESCRIEREA MONTAJULUI
Variatorul de tensiune se com-
pune dintr-un amplificator ă D
În punte (pe1'ltru a permite ş inver-
sarea sensului), comandat prin in-
termediul. a ă amplificatoare de
impulsuri de la un multivibrator.
Tensiunea ă ă de baterii
(vezi fig. 1) se ă la motor pe
durate ta (vezi fig. 2), urmînd pauze de
alimentare t
p
. Durata ciclului se ă
ă ă Astfel motorul pri-
ş te tensiunea medie de alimentare:
ta
Umed U ---. Din figura 2 se
ta tp
ă ă tensiunea medie ş te
ă se ă ş te durata de alimen-
tare ta La ş i cuplu rezistent,
pentru diferite tensiuni medii de ali-
mentare ă diferite ţ (vezi
fig. 3).
Folosind amplificatpr În punte,
tensiunea medie poate fi ă
pe un motor cu polaritatea ă
deci poate fi schimbat sensul de ro-
ţ
Multivibratorul de ă este
un montaj clasic cu ajutorul ă
se ţ impulsuri dreptunghiulare
cu posibilitatea ă ă ţ
impulsurilor din ţ P
ă ă a schimba ţ de repe-
ţ Pentru a evita ă riie mo-
torului, ţ de ţ ie tre-
buie ă fie ă Între 12S ş
saa Hz (noi-am ales 210 Hz).
Din comutatorul K
1
se alege im-
pulsul dorit ă pentru
sensul de ţ ales) ş se conec-
ă amplificatorului de impuls,
refllizat cu tranzistoarele T 3' res-
pectiv T 4' Impulsul amplificat se
ă la perechea de tranzistoare
T
s
,T
6
sau T
7
,T
a
, care va determina
intrarea lor În ţ la ţ
alimentînd astfel motorul. în lipsa
semnalului de ă aceste
tranzistoare sînt blocate.
Pentru a evita distrugerea tran-
zistoarelor din amplificatorul În
punte de ă tensiunea autoin- ..
ă În momentul întreruperii cu-
rentului prin motor, s-a legat în pa-
ralel cu motorul un grup de ă
u
o
u
................. 1
["2 -- - - -::."':-... ,::....L U2 l'fI
T"" .......... ed
I ... -
I ......
I
I M
r; M r cuplu m âtOr
diode Zener În antiserie, care vor li-
mita tensiunea ă la
bornA. În vederea reducerii scîntei-
mut) a lui CI1 trece in starea "O", re-
setind cele ă bistabile CBB1 ş
CBB2, aducînd astfel ceasul În sta-
ş ţ ă
CONSTANTIN MIHALACHE, Buzau
încît ă (respectiv timpul de
expunere) stabilit cu ajutorul co-
mutatoarelor K1-K3 este transmis
la ş irite ă ă ş ş
La ă ş apoi eliberarea buto-
nului B (schema este astfel conce-
ă ă ţ la revenirea aces-
tuia), CBSi ă aplicînd
starea ,,1" pe intrarea D a b.istabilu-
lui CBB2. Acesta, la primul front po-
zitiv sosit din generatorul de tact. va
bascula la rîndui ă ţ re-
leul REL, validînd poarta P13 ş per-
ţ ă ă ă numere
ă impulsurile aplicate
la intrarea DOWAN ă in-
ă a lui C13. In ş timp se
stinge dioda LED. Cînd ă ă
rele vor ajunge În stare ,,000", res-
pectiv ă trecerea timpului pro-
gramat, ş BORROW (împru-
In ţ ă În ă (0,1).
comutatorul K4 permite aplicarea pe
intrarea ţ P13 a unor impulsuri
cu ţ de 10 Hz (respectiv cu
durata de 0,1 s) ş În timp,
aprinderea punctului zecimal
(dp-virgula) di ntre ultimele ă ci-
fre ale ş (seva avea În ve-
dere ă unele tipuri de ş au
virgulg În dreapJa, iar altele În stînga
cifrei). Astfel, primele ă cifre vor
reprezenta secundele. iar ultima ze-
cimile de ă (timpul maxim
ş este deci 99,9 s, iar În ţ
1 a lui K4 999 s). Singurul reglaj ne:::
cesar este ajustarea ţ
În practica foto, În special in pre-
lucrarea fotografii lor color, timpul
de expunere trebuie ă fie foarte
precis controlat; ş fiind ă În
foarte multe cazuri chiar ş o zecime
de ă "se simte". Pe ă
aceasta, ceasul de expunere trebuie
ă fie fiabil, ş de manevrat, ă
asigure o citire ă a timpului
de expunere, mai ales ă la foto co-
lor lumina de lucru este mult mai
ă decît la alb-negru. Ceasul
prezentat mai jos raspunde acestor
ţ aVÎnd o ă precizie, fiabi-
litate, ţ fiind ş de mane-
vrat ş chiar de construit. Amatorh
ţ ş care doresc o ş mal
ă precizie, pot completa ceasul
cu un oscilator cu ţ ş i divizorul
respectiv), aparatul astfel ţ fi-
ind foarte precis, mai bun chiar de-
dt cele profesionale.
In principiu, schema se compune
din:
- ă ă reversibil. cu ca-
ţ ă de ă 999,
format din Circuitele integrate
CI1-CI3, de tip C0B4192, împre-
ă cu decodificatoarele C14-C16
(COB447. 0147 etc.) ş dispozitivele
de ş (TIL302, HPS082-7730);
- comutatoarele zecimale de
programare K1-K3, ă cu
codificatoarele zecimal-binare for-
mate din ţ P1-P12 ş diodele
01-03 (1N4148);
- generatorul de tact. format din
ţ P17-P19 cu cele ă divi-
zoare de ţ ă C17-C18
(COB490);
- partea de ă ă
din cele ă bistabile CBB1 ş
CBB2, ţ de CI9 (CDB474) ş
ţ P13-P16;
- elementul de ţ ie, respec-
tiv releul REL de 24 V /20 mA (poate
fi ş de alt tip. dar c'1nsumul maxim
10
sa nu ă ş ă 100 mA ş modifi-
CÎnd ă tensiunea de ali-
mentare). _
ţ schemei este relativ
ă
In stare de repaus, circuitele bi-
stabile CBBi ş CBB2 au ş irile Q
în stare "O". Ca urmare, poarta P13
este ă releul ş
dioda LED ă iar ă de
ă (Ld) ale ă ă
reversibile sînt În starea "O", astfel
5 4 3 2 1 fo
i K 1 K
3 2
P1- P12= 6xC 0842 O (44 0,CI132, 33, 5 4)
P13-P19::: 2xC DB4 00
(CONTINUARE ÎN PAG. 20)
C I'lC 1
8
=C O 9490
Clg=CDB474
TEHNIUM 10/1984
lor la periile motorului, s,-a montat
În paralel cu motorul ş un conden-
sator de filtraj.
Grupurile D1,R7,Rg. respectiv
I
Pref. M. TODICÂ,
Cimpia Turzii
Schemele pre·z:entate reali-
ă ă a 6
diode sau a 6 coloane de
becuri cu ţ ă
Schema din figura 1 ţ
un oscilator cu 6 ş realizat
cu 6 inversoare legate ca-
SN 7405
(COB 405)
6xLED
6
x
47iJF
,+
6-9V
D
2
,R
e
,R
1O
servesc la ă ţ
ă a curentului de ă
ş ă valoarea acestuia.
pacitiv, În ă ă La ş
rea ă inversor este legat
un LED. Constanta de timp este
ă de valoarea condensatoare-
lor electrolitice ş a ţ
de la intrarea ş ş inversoa-
relor.
Schema din figura 2 ţ
un oscilator de ş tip ş În
plus, 6 inversoare care reali-
ă comanda tiristoatelor.
În ambele cazuri se depla-
ă În ordinea 1...6, un singur
LED, respectiv un bec aprins.
Oscilatorul fiind simetric, pen-
12x1K
3. Ţ CONSTRUCTIVE
Montajul se ă pe ă
ă (vezi fig. 5). Tranzistoa-
rele T s,T 6,T 7,T e se ă cu ra-
diatoare de 3-5 cm
2
, ţ
nate din ă de aluminiu cu grosi-
mea de 1-1,5 mm.
4. Ţ Ă
Din cauza tensiunilor de ţ
mici ale tranzistoarelor din amplifi-
catoruJ în punte (0,15-0,55 V),
pierderile de tensiune sînt mici.
Montajul poate fi utilizat pentru re-
tru a fi pus În ţ trebuie
ă o stare ţ ă 'nesime-
ă Pentru aceasta se ă
butonul K, ă cînd ă un
singur LED, respectiv un bec
aprins, În stare ţ ă La
eliberarea contactului, LED-ul,
respectiv becul aprins, începe ă •
se deplaseze În ordinea ă
ţ tiristoarele pot fi
comandate direct de oscilator.
ţ În felul acesta la
al doil.ea circuit integrat, dar În
cazul acesta se va deplasa un
bec stins.
'\
glarea ţ motoarelor ce ab-
sorb În ă 70-150 mA la ten-
siuni de alimentare de 1,5-4,5 V.
Montajul se poate utiliza pentru
reglarea ţ unor ş ini,
ţ electrice etc.
BIBLIOGRAFIE
1. 1. ă Variatoare statice
de tensiune ă
2. E. Damachi, Dispozitive semi-
ţ
LISTA DE MATERIALE
Trlnzlstoare: Ti, T, - BC107, BC108
BC170. BC171. 2N3093 etc.; T3, T'l -
BC177, BC178. BC415; T,. T,,, Ti. -
2N1304. B0135. BFY34.
Diode Zener: OI. O: - DZ3V3. PL3Z.
0,,04 - PL12Z. 1N3021B.
Condensatoare: CI. C: - 47nF/50 V,
PMP;'C, 1nF/50V, cE:')ramic
Rezistoare peliculare: RI. R, - 1.5
kn/O.25 W, ± 20%; R '. R4 - 20 knlO.25 W, ±
20%; R,. R" - 6.8 k!!lO.25 W, ± 20%; R-, Rs
- 150 HlO,25 W. ± 20%; R". RI" - 270 HlO.5
W. ± 20%.
Potentiometre: P 100 kWO,25 W:
Comutator: K1 - 2 x 3 ii. Motor
de ţ U 1,5 - 6 \/; I 150 mA

N220V
1
K-I
___
2x SN 7405 . (COS 405) 6x1,5K 6x T1N3
COS 4192 COS 447
TIL._;302
HP 5062-7 730
COB 490 CDS 474 COB 420 CDB 400
IWII
.8 Vc
c

4C f •
LT
g.
Sl/RBO
a ,
- -
16 1
BOi
A· 14 1 1R Vcc 14
1 14 1
I
15 2
RO NC 1.3 2 10 2R 13 2 13 2
14 3

A 12 3 iT 20 12 3 12 3
13 4 O 11 4 4 15 2T 11 4 11 4
-
00
,-
A4t'
4 f
Ci
bu .. I
4A Ne
NC g
RBI
b 12
5 Vcc GNO 10 5 iQ 25 t10 5 10 5 Ne c
O c
A d
GND e
11 6
R9 B
9 6 ia 2Q 9 6 9 6
10 7 Rg C
8
7 GND
2Q 8 7 8
7
9
dp dp
e
d ,
CONFIGURATIA TERMINALE LOR LA CIRCUITELE INTEGRATE UTILIZATE
,
TEHN8UM 10/1984 II
• Pentru
c r u
Majo·ritatea celor care au debutat
În RTTV folosind un teleimprimator
(telex) de tip mecanic ă ă
numai cîteva ă bilaterale gra-
dul sporit de dificultate al acestui
mod de lucru, care ă pe ă
ş ţ tehnice ş de trafic ş
un apreciabil volum de ă pen-
tru a dactilografia corect Într-o
ă ă ă
Desigur, o ă parte din activita-
tea de dactilografiere ar.e.un carac-
ter de ă care ar putea fi execu-
ă pe seama unor dispozitive elec-
tronice. ă refer În special la:
- lansarea apelului general sau
de concurs ş a indicativului de apel;
- repetarea apelului ş a indicati-
vului de apel;
- transmiterea comenzilQr de Cr
(cariage return=retur car) ş lF (line
feed=avans· rînduri) la epuizarea ce-
lor 72 de ţ ale unui rînd;
- lansarea ţ de transmi-
tere pentru corespondent (K) sau
(PSE K); .
- transmiterea semnalului de re-
g.laj RY, urmat de indicativul de apel
Ş CR, LF;
- transmiterea la ş unei le-
ă sau a apelului general a indi-
cativului de apel În F1 pentru o mai
ş ă identificare (CW-ID).
Generatorul de RTTY prezentat În
continuare ă "o parte din
sarcinile de ă prezentate mai
sus, fiind capabil ă ă apelul
general ş indicativul, ă le repete
realizînd simultan ş o paginare co-
ă iar la Încheierea ape-
lului poate, eventual, ă ă li-
tera K ă (utilizînd un ă ă
tor programabil).
ţ generatorului de sem-
nale RTTV poate constitui o ă
de acomodare cu tehnica circuitelor
integrate de tip TTL din seria 400,

GEN.TACT
12
1..,
5
11
13
maestru
care permite
ţ unei
,electronice
pentru telex
procesor!
Schema
gura 1 ea rArlr""'7inti:i
o reluare
publicate
tru enera
cazul de
nelor in
ă ă structura
ă ţ textului
În cazul
cu 72
CR LF
comenzi
ca DE VO NR
caractere scrise
UT2, UT3 -
Sînt deci 14 caractere scrise, mai
precis 10 caractere ş 4 ţ SP -
blancuri, plus cele 4 comenzi care
se transmit, dar nu sînt ă de
ş ă fiind doar de ţ (CR,
LF, FIGS=trecerea pe cifre, l TRS=
trecerea pe
Pe rînd vom
deci cinci
general,
Uzate. În cazul mCIlCcU!'v'eic)r
litere În sufix, litera
deci vor ă mai
bere.
la fiecare 5 mesaje de apel tre-
bui ă transmitem, de
CR, LF pentru a realiza paginarea
ă
În codul Baudot ă caracter
ă îi corespunde ă
rea ă ţ ă
1 23456
1 bit 5 bit
start de cod
78
1,5 bit
stop
un caracter
lucru este conven,a-
de vedere al ă
.. .,If'\" binare deci
avea nevoie de 3 tip
(circuit basculant bistabil = flip
pentru generarea unui carac-
aceasta ă 1,5
sau 0,75 din
de vedere 10-
Baudot a mai fost publicat
În ă ş În literatura de speciali':
dicativ va
tratat se ă la un
trei litere În sufix,
pentru
din sufix.
fiecare in-
cod u I cores-
LlT1, LlT2,
de principiu este repre-
ă În figura 2, toate componen-
tele active sînt din ţ cu-
a ă Recomand
ItIlI17::11"':>::1 de componente care au
În testate ca fiind În
n",.r",..,,,,,t· .. i normali de ţ
a evita o ă depanare
punerea. ţ
Matricea de memorie tip ROM
(read only memory = memorie de ci-
tire) ă cu diode cu Ge, chiar .
ş nemarcate, sortate ă pentru o
ţ ă ă Între 30-50 n utili-
ă doar 6 linii verticale de adre-
SCHEMA
c
sare care ă bitul de
cei ci nci ţ i de cod. Bit ii de fi-
ind de tip SPACE (0), se genereaza
din sistemul de sumare. Bitul de
start este de tip MARK (1 )'Y
Sumarea adreselor verticalei se
face cu un sumator construit· din
componente discrete (se poate uti-
liza ş o ă NAND cu 8 ă
Modul de conectare Ş iexemp!;til
de codare tratat sînt prezentate în fi-
gura 3.
Optimizarea schemei de citire a
matricei permite comutarea la fie-
care al 5-lea mesaj de apel general
al comenzilor CR, LF În locul litere-
lor C ş Q. În acest fel se ă nece-
sitatea de lucru cu ă ă
programabile (CDB4192), care ă
ă setarea la adresele unde se
ă În matricea ROM comenzile CA
ş LF.
Pentru ă ş ă se
ă un ă ă de 5 (o
parte din CDB490) ş un multiplexor
ţ ă din ţ CDB400
Ş Invertoare CDB404.
Intercalarea ţ SP, care se
ă de 4 ori (pot fi programate
doar o ă ă În matricea
ROM)} se poate realiza ş printr-o
poarta NAND cu patru ă ne-
gate. S-ar face astfel o economie de
ă la r;natricea de ROM.
Structura mesajului transmis va fi,
În final, ă CR LF SP FIGS
l TRS SP SP SP SP FIGS L TRS SP
BLOC
45,45/50 Hz: Ă Ă
'--_--.. Ap -CCS404
C-(08400
14)T?, -8(107
T3 -BC-251
..-----+---l-I----.. O-EFO
MATRICE
ROMI
SP DE VO 2 ABC ca DE VO 2 ASC
ş deci vor fi utilizate 68 de
ţ din cele 72 afectate unui rînd:·
In figura 4 este ă ă varianta de
ţ ă Între generatorul de RTTY
ş ţ ă cu ş pe releu tip'
reed (trestie), cu comutare prin K a
shift-ului.
Reamintesc ă un ă desti-
nat lucrului În RTTV poate fi modu-
lat În F1 - manipulare de ţ ă
sau FSK, sau În A2 - manipulare În
ţ ă sau AFSK.
Tipuri de modulatoare ş demodu-
latoare (MODEM) au fost descrise În
articolele despre RTTV ă în
ă
Generatorul de RTTV poate fi
montat în paralel pe sistemul de ma-
nipulare existent al teleimprimatoru-
lui.
f'JATRICE CU DlOel::
Testarea ţ ă se face rela-
tiv simplw, fiind necesare ţ in-
de ă ă Se Începe
pnn ţ de tact
(clock), care trebuie ă fie În punc-
tul A de 727 Hz pentru viteza de
45,45 bauzi sau 800 Hz pentru viteza
de 50 bau zi ţ 5%).
10
e
12 ( Q
CR LF
RJM

SP .,.
$PSP
Pentru a asigura stabilitatea În
ţ ă a osciiatorului de tact re-
comand folosirea condensatoarelor
tip stiroflex sau mylar pentru con-
densatorul marcat cu C. Realizarea
de diferite trepte de ă cu tole-
ţ strînse este ă nu-
mai prin generarea tactului plecînd
de la un oscilator cu cristal cu frec-
ţ ă ă la valorile cerute.
O sugestie În acest sens este pre-
TEHNIUM 10/1984
tehnic li
MATRICE CU DIODE
a b c d e
ni
,"
rJI.
rL
7'
1",-
1
2
3
4
5
5
7
8
9
A
B
C
O
E
,.,
,..
l'
..,.
1"
rl
/'"
.t
,..
".(
/'
rl
'/'"
"'
, ]V
r
r
rL
)"
l'"
d -
,.,
F
'"
I " J $
I )
l'
V :/
I
I
.1
I
:/
/ /
/ ,/'
/
/
,- I
1/
I l'
I
1/
L

I '
START ca O
ă În schema bloc din figura'5.
ţ rezultate fiind În do-
meniul audio, se pot face ă ş
prin metoda ă ă cu semnale de
ţ ă ă
Cu un voltmetru se ă ş te
apoi adresarea matricei ROM a ba-
relor verticale ş orizontale ale aces-
teia. ţ ă o linie a decodo-
rului CDB442 este ă atunci cind
tensiunea ei scade de la +5 V la' O V.
ă ,toate elementele ţ
ă normal, se poate interconecta
generatorul cu teleimprimatorul ş
se poate face o ă de ţ ie a
textului transmis. ţ Vitezele
de transmisie ş de ţ trebuie
ă fie egale.
Trebuie nbtat ă pe telexuriie care
ă textul pe banda de hîrtie nu
putem ă realizarea comenzilor
CR ş LF; acestea sînt ş i destul
de importante, mai ales la cei care
ă telexuri tip ă
Doresc de asemenea ă atrag
ţ asupra ă ţ de a veri-
fica starea ă de MARK (1)::: +
5V la TTL sau de SPACE (0) = O V
la TTL la ş irea dispozitivelor de in-
ţ ă O ă inversare a
acestora face structura codului de
nerecunoscut pentru telex! Rezolva-
rea este ă ş cere doarinterca-
larea unui inversor tip CDB404, care
poate fi realizat ş cu componente
discrete.
Desigur, generatorul prezentat nu
ă nici pe departe variantele
posibile de realizare ş exploatare
Într-un sistem de ţ
RTTY. ă cîteva idei suplimentare:
- Se poate utiliza În locul celor
ă decodoare CDB442 un deco-
dor 1 din 16 de tip SN74154, care
are ă ă ş ţ de chip ena-
bie - inhibarea capsulei, care per-
mite intercalareaÎntre caractere a
unei comenzi L TRS (cu ţ
momentului cînd se transmite o ci-
ă ce ş ă procentajul de
erori la ţ În ţ de QRM,
dar ş ă ş ă de carac-
tere transmise În unitatea de timp la
ă ţ ă acest tip de
RTTY are o "melodicitate" anume.
- Se pot realiza ă tipizate cu
matrice ROM diferite, ă cu
conectoare multiple, ş care pot fi
programate cu texte specifice. ă
cile pot fi montate ş rigid, cu posi-
bilitatea ă electronice a ba-
TEHNIUM 10/1984
Iru cercurile tehnico-a licative.
DELA ROM
COD BAUDOT
b c d e f 6x
O
a b c .....
(25

r;/>
1
0
1
)Z5
1
e5
1
>3
0
)25
1
c/J
1
1
<;1 1
o 0

0
(25 1
00
el
525
1
1
1
$25 1 Q
</:J {2S
1 {2S O
o 0 E
125 ţ
o 1 Y
1 O
1 1
e5 1 2
1 1
1 $25 IZ> IZ> A
0
o )25 el 8
1 1
0,C
0
00
525
$25 (2)
LEGARE DIODE
CR
LF
SP
SP
FIGS
LTRS
SP
SP
relor de adresare orizontale. Celu-
Fo
+5V
.----I:==:.---.----aMANIP.
FSK
Il(AFSK)
10nF MAXIMUM
110BDS
@ SHIFT 8EVERS
@ SHIFT NORMAL
T1 • T2 - ac 10Z
Reed tip Ă MULTIPLEXOARE
PRME 1S005A' .
B= J.i COB404
COMUTARE
COB493 AlB
DIVIZOR
PROGRAMABIL
Fo

b---4 PIN1
PlACA A
\D----1D PIN 2
PlACAR
Fo = 1000kHz
BAUOS n
Fo (Hz
"in
45,45 688 726
SO 625 800
56 550 909
110 284 1760
de necesare comu-
ă sînt de Up SN74157 sau cele
din figura 6.
- RTTY se poate
utiliza ă o ă punere la
punct ş ca dispozitiv de testare,
etalonare si verificare a telexurilor.
- Poate' fi folosit ca modulator
FSK/AFSK pentru modularea balize-
lor de UUS sau US/28 MHz cu intor:-
ţ despre propagare, indicativ de
,apel ş QTH locator, facilitînd în
acest fel ş accesul la RTTY al ra-
dioamatorilor de UUS.
- Înlocui matricei ROM cu diode
se pot folosi memorii electronice tip
PROM SN74188 cu 256 ţ i progra-
mabili o ă ă sau tip
EPROM 1702, 2708, 2716 ş ,cu ca-
pacitatea de Ş ţ care pot
fi reprogramate. In acest caz, tre-
buie ă ă ă
toare ale baleiajului.
- Este ă prevederea unei co-
menzi suplimentare, care ă ă
deconectarea teleimprimatorului pe
timpul cît ă generatorul
RTTY; se ă astfel, pe ă
o reducere a nivelului de poluare
ă ş o ţ ă economie
de energie ă
ţ generatorului se
poate face pe ă suport din texto-
lit cu grosimea de 1,5 mm, c,ablajul
se ă din conductor de cupru
cositorit izolat cu plastic termorezis-
tent recuperat din capete de cablu
de la centralele telefonice. ă
celor 14 (16) ă pentru pinii cir-
cuitelor integrate se face ş folo-
sind fie un ş metalic, fie o hîr-
tie ă pe care s-au trasat
centrele ă ş care va fi tempo-
rar ă pe placa de textolit cu ara-
cetin sau chiar numai ă ă de
lipit; ă astfel ă ţ legate
de trasarea ă pe placa suport.
Pentru alimentarea generatorullili
este ă o ă de cc, capa.-
ă ă furnizeze 5 V (5%) la cca 0,5
A.
O ă a generatorului descris
este În exploatare din 1978; fiind În
prezent ă În sistemul de
RTTY complet electronic, are deci o
fiabilitate ă ă
În sisteme mai evoluate.
BOBINE
În general, prin bobine sau bobinajse
ţ efectul unei ţ re ac-
ţ al unei ţ al unei bobine
de intrare sau al unei bobine de ş
ă bobina este ţ ă ş de un con-
densator, În general cuplat În paralel
(dar ş În serie), numele devine circuit re-
zonant, circuit acordat, filtru etc.
Important este modul cum ă o
ă ă unui scop anume, cum
o ă În circuit pentru optimizarea
ţ ă
Radioamatorii folosesc tot felul de bo-
bine, cu miez sau ă ă miez magnetic,cu
factor de calitate mai mare sau mai mic,
ţ În general, de gama de ţ
În care ă
ţ unei bobine este valoric
ă cu produsul dintre ţ bo-
binei ş ţ curentului de o ă
ţ ă
XL = 2rrfL
ţ se ă În ohmi cînd
ţ este ă În hertzi ş induc-
ţ În henry. Factorul de calitate (sau
cum se mai zice factor de merit) este o
ă foarte ă a bobi-
nelor ş se ă prin raportul dintre
ţ bObinei, la o ţ ă ă ş
ţ proprie a firului, din care este
ţ ă bobina,

R
Cu cît factorul de calitate este mai
mare cu atît bobina este mai ă pentru
circuite oscilante.
În ţ ă factorul de calitate
are valori cuprinse Între 100 ş 500 (i n
unde scurte).
Cele mai multe bobine se construiesc
Clctualmente cu miez feromagnetic; În fe-
lul acesta se ţ o ţ ă mai
mare cu un ă de spire mic,. deci fac-
torul de calitate ş te ţ itor.
ţ miezurilor magnetice este
foarte ă ca tehnologie, aceasta
fiind ă de ţ la care va lucra
miezul respectiv" Astfel, miezurile pentru
UUS sînt fabricate dintr-o pulbere foarte
ă ş au"o ,permeabilitate mult mai ă
ţ ă de miezurile perrtru US ă la
30 MHz),
La ţ peste 100 MHz, "dar sub
250 MHz se folosesc bobine ă ă miez,
numite ,.În aer",
Un miez aparte care se ă Î n
ţ mai joase (100 kHz -30 MHz)
este toruL Principalul ă avantaj ă
În faptul ă nu are cîmp de dispersie, În
plus, are Q ridicat.
La toate bobinele din circuite acordate
se ă ş un factor de calitate cît mai
ridicat ş ă vedem practic cum se ţ
acest deziderat. Vom introduce pentru
bobine ţ iunea de factor de ă ca
raport Între lungimea ş diametrul unei
bObine,
ă cum se ă În figura 1, bo-
bina, care are partea ă ă cu
diametrul ă are un factor de calitate
mai mare decît la bobina unde lungimea
este mai mare ca diametruL Factor de
calitate ridicat se ţ ş ă firul de
bobinat este mai gros, dar ş aici nu se
poate merge prea departe, La bobi nele
care au blindaj, deci care SÎ nt protejate
Împotriva cuplajelor parazite, trebuie ă
se ţ ă seama ă ţ cutiei metalice
are ca efect diminuarea ţ bo-
binei ş implicil a factorului ă de cali-
tate, Totdeauna ş ţ Între ecranul
metalic (cutia) ş bobinaj trebuie sa fie
mai mare decît diametrul bobinei (fig, 2),
L 1
Ţ
l
1---'"----"
L 1: L 2:
C = lOOpF
L:d
B (Q mare)
1l
" lICII"
Ck ing, TRAIAN Ă
- nivei combustibil - turome-
tru - vitezometru - iluminare ta-
de bord; 24 - blocul ţ
stînga - cu martori Încorporati -
are ă ă pentru ă
parbrizului - comutator ş
ă parbriz - comutator lumini
semnalizare ţ ş comanda
avertizo,rului sonor; 25 - ă
ş dreapta ţ 26 -
radio; 27 - ă 28 - În-
antifurt; 29 - ă
frÎna de secu ritate; 30 -
pentru ventilatorul de
aer; - ă pentru ă
zirea lunetei ţ 32 - Întreru-
semnalizare avarie; 33 - În-
t,.,,,,,n ,,...,<itr, ... testare (martor) nivel Ii-
ă 34 - releu tem pori-
zare ş ă parbriz ţ 35
-- ă ş ă stînga; 36 -
ceas electronic ţ 37 - pla-
38 - ă cu ă
39 - traductor nivel com-
cu sesizor de minim; 40 -
bloc ă spate dreapta: ă
- ă semnalizare ţ
ţ - ă mers ina-
ţ ă ţ ş cata-
dioptru; - ă luminare ă
Înmatriculare; 4,2 - bloc lumini
spate stînga format din: ă mers
- ă stop ',- ă sem-
ţ - ă ţ -
ă ţ ă ţ ş catadiop-
tru, Schema autoturismului Oltcit
Club poate fi ă cu ţ
nile ş - ă (hayon)
ă cu cea din figura 1 (Oltcit
EI.ECTRI(.;E A
Tip ţ
R2 (Norma, Philips, Mazda,
Orion, Nerva, Elvelux)
. 1-14 (Norma, Philips, Osram,
Narva)
4 TO/4 (Norma, Phillps, Mazda)
P25-1
SpeCial).
Simbolizarea ă la ă
m1 = ă pe caroserie În spatele
blocului ă spate dreapta; m2
= ă pe ş spate (hayon); m3 =
ă În spatele blocului ă
spate stînga; m4 = ă În spatele
ş bord spate stînga; m5 =
ă În compartimentul motor
dreapta. Simbollzarea cablajelor:
ţ ă ă ă reper); spate stînga (RG);
spate dreapta (RO); tablou, de bord
(TB); ă frîne (UF); motor (M);
ţ ă spate (BAR); ă (P);
traductor nivel de combustibil (T J)
ş ş ă spate (hayon) stînga (GP).
In tabelul 1 se dau caracteristicile
becurilor ţ electrice ale
celor ă autoturisme. Codificarea
ţ fuzibile ale ţ
electrice ale autoturismelor Oltcit
sînt date În tabelul 2. Codificarea
culorilor În schemele prezentate: Sc
- alb; 81 - albastru; Gr - gri; Ic ""-
incolor: J - galben; Mr - maron;
MV - mov; N - negru; R - ş
Ve - verde; Na - natur; F - con-
ductor (de exemplu: F.Ve = conduc-
tor cu ţ de culoare verde).
In continuare se ă pe scurt
unele date mai importante ale ele-
mentelor (pieselor) componente ale
ţ electrice.
Alternatoarele montate pe autotu-
rismele Oltcit sînt principial iden:'
tice, fiind realizate de ă ţ
furnizori. Aceste alternatoare pre-
ă particularitatea ă au incorpo-
rate relee regulatoare electronice În
loc de relee regulatoare separate,
ţ ă de autoturismele Dacia. Alter-
natorul este un generator antrenat,
clasic, cu ajutorul unei curele trape-
zoidale, ă pe o fulie. Prin
ş rotorului se ă un
cîmp magnetic care induce În bobi-
najul statorului un curent alternativ
trifazat, redresat apoi În curent con-
tinuu de ă puntea cu diode ş
transmis În ţ ş la bateria de
acumulatoare. Caracteristicile teh-
nice principale ale alternatoarelor
automobilelor Oltcit sînt: tensiunea
ă (12 V), intensitatea nomi-
ă (40 A), puterea ă
(530 W), ţ inductorului (7 ±
0.552 !l). tensiunea curelei
(175-200 N), raportul ţ al-
ternator /motor (2/1).
Tipuri de alternatoare agreate de
constructor: pentru Oltcit SpeGÎal
mov
Bloc de verde
comutatoare
(Ducellier 51'4008 Femsa
12-18, ă 101), pentru
Oltcit Club ă 01102,
Ducellier 4006, Femsa ALP
12X-17, Paris Rhâne A 12 R 38.,Mo-
torola 9 AR 2748 G). în cazul
latoareior _electronice - Încorporate
-:- regasesc ş fur-
niZOri: pentru (Eiec-
ş Curtea Ducellier
511 011, pentru
autoturismul (Electroar-
ş Curtea de ş Ducellier
511 007, Femsa 33544/1 Paris
Rh6ne YL 131, 9
în alternatoare, sînt
electronice cu circuite integrate,
care au rolul de a ţ con-
ă tensiunea ă În anu-
mite limite, pentru a asigura o fiabi-
litate ă a Între-
gului ansamblu. ş timp, mai
au rolul sesiza unele anomalii
(defecte) de tensiune
- ce În ţ
ă ruperea curelei
pe o ă
ş autoturismelor
ă un indicator de ă co-
pentru
electronic.
aprinderea
ţ
72758, ACA 1-2-5).
(CONTINUARE iN NR. VIITOR)
ELECTRICE A
10/1984
.....
1'11
::t
Z
2:
re
do
e
....
ClJ
O)
.&\la
__ __ _

j- - - - --
MvN
Iilflii
r
I _ I
I
I
17,1 IVI
: = p
1-1
I ...::. I
L...o_J
r L 81
F216(16A) _ F516l16A\ F316(16A)
J Mv/ :
t TT M1v IMv' I
J FNr


M M IVI UF RG RG
J.
rh RJ RJ
I I
8 9 4 5 7 8 9 12345 678 9 1 2 3 4 5 678 9
tia 1
--- SI
FfG

lRGRD*
FMr I 1 FMr
I
BI I I
clarrJ;za,
,.
123456789
a;
____ _ Ll __ __
1234S67f39'
"
'1
1,
,1
II
24
C
l
I
II
I

I Bt
R

,LJl I
I J',
1 2 3 4 5 6
UISTa
rOToa
METOlUl
Agent ă care ă În
ţ revelatorului,' metolul
este activ numai În ţ alcaline.
Este un ă de o mare ener-
gie, supunînd detaliile la un contrast
slab ş favorizînd zonele subexpuse.
ă repede la începutul deve-
ă ţ imaginea foarte re-
pede, apoi ş ş ţ
cu atît mai mult cu cît se ş
timpul ă De aceea ş din
alte cauze), alt agent ă -
hidrochinona -, a ă ţ are
efecte contrare, este totdeauna folo-
sit în ţ cu metolul pentru
a produce o ţ de reducere
ă ş ă În orice
caz, metolul poate fi folosit ş singur
ca agent ă În ţ revela-
toare.
Metolul nu ă ă emulsia, dar,
cu toate ă ţ lui de valoare
este ă tinde ă voaleze ă
se ş ă ă o ţ ă care
ă modereze ă ţ ă (an-
tivoal). Are aspectul unui praf crista-
lin alb sau ş deschis ş ş
este unul dintre cei mai stabili
16
G.
ţ ă atunci CÎnd este
expus la aer se ă
dare) ş se ă
alterare se poate
loare, care începe o
ş ă apoi maronie, maro-
nie-purpurie, apoi Nu se
mai poate folosi În ă
stadii.
Praful cristalin de metol se ă
ă cei mai bine În borcane de
ă ă Închise ermetic.
Metolul este dar
solubilitatea ş
agent este
metolului. ţ
ă la Înce-
foarte
ă
ă ă ţ sale de CI pro-
duce contraste puternice, hidrochi-
nona este adesea ă ca
rul agent ă pentru hîrtia
ă
ă În ţ de developare se
pune ş metol, acesta pe ă ţ
nea proprie va accelera ş ţ
hidrochinonei. Aceste ă sub-
ţ folosite ă produc o
ţ de developare ă ş
ă lucru care a ă ca
ă ţ ă fie ă
ce! mai mult În ţ de revelare.
Hidrochinona, care se, ă
sub forma unor cristale albe, ă ă
soase, ca acele, este ş ea ă
Cristalele sale se ă repede În
contact cu aerul ş de aceea se va
bine ă într-un loc
Întunecos. Alterarea se
culoarea ţ care mai
este ă
trece în maroniu-Închis sau
SUlFITUl DE SODIU
Este o ţ ă ă a
ţ de developare. prevenind
alterarea ă a agentului ă
deci ş ţ revelato-
Sulfitul de sodiu este un con-
servant ideal al revelatoarelor din
cauza ă ţ sale pentru
mai mare decît a agentului
tor. Astfel, el previne alterarea prea
a ţ combinÎndu-se cu
ş formînd sulfatul de so-
diu. plus, În ă de ţ lui
de conservant, sulfitul de sodiu se
mai ş În multe de
revelatoare pentru ţ
pentru ţ sa de a opri lipirea
de argint, prin proprieta-
lui de a dizolva ă argintu-
lui (ciorura ş bromura). În aceste
ş În ţ
ă la 100 g/I), ţ 1n
se ă ş ţ reve-
ţ ă de procesul de oxi-
ci doar se ă ţ de
reducere.
Sulfitul de sodiu se ă În
stare ă - cristale albe de di-
ferite ă - care ţ
in ă
In ţ se ă
de sodiu care se ia.
,se cere forma ă SE
folosi ş cantitatea pe ă
din forma ă
Forma ă a sulfitului de so-
diu ă in timp ce forma
este ă ă ia
rece ş În borcane Închise er-
ţ de ă tari
ă alterarea ţ
CARBONATUl DE SODiU
Este o ţ ă ă cunos-
ă ş sub numele de ă de rufe.
Carbonatul de sodiu are ă func-
Prima este de agent acce!era-
(asigurînd o ă ă de
lucru a revelatorului), iar ă
de a furniza alcalinitatea nece-
agentuluj ă
putea lucra. In unele cazuri,
este ă o accelerare mai in-
ă se ş adesea hidroxid
de sodiu ă ă sau hidro-
xid de potasiu (pentru filme, la care
se cere contrast maxim). În timp ce
la ţ de revelatoare pentru
ţ ă se ş un acce-
lerator mai slab În locu! carbonatu-
lui de sodiu, de exemplu boraxul,
care are o alcaiinitate mai ă
Carbonatul de sodiu se ă În'
trei forme: ă ă ş
ă Forma ă con··
ţ numai 37'% ţ ă ş 63'lJo
ă ţ 15%
forma ă nu ţ
ţ ă Pentru a
alcalinitatea ă re-
trebuie ă
1"1'" ..","'....... se ş cu 17
%
mai
forma ă
cînd ţ ă se ă forma
ă sau cu 17% mai ţ ă
este ă forma Ţ
O parte de carbOAat de sodiu
anhidru_ este ă cu 2, j ă ţ
,,....,, ... ,.,..'t"',,j· ă se ă în reve-
ă de carbonat
ă În ţ ă deoa-
prea carbonat ş
În timp ce prea
produce voalare ş
ă ale gelatine!, care face ă
ş
DE POTASIU
puneri.
TIOSUlFATUl DE SODIU
. Este ţ ă ă În ţ
Ile de fixare, prin care imaginile de-
velopate pe film sau hîrtie devin per-
manente. Fixarea este o ţ
foarte deoarece ă ce
a fost ă de
ea poate fi ă ă
prin ă
de argint neimpresionâte ş
ă aceste ă ar
prin expunerea la ă a
sau a hîrtiei fotografice, ele
vor fi de asemenea reduse, stricînd
ţ tiosulfatul de sodiu
ţ ă cu bromura ş ciorura
de argint ă din stratul
fotosensibil ş ă o serie de
in
Iare.
de ă care sînt solubile
ş pot fi ă prin ă
ţ tiosulfatului În solu-
de fixare este foarte ă
sub normal, ea duce la o
a ţ de fixare ş
ţ este repede ă ă
se va ă ş viteza de
un de concen-
ă acest punct,
la o mare, va
viteza de
de umflare a gelati-
normale de fixare au o
de 20-300/0, nivel care
o fixare ă ş ă
10/1984
Sint unele ţ cînd, În ciuda
ă tuturor "' ....::":' ....
maie de lucru,
expuse ă ă ca
aparatul fotografic
cele ce ă se dau cauzele si-
ţ În care În mod firesc expu-
nerea este ă de erori. Se au
în vedere atît lampile clasice,
cît cele moderne cu
Determinarea expunerii-
mina ă fulger se face pe
calculului binecunoscut prin se
împarte ă ghid al la
ţ ă Acest calcul se preia re-
ă de pe un mic disc (sau riglM
calculator aflat pe corpul ă In
ciuda ă corecte a acestui
mod de lucru, pot ă subexpu-
neri inexplicabile la vedere.
Astfel, lucrînd În interioare de
mari dimensiuni sau În exterior,
apar subexpuneri de ordinul a
0,25-1,0 trepte
fenomen
ţ cont
ă din faptul
de o
de ă de
Principiul
ă
chii hîrtii din
terminat ca bun
ă de ă al
ilustra cele spuse
plu. Astfel, s-au
corecte cu filtrajul 60
tie cu ă
Noua hîrtie are
25 1000.
Filtraj vechi .... 60 60
ă de ă
vechi .......... 40
---------
20
TEHNIUM 10/1984
este determinat. În ţ unei în-
standard, În care re-
într-o ă ă ă
ă
ti ă fulger cu computer pot
furniza imagini prost expuse În anu-
mite ţ ceea ce impune corec-
ă De ă tre-
avute În vedere ă ca-
zuri:
Subiectele cu contrast mare. Lu-
mina ă de subiect ş
ţ ă de elementul fotosensibil
ă corespunde unei zone "prea
deschise" sau "prea Închise" a su-
biectului. ş imaginea fi su-
ă sau ă de
expunerea medie ă
Unghiul de cimp al obiectivuluI.
Cînd se folosesc obiective cu dis-
ţ focale diverse, apar ţ
ţ ă de unghiul de ţ al lumi-
nii de ă elementul fotosensibil.
Unele modele de ă fulger
computer dispun de elemente
ţ În ţ de tipul
vului folosit (normal. superangular,
Eng. V. CALINESCU
ă de ă
nou ........... 25 10 00
.Filtraj nou ... .
Sînt cazuri CÎnd .acest calcul pare
inr""'I"\",iI''\il ş ,atunci se la un
ă un
Un alt exemplu
,.,+",10'''''''''0'''' acestei ţ
70 70
20 00
Calculul pare imposibil de
vom ă la vechi
neutru 100,
100 170 170
40 20 00
60 150 +
ă de ă
nou ........... 30 05 00
1
Filtrajul nou reZUlta ă
derea unui filtru gri de ma-
ă respectiv În acest caz 90:
90 155 170
90 90 90
Filtraj nou ..... 00
de calcul se
ă de ă
nou se ă
vechi. 40 20 si
nou 006020, sau cînd nu-
ă de ă este mai mare decît
filtrajul de ţ
Un
Filtraj nou
pentru
160
85
75
Filtrajul nou se ţ prin ă
dE;rea unui filtru gri, În acest caz
1;)5:
135 160 105 -
105 105 105
----
..... 30 55 00
ca acest calculi ă ofere
semnal logic ,,1") de la circuitul dei
decodificare aferent ă ă
de decade realizat cu CI9 ş C110,
precum ş ţ inversoare de tip
CDB400 ale CI', 1.
ă ă de decade este co-
mandat de impulsurile" alfa, beta,
gama, ţ la finere ă
ă decade.
Aceste impulsuri se ă tinui
circuit SAU logic realizat cu tranzis-
torul T2, care are ş rol de inversor.
La ş din circuitele de deco-
dificare decadice realizate cu circui-
tele C13, 4, 5 se ă diode de
tip EFD108 pe ş ă
astfel Încît ă ă cuvîntul do-
rit.
Cu ajutorul comutatorului, notat
cu K, se pot alege unul. din cele trei
cuvinte: MOE, MOI, MOS.
Viteza de a acestor
cuvinte se poate regla cu ajutorul
semireglabilului Px1, iar pauza din-
tre cuvinte se poate regla cu ajuto-
rul semireglabilului Px2. I
Pentru a face controlul lo-
cal al ce se transmit s-a
introdus un monitor. Aces.ta
os!;ilator ş un
pe un di-
din 3
semnele unei litere
1 de fiecare decodi-
se va ă neocupat
acesta ă sta-
repaus al ă ă
este realizat cu circuite
"ti CDB400 ş
o putere
avînd o stabilitate
cristalului de
17
Aparatele de reproducere acus-
ă În special radiocasetofoaneie
stereo. sînt dotate cu posibilitatea
ă ţ a canalelor de re-
producere, pe cale ă
ţ un efect de Jiugire a
ţ dintre sursele sonere.
Efectul este denumit "wide stereo"
sau a fost justificat În
ţ mici din-
. tre difuzoarele radiocasetofoane-
lor, permitea ţ
destul de
vedere larga
integrate
unele firme au creat
int':>l"Ir'e2to care ă
introdus pentru
semnalului pseudostereo
din semnalul monofonic sau ţ
nerea efectului "wide stereo" din
semnal stereofonic, cum este cazul
circuitului TDA 3810. produs de
ă PHILlPS.
ă a montajului
este ă în figura 1,
reglarea con-
canalelor stîn-
ţ
cu valoarea de
ă în ă ca-
ţ rezistoa-
care au valori dife-
pe canalul dreapta ş
pe canalul stî nga. Pentru un
mai precis al montajului se
rO>""I"'l ... ·,"' ... rl!5 ca rezistorul de 4,7 kH
un semireglabil de
ă o impe-
ă ş o impe-
ă ă ţ
Ing. AURELIAN MATEESCU
intercalarea sa În ţ de audio-
ţ ă Între preamplificatorul
corector de ton ş etajul tinal. Utili-
zînd valorile componentelor din
ă se ţ ă per-
ţ
- coeficientul de amplificare a
semnalului .................... 0,5
- nivelul semnalului aplicat la
intrare .................. 0,25-1 V
- banda de ţ ă ă
.................... 20 Hz-20 kHz
- coeficientul de distorsiuni ne-
liniare este mai mic de 0,1% pentru o
tensiune de intrare de 0,5 V, aproxi-
mativ 0,15% pentru o tensiune de in:..
trare de 1,0 V.
R4!glajul ş punerea În ţ a
mOQtajulul. Pentru ţ de re-
zultate bune se ă utili-
zarea de componente de ă cali-
tate, ş i sortate înaintea in-
troducerii lor În montaj. Se vor pre-
fera rezistoarele cu ă meta-
li ă , condensatoarele electrolitice
cu tantal, iar tranzistoarele vor fi
sortate pentru zgomot propriu re-
dus ş factori de amplificare egali
pentru perechile 1T1, 2T1 ş
2T2. Tranzistoarele vor avea facto-
rul de amplificare În curent mai
mare de 100.
Dupa executarea montajului,
acesta va fi verificat cu ţ ie ş co-
nectat În ţ electroacustic.
ţ de 10 kO se pla-
ă În ţ ă spre colec-
toarele 1T1 ş 2T1, corespunzînd cu
ţ "wide stereo".
La ş irea canalului drei'lrta se
ă o ă ă
FL,ORIN CLAIC •• ţ
Generatorul de semnal triun-
pe care îl propun este un 08-
comandat În tensiune. Mon-·
are unei ţ ă
ş avînd la ş ire un
semnal cu o liniaritate Ş j si-
metrie
2
il: 20 Hz -- 0,6 kHz
III: 120 Hz 7 kHz
IV: 1 kHz - 25 kHz
V: 2 kHz _. 40 kHz
semnalului lâ
ă gama de
ţ ă cu V vv;
-' tensiunea de alimentare = 15 V;
este regla-
ţ P1
de game.
i se poate ă un
semnal sinusoidal.
ă baza tranzistorului T 1
ş borna de alimentare se ă o
tensiune ă cu ţ lenta
între O ş 7 V, se ţ la iESire un
semnal vobuiat.
FUNCTIONARE
ţ de emitor ş de colector
ai tranzistorului T 1 fiind aproximativ
egali, tensiunile pe ţ R
2
ş R
14
vor fi:
IN
Il., 0-0 ci
(rezistor bobinat cu ţ ă oh-
ă ă cu ţ de ş ire a
amplificatorului ş cu puterea disi-
ă aproximativ ă cu puterea
de ş ire). Pe acest canal se injec-
ă un semnal audio ş mane-
vrînd ţ dubiu, se
ă ţ pentru care semnalul
transmis În canalul stîng este mi-
nim. ţ pentru care se ţ
minimul. se ă aceasta fiind
ţ de ţ În regim
stereo.
ă ă a se modifica ţ poten-
ţ dublu, sarcma artifi-
ă se ă la ş irea cana-
lului stinga ş se ă ş i
semnal. verificîndu-se ă acesta
are o valoare ă Pentru redu-
U=i2 R
2
1
c1
ş U
R14
= R
14
t
E1
= R
14
· I
C1
U
R2
R
2
iar raportul lor -- = este
. R14
t;onstant.
Aceste tensiuni se ă cu
ajutorul lui P l'
Prin R3 ş P
2
aceste tensiuni' de-
ă ţ prin bazele tranzis-
toarelor T 2 ş T 3:
U
R2
. UR14
18 = Ş 183 = --, R
p
"
2 R3 Rp2
= rezistenta lui P
2


I{v"
cerea sa se poate ţ asupra
rezistorului 1 R4 de 4,7 k!l, ce se va
înlocui cu un semireglabil cu va-
loare de 5 kn.
Se ă reglajul conform meto-
dologiei de mai sus pentru ţ j-
nerea unei ă cît mai bune În
regim stereo. La capetele de cursa
ale ţ dublu se afla
ţ de ţ "wide ste-
mo" (cursorul spre colectoarele
tranzistoarelor 1 T1 ş 2T1) ş mono.
BIBLIOGRAFIE
HI-FI News and Record Review
nr. 2.1972 (S.U.A.)
ţ revistei Radio, 1974 (URSS)
Philips '. Audio Handbook, 1983
NSC Application:" Notebook. 1980
Raportul ţ de colector al
celor ă tranzistoare:
I
C2
=' N2 I
S2
/12 Rp2 U
R2
I
C3
/3
3
I
S3
/3
3
R3 U
R14
/1
2
R
p2
R2
- - . --. --- este constant.
R3 R
14
Se ă acest raport egal cu
1
2 cu ajutorul lui P
2

AcestE: tranzistoare se comporta
ca ş te generatoare de care
TEHNIUM 10/1984
s.
Pentru a preîntîmpina eventualele
insuccese la experimentarea unor
scheme mai ţ cu amplifi-
catoare ţ este bine ca,
înainte de abordarea ă a
ă ă cîteva ă
ă elementare asupra exempla-
rulul .. de ţ disponibil.
Circuitul din figura ă ă este
destinat tocmai acestui scop. Pentru
realizarea lui sînt necesare: un soclu
adecvat (preferabil cu 2x7 terminale,
care se ă ş la capsulele cu
2x4 pini), un comutator dublu cu
2x5 ţ o ă ţ ă de ±
15 V (din care
ă se ţ Ş tensIU-
nile de de V ş res-
pectiv -0,1 de ten-
siune cu 10--15 la cap
de ă ş componente pa-
sive ţ .
ţ În care ă
ţ este seiectata
din comutatorul + Kb. Ast-
fel, În ţ 1 a IS
neinversoare este pusa la masa
(OV) prin . R3,. ă in-
versoare (-) t se aplica tensiunea
ă de 0,1 V. ţ
ă este de amplificator inversor de
ov
tensiune ă cu ş Gy =
-R
2
/R
1
= -100, deci voltmetrul co-
nectat la ş va trebui ă indice
tensiunea Eo = 0,1 V. (-100) = -10 V.
Evident, voltmetrul se ă
aici cu plusul la ă
În ţ 2 a lui K (intrarea nein-
versoare la ă ş -0,1 V pe intra-
rea inversoare), montajul este tot
amplificator inversor, deci la ş
vom citi Eo = -0,1 V. (-100) = 10 V,
tensiune ă ţ ă de ă
(voltmetrul cu minusul la ă
Cu K in ţ 3, ţ se
ă În ţ de amplificator
neinversor c.c. (intrarea inversoare
la ă prin R
1
ş +0,1 V pe intrarea
neinversoare). ş În tensiune
este acum Gy = 1 + R
2
/R1 = 101, deci
voltmetrul va indica Eo = 0,1 V. 101 =
1 V.
In ţ 4 (tot inversor, dar cu
-0,1 V pe intrare). ă Eo = 0,1 V.
101 = -10,1 V.
În fine, în ţ 5 a lui K, ambele
ă sînt conectate la ă (prin
R1' respectiv R
3
). Ceea ce se ă
ă la ş este tensiunea de de-
calaj de intrare (of1set) ă
de cca 100 de ori ă circuitului
de ţ Tensiunea Eo poate fi po-
ă sau ă cu ordinul de
ă de 0,1-0,5 V, În ţ de
ă ş sensul decalajului exis-
tent la intrare (pe care il putem ast-
fel calcula aproximativ).
1
ţ ă corecte a ten-
siunii la care este ă conden-
satorul blitzului electronic nu mal
trebuie ă Amintim doar
ă o tensiune de 70% din cea nomi-
ă ă o energie de ă ori
mai ă ă ţ
tratice a acesteia ţ de
siune. ţ .,gata pentru declan- ,
ş ă de aprinderea becului
neon ă uneori surprize
ă reglajului nu prea apropiat de
tensiunea ă Acest reglaj
foarte corect ă riscul ca la cea
mai ă ă a tensiunii
sau ă a bateriilor becul nu
se mai ă ş ă ne ă
orice ţ privind starea con-
densatorului.
Dezavantajul de mai sus
ă folbsind un LED ca
tor. Lumina ă este ţ
ă cu tensiunea condesatorului pe
un domeniu de circa 60 V În
pierea tensiunii maxime. astfel se
poate vizualiza comod ă
condensatorului În ultimul interval
•• IIII.I •• III •• •••••••• •• ••• timp.
ă ş ă uIJul din con-
densatoarele C, ",C
5
(de exemplu.
Ci); ca urmare. tensiunea la bor-
nele lui C1 are o ţ ă În
timp'. Tranzistorul T 3 se poate bloca
ă T 7 este saturat. Fie 10 curentul
de colector al lui T 2' Acest curent
ă pe ă T 3 este blocat.
ă T 3 nu este blocat de ă T 7.
curentul ă de colector va fii C:3 =
10' deci C, se va ă printr-un
curent:
1 = = 210 - 10 = 10
ţ de ă ş ă
a lui C, vor fi egali.
Tranzistorul T 7 este comandat
astfel. La începutul' ţ ă
montaJului. Ci este ă T 4
este un repetor emitor, deci U
R7
O. T 5 ş T 6 ă ă cu
piesele aferente un circuit bascu-
lant Schmitt, deci T 5 va fi blocat. Ca
urmare, tensiunea pe colectorul
T 5 va fi ă ă cu 8
ă tensiune ă cu
ajutorul grupului R
4
• R
5
satura rea
tranzistorului T 7' deci va fi blo-
cat. C, se va la tensiu-
nea de 12,5 U
R7
la de5,9 V ş circuÎ-
ă Ten-
T
5
scade la
se va bloca. T 3 conduce.
'C:3 C, se ă ă
CÎ nd tensiunea la bornele lui ajunge
la 3,5 V. Atunci = 1,4 V ş circui-
TEHI\UUM
tul basculant ă din nou.
ţ se ă
PUNEREA ÎN Ţ
Se ă P2 ă CÎnd apar os-
ţ ş se ă tot cu ajutorul
lUI simetria acestora.
Schema ă cuprinde un LED
(orice tip) montat În colectorul tran-
zistorului T. ţ ă
este ă de la tensiunea U
c
a
condensatorului principal C al
blitzului. printr-un divizor rezistiv.
Cînd se ajunge la aproximativ 0,6 V
pe ă T Începe ă se ă
iar LED-ul ă lumineze. Este
ă o ş de circa 60 V a
U
c
pentru ca T ă intre bine În con-
LISTA DE COMPONENTE ţ ş LED-ul ă ă la inten-
sitatea ă Se ă seml-
P1 = 10 k!l; P2 = 1 Mn; Ra, R12, R1 = ,.' reglabilul ă de 10 kn
= 15 k!l; R2 = 10 kH; R14 = 22 kO; iÎncît deschiderea ă
R3 = 1 MO; R6' R7 = 4,7 kH; Rl0 = ă se ă În momentul
= 82 kO; R
g
, R'1 = 1 k!l; C1 = 1 ţ atinge valoarea ă
C2 = 0,1 ţ C3 = 10 nF; C4 = 1 nF; : Un nivel de ţ ă
C5 = 100 pF; C6 = 220 pF; 1,1' T 2' ... T 9 mina ă este dat de
- tranzistoare bipolare bu siliciu; doilea (Similar cu primul), perma-
T 2 ş T 3 - cu factori de amplificare
ţ ş ţ reziduali cît mai
mici; T l' T 4' Ta - cu factor de ampli-
ficare cît mai mare.
Tensiuni ă În anumite
puncte ale montajului:
C
1
: U
max
= 12.5 V; U
min
= 3,5 V;
UR
7
: U
max
= 6,9 V; U
min
= 1,4 V;
Ucolector T5 : Umax = 8 V; U
min
1 V;
URg : U
max
= 5,2 V; U
min
= 0,7 V;
U
R11
: U max = 11,3 V; U
min
= 2.5 V.
Am utilizat montajul pentru a
ţ semnal sinusoidal vobulat ş
am verificat ă tensiune-
ţ ă al unor circuite de audio-
ţ ă (filtre, amplificatoare).
,+U
c
I
I
I
:J:
( '.
IN

N
l-
I
I
I
I
I
MINGE Ă
Sub ă denumire ă
ş i. ă de jocuri electro-
nice cu AY 3-8500 ă posibilita-
tera ă unui ă de 14 jo-
curi TV!
În realitate, toate cele 7 eonfigura-
ţ de ă se ă În sensul
ă a ă 7 jocuri, derivate
din cele de. ă În cadrul ă
mingea apare doar În anumite mo-
monte de timp ş numai În anumite
zone ale terenului de
Ideea care ă la baza "extinderii"
ă de jocuri (mai corect
spus, a ţ lor de joc) con-
ă În prelucrarea semnalului video
ă mingii (în jocurile cu
paleta), respectiv ţ (în jocurile
de tir).
Semnalul video furnizat de AY
3-8500 la pinul 6, materializat pe
ecran prin ţ mingii ţ intei)
este reprezentat de un impuls ,,1"
logic cu durata de 1 ţ (3 ţ aplicat
sumatorului video timp de 5 linii
consecutive (.15 linii consecutive).
Blocarea transmisiei acestui sem-
nal spre sumator la momente de
timp bine stabilite În raport cu im-
pulsurile de sincronizare linii are ca
efect ţ mingii doar În anumite
zone (prestabilite). ale terenului de
joc.
Evident, prin ă ţ de
blocare a ţ reprezentînd
mingea nu se ă logica in-
ă de ţ a microproce-
sorului AY 3-8500. Mingea ş con-
ă traiectoria ţ ă dar într-o
pin 16
I"R. P. PAULESCU
ă ă a ecranului devine
ă pentru a redeveni la lu-
minozitatea ă de ă ce a
ă ş limitele acestei zone.
De ă zona se ă sime-
tric În raport cu axa ă a tere-
nului de joc pentru a oferi celor doi
S patru) parteneri ţ egale de
Intrecere.
Limita stînga ş Întinderea zonei
!s!nt ş partene-
I nlor de Intrecere. In jocurile cu
handicap", acestea se pot re'gla
ă ă ţ favorizînd într-o
ă ă mai mare sau mai ă unul
din ă
Blocarea ă a
semnalului video ă
mingii se ă cu ajutorul unui
comutator analogic rapid (tranzistor
JFET, MOSFET sau comutator video
integrat), iar momentele corespun-
ă ă ş ă se fi-
ă cu ajutorul unor circuite mo-
nqstabile.
In figura 1 este ă schema
bloc a circuitului care ă blo-
carea (d.ebl?ca.rea), iar În. figura 2
este ţ dIagrama de Impulsuri
. ă principiului de
ţ ă de im-
ă o. linie TV gene-
rata de AY 3-8500, Impulsurile mar-
cate avînd ă ţ
1. impuls sincronizare linii;
(SCOR)
pin 24
(SUNET)
pin3
(MINGE)
pin 6
1
MONOSTABIL
M1
MONOSTABIL
M2
pin 7
la sumator
Comutator
pi n 16
aM
1
''----b
L
_____________ ____ _____________ _
QM 2
J' 1,;rATOR ÎNCHIS DESC HIS ÎNC H I S
2. ă teren de joc (stînga);
3. ţ video privind tere-
nul, scorul, mingea ş ă
4. ă teren de joc (dreapta).
VITEZE Ş
GHI I
VARIABI
ALEATOR
ă de semnal asociate co-
menzilor UNGHI DE REFLEXIE (pin
5) ş VITEZA.. MINGE (pin 7) permit
ţ ă a ă regi-
muri de lucru, conform procedurii
descrise În "Tehnium" nr. 5/1984.
ţ ă prin care se
ţ ă o ă start§ ă a in-
ă de ă se face simplu.
cu ajutorul unor comutatoare de tip
"cu retinere".
De ă comanda de ţ se
ă doar la începutul unei partide
pe joc TV, nu ş pe durata jocului.
ă În ă ă ş a
evenimentelor de pe ecran, de cele
mai multe ori deosebit de pasio-
nante, partenerii de joc dispun de
un grad relativ redus de libertate de
ţ Nu de ţ ori amatorii
de jocuri TV se ă doar la a
ă traiectoria mingii ş ţ
ă
5/2 CO 4013
1/2 CO 4001
.Circuitu! prezentat În figura 3 per··
mite mOdIficarea unghiurilor de re-
ş a vitezei de deplasare a
mingII, In mod automat ă ă inter-
ţ partenerilor de joc, ceea ce
aduce un plus de spectaculozitate.
Comanda de ţ este condi-
ţ ă de ţ partidei de
TV, ţ ă prin
ficarea semnalelor care nOln.o.·.o",·,,;;
scorul (pin 24), mingea
netul (pin 3).
Caracterul aleator al aces1ei se-
ţ ă din modul
care cele trei semnale ă
ţ ă asupra circuitelor bista-
bite din figura 3.
In figura 4 este ă spre
o ţ
bIla de. JOc. Indeplinirea ,...,.,'nH.t.;I, ....
de ţ În momentul
ă ă stînga poate
fie modificarea unghiurilor de
xie, fie schimbarea vitezei 'de
sare a mingii, fie ambele modificari
simultan.
Starea ţ ă a bistabilefpr stabi-
ş una din cele trei opfiuni.
Montajul ţ 2 1/2 circuite
bistabile CMOS (CD4013 sau echi.-
valente) utilizate drept circuite bista-
bile tip D ş divizoare de ţ ă
(+ 2). Se pot folosi În ţ ă ş
alte tipuri de circuite bistabile
CMOS, respectînd, evident, princi-
piul de ţ
Tabelul ă ă mo-
dul de operare al circuitului.
Comutatoarele K
1
-K
4
sînt de tip
.. cu ţ cu ţ indepen-
ă
(CONTINUARE IN HR. VUTOR)
10/1984
CALITATEA RECEPTIEI EMISIUNILOR
DE TELEVIZIUNE.
ă a ă programe
în . ă In ă de ţ
ă ă ţ ţ pentru
majoritatea locurilor dintr-o ă
ă la amplasarea unei ţ TV,
trebuie ă se ă În vedere sursa de
program, de energie ş ţ de
acces la amplasament, cît ş Gostul
ă in ţ de ă
ţ beneficiare din zona res-
(URMARE DIN NR. TRECUT)
O ţ ă de televiziune
este practic o ă de un gen mai
aparte, care, de ă se ampla-
ă pe ă ţ dominante asupra
unor mari zone de serviciu. Amena-
ă dintr-o ţ de emisie permit
instalarea ţ ă mai multor
programe de televiziune, în unde
metrice ş decimetrice, cît ş de ra-
diodifuziune pe unde metri ce. Emi-
ţ ă de televiziune amplasate
Într-o astfel de ţ sînt de aseme-
nea principale ş în ţ de ă ţ
mea amplasamentului ş pilon·ului
suport antene, pot acoperi cu pro-
gram teritorii intinse, de la cîteva
sute la cÎtevafnii de kilometri ă
ţ
ţ ă de televiziune princi-
pale pot avea puteri nominale de
emisie între 1 +50 kW, în ţ de
domeniul de ţ ă al canalului
utilizat, întinderea. ş structura zonei
de serviciu etc. Un ţ ă TV ge-
ă ţ ă de
imagine' ş de s!!'let cu o precizie
mai mare de 10 ş le mOdufeazJ
cu semnalele videO ş audio ale pro-
gramului ă in ţ ă
toare se ă o amplificare cît
se poate de ă a ţ mo-
ţ ă la ă Prin
intermediul fiderulufprincipal (cablu
coaxial special).enetgia ţ
respectivi ajunge de. ' • ş ţ ă
torului la antenele de emisie prin in-
termediul ă aceasta este difu-
ă in ţ ă spre
zona de serviciu. sub ă de unde
modulate.
Procesul de iprOd.ucfie sus-amintit
din stafia ş in
principal energia . ă printr-un
racord electric. sau. din surse proprii
(grupuri .elâctrogenel ş .semnalul
programului de emisie primit prin
intermediua'iniilor. de program .. (ra ..
diQ"*,eu.. co.,dafetc.).
ă ă in
pt'C)CEiSuJ.de· exploatare ş intrf4inere
de emisie se ă .. tn
•• : tuburi ş
ş ă putere ... (tetrode.
ţ
tiristoare,
ţ de ă ş ă
iipire'"
ţ ţ
ţ
teriale"! Ş
diotehni... r-.; relee de
ă ş ţ transforma-
toare, cabluri de energie de ă
ţ ă ş de semnal, materiale
izolante) ş diverse alte materiale de
ţ (lacuri, uleiuri, conduc-
toare, cositor, ă ă combus-
tibili pentru grupuri ş ă etc.).
ţ în mare, a unei in-
ţ de emisie TV ă din ur-
ă ă ţ principale: ţ
de imagine, ţ ă de sunet; sis-
tem radiant; sistem de ă insta-
ţ de electroaiimentare; ţ
de control ş ă ă terminalul sur-
sei de semnal; ţ de co-
ă ţ ş semnalizare etc.
Principalele ă ţ ale unui ţ ă
de televiziune ce contribuie direct la
procesul de prelucrare a semnalelor
sau sînt traversate de acesta (fig. 3)
sint ă generatoarele de
ă a ţ ă de imagine
(1) ş a ţ ă de sunet (1'),
acesta din ă fiind de ă mo-
dulat in ţ ă chiar În etajul os-
cilatorului; etajul modulat În ampli-
tudine de ă semnalul video-com-
plex (2); amplificatorul ş corectorul
semnalului video (3); amplificatoa-
TEHNIUM 10/1984
rele intermediare ale ţ mo-
ţ de imagine (4) ş de sunet
(4'); amplificatoarele finale (de pu-
tere) ale ţ ţ de
Imagine (5) ş de sunet (5'); circui-
tele de ş (6) cu mai multe sub-
ansambluri avînd ă ţ
principale: diplexerul ş se-
pararea ş lucrul celor ă ţ ă
toare de imagine ş sunet pe o sin-
ă ş spre ă ş perfec-
ă banda canalului de emisie);
circuitele ce ă componentele
laterale ş armonice; comutatoare
ale regimurilor de lucru ş ă
sarcina ă dispozitive reflec-
tometrice ş sonde de ţ ă
ă ş control etc.
Schema bloc ă este nu-
mai o ă ce ă ţ
principale ale ţ ă TV de
tip clasic. ţ ă moderne fo-
losesc principiul ţ in frec-
ţ ă ă (FI) ş ă
ă procesul de modulare ..... 0
.schimbare de ţ ă din FI.direct
1>8 canalul de lucru, ă ur-
ă amplificarea de putere. Acest
sistem. ă ă ţ
in term e dia r ă ,S te .. Jo a s ci
(30+40.MHz) ş este ă ·.Ia toate
ţ ă cu ţ in FI, in-
diferent de canalul .... de·. emisie, asi-
gutjom,.re stabilitate a parametri-
ş u",ificareatuturor blocurilor
de ă Il"tere .. 'a.toate· ţ ă
a.ni. o ă cu realiza-
rea.· .tuburilorde putere (tetrode,
clistroane)c",amplificare mare ş Ii-
niaritatefoarte ă •. s-a ş am-
plificarea '(fe ă a sune-
tului ş ă la puteri de or-
dinul ă ă ă mai fie nece-
sare amplificatoarele intermediar ş
final de sunet$Î nici diplexerul. Emi-
ţ ă de televiziune complet tran-
zistorizate (inclusiv amplificatoare le
finate, s;"au realizat in ultimii ani
ă la puteri de ordinul citorva kilo-
"ati (10) in benzile. 1-111 ş in
benzUelY. ş V.ln etajele de frec-
ţ ă ă O . contributie de-
ă a fost ă in ultimii ani de
utilizarea filtrelpr .
elastice de ţ ă pentru forma-
rea benzii de trecere. {caracteristica
amplitudine .. ţ ă ş ţ
timpului d(it;i,..tirziere de grup .. (ca-
ş ă ţ ă
oeoarepecanalulde
ă •.. ă i
ţ ă .. /
ş . fixate În
ţ Ia proiectair,ea/;/nOi'or
obiective se stabilesc, in cadrul limi-
ă convenite, modul de dirijare a
energiei radiante prin sistemul de
antene ş puterea ă a ţ
În ţ de ţ zonei de ser-
viciu. In acest scop se fac studii pe
ă ş ă În teren folosin-
du-se atît curbe de propagare statis-
tice, cît ş calcule mai precise, În
ţ de profilul terenului pe dife-
rite ţ analiza ţ zone-
lor locuite, asigurarea ţ ţ ă
de perturbatori etc. La proiectare se
ă ţ ă reducerii
efectului ţ cu alte ţ
dar sînt ş ţ cînd acestea nu
pot fi complet evitate, de aceea se
ă o ţ TV de ă ca-
litate atunci cind efectul acestora
ă mai ţ de 1% din timp ş
ă ă ă la 10% din timp.
ţ ş factori ş ă foarte
ţ ţ sînt ţ În considerare
de ş atunci CÎnd ampla-
ă ş ă ţ de lu-
cru ale unei noi ţ TV În ţ
de emisie.
La alegerea amplasamentului unei
Ing. VICTOR SOLCAN
ţ TV se are cu ă În ve-
dere ţ ă ă ţ
optice, de la ă ţ antene lor de
emisie, asupra unei cît mai mC!ri
ă ţ din zona ă In
cazul unui teren plat (cîmpie) lipsit
de obsttlcole, raza de vizibilitate di-
ă este ă de reldtia d(km) =
4,1 . +- Ţ (2), în
care h
1
este ţ antenei de
emisie (inclusiv cota ă a te-
renului) ş h
2
ă ţ antenei de
ţ (ca mai sus). Formula ţ
seama de raza ă ă ă cu
4/3) a ă (4/3 x 6 370 km),
ă ş curburi a undelor
VIDEO
AUDIO
ă de serviciu. -
Ţ seama de cele de mai ş
devine ă necesitatea ·ca o re;.
ţ de emisie ă utilizeze o ă
mai ă de puteri ş ă in·
ţ de dimensiunea ş structura
zonei acoperite ş ţ din
ă De aici ă necesitatea
ţ secundare (0,1-1 kW) cu
ţ ale zonelor deservite de
ă mai mici ca 100 km
2
ş cu
ă mai reduse.
Un aport deosebit pentru acoperi-
rea zonelor de ă În ţ mai
economice se ă translatoa-
relor. Ele au puteri în general mai
mici de 100 W ş uneori chiar decît
1 W ş zone de serviciu limitate la
1000/
0
----..
PUTERE VÎRF
Ă
75 % IlIlIIil n
I
\
\
,
,
,
NIVEL
STINGERE
Ă
Fig. 3. Schema blOc a unui ă TV.
Fig. 4. Niveluri ţ ă
ţ ă TV.
ţ din ..
ă ţ ă ... Ş •....
ş ţ (:ie . timp •. ... ă
••. ă .. · ..• ş ..··.•. ă
ă .....; · .•. · ....•.•....i).(.
:'Formula de maisus'nu"este vala-
ă decît ţ (orientativ) În zo-
nele cu accidente importante de te-
ren deoarece limita orizontului optic
al amplasamentului este ă de
culmile dealurilor sau crestele mun-
ţ ţ ş ea ţ ă
avantajul amplasamentelor la cote
dominante ş al pilonilor ţ pen-
tru ă undelor pe diferite
deschideri În relieful ă
sau pentru ă ş unor obstacole
apropiate.
Zona de serviciu ,a unei ţ TV
poate ă ş unele obstacole ce li-
ă vizibilitatea ă ă
ă ţ lor nu este prea mare sau
ă ă ţ sau amplasamentele
de ţ în ă nu se ă prea
aproape de obstacolul interpus pe
ţ ţ de propagare a unde-
lor.
Efectul negativ al obstacolelor
este mai ţ pe canalele su-
perioare. motiv pentru care în ben-
zile IV-V atît ă cît ş puterea
ţ sînt mai mari. Alegerea am-
plasamentelor optime are În vedere
ş dezvoltarea În cadrul ş
ţ ehillrla o parte a
uner· ţ Aceste zone sint situ-
ţ ă pe ă munte sau
deal> Tr1'ill.s.latoarele· ă ... cel
pe ă ţ
nantei .... ă ţ din. zona. de
ă ă ţ canalului
ţ ă ţ mo-
ţ de pe ţ canalului lo-
cal la puterea ă ş ă
undele modulate prin antenele pro-
prii de emisie spre zona ă
Problemele tehnice ce se pun la
amplasarea translatoarelor sînt
foarte diverse ş nu totdeauna sim-
plu de rezolvat. 10 mod ideal se cere
ca la amplasamentul translatorului
ă se realizeze coincidenta a patru
ţ principale: ă existe vizibili-
tate ă asupra întregii zone lo-
cale de serviciu; ă se ă capta
un semnal foarte bun În vederea
retransmisiei (de ă ă existe vi-
zibilitatea ă cu ţ princi-
ă ă de program); ă necesite
un racord electric cît mai scurt ş cu
ş ă minime; ă ă accesul
cu ş ă la amplasament sau
În imediata apropiere a acestuia, În
orice anotimp.
(CONTINUARE IN NR. VIITOR)
21
De la un transformator de sonerie
cu 8 V În secundar, se pot ţ
ă tensiuni de 15 V.
" Tensiunea ă este ă
Intr-un regim de multiplicare unor
de 500pF ş unor
dIode 1N914 (0
1
-0
6
), Oiodele 0
7
ş
0
8
sînt 2ener, PL14Z (Pl13Z).
ă ă
ă
Acest alimentator ă
2,5 mA ş poate fi utilizat cu succes
la alimentarea unor circuite inte-
grate.
AMATERSKE RADIO,
nr. 4/1983
li
- 2 ) ....... -+-.......
• 4tt f
Nivel mic
Nivel mare
aST,
m. 4/1980
3.5 -14 MHz
O.Of
Continuitatea unor circuite se
poate determina cu testerul ă
Ca element indicator se ş o
ă LED.
Cînd punctele X, Y sînt neconec-
tate, se ă R3 ă la ţ
y.
x
RF AMP
1
I
BalanCl?
I
I
I
..
diodei.
ă În circuit, dioda va in-
dica ă circuitul are continuitate.
TOUTE L'ELECTRONIQUE,
nr. 2/1979

LED
Montajul ă la ş ire 0,3 V
(1 000 Hz), cînd se ă la intrare
3 mV de la ă ă 30 mV
de la ă piezo sau 20 mV-,- respec-
tiv 200 mV, la ă de nivel mic,
respectiv nivel mare, distorsiunile fi-
ind foarte mici.
Alimentarea se face cu 20 V, con-
sumul fiind de 8 mA.
Eficacitatea ţ de ţ
. este de. ±17 elB la capetele benzii.
LE HAUT-PARLEUR,
nr. 1 201
MIXER
TEHNiUM 10/1984
înalte ş dispare necesitatea extinderii
ă benzii de trecere. Astfel se ă
ridicarea prin accentuare a nivelului frec-
ţ înalte, fapt care permite o Înre-
gistrare mai ă
SISTEMUL DOLBY C
Acest sistem de reducere a zgomotului
de fond ă o ţ ă
sistemului Dolby B, un ă al dr. ing.
R. Oolby la diversele variante de ă
toare de zgomot realizate de diferite
firme.
Se ă un ţ de ă sisteme
de compresie-expandare neliniare, Pentru
ţ unei ă ţ ă
din punct de vedere ţ s-au folo-
sit ă ţ de lucru oferite de circui-
tele integrate de tip DOlby, specializate
pentru acest regim de utilizare. Aceste
circuite integrate sînt produse actual-
mente de mai multe firme, iar utilizarea
ior este foarte ă Fiecare compre-
sor-expandor are o eficacitate de. cca
10 dB. Înserierea lor duce automat la o
eficacitate ă a sistemului de 20 dB
(vezi fig. 5 b). Se ă faptul ă redu-
ă de zgomof de tip Dolby C lu-
ă foarte eficient pentru nivelurile
slabe, ţ într-o ă de ţ ă
cu limita ă ă cu ă oc-
tave sub aceea ă sistemului
Dolby B. În domeniul ţ joase
nu se Întreprinde nici o ţ deoarece
aici zgomotele sînt slabe ş de fapt.
aproape inexistente, atunci .cÎnd magne-
tofonul este bine conceput. In cadrul sis-
temului Dolby C se mai ă ţ
unor ţ destinate ă ţ
benzii magnetice la înregistrarea frecven-
ţ înalte. Evident, aceste ţ sînt
complementare pentru Înregistrare-re-
dare, În scopul ţ la redare a unui
semnal audio util identic cu cel dinaintea
ă Într-o ă ă aceste
ţ au rolul de a reduce erorile de în-
registrare-redare, pierderile la ţ
Înalte ş distorsiunile de ţ
Sistemul Dolby C este destinat În special
pentru folosirea În cadrul unei aparaturi
electroacustice de ă ţ ă
SISTEMUL ANRS
Sistemul acesta este produs de firma
JVC, fiind compatibil cu sistemul Dolby
B. ţ ă în metoda. de efectu-
are a ă In timp ce
sistemul Dolby B ş o ă adi-
ă sistemul ANRS ă o ă
ă În scopul ă sem-
nalului audio util destinat ă ş
apoi ă Sistemul ANRS nu este folo-
sit decît de firma JVC. Evident, benzile
(casetele) înregistrate cu acest sistem nu
vor putea fi redate cu rezultate bune de-
cit folosind o ă care ţ ace-
ş sistem de codificare-decodificare.
ţ de transfer care ă
înregistrarea-redarea sînt explicitate În fi-
gura 6.
SISTEMUL HI-COM
Acest sistem de reducere a zgomotului
de fond a fost pus la punct de firma Tele-
funken. Diagramele pentru compresie-ex-
pansiune sînt precizate în figura 7. Dato-
ă ţ sale, sistemul este utilizat
de unele firme europene ş chiar japo-
neze. ş circuitul integrat destinat
acestui ă de zgomot este produs
de un singur fabricant, conform ţ
ilor Încheiate Între firma Telefunken ş
alte firme, îl ă ş În aparatura fabri-
ă de alte firme ă de apara-
taj electroacustic. Analizînd diagramele
prezentate În figura 7, se ă com-
presia-expandarea sistemului într-o ă
(URMARE DIN PAG. 9)
mare de ţ La niveluri mari ale
semnalului audio util de ţ ă ă
are loc o comprimare a acestuia, fapt
care ă satura rea benzii magnetice. De
asemenea, se ă ă ţ acestui
ă de zgomot nu este ş
pentru toate ţ Modul de prelu-
crare a semnalului audio util folosind sis-
temul HI-COM ă o sensibilitate mai
ă a sistemului În ceea ce ş
reglajul optim al nivelului de intrare,
comparativ cu sistemul Dolby B.
SISTEMUL HI-COM II
ă ă a sistemului ă
de zgomot HI-COM a fost ă la punct
de firma Nakamichi, reprezentînd o ver-
siune a sistemului HI-COM 1. La sistemul
HI-COM II prelucrarea semnalului audio
util În vederea ă se face ă
ţ În ă subbenzi de ţ ă dis-
tincte. Ulterior se ă tratarea lor
ă ă algoritmului
de compresie-expansiune stabilit pentru
fiecare dintre ele. ş sistemul HI-COM
/1 ă de ă ori mai multe circu-
ite integrate ş componente, În general.
ă bunelor sale ţ este
preferat de constructorii japonezi, În ceea
ce ş aparatura ă ă
ă unui program sonor.
SISTEMUL DBX
Acest sistem de reducere a zgomotului
de fond ă de. fapt un compre-
sor-expandor care ă în mod iden-
tic pentru Întreaga ă de ţ au-
dio. Ridicarea nivelului semnalelor de
amplitudine mare ă permanent apa-
ţ unui pericol de ţ a benzii
magnetice. Acest lucru trebuie compen-
sat prin alegerea unui nivel de în-
registrare mai coborit. Sistemul DBX
ă acest lucru folosind o caracte-
ă de conversie-expandare ă Ca
urmare, se pot folosi pentru înregistra-
re-redare benzi magnetice cu ă ţ
diferite, ă ă a afecta calitatea ă
rii. De cele mai multe ori, sistemul DBX
este folosit ca un bloc adaptor, separat
de magnetofon (casetofon). dar, uneori,
la aparatele ţ se ă ş În
interiorul acestora. ş sistemul DBX
este relativ destul de vechi, ă sim-
ă ţ sale este preferat de multe firme,
deoarece, folosindu-I, se poate ţ o
ă ă ă ă utilizarea unor
benzi magnetice deosebite. Sistemul DBX
ă un interes suplimentar ă fap-
tului ă acesta se poate folosi ş la apara-
tajul electroacustic al picupurilor, În sco-
pul ă ă ţ dinamicii la redarea dis-
curilor. De altfel, sînt propuse discuri in-
registrate folosind sistemul de codificare
DBX, pentru a fi introduse În fabricatie pe
ă ă
SISTEMUL ADRESS
Acest sistem de reducere a zgomotului
de fond ţ în exclusivitate firmei ja-
poneze Toshiba. Se ă un raport
de compresie-expandare 1:1,5, mai redus
decît cel utilizat în cadrul sistemului DBX
(fig. 8 ş fig. 9). Particularitatea sistemului
Adress ă În asigurarea unei compre-
sii superioare În zona ţ Înalte
din spectrul audio al semnalului Înregis-
trat. De asemenea, modul de prelucrare a
semnalului audio util este ţ de frec-
ţ ă
SISTEMUL SUPER O
Acest sistem de reducere a zgomotului
de fond ţ fl.gnei Sanyo. Se utili-
ă ă ţ benzii audio în ă
subgame, În functie de ă ş apli-
t
Fig. 11: Zona de functionare a ă de
zgomot ,1 dellmltirlle fizice exlltente.
OI STOR S/ DE T/G
A I3RNE// /'?-4s/V4?"r/i:R
TEHNIUM 10/1984
carea unui tratament de com·presie-ex-
pansiune. Raportul de compresie-expan-
dare ales este 2. Din punct de vedere. al
ă practice, se folosesc circuite in-
tegrate specializate de tipul NE 570.
Ameliorarea raportului semnal-zgomot al
acestui sistem este de 25-40 dB. Se uti-
ă constante de timp diferite pentru
detectoarele de nivel proprii ă
benzi de ţ ă prelucrate.
SISTEMUL COMPANDER
Sistemul ţ firmelor anglo-sa-
xone. Modul de prelucrare a semnalului
audio util este prezentat În figura 3. Ra-
portul de compresie-expandare ales este
1,5 - vezi diagramele (2) din figurile 3a
ş 3b.
CONCLUZII
Analizînd ă ţ alese de diferite
firme pentru a realiza reducerea zgomo-
tutui de fond, se pot trage o serie de con-
cluzii importante. Astfel, un parametru
care trebuie luat În considerare este ă
punsul sistemului ă de zgomot la
trenul de impulsuri. de o ă frec-
ţ ă ş intensitate. In acest fel se poate
aprecia reconstituirea lor mai mult sau
mai ţ ă fapt care ne ă o
ţ ă asupra ă spec-
trului de ţ ă a semnalului audio
util. Majoritatea sistemelor compresoa-
re-expandoare includ o ă con-
ă de timp În ceea ce ş modul
de prelucrare a semnalului. Aceasta se
alege, pe cît posibil, În ţ de band;;l
de ţ ă ă Pentru acest lu-
cru se ă ă ţ benzii audio În
mai multe subgame ş prelucrarea sepa-
ă ă ele ă într-o ă
ă referitor la banda de ţ ă ş
nivelul semnalului audio util. ă ă
ă clasificare, conform figurii 11. Se
ă faptul ă zona ă de lucru
este bine ă de considerente pre-
cise. Astfel, În zona ţ foarte
joase pot ă ă ţ ca-
pului magnetic, distorsiuni În ceea ce pri-
ş Înregistrarea ş mai ales reda(ea,
deoarece o parte din liniile de flux mag-
netic se pot închide. ă ţ
joase. ş prin spatele capului magnetic.
nu numai prin ă Apar ţ
nu pot fi eliminate electronic. Singura 5"0-:.-
ţ o ă ţ foarte Îngri-
ă a capului magnetic.
În zona ţ înalte ă o
ă ţ ă des-
ă ă acestui fapt, trebuie
luate o serie de ă de ţ
printre care se ă ţ filtrelor de
înregistrare-redare ţ precum
ş folosirea unui curent de premagneti-
zare redus, lucru care ă o ă
imprimare a semnalelor de ţ ă
ă
Desigur. Ia niveluri Înalte banda mag-
ă se ă deci nu se va lucra
decît cu un semnal audio de un anumit
nivel pentru a evita distorsiunile de satu-
ţ
La niveluri mici, zgomotul de fond se
suprapune peste semnalul audio util ş nu
se mai poate face ţ sub nici o
ă
Un parametru deosebit de important
este ş viteza de trecere a benzii magne-
tice prin ţ capetelor de înregistrare-re-
dare. Cu cît viteza este mai mare, cu atît
comportarea benzii magnetice la frec-
ţ înalte este mai ă ş de aseme-
';-<://.3J /V/Ve.«!.'L -0& /$S/RE
+ ?tI

-,,'" -J/l -2/J -fQ +fQ - Dt! -oj'p -3p -.Pc -;fQ ti It!
/V/VEL"-'.t /V/VELb'L f.v<v
CE ac /r'VT.R"ItfR,E
Fig. 8: Funcillle de tranlfer· pentrru sistemul DBX ş
sistemul Super D.
Fig. 9: Functiile de transfer pentru sistemul Adress.
20
Q
2.
'ILJ"II.s.
[eli] f
Fig. 10: Diagramele zgomotulul de fond ă ă ă
,1 cu folollrea ă de zgomot de tip Dolby.
ă a ă din acestea, În vederea
ţ unor rezultate foarte bune. În
acest fel ă sistemele ă
de zgomot de tip Dolby A ş TELCOM
C4, folosite În studiourile de înregistrare,
În cadrul aparaturii profesionale. Aceste
tipuri de ă de zgomot ă
ă o multitudine de componente, mai
ales circuite integrate specializate, filtre
speCiale ţ etc. Apare inconve-
nientul unui cost global foarte ridicat.
Cel mai eficient sistem de reducere a
zgomotului de fond este ă sis-
temul Dolby B care ă un cost ă
zut cu ţ unor rezultate foarte
bune (fig. 10). O reducere ă a
zgomotului de fond ţ ă de cei 10 dB
(sau 20 dB) ţ de sistemul Dolby im-
ă riscul ţ unor ţ care
pot denatura originalitatea semnalului au-
dio util. Analizînd ţ diverselor
sisteme ă de zgomot, se ob-
nea, se ă ă ţ ş .. raportul sem-
nal-zgomot În ă banda audio.
De aici ă faptul ă dotarea unui
casetofon. Ia care viteza benzii magnetice
este ă cu un ă zgomot
este aproape obligatorie, în scopul ţ
nerii unor rezultate bune.
Din cele expuse ă aici se impune. in
final. o concluzie ă Pentru ţ
nerea unei ţ HI-FI, În mod obligato-
riu ţ electroacustic va fi dotat cu
unul din tipurile de ă de zgo-
mot ţ anterior. Astfel se pot
ţ ţ optime de folosire a apa-
raturii eJectroacustice conform ţ
moderne.
BIBLIOGRAFIE:
Dolby C - Type Noise Reduction
Audio 1981 - nr. 5
Le Haut-Parleur, 1974
23
AR.TENIE GABRIEL - Galat.
Amplificatoarele de 10 W produse
de I.P.R.S. cuplate cîte ă pot
reda semnale stereo chiar de la pi-
cupul PD-101.
La receptorul Cosmos întrerupe-
rea ţ poate proveni de la po-
ţ Televizoare color se
construiesc in continuare.
STAMATOIU EMIL - Tlml,oara
Propunerea dv. este ă
Cînd vom avea in vedere asemenea
materiale, ă vom ţ
CHERTIC ION - Ne.amt
ţ ă cu' magazinul
Dioda. ţ monta difuzoarele ş
cum ţ ţ În scrisoare.
ENESCU NICOLAE - jud. Mehe-
dinti
ţ contactele de la baterii;
probabil sint oxidate.
ACIU ALEXANDRU - Moldova Ve-

Dioda 1N914 se poate înlocui cu
1 N 4148. Emisiunile UUS pot fi recep-
ţ cu o ă TV pentru cana-
lui 2.
Un dinam ce ă 24 V ţ
ă eventual la un centru de repa-
rat autovehicule.
ENESCU FLORIN - lati
in lunile de ă ă unor
anomalii de propagare a undelor
electromagnetice pot fi ţ
ţ TV la foarte mare ţ ă
BANOIU C. - Bucur .. ti
Se poate modifica viteza de depla-
sare a benzii ă ă ţ diametrul
rolei de pe axul motorului.
ţ poate fi ă ă de un
strungar.
CHIFAN VIOREL - Arad
La fiecare ă din circuitele
oscilante ţ cîte o ă
T6TH KAROL Y - Arad
La noul cap magnetic ţ 4 fire
la ş deci ă ă bobine.
Aceste bobine trebuie legate În se-
rie. ţ se face prin ă
(intii firele din mijloc se ă intre
ele ş extremele la amplificator).
BLEDEA ION - Timl,oara
ă intr-un televizor poate
opera doar un specialist.
BANU MARIUS - Tlrgovltte
Unele magnetofoane ă 3
capete magnetice: ş inregis-
trare, redare sau ş înregis-
trare. redare ş un al treilea pentru
efecte acustice.
ţ intre capete nu este cri-
ă
BARBU DAN - Sighi,oara
Defectul in magnetofonul dv. este
destul de complex (nu ă sem-
nalele), ş ă numai in urma unor
ţ complexe poate fi ă
rat.
NICULESCU DORIN - 'a,i
ţ Ax-Tx pe 10 GHz va fi
ă Nu ţ schema apa-
ratului Delmon 100.
Ş FLORIN - PetrOfanl
La ţ telefonice nu pot fi
operate ă de ă ţ
deci materialul trimis de dv .. nu va ti
publicat.
GRUBER IOAN - PetrUa
Nu ţ datele bobinelor din
radioreceptorul dv. ă ă
ă ţ ă cu uzina construc-
toare.
VASILE DAN - .atl
Se pot alimenta toate comparti-
mentele de la ş redr\?sor.
Consumul de curent este de oliit!inul
zecilor de miliamperi atît la ade,Jptor,
cît ş la etajul reglaj ton.
La televizor ţ nivelul sem-
nalului audio ă discriminator; În
felul acesta ţ ş ă defectul
este În amplificatorul de ţ ţ ă
ă sau in amplificatorul
audio-
NETEJORU LUCIAN - Giurgiu
Antenele cu cele-mai bune retul-
tate pentru ţ emisiuni-
lor TV sînt antenele Vagi. .Nu cu-
ş ţ programelor de
televiziune din zonele geografice la
care ă ţ
VARZARU SORIN - Bucu .... tt
Consultind rubrica ca-vo ţ
ă tot felul de receptoare - pro-
babil ă unul din ele va corespunde
ţ dv.
PAICOPE ILIE - Timi,oara SC 149-SC 148. Oscilatorul de
ş ş premagnetizare ş
AC 127, dar in locul ă poate fi
montat ş un AC 181. La fel În etajul
final audio, tranzistoarele AC 187 ş
AC 188 pot fi inlocuite cu AC 181 K.
respectiv cu AC 180 K.
Casetofonul PHILIPS 2205 se ali-
ă cu 9 V din baterii sau din
ţ prin intermediul unui redresor
inc;orporat.
In preamplificator sînt montate
tranzistoare cu zQomot mic de tipul
,.----------------------------------------------------,
FlS4S
Fl
sa7
',5110
100k$1 !
C
740
12nF
Enr ["cI
RsS1 lkSl - C748 RSS9
RsSO ;t'
470
ll
F
210QE
1,SkQ t-----4-,
Rsse
270QE
1
II

I
vi
...l.!:.
i 9V
-.1....
i-
I
I I 1 l.. ______ _
L _______ __ ! J

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->