Sunteți pe pagina 1din 15

DROGUL...

Drogul n sens farmacologic este o substant utilizat sau nu n medicin, a crei folosire abuziv poate crea dependent fizic si psihic sau tulburri grave ale activittii mintale, ale perceptiei si ale comportamementului. n sensul dat de ctre conventiile internationale, prin drog ntelegem substantele supuse controlului prin Conventia Unic asupra stupefiantelor din 1961 si substantele psihotrope al cror control este prevzut de Conventia din 1971. Conventiile si protocoalele aplicabile drogurile au dat substantelor psihotrope un sens particular, diferentiindu-le de stupefiante. n acest modul nu vom face referire la alcool, tutun si cofein, societatea privindu-le ca fiind diferite de celelalte droguri. Acest curs se refer n special la folosirea drogurilor ilegale. Abuzul acestora poate duce la afectarea fizic si psihic, iar prin actiunile celor care le folosesc, afecteaz si comunitatea.

Organizatia Mondial a Snttii (OMS) defineste abuzul de droguri ca fiind orice utilizare excesiv, continu ori sporadic, incompatibil sau n relatie cu practica medical, a unui drog. Consumul poate fi:

exceptional, n scopul de a ncerca odat sau de mai multe ori un drog, fr a continua ns; ocazional, sub form intermitent, fr a ajunge la dependent; episodic, ntr-o circumstant determinat; sistematic, caracterizndu-se prin dependent.

n toxicomanie, nclinatia de a consuma droguri conduce la o stare de subordonare, de cele mai multe ori tiranic, a unui individ fat de un drog, care i conditioneaz comportamentul, existenta, relatiile familiale si sociale. OMS defineste dependenta ca fiind starea fizic sau psihic ce rezult din interactiunea unui organism cu o substant, caracterizat prin modificri de comportament si alte reactii, nsotite ntotdeauna de nevoia de a lua substanta n mod continuu sau periodic, pentru a-i resimti efectele psihice si pentru a evita suferintele. Toate drogurile adictive au dou lucruri n comun: ele produc initial un efect de plcere (high) urmat de un recul al unor efecte neplcute. Acest lucru se ntmpl ca efect al supresiei productiei normale al unor substante chimice n creier, care n mod normal produc efectul de plcere. Dup suprimare, creierul intr ntr-o stare de depresie. El necesit din punct de vedere fizic mai mult drog ca s ajung la normal si s se simt bine din nou. Acest ciclu de plcere/tensiune duce la o pierdere fizic a conrolului asupra utilizrii drogului. Exist variate necesittti ale corpului cum ar fi: foame, sete, sex, prietenie. Cnd aceste nevoi sunt satisfcute, sau cnd durerea dispare, un semnal este trimis la celulele creierului, care fabric o substant chimic drept semnal de recompens . Aceast substant chimic ajunge si stimuleaz centrul recompensrii (zona plcerii), ducnd la o senzatie de plcere, de high. Majoritatea drogurilor care duc la dependent sunt capabile s produce efecte de bine, mimnd un mesager (o substant) secretat n mod normal de creier - care n mod obisnuit produce o senzatie de bine. Un exemplu sint narcoticele care mimeaz endorfinele (analgezic natural). Acest lucru scurtcircuiteaz mecanismele de supravietuire, pentru c celulele centrului de recompensare din creier nu pot face diferent ntre un drog si o substant natural. Rezultatul este dependenta.
Prima asociere cu consumul unui drog adictiv este depozitat n memoria subconstientului. Subconstientul nvat prin asociere imediat c utilizarea unui drog adictiv duce imediat la plcere. Subconstientul rememoreaz high-ul initial si te forteaz s doresti aceast stare. n mod obisnuit o persoan care utilizeaz droguri adictive, nu ajunge la o stare intens de high dac este la prima doz. Consumatorul ncepe s utilizeze tot mai mult drog si se strduieste intens s ajung la starea de vrf de placere. Starea de dependent este nsotit de tolerant. Toleranta const n disparitia treptat a efectelor unei substante ce este administrat repetat, pe o anumit perioad de timp, nct pentru a obtine acelasi efect se impune cresterea progresiv a dozei. Se caracterizeaz prin reversibilitate (dup un timp de la ntreruperea consumului se restabileste sensibilitatea initial), specificitate (toleranta nu este o proprietate general pentru toate substantele, ci numai pentru unele dintre acestea) si selectivitate (toleranta nu se instaleaz pentru toate efectele pe care le exercit o substant asupra unui organism). De mentionat c obisnuinta nu creaz ns o imunitate total si nelimitat n timp la organismul care s-a obisnuit cu toxicul. Efectul pe termen relativ lung este instalarea unei

intoxicatii cronice, cu consecinte grave asupra strii de sntate.


Motive care duc la consumul de droguri :

curiozitatea

Nu nseamn c devenii dependent doar pentru c ai ncercat, dar nu continua utilizarea sistematic duce la dependent, iar n cazul drogurilor puternice, prima doz poate fi fatal (heroin, cocain, LSD, Extasy, amfetamine, fenciclidin)
teribilismul

Consumul de droguri poate fi vzut ca excitant si provoctori. Unii sunt tentati s nfrunte riscurile implicate, departe de a fi mpiedicati de vorbe precum pericol. Poti s iesi n evident si n mod pozitiv, fr s consumi droguri! Caut alternative!
presiunea grupului

Este important s stii s spui NU asta dovedeste c ai o personalitate puternic. ncearc s fii tu nsuti, chiar dac cei din jurul tu au alt opinie
probleme (n familie, scoal, cu prietenii)

Unii tineri pot folosi droguri pentru a acoperi problemele existente (divortul printilor, abuz sau neglijent din partea printilor sau a scolii). Trebuie nteles s folosirea drogurilor rezolv doar aparent si temporar problema, ea continund s existe si s se agraveze.
neintegrarea n colectivitate si societate

Consumul de droguri poate fi un rspuns la singurtate, la probleme privind integrarea n colectivitate sau dispretul fat de sine. Este important s v ajutati unii pe altii, s treceti peste probleme fr s recurgeti la droguri

Tot ce produce fum sau se afl sub form de vapori ce pot fi inhalati si produce stare de high se numesc inhalanti. Sunt multe tipuri de inhalanti, incluznd oxizi de azot, azotati de amil, butil, diluanti, solventi, sprayuri cu vopsea, hidrocarburi precum gazolina, lipici, fumul multor chimicale de uz casnic (fixativ, corector de masin de scris, aceton etc.) ce pot fi inhalate pentru a produce starea de high. Efectul inhalantelor depinde de tipul de inhalant. Motivul pentru care sunt consumate este detasarea de realitate , indiferent, abolirea senzatiilor neplcute de foame, frig etc.. Alte efecte imediate ale inhalantilor includ stare de vom, strnut, tuse, hemoragii nazale, oboseal, pierderea coordonrii, pierderea apetitului.Solventii si aerosolii scad frecventa btilor inimii si a respiratiei si duc la tulburri de gndire. Azotatii de amil si butil duc la cresterea pulsului, dureri de cap si eliminri involuntare de urin si fecale. Efectele consumului de lung durat sunt: pierderea n greutate, dereglri ale echilibrului electrolitilor, oboseal muscular, hepatit sau hemoragii cerebrale. Inhalarea repetat a vaporilor concentrati pot duce la distrugeri ireversibile ale creierului, sistemului nervos si plmnilor precum si a cilor respiratorii. Inhalarea profund a vaporilor ori folosirea unor cantitti mari pe o perioad scurt de timp poate duce la dezorientare, comportament violent, pierderea cunostintei ori moartea. Concentratii mari de inhalanti pot cauza sufocare, nlocuind oxigenul din plmni sau deprimnd sistemul nervos central pn n punctul n care respiratia se opreste. La noi in tar, cel mai frecvent utilizat inhalant este Aurolacul.

Opiaceele reduc durerea si n doze mari induc somnul. Din aceast categorie fac parte opiul, morfina, codeina si heroina care este un narcotic derivat din morfin. Petidina si metadona sunt droguri sintetice care actioneaz asemntor morfinei. Opiul se extrage din capsula macului opiaceu Papaver somniferum. Consumul de opiu este cunoscut n Asia de mii de ani, dar fumatul de opiu a aprut n China numai dup ce a fost introdus tutunul. Morfina a fost izolat din opiu la nceputul secolului al XIX-lea si a fost denumit dup zeul grec al somnului - Morpheus.

Narcoticele si n mod special morfina s-au dovedit a fi foarte folositoare pentru efectele lor analgezice si anestezice. Oricum, un efect major negativ este acela c ele produc o dependent fizic intens. Acest lucru duce la dorinta de a utiliza drogul permanent. Au fost fcute cercetri pentru descoperirea unui anestezic mai sigur, care nu duce la dependent si ca urmare au fost descoperite metadona si petidina. La nceput s-a crezut c aceste droguri nu vor duce la dependent fizic. Din pcate, nu a iesit asa, si aceste droguri si aceste droguri duc si ele la dependent. Datorit efectului mai puternic, heroina este narcoticul strzii si este folosit n mod ilegal. Oricare dintre narcotice pot fi folosite n loc de heroin, dac aceasta a fost consumat n doze mici. Exist o diferent considerabil ntre puterea diferitelor narcotice, dar ele toate produc efecte similare, dac doza este ajustat. Cea mai pretioas proprietate a narcoticelor este abilitatea lor de a lua durerea. Ele nu opresc practic durerea, dar altereaz reactia persoanei la durere, n asa fel nct nu o deranjeaz asa de mult. Cteva dintre narcotice sunt folosite n doze mici pentru combaterea diareii si a tusei. n unele state metadona este folosit n tratamentul dependentei de narcotice. Atractia spre narcotice este dat de abilitatea lor de a da senzatie de bine. Doze mici pot induce entuziasm, fericire, multumire, pace sufleteasc. Doze mari produc stare de visare plcut si somn. n plus, apare senzatie de somnolent, ameteal, incapacitate de concentrare, apatie si letargie. Rspunsul fizic include ncetinirea ritmului respirator, constrictia pupilelor, nclzirea tegumenteor, intensificarea transpiratiei, constipatie grav si cteodat vom. O supradoz poate duce la soc, com si moarte.
Toleranta si dependenta.

Folosirea regulat a narcoticelor duce rapid la dependent psihic si dezvolt tolerant si dependent fizic. Pe msur ce se instaleaz toleranta, senzatia de high dispare. Consumatorul are nevoie de drog pentru a se simti normal si pentru a evita starea de ru datorat sevrajului. Aceasta duce la o nevoie incontrolabil n a continua s foloseasc drogul. Simptomele de sevraj n mod obisnuit se dezvolt n 6-12 de la ultima doz administrat. Totusi, la narcotice cum ar fi metadona, simptomele pot s nu apar cteva zile. Aceastea pot fi: agitatie, tremurturi, respiratie accelerat si superficial, cscat, crampe, vom si diaree, rinoree, lcrimare, dureri musculare, tremor si frisoane. n cazurile mai severe pot s apar halucinatii terifiante.
Efecte pe termen lung.

Narcoticele prin ele nsele cauzeaz n mod direct putine mbolnviri. Independent de alte probleme ce apar datorit constipatiei permanente si reducerea performantelor sexuale, totusi, n cele mai multe cazuri n care s-au folosit droguri ilegale, au aprut probleme mult mai serioase. Odat ce o persoan este dependent de narcotice, e n stare s fac orice ca s-si obtin doza de drog. Costurile narcoticelor ilegale sunt foarte mari si dependentii deseori recurg la crim pentru a-si continua consumul. Consumatorii obisnuiti sunt astfel implicati ntr-un stil de viat care nseamn conditii neigienice, alimentatie proast, srac si conditii de locuit precare si asistent medicale inadecvat. Folosirea mostrelor de strad, care n mod obisnuit sunt contaminate si a seringilor nesterile precum si folosirea n comun a seringilor sunt alte probleme cRora consumatorii trebuie s le fac fat. Deseori s-au raportat la acesti consumatori boli precum SIDA. hepatita, tetanosul, boli ale inimii si plmnilor, vene sclerozate, infectii locale ale pielii, ulcere si abcese. Alte efecte grave, cum ar fi moartea pot rezulta prin injectarea unor materiale insolubile cum ar fi talcul si creta, care se gsesc deseori n heroina ilicit.
Heroina

Cel mai periculos si care duce la dependenta cea mai puternic dintre narcotice este heroina. Heroina a fost descoperit n 1874 , este produs printr-o alterare chimic a morfinei si este de 2-3 ori mai puternic dect morfina. Constituie n multe tri o problem major, nu numai pentru faptul c duce extrem de rapid la dependent si este foarte periculos, dar mpreun cu cocaina si metamfetaminele deseori stau la baza unor acte criminale precum spargeri, jafuri, furturi, prostitutie, pentru a-si ntretine obiceiul. Este o pudr a crei culoare variaz ntre maro nchis si alb. Cea mai popular form este cea nchis la culoare, care este vndut n pachete mici de celofan sau folii sau n bilute din acelasi material. Cea mai folosit cale de administrare a heroinei este cea injectat. Pudra poate fi inhalat sau fumat. Accesoriile folosite pentru injectarea heroinei includ :

ace hipodermice,

bile mici de bumbac pentru filtrare, ap si linguri, capace de sticl folosite pentru lichefierea heroinei. Accesoriile folosite pentru inhalarea sau fumatul heroinei includ : lame de ras, paie si pipe.

Starea de high dureaz n mod obisnuit 4-6 ore, iar n unele cazuri euforia primei doze nu mai este niciodat atins ulterior. Sub influenta heroinei pupilele sunt contractate, pleoapele sunt czute, apare depresie, apatie, descreste activitatea fizic si apare o stare de ru. Un consumator frecvent poate s motie sau aparent s doarm si deseori si scarpin sau atinge fata si nasul.Constipatia sever rebel la tratament este un simptom obisnuit ( autopsia a descoperit 11 kg de materii fecale in intestinele unei persoane dependente ). Doze mai mari de heroin pot induce somn, vom si respiratie superficial. O supradoz poate cauza o respiratie superficial si ncetinit, tegumente umede, convulsii, com sau moarte. n plus, o ntreag familie de droguri sintetice sunt prezentate ca heroin sintetic. Cea mai reprezentativ dintre acestea este fentanyl-citratul, numit si Alb de China, care este de cteva ori mai puternic dect heroina si a cauzat multe victime printre dependenti, fiind folosit n acelasi mod ca si heroina.
Morfina

Denumit n jargon M, morf, Emsel, domnul Melancolie este utilizat n medicin cel mai adesea n fazele terminale ale cancerului, pentru capacitatea ei de a suprima durerea. Dozele mici dau relaxare, letargie, anxietate sau euforie, suprimarea reflexului de tuse ( n cazul asocierii cu alcool se poate produce asfixia cu propriile vomismente ),rcirea tegumentelor, hipotonie muscular, contractia pupilelor si vedere ncetosat. O doz mare duce la scderea tensiunii, scderea ratei respiratorii cu evolutie spre soc, com, deces. Utilizarea repetat duce la dependent fizic si psihic; dezintoxicarea duce la iritabilitate, transpiratii, ticuri nervoase, crampe musculare si abdominale, vom, diaree, febr, hipertensiune arteriala. Exist riscul colapsului cardiovascular n cursul sevrajului.
Fortralul

Analgezic opioid; injectat, 30-60 mg au actiune analgezic similar cu 10 mg morfin, iar oral, 50 mg sunt echianalgezice cu 60 mg codein; efectul se mentine 3-5 ore. Are actiune sedativ marcat, deprim respiratia (dar mai putin dect morfina). Poate cauza relativ frecvent great, vom, ameteli, sedare, euforie, cefalee, sudoratie; rareori anorexie, constipatie sau diaree, tinitus, tulburri de vedere, slbiciune, cosmaruri, insomnie, iritabilitate, halucinatii, hipotensiune, tahicardie, deprimare respiratorie, eruptii cutanate alergice. Determina rapid toleranta, putindu-se ajunge pina la 40 de fiole pe zi sau chiar mai mult.Cei care folosesc acest drog afirma ca dupa injectare simt un gust de menta si o senzatie dde raceala in abdomen care cu timpul se transforma in senzatie de greata.
Codeina este utilizat n medicin ca antitusiv, analgezic si antidiareic. n jargon este denumit T-threes, scolarul, sirop. n doze mici, pe termen scurt, d o usoar senzatie de euforie, ameteal, plutire, gur uscat, constipatie, retentie urinar, great. Dozele mari determin mncrimi acute, piele iritat, ameteal, sedare, confuzie, great, vom; efectele pot merge pn la deprimarea sever a respiratiei si stop respirator. Perioada de depistare dup utilizarea de codein este apreciat la cca. una-dou zile. Utilizarea frecvent ca antitusiv creste riscul de dependent.

Marijuana considerat ca si drog de trecere, mpreun cu hasisul si uleiul de hasis sunt diferite forme ale canabisului o plant cu frunze

verzi, nalt, ce creste n zonele nsorite ale globului. Substanta responsabil pentru efectele psihoactive - starea de high, este delta-9-tetrahidrocanabinolul (THC). Cantitatea de THC ce se afl n marijuana, hasis sau uleiul de hasis determin puterea drogului. Este un drog care deprim centrii nervosi. Marijuana este cel mai popular drog printre tineri, dup alcool. Este format din frunzele, florile, tulpinile si semintele plantei cannabis, care este uscat si mruntit. Marijuana poate fi gsit si n Sinsemilla (din spaniol Sin semilla fr seminte) - vrful inflorescent al plantei feminine nepolenizate a cannabisului. Uzual i se mai spune iarb, buruian, pot, Gandj. Marijuana este n mod obisnuit vndut si depozitat n pungi de plastici, folii de aluminiu si tigri mici rulate. Marijuana de obicei se fumeaz n tigri fcute mn numite joints care degaj un miros ptrunztor cnd este fumat. Cnd marijuana este partial fumat, este adesea tinut cu o clem de rufe sau penset. De asemenea frunzele pot fi fumate n pipe mici de lemn sau n pipe de ap, numite bongs. n final, marijuana poate fi introdus n alimente, gtit si ingerat. Accesoriile asociate consumului de marijuana includ : - pipe, bongs-uri, - foite de tigar, - pungi plastic, cleme de rufe, - cutii decorative (concepute s ascund si s depoziteze marijuana), - picturi pentru ochi, spray-uri de gur, folosite ca s acopere eventualele dovezi ale consumului de marijuana. Cnd cannabisul este fumat, THC este absorbit rapid n circulatia sanguin prin peretii alveolelor pulmonare. De aici este transportat la creier, moment n care se simte efectul de high. Acest lucru se poate produce n cteva minute si poate dura pn la 3-5 ore. O alt caracteristic important a THC este faptul c se depoziteaz n organism. THC nu este usor solubil n ap, dar se dizolv usor n grsimi. Astfel, din curentul sanguin, este absorbit rapid n tesuturile adipoase, spre deosebire de alcool, care fiind solubil n ap, este rapid excretat din organism, n 1-2 ore. Odat depozitat n tesutul adipos, THC este eliberat lent napoi n fluxul sanguin. De exemplu, eliminarea unei singure doze de THC poate dura pn la o lun. Efectele variaz de la o persoan la alta, depinznd de:

cantitatea si concentratia n THC a canabisului consumat calea de administrare greutatea persoanei, starea ei de sntate, dispozitia si experienta privind consumul acestui drog asocierea cu alte droguri, consumul n grup sau individual n doze mici, marijuana poate duce la: absenta inhibitiilor,

scderea capacittii de concentrare, cresterea frecventei cardiace, injectarea ochilor, calmare, stare de visare si relaxare, cresterea apetitului, tendinta de a vorbi si a rde mai mult dect n mod obisnuit, pierderea capacittii de coordonare, concentrarea atentiei spre un singur lucru, ignornd totul n jur. - un joint cauzeaz o stare de betie asemntoare cu cea rezultat n urma consumului a 6 doze de bere. Doze mai mari pot cauza: detasarea de realitate, schimbtoare fluctuatii rapide ale strii afective: de la sentiment de ncntare la anxietate sau panic, imagini nseltoare, pierderea identittii, fantezii, halucinatii sau imagini distorsionate. Efectele pe termen lung constau n afectarea: memoriei de scurt durat, gndirii logice, abilitattilor de miscare, capacittii de a efectua sarcini complexe ca de exemplu sofatul, mnuirea diverselor aparate.

Aceste simptome dispar n mod normal cnd trece efectul drogului. Efecte pe termen lung:

cresterea riscului de aparitie a bronsitei

cancer pulmonar (tendinta de a retine fumul adnc n plmni, mai mult dect un fumtor obisnuit poate fi mai duntoare la utilizatorii sistematici de cannabis) schimbarea motivatiei pierderea energiei si a interesului pentru alte activitti scderea puterii de concentrare, a memoriei si capacittii de nvtare aceste efecte pot dura cteva luni dup ce s-a renuntat la consumul de cannabis, ele fiind reversibile interferenta cu producerea de hormoni sexuali scade apetitul sexual, cantitatea de sperm si ciclul menstrual devine neregulat perturbri psihice pot apare episoade scurte de comportamente psihotice, uneori n forme grave

Cannabisul a fost folosit n medicin mai multe secole, recent n tratamentul strii de great a pacientilor bolnavi de cancer care fac chimioterapie, la pacientii cu glaucom, cnd cannabisul reduce presiunea intraocular si ca stimulent al apetitului la pacientii bolnavi de SIDA si n epilepsie. Cannabisul este periculos cnd este combinat cu alte droguri, cum este alcoolul. Efectele cannabisului sunt intensificate deseori ntr-un mod imprevizibil n aceste combinatii. Desi de cele mai multe ori consumatorii de cannabis trec la consumul altor droguri, aceasta nu este o regul. Consumul frecvent al unor doze mari de cannabis poate produce o tolerant moderat. Toleranta nseamn c o persoan are nevoie de doze mai mari de drog pentru a ajunge la aceleasi efecte pe care le avea folosind cantitti mai mici. Consumatorii de cannabis pot avea o diversitate de probleme de sntate, sociale, legale, financiare si de comunicare cu ceilalti, devenind dependenti de cannabis, ceea ce poate duce la fenomene de sevraj moderate, care constau de obicei n simptome asemntoare gripei. Numai un procent redus din utilizatori devine dependent de cannabis, dar cei care nu sunt dependenti, pot deveni n timp. Putini din cei care consum n mod ocazional pot s-si deterioreze n mod serios sntatea. Cannabisul si sarcina.

Multe dintre droguri afecteaz ftul nenscut, de aceea este recomandat s nu se foloseasc droguri n timpul sarcinii. Este cunoscut faptul c THC trece prin placent si ajunge la ft. Exist dovezi c exist corelatie ntre consumul de cannabis la femeia gravid si greutatea sczut la nastere a ftului. De asemenea, s-a dovedit c THC are efecte teratogene asupra ftului (modificri celulare ce duc la malformatii congenitale).
Hasisul este un extract de marijuana, sub form de substant rsinoas, care variaz la culoare de la galben la maro-nchis si negru, sau sub form de ulei de hasis, care

este un ulei vscos. Pentru c hasisul contine o concentratie mai mare de THC dect marijuana, hasisul si uleiul de hasis sunt mult mai puternice si sunt vndute si folosite n cantitti mai mici. Hasisul este mpachetat cel mai adesea n folii de aluminiu, iar uleiul de hasis este stocat n sticlute mici. La fel ca si marijuana, att hasisul ct si uleiul de hasis sunt fumate n pipe, dar ele pot fi deasemenea amestecate cu tutun, n tigri sau pipe. Astfel, ustensilele folosite n consumul de hsis si ulei de hasis sunt aceleasi si pentru marijuana: pipe, foite de tigar, pipe speciale, cleme de rufe, pipe de ap. Hasisul si uleiul de hasis degaj un miros ptrunztor atunci cnd sunt fumate. Efectele hasisului si uleiului de hasis sunt aceleasi cu ale marijuanei, dar ele pot fi mai intense datorit concentratiei mai mari de THC.

Halucinogenele sunt printre cele mai vechi droguri, utilizate pentru abilitatea lor de a modifica perceptia si dispozitia. De secole, multe dintre halucinogenele naturale, extrase din plante si ciuperci au fost folosite n scopuri medicale, sociale si religioase. Mai recent, au fost produse halucinogene sintetice, unele dintre ele fiind mai puternice dect cele naturale. Mecanismele fiziologice, biochimice, farmacologice privind activitatea halucinogen nu sunt nc bine cunoscute. Chiar si numele acestei clase nu este cel mai potrivit, de vreme ce halucinogenele nu ntotdeauna produc halucinatii. Totusi, consumate n doze netoxice, aceste substante produc modificri ale perceptiei, gndirii si dispozitiei. Efectele fiziologice sunt: cresterea frecventei cardiace, a tensiunii arteriale si dilatarea pupilelor. Efectele senzoriale variaz cu doza, contextul n care sunt consumate si dispozitia, determinnd distorsiunea perceptiei. Efectele psihice includ tulburri ale gndirii asociate cu modificri ale perceperii timpului si spatiului. Timpul pare s stea n loc si formele si culorile pot s se schimbe si s primesc noi semnificatii. Aceast experient poate fi plcut sau extrem de nfricostoare. Efectele halucinogenelor sunt imprevizibile de fiecare dat cnd sunt folosite. Sptmni sau chiar luni dup consumul halucinogenelor, consumatorul poate experimenta flashback-uri amintiri fragmentare din experienta trit sub influenta drogului, n absenta acestuia. Aparitia acestor flashback-uri este inprevizibil, dar apare mai des n situatii stresante si mai frecvent la tineri. Odat cu trecerea timpului, aceste episoade se rresc si devin mai putin intense. Cel mai frecvent pericol la care se expun consumatorii de halucinogene este judecata alterat, care deseori duce la luarea unor decizii pripite si accidente.
Mescalina este o substant halucinogen continuta de Peyote - un cactus mic, fr spini, Lophophora williamsii. Din cele mai vechi timpuri, ea a fost folosit de ctre bstinasii din nordul Mexicului si sud-vestul Statelor Unite, n ritualurile traditionale religioase. Vrful cactusului coroana contine niste excrescente sub form de disc, care sunt tiate si uscate. Acesti butoni sunt n general mestecati sau scufundati n ap pentru a produce un lichid toxic. Doza halucinogen pentru mescalin este de 0,3 0,5 grame (echivalent la 5 grame de peyot uscat) si dureaz aproximativ 12 ore. n timp ce peyota produce efecte halucinogene vizuale puternice, cu relevant pentru ritualurile religioase ale bstinasilor, spectrul ntreg al acestor efecte a servit ca un model artificial al bolilor mentale. Mescalina poate fi extras din peyote sau poate fi produs sintetic. Psilocybina si Psilocyna - sunt substante chimice obtinute din anumite ciuperci ce se gsesc n Mexic si America Central. La fel ca si peyota, aceste ciuperci au fost folosite

de secole n ritualuri. Ciupercile uscate contin n jur de 0.2-0.4% psilocibin si doar urme de psilocin. Doza halucinogen pentru ambele substante este ntre 4-8 miligrame, echivalentul a 2 grame de ciuperci, efectele durnd aproximativ 6 ore. Att psilocibina ct si psilocina pot fi produse pe cale sintetic.
Dimetiltriptamina (DMT) - are o istorie veche n ceea ce foloseste folosirea ei n ntreaga lume, ea putnd fi gsit n diferite plante si seminte si poate fi deasemenea produs sintetic. Este ineficient cnd este consumat pe cale oral, pn nu este combinat cu un al drog, care inhib metabolizarea acesteia. n general, este prizat, fumat sau injectat Doza halucinogen la om este de 50-100 miligrame si dureaz ntr 45 - 60 minute. Deoarece efectele dureaz numai n jur de o or, aceast experient a fost denumit cltoria omului de afaceri - "businessman's trip." Alte halucinogene au structuri si proprietti similare cu ale DMT-ului. LSD Dietilamida acidului lisergic este unul dintre cele mai puternice si mai bine studiate halucinogene.

A fost sintetizat n 1938 de Dr.Albert Hoffman, dar efectele sale halucinogene nu au fost cunoscute pn n 1943, cnd Hoffman a consumat accidental LSD. S-a descoperit ulterior c o doz mic, de numai 25 mg (echivalentul a cteva cristale de sare) a fost capabil s produc halucinatii puternice. Datorit structurii sale, similare cu o substant prezent n creier si datorit efectelor similare cu anumite psihoze, LSD a fost folosit n cercetarea bolilor mentale. n timp utilizarea ilicit a sczut, comparativ cu popularitatea initial din anii 60. Doza medie este ntre 20-80 mg , efectele de high durnd ntre 10-12 ore. LSD n mod obisnuit este vndut impregnat n hrtii absorbante (sugativ cu acid), tablete (microdoze) sau ptrtele subtiri de gelatin (geamuri). Efectele fizice includ: dilatarea pupilelor, scderea temperaturii corpului, great, piele de gin, cresterea glicemiei si a ritmului cardiac. n prima or dup ingestie, consumatorul poate experimenta modificri vizuale si modificri extreme n dispozitie. n faza halucinatorie, el are modificri n perceptia spatiului si a timpului, nsotite de perceptia distorsionat a mrimii si formei obiectelor, a miscrilor, culorilor, sunetelor, atingerii si abilitatea consumatorului de a percepe obiecte prin intermediul simturilor. El poate descrie c aude culori si vede sunete.

Abilitatea de a judeca rational si de a vedea pericolul este tulburat, fcnd consumatorul susceptibil la acte de autoagresiune. De asemenea, el poate agresa alte persoane prin faptul c doreste s conduc masina sau prin mnuirea unor aparate. Dup o cltorie cu LSD, consumatorul poate s sufere de o anxietate si depresie acut pentru o perioad variabil de timp. De asemenea, consumatorul poate experimenta o cltorie neplcut, rezultnd panic, anxietate, pierderea controlului, confuzie si stri psihotice. Au fost raportate flashback-uri la zile, luni sau chiar ani dup ce a fost luat ultima doz. Consumatorii aflati sub influenta LSD trebuie supravegheati ndeaproape.
DOM, DOB, MDA, MDMA si 2C-B sunt variante sintetice de mescalin si amfetamine, sintetizate pentru producerea senzatiei de bine. 4-metil-2,5-dimetoxiamfetamina (DOM) a fost introdus pe piata drogurilor din San Francisco n deceniul 6 a acestui secol, poreclit STP, o

abreviere pentru (Serenity fericire, Tranquillity liniste si Peace pace). Doze ntre 1-3 miligrame au produs n mod obisnuit alterri ale perceptiei si ale dispozitiei, n timp ce doze mai mari pot produce halucinatii puternice, care dureaz ntre 8-10 ore. Alte droguri ilicite analoage sunt DOB (4-bromo-2,5-dimetoxiamfetamina), MDA (3,4-metilendioxiamfetamin), MDMA (3,4-metilendioximetamfetamin - cunoscut si sub numele de XTC). Aceste droguri difer de la unul la altul n ceea ce priveste puterea, viteza de instalare a efectelor, durata actiunii si capacitatea lor de schimbare a dispozitiei, cu sau fr producerea de halucinatii. Aceste droguri sunt folosite de obicei la petreceri rave. Aceste droguri sunt consumate deobicei pe cale oral, cteodat prizate si foarte rar injectate. Deorece drogurile sunt produse n laboratoare clandestine, sunt rareori pure si cantitatea de drog din capsul sau tablet variaz mult.
XTC

MDMA (3,4-metilendioximetamfetamin), numit si Adam, Ecstasy sau X-TC este un drog sintetic, psihoactiv, halucinogen si cu proprietti asemntoare amfetaminelor. Structura sa chimic, este asemntoare cu cea a MDA si a metamfetaminelor, despre care se cunoaste c deterioreaz creierul. XTC este un asa-numit designer drug (drog proiectat), care reprezint o amenintare serioas asupra snttii, putnd duce la deces. Opiniile despre ecstasy sunt asemntoare cu cele despre LSD, aprute ntre 1950-1960, care s-au dovedit ulterior nefondate. n conformitate cu acestea, XTC creste ncrederea reciproc si doboar barierele ntre iubiti si membrii ai familiei. De obicei se administreaza oral in doza initiala de 80mg pina la 160mg;efectele apar dupa 30 de minute, ating maximul dupa o ora (o ora si jumatate), se mentin 4-6 ore dupa care diminua lasind loc efectelor secundare dupa cca. 6-7 ore. Inhalat sau fumat, efectele apar si dispar mult mai repede. Multe din probleme asociate consumului de XTC sunt si cele ntlnite n consumul de amfetamine si cocain. Ele sunt: probleme psihice, incluznd confuzie, depresie, tulburri ale somnului, anxietate sever, nevoia irezistibil de a consuma drogul si paranoia, n timpul consumului sau cteodat la sptmni dup consumul de XTC simptomele fizice sunt: tensiuni musculare, sfrmarea involuntar a dintilor, vedere ncetosat, gura uscata, miscri rapide ale ochilor, stare de lesin, frisoane si transpiratii cresterea frecventei btilor inimii si a tensiunii arteriale reprezint un risc deosebit pentru cei care au afectiuni circulatorii sau cardiace Unele cercetri arat c XTC cauzeaz, la fel ca si metamfetaminele, deteriorarea creierului XTC la fel ca si metamfetaminele, distruge neuronii productori de serotonin, neurotransmittor ce joac un rol direct n reglarea agresivittii, dispozitiei, activittii sexuale, somnului si sensibilittii la durere. Din acest motiv, MDA si XTC sunt asociate cu trirea unor experiente sexuale, relaxare si sociabilitate deosebite. XTC produce degenerarea a 50% din neuronii care contin neurotransmittorul dopamin. Aceasta duce n final la tulburri ale coordonrii motricittii, asemntoare cu cele ntlnite n boala Parkinson. Aceste simptome ce debuteaz cu tremor se pot agrava, ducnd n final la paralizie.
Phenciclidina (PCP) n 1950 phenciclidinele au fost folosite ca anestezice, dar datorit efectelor secundare precum confuzie si delir,

utilizarea de uz uman a fost ntrerupt. A devenit comercializat ca si anestezic de uz veterinar sub numele de Sernylan. Astzi, toat productia de phenciclidine de pe piata neagr este produs n laboratoare clandestine. Phenciclidinele, cunoscute n mod obisnuit sub denumirea de PCP sau sub denumirile de praf de ngeri, superiarb , buruiana ucigas , combustibil de rachet , lichid de mblsmare nume ce reflect efectele bizare ale acestui drog. n forma sa pur este o pulbere cristalin solubil rapid n ap. Totusi, cele mai multe din phenciclidine contin un numr mare de impuritti datorit manufacturrii, ceea ce determin n final culoare, ce variaz ntre culoarea bronzului si maro si consistenta ce variaz ntre pudr si mas elastic. Desi vndut ca tablete si capsule, la fel de mult ca si pudr si form lichid, este deobicei aplicat pe frunze de ptrunjel, oregano, ment sau marijuana si fumat. Efectele drogului variaz la fel ca si forma de prezentare. O cantitate moderat de PCP deseori determin ca utilizatorul s se simt detasat, distant, nstrinat de mediul nconjurtor. Vorbire nclcit, amorteal, pierderea coordonrii pot acompania aceast stare de putere si invulnerabilitate. O privire n gol, miscri rapide si involuntare ale ochilor sunt cele mai usor observabile efecte. Pot de asemenea apare halucinatii auditive, distorsionri ale imaginilor, tulburri grave de dispozitie si amnezie. La unii consumatori, PCP poate cauza anxietate sau paranoia, ostilitate violent sau n unele cazuri psihoze care nu se pot distinge de schizofrenie. Consumul de PCP este asociat unui numr mare de riscuri si se consider a fi unul din cele mai periculoase droguri. PCP a fost initial introdus ca drog de strad n anii 60 si a cstigat rapid reputatia ca drog ce poate cauza reactii negative si care nu merit riscul. Multe persoane, dup ce au consumat odat, nu l vor mai folosi n mod constient a doua oar. Totusi, unii consum PCP n mod constant pentru efectele de putere, invulnerabilitate si efectele ametitoare asupra creierului, care deseori au rezultat suprarea, furia si disparitia amintirilor neplcute. Studii recente indic faptul c PCP poate induce comportament criminal. Consumat n doze moderate, efectele fizice ale PCP includ o usoar crestere a frecventei respiratorii, o mai pronuntat crestere a tensiunii arteriale si a pulsului. Respiratia devine superficial si poate apare o transpiratie puternic si mbujorare. Poate apare o amorteal generalizat a extremittilor si incoordonare muscular. Efectele psihice includ modificri distincte ale perceptiei schemei corporale, similare cu cele asociate intoxicatiei cu alcool. Utilizarea de PCP n adolescent poate interfera cu productia hormonilor de care depinde cresterea si dezvoltarea organismului si de asemenea poate interfera cu procesele de nvtare. La doze mari, cade tensiunea arterial, frecventa pulsului si a respiratiei. Acest lucru poate fi nsotit de great, vrsturi, vedere ncetosat, miscri sus-jos ale globilor oculari, pierderea echilibrului, ameteli. Efectele psihice la doze mari includ halucinatii. PCP poate cauza efecte ce mimeaz simptomele de debut ale shizofreniei, cum ar fi deziluzii, agitatie si senzatia de rceal afectiv. Deseori vorbirea este confuz si greoaie. Consumatorii de PCP de lung durat au semnalat pierderi de memorie, dificultti de vorbire, depresie si scdere n greutate. De asemenea s-au observat pierderea coordonrii motricittii fine si a memoriei de scurt durat. Au fost observate si tulburri ale afectivittii, PCP avnd efect sedativ si interactionnd cu alti depresanti ai centrilor nervosi, cum ar fi alcoolul, benzodiazepide, consumul acestora n asociere putnd duce la com si o supradoz accidental.
Ketamina denumit si special K, ket, valium pentru pisici, a fost conceput ca anestezic de uz animal si veterinar. n doze mici afecteaz atentia si memoria, genereaz sensibilitate crescut la atingere si sunete, great, stri de vis. Poate creste pulsul, produce amortirea extremittilor. Dozele mari provoac delir si halucinatii, amnezie, afecteaz functiile motorii si duce la stop cardiorespirator. Poate provoca o experient de moarte clinic. Asocierea cu alcool,sedative ( Fenobarbital, Ciclobarbital ) sau tranchilizante ( Diazepam ) duce la aparitia de efecte imprevizibile si creste riscul unei supradoze.

Tinerii folosesc droguri stimulente pentru a se simti mai puternici, mai plini de energie si mai decisi.

Ca si alte droguri, cteva dintre drogurile stimulente sunt prescrise n mod curent de ctre medici pentru unele motive cum ar fi: tratamentul obezittii, cresterea capacittii la efort si narcolepsie. Exemple de droguri stimulente sunt: amfetamine, metamfetamine, ritaline si preludine. Tot din aceast categorie face parte si cocaina sau crack-ul, care este o form de cocain. De asemenea, drog stimulent este si ice, un cristal translucid, o form de metamfetamin care se fumeaz. Dac un tnr foloseste droguri stimulente, la nceput poate simti euforie, rs nestpnit, hiperactivitate, pupile dilatate si lipsa apetitului. Alte simptome ce pot s apar sunt: iritabilitate, anxietate, team si insomnie. Cocaina sau crack-ul produce starea de high pentru o perioad mai mic de timp dect alte droguri stimulente. Totusi, ca si n cazul tuturor drogurilor, aceast stare depinde de puterea drogului si de intervalul de administrare.

doze mari de droguri stimulente pot cauza sfrmarea dintilor, pierderea n greutate, senzatie de atingere, de furnicturi la nivelul fetei si paranoia. o supradoz poate da ameteli, tremor, agitatie, panic, ostilitate, crampe abdominale, dureri la nivelul pieptului si palpitatii. o doz extrem poate cauza stop cardiac, accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic si moarte. dac administrarea este discontinu si de lung durat ,pot s apar fenomene de sevraj : depresie profund, apatie, oboseal, perioade lungi de somn, dezorientare, anxietate, deteriorarea perceptiei.

Cele mai folosite dintre drogurile stimulente sunt: cocaina, crack-ul si metamfetamina.
Cocaina este o substant natural ce este extras din frunzele unei plante originare din America de Sud, numit Erythroxylon Coca sau arborele de coca. Dati fiind diferitii factori de mediu, continutul n cocain al frunzelor de coca difer de la 0.1-0.8%. Planta de coca care creste la altitudini nalte contine o concentratie mai mare de alcaloid al cocainei dect cea care creste la altitudini mai joase. n regiunile productoare de coca din America de Sud, frunzele de coca sunt mestecate de ctre populatia indigen, dar poate fi rulat n tigarete si fumat sau sub form de infuzie si folosit si consumat ca ceai. Pentru vnzarea ilegal a cocainei, frunzele de coca sunt aduse la ferme, unde sunt uscate. Dup uscare, ele sunt puse ntr-o groap, se adaug substante chimice (kerosen) si se ncepe procesul de extragere a alcaloidului cocain. Farmacologic, cocaina are dou proprietti proeminente:

1. 2.

are un puternic efect anestezic si vasoconstrictor, asemntor ca actiune novocainei, este un drog puternic stimulent, asemntor adrenalinei.

Cocaina este folosit n America de Sud de mai mult de 3000 de ani, iar n Statele Unite din secolul al XIX-lea n forme variate cum ar fi: frunze de coca, past de coca, pudr de cocain, cocain baz (ex.crack). Forma final a cocainei induce modul n care poate fi administrat si, ca si consecint, intensitatea si durata efectele fizice si psihice. De exemplu, pentru a fi eficient, cocaina pudr poate fi injectat, prizat sau ingerat, n timp ce crack-ul poate fi numai fumat. De aceea, n timp ce consumatorii de cocain pot s-si administreze drogul ntr-o varietate de moduri, consumatorii de crack se limiteaz numai la a-l fuma. Cocaina este o pulbere alb, denumit de asemenea si zpad. Cel mai frecvent este distribuit n folii de aluminiu, pachete de plastic sau hrtie sau sticlute mici. Cocaina este deobicei pisat ntr-o pulbere fin, cu o lam de ras, pe o oglind sau alte suprafete tari, aranjat ntr-o linie, apoi rapid inhalat sau prizat prin nas, cu un pai scurt sau o hrtie rulat. Poate fi de asemenea injectat intravenos.

Accesoriile folosite la inhalarea cocainei includ : oglinzi, lame, paie, hrtii rulate, iar cele asociate cu administrarea injectabilp includ seringi, ace, curele, bandaje, linguri, tuburi chirurgicale folosite ca si garou. Uneori, substante precum praful de copt si manitolul sunt folosite pentru a nmulti cocaina, pentru diluarea drogului si cresterea cantittii puse n vnzare. Starea de high la o doz tipic inhalat de cocain dureaz aproximatic 20 de minute. n aceast perioad de timp consumatorul este foarte energic, ncreztor n sine si stimulat, sau apar alte semne precum dilatarea pupilelor, rinoree si lipsa apetitului. Aceast senzatie de high este urmat de o depresie profund si o dorint intens pentru o nou doz, oboseal psihic, stare de neliniste si iritabilitate. O supradoz poate cauza agitatie extrem, stop respirator, stop cardiac sau moarte.
Crack-ul

Crack-ul este o cocain baz, derivat din pudra de cocain. Spre deosebire de procesul de obtinere al cocainei, cel de obtinere al crack-ului din cocaina pudr nu implic folosirea unor solventi inflamabili. Cocaina pudr este simplu dizolvat ntr-o solutia de bicarbonat de sodiu si ap. Aceast solutie este fiart si se separ o substant solid din mixtura care fierbe. Aceasta este filtrat si uscat, apoi este sfrmat sau tiat n bucti mai mici, cntrind ntre 1/10 - 1/2 grame. Un gram de cocain pudr poate fi convertit n aproximativ 0,89 grame de crack. Se apreciaz c crack-ul contine ntre 75-95% cocain pur. Cocaina baz (incluznd pasta de coca si crack-ul) este n mod obisnuit fumat n pipe de sticl care au una sau mai multe site fine pe care se aseaz drogul. Consumatorul nclzeste marginea bolului (de obicei cu o brichet), iar cldura determin vaporizarea cocainei.Consumatorul inhaleaz fumul produs prin pip. n mod alternativ, crack-ul se poate presra n tigri si fuma. Fumatul cocainei combin eficienta administrrii intravenoase cu modul relativ usor reprezentat de ingestie sau prizare. Facilitat de o suprafata mare a plmnilor, cocaina administrat prin inhalare este absorbit aproape imediat n curentul sanguin, durnd doar 19 secunde s ajung la creier.Oricum, doar 30 pn la 60% din doza aflat la dispozitie este absorbit datorit inhalrii incomplete a fumului ncrcat cu cocain si a variatiilor de temperatur. Fumtorii de cocain ating maximul efectelor fizice aproximativ la 2 minute dup inhalare. n ceea ce priveste efectele psihice, maximul este atins la aproximativ 1 minut dup inhalare. Similar cu administrarea intravenoas, efectele fizice si psihice obtinute prin inhalarea cocainei dureaz aproximativ 30 de minute dup atingerea efectului maxim. Crack-ul devine repede o problem major peste tot n lume deoarece nu este att de scump ca si alte forme de cocain.Apare sub form de bulgri mici, de culoare ntre alb si maroniu si este vndut n sticlute mici. Se consum prin pipe de sticl si produce pocnituri cnd este fumat. Accesoriile folosite n consumul de crack sunt pipe de sticl (pipe de ap), pipe artizanale si sticlute mici folosite pentru depozitarea drogului. Crack-ul este absorbit n circulatia sanguin prin plmni n cteva secunde. Dac un tnr foloseste drogul, devine euforic, extrem de nelinistit si plin de energie. Alte simptome sunt: dilatarea pupilelor, lipsa apetitului, cresterea frecventei cardiace si respiratorii si cresterea temperaturii corpului. Senzatia de high dureaz cteva minute, urmat de o depresie intens numit prbusire si dorinta penru o nou doz. Aceast sever dependent asociat cu consumul de crack apare nu numai datorit euforiei si senzatiei de high, dar si dorintei de evadare din depresia ce urmeaz dup acestea. Utilizarea ndelungat a crack-ului poate cauza iritabilitate extrem, paranoia, convulsii sau moarte.
Amfetaminele

Amfetamine, dextroamfetamine si metamfetamine sunt denumiri colective, care se refer toate la amfetamine. Propriettile lor chimice si modul de actiune sunt similare, n asa fel nct chiar consumatorii experimentati au dificultti n a le deosebi. Amfetaminele au aprut pe piat n 1930 sub denumirea de Benzedrine ca medicament inhalant pentru tratamentul congestiei nazale. Din 1937 amfetaminele au fost prescrise sub form de tablete si au fost folosite la tratamentul tulburrilor de somn si tulburrile de comportament, numite Disfunctie Minimal a Creierului, azi denumite Tulburri de atentie si Hiperactivitate.

n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, amfetaminele au fost larg folosite de ctre soldati: att dextroamfetaminele (Dexedrine) ct si metamfetaminele (Methedrine) au devenit usor accesibile. Pe msur ce s-a rspndit utilizarea amfetaminelor, au aprut si consecintele abuzului. Amfetaminele au devenit un panaceu universal si pentru soferii de curs lung, care le consumau ca s nu adoarm la volan, n curele de slbire, de ctre sportivi pentru a creste performantele si pentru tratamentul unor depresii minore. Consumul amfetaminelor administrate intravenos s-a rspndit ca o subcultur, cunoscut ca si speed freaks (monstii vitezei). Pe msur ce a crescut experienta, a devenit evident c pericolul abuzului depseste efectul terapeutic al utilizrii acestora.
Ice (speed)

Ice-ul este forma cristalizat a unei metamfetamine, care se consum sub form fumat. Este numit si sticl sau cristal si provoac dependent puternic. Sub aspect fizic seamn cu zahrul sau sarea brut si este vndut n pachete de celofan. Este fumat prin folosirea bong-ului, cnd drogul este nclzit pn se transform ntr-un gaz, care este inhalat de consumator. Consumul de Ice duce la un high mai intens si mai prelungit, iar efectele negative se instaleaz mult mai rapid dect la alte forme de metamfetamine. Dac o persoan foloseste Ice, poate experimenta o stare de alert crescut, euforie, pierderea apetitului, dilatarea pupilelor, cresterea frecventei cardiace si a temperaturii corpului. Utilizarea de scurt sau lung durat poate duce la stri de deziluzii si psihoze toxice asemntoare cu psihoza paranoid. Utilizarea ndelungat poate duce la vedere ncetosat, ameteal, pierderea coordonrii, colaps si psihoze toxice. De asemenea poate duce la afectarea altor organe, n particular plmnii, ficatul si rinichii. Dac este oprit consumul de Ice, poate s apar o stare de depresie acut si oboseal. Supradoza poate duce la cresterea tensiunii arteriale, a temperaturii, atac de cord, accident vascular cerebral si moarte. Efectul drogului poate dura ntre 2-14 ore, depinznd de doz. Folosirea Ice-ului devine tot mai popular, deoarece elimin folosirea acelor si reduce riscul contaminrii cu HIV. De asemenea, deoarece producerea Ice-ului nu este costisitoare, si pentru reteaua de distributie este un drog profitabil.

Tranchilizantele sunt prescrise deseori de ctre medici ca tratament n anxietate, stri tensionale, insomnie, convolsii si iritabilitate. Tranchilizantele sunt insa folosite mai ales pentru efectele lor relaxante. Sunt obtinute prin prescriptii legale de la farmacii, sau de pe piata neagr. Droguri care sunt incluse n aceast clasificare sunt Cloralhidratul, Diazepam, Nitrozepam, Clordiazepoxid, Lorazepam, Oxazepam, Temazepam. Dac un adolescent foloseste n mod abuziv tranchilizante, pot s apar, ntr-o stare de intoxicatie asemntoare cu intoxicatia alcoolic, o judecat neclar, stare de ebrietate, vorbire neclar si pierderea coordonrii motrice, respiratie rapid sau nceat, superficial, cu tegumente reci si umede. La fel ca si n cazul narcoticelor, apare necesitatea cresterii dozei depresivelor, pentru a ajunge la aceeasi stare de high (toleranta). Dac adolescentul nu stie c tranchilizantele dau dependent, el poate s creasc doza n mod periculos, ajungnd la un nivel toxic, pentru a obtine aceleasi efecte. Amestecul tranchilizantelor cu alcool este foarte periculos pentru c se poate ajunge la supradoz si moarte. Fenomenul de sevraj la tranchilizante poate fi extrem. Dup 24 de ore fr drog, pot apare simptome precum anxietatea si agitatia. Depinznd de drog, sevrajul va dura ntre 2 si 8 zile, cauznd pierderea apetitului, great, vom, crampe abdominale, cresterea frecventei cardiace si transpiratii excesive. Alte simptome severe sunt delirul, convulsiile si uneori moartea.
Barbiturice

Barbituricele au fost n trecut unele din cele mai folosite droguri ce deprime centrii nervosi. Au fost unele din cele mai rspndite medicamente prescrise pentru inducerea relaxrii si a somnului. Ele pot fi obtinute n mod legale, fiind prescrise de ctre medic, sau de pe piata neagr.

Cele mai folosite barbiturice sunt Amobarbital, Ciclobarbital, Fenobarbital, Tiopental, Seconal, Amital, sub form de tablete si capsule de diferite culori. Efectele fizice ale barbituricelor seamn cu intoxicatii alcoolice, vorbire greoaie si dezorientare. O supradoz poate duce la dilatarea pupilelor, respiratie superficial, tegumente umede, slbire, puls accelerat, com si moarte.
Diazepam (valium, librium)

Tranchilizant din grupa benzodiazepinelor cu efect anxiolitic, anticonvulsiv, hipnotic si sedativ. Dozele mici e diazepam combat anxietatea si insomnia, iar consumatorul simte nevoia de conversatie si intimitate. Ameteala si coordonarea dificil pot persista si a doua zi. n doze mari produce somnolent, confuzie, lips de coordonare, com. Supradoza provoac rareori moartea, dar riscul sporeste prin asociere cu alcool sau alte deprimante ale sistemului nervos. Utilizarea cronic d dependent fizic si psihic. Dezintoxicarea este mai usoar dect cea pentru barbiturice sau alcool; in mod obisnuit pot aprea anxietate si insomnie dar pot surveni si episoade convulsive sau haluci