Prevenirea traficului si consumului de droguri EVITATI SA PORNITI PE UN DRUM FARA NTOARCERE Ce sunt drogurile?

Drogurile sunt substante solide, lichide sau gazoase, care odata absorbite de organism perturba una sau mai multe functii impo rtante, de cele mai multe ori iremediabil, si care influenteaza negativ starea de sanatate, sentimentele si perceptia. Dependenta de droguri reprezinta nevoia continua si imperioasa de administrare a drogului pentru a produce anumite senzatii dori te sau pentru a mpiedica instalarea unor efecte dureroase atunci cnd nu mai este luat. Neadministrarea regulata a drogului este asociata cu o stare de rau general. Toleranta reprezinta proprietatea organismului uman de a se adapta la substante s traine administrate droguri, medicamente, alcool; apare astfel tendinta de a lua doze ct mai mari pentru a obtine aceleasi efecte. Sevrajul desemneaza totalitatea simptomelor fizice si psihice care apar atunci cnd persoana este privata de subs tanta de care a devenit dependenta. Consecintele consumului de droguri sunt multiple: Cele de ordin medical se refera la urmatoarele afectiuni: - hepatita; - tuberculoza; - sifilis; - afectiuni cardio-respiratorii; - tulburari endocrine; - insuficienta renala; - infectii si afectiuni ale pielii; - complicatii psihiatrice iluzii, halucinatii terifiante, perceptia alterata a timpului si a distantei; - SIDA; - supradoza poate avea efecte letale. Pe plan psihologic apar reactii de: -panica; -anxietate; -depresie; -suspiciune si tendinte paranoice; -agresivitate; - labilitate emotionala; - tulburari de comportament; - nstrainare de propria persoana si afectarea imaginii de sine; - modificari de personalitate care pot duce la suicid sau om or; - scaderea performantelor intelectuale.

n sfera sociala consumul de droguri are ca efecte: - deteriorarea progresiva a relatiilor sociale; - cresterea riscului de excludere sociala; - diminuarea sanselor de reintegrare sociala si profesionala; - suferinta familiei si a adevaratilor prieteni; - dezinteres n relationarea cu ceilalti; - implicarea n activitati infractionale cnd se afla sub influenta drogului sau pentru a -si procura doza de stupefiante.

n plan juridic consumatorul de drogur i intra sub incidenta Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, completata si modificata prin Legea nr. 522/2004, care prevede urmatoarele: Art.2. (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea n vnzare, vnzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu nch isoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. (2) Daca faptele prevazute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Art. 4. Cultivarea, producerea, fabricarea, e xperimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau amenda. Art. 5. Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui lo cal, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, n care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit n asemenea locuri se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi. Art. 6. (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de catre medic, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere medical, se pedepseste cu nchisoare de la 1 an la 5 ani. (2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau obtinerea, cu intentie , de droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise n conditiile prevazute la alin. (1) sau a unei retete medicale falsificate. Art. 11. ndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, daca este urmat de executare, se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Art. 12. Se pedepsesc cu detentiunea pe viata sau cu nchisoarea de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi faptele prevazute la art. 2, 3 si 5, daca persoana care le -a savrsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori dintr-un grup de cel putin trei persoane, cu structuri determinate si care sunt constituite n scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii de beneficii materiale sau de alte foloase ilicite. Art. 14. Cu privire la infractiunile cuprinse n prezentul capitol, pe lnga situatiile prevazute de Codul Penal, constituie circumstante agravante urmatoarele situatii: a) persoana care a comis infractiunea ndeplinea o functie publica, iar fapta a fost comisa n exercitarea acestei functii;

b) fapta a fost comisa de un cadru medical sau de o persoana care are, potrivit legii, atributii n lupta mpotriva drogurilor; c) drogurile au fost trimise sau livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate ntr-un program terapeutic ori s-au efectuat alte asemenea activitati interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori daca fapta a fost comisa ntr -o institutie sau unitate medicala, de nvatamnt, militara, loc de detentie, centre de asistenta sociala, de reeducare sau institutie medical -educativa, locuri n care elevii, studentii si tinerii desfasoara activitati educative, sportive, sociale ori n apropierea acestora. Masuri de prevenire a traficului si consumului de droguri Nu ceda tentatiei de a ncerca drogurile si prima ncercare comporta un risc. Stiai ca dependenta se poate instala de la prima doza de drog? Fii foarte atent la alegerea cercului de prieteni si nu ezita sa schimbi anturajul atunci cnd constati ca are preocupari (pre -) delincvente (consum de alcool, droguri, absenteism si abandon scolar). Unele propuneri venite din partea prietenilor s -ar putea sa aiba caracter imoral sau ilicit. Dovedesti ca esti responsabil si ai o personalitate puternica daca ai puterea sa spui NU acestor propuneri. nvata sa fii tu nsuti, chiar daca cei din jurul tau au alte opinii! Informeaza-ti prietenii si cunostintele asupra consecintelor consumului de droguri si ncearca sa-i determini sa nu recurga la astfel de substante, prezentndu -le pericolele la care se expun. Este posibil sa ai unele probleme n familie, la scoala sau n relatia cu prietena/ prietenul; drogurile sau alcoolul nu reprezinta o solutie, ci doar o problema n plus. Consumul de droguri te poate determina sa comiti infractiuni pentru procurarea unei noi doze si risti sa devii tu nsuti tlhar, hot sau distribuitor. Nu ezita sa ceri sprijinul celor din jur (parinti, prieteni, profesori, medici, psihologi, asistenti sociali, politie s.a.) pentru a scapa de flagelul drogurilor! Nu intra n reteaua traficantilor de droguri, oricte avantaje ai obtine; gndeste -te la implicatiile finale ale tranzactiilor ilicite cu stupefiante. Contribuie si tu la prevenirea, combaterea si reducerea delincventei legate de droguri fii sigur de confidentialitatea informatiilor. n loc sa consumi droguri poti sa faci sport, sa mergi la un spectacol, sa citesti o carte, sa asculti muzica, sa dansezi, sa desenezi sau ... sa te ndragostesti! Noi v-am prevenit, voi decideti! Recomandari pentru parinti Familia are un rol esential n problematica prevenirii delincventei juvenile si a consumului de droguri la adolescenti, fiind cea mai n masura sa controleze un astfel de fenomen negativ. Trebuie sa remarcam n acelasi timp, ca asa cum nu exista familie perfecta sau un mod general de viata al parintilor de a creste copiii, de a reactiona eficient n fata pericolului consumului de droguri, nu vom putea prezenta recomandarile noastre dect ca

sugestii si nu ca retete miraculoase, pentru ca dumneavoastra, parintii, sa faceti tot ce este posibil pentru a avea ct mai putine cazuri de delincventa juvenila si ct mai putine victime ale consumului de droguri n rndul adolescentilor. Evitati ignorarea problemei si nu cadeti n plasa sintagme i Copilului meu nu i se poate ntmpla niciodata asa ceva!. Interveniti ori de cte ori considerati ca este nevoie, deoarece problemele nu vor disparea de la sine, ci se vor agrava, mai ales daca va confruntati cu dificila problema a consumului de drogur i. A nu interveni la timp nseamna, de cele mai multe ori, a rata definitiv rezolvarea situatiei, cu consecinte dramatice pentru toata viata. Lipsa de supraveghere a copilului este daunatoare, chiar daca apreciati ca se descurca el sau nu mai am timp pentru copil, serviciul mi ocupa toata ziua. Educati copilul sa -si organizeze programul zilnic de studiu, de petrecere a timpului liber si de odihna, exercitnd n acelasi timp o supraveghere discreta si nu una de tip politienesc. Cu abilitate si mult t act, apreciati si ncurajati realizarile copilului si orientati -l spre un mod de viata ordonat si sanatos. Evitati ncrederea oarba n copilul dumneavoastra si supraevaluarea stilului educativ pe care l-ati ales. Aprecieri de genul E suficient de mare ca sa se descurce singur, Suntem o familie model si este prea educat pentru sau La noi n familie nu a vazut asa ceva au o doza mare de relativitate! Nu minimalizati avertismentele venite din partea scolii, prietenilor, cunostintelor si vecinilo r despre eventualele schimbari ale copilului dumneavoastra. Analizati cu atentie rezultatele scolare, consultati periodic carnetul de elev si discutati cel putin o data pe luna cu dirigintele si alte persoane implicate n educatia si instruirea copilului d umneavoastra. Valorificati experienta si recomandarile persoanelor de vrsta a treia din familie. Controlati bugetul copilului dumneavoastra. Este recomandabil sa oferiti copilului o suma fixa de bani saptamnal, adaptata nevoilor specifice vrstei si urmariti cum si planifica si cheltuieste banii. Evitati sa lasati la ndemna copiilor sume mari de bani. Apelati imediat la specialisti (consilierul educativ al scolii, psiholog, medic s.a.) atunci cnd observati ca sunt probleme cu copilul dumneavoast ra. Este foarte important sa recunoasteti ca ceva nu este n regula si sa depasiti prejudecatile de genul Ne -a facut de rusine, lasa ca rezolvam ntr-un fel problema. Prioritatea dumneavoastra este copilul si nu opinia publica. Este recomandabil sa evitati dramatizarea oricaror dificultati, probleme sau greseli ale copilului dumneavoastra, pentru ca va fi tentat sa comunice n familie din ce n ce mai putin. Daca aruncati ntreaga vina pe copil nu faceti altceva dect sa accentuati sentimentul de culpabilitate, sa-i subminati ncrederea n fortele proprii si imaginea de sine! Demonstrati -i ca ntotdeauna poate gasi, pentru orice problema, primul sprijin si cel mai puternic, n parintii sai! Adolescentul cauta raspunsuri la numeroasele ntrebari inerente vrstei si, daca nu le gaseste n mediul familial si n cel scolar, va fi tentat sa adopte solutiile venite din partea anturajului. Atentie, unele dintre acestea pot avea caracter nesanatos, imoral si chiar ilegal! Explorati universul copilului dumneavoa stra pentru a identifica si ndruma adecvat preocuparile si hobby-urile sale. ncurajati interesul copilului pentru activitati extrascolare de genul lecturii, informaticii (atentie la dependenta de calculator!), practicarii unui sport s.a. si nu ezitati sa-i ncredintati sarcini concrete care sa -l responsabilizeze. Sprijinindu -l n aceasta directie si manifestnd consecventa n educatia lui, i dezvoltati ncrederea n fortele proprii si

l orientati sa-si petreaca timpul liber ntr-un mod util si benefic. n discutiile cu copilul dumneavoastra, nu ezitati sa abordati subiecte considerate n mod traditional tabu, referitoare la educatia sexuala sau consumul de droguri. Vorbind cu el despre cauze, efecte si implicatii sociale, medicale si juridice, veti a vea un copil informat si mai bine pregatit sa reziste tentatiilor existente n societate. Material preluat de pe siteul Inspectoratului Judetean de Politie Galati = http://gl.politiaromana.ro/

Drepturi ale cetatenilor straini n ceea ce priveste protectia datelor IV. Drepturi ale cetatenilor straini n ceea ce priveste protectia datelor personale Conform art. 18 si 26 din Constitutia Romniei, republicata, cetatenii strani si apatrizii care locuiesc n Romnia se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi iar autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata, fara a face distinctie ntre cetatenii romni si straini. De asemenea, legea cadru n domeniul protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date (Legea nr.677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare) are ca scop garantarea si protejarea drept urilor si libertatilor fundamentale ale paersoanelor fizice, n special a dreptului la viata intima, familiara si privata, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, fara a face distinctie ntre cetatenii romni si staini. De asemenea, aceasta lege se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal efectuate de persoane fizice sau juridice, romne ori straine, de drept public sau de drept privat, indiferent daca au loc n sectorul public sau n sectorul privat (art.2 alin 6). n acest context, n virtutea dispozitiilor legale indicate cadrul normativ intern asigura o protectie similara celor doua categorii de persoane (cetateni romni si straini).