1

Apa-miracolul vieii

tefnache Florina Oprescu Larisa Seria D, Grupa 120

Referat Ecotehnologii Stefanache Florina ,Oprescu Larisa

Cuprins

1. Poluarea hidrosferei 1.1Surse de poluare a apelor 1.2Efecte ale poluarii apelor 1.3Masuri de combatere a poluarii apelor 2. Apa cea mai importanta substanta din univers 3. Mediul arid. Lupta pentru apa:In Israel apa este mai importanta ca aerul. 4. Stiati ca 5.Bibliografie

Referat Ecotehnologii Stefanache Florina ,Oprescu Larisa

1.Poluarea hidrosferei

Hidrosfera = invelisul de apa al Pamantului, aflat intre atmosfera si litosfera, care cuprinde Oceanul Planetar, (care ocupa 70,8% din suprafata Pamantului), apele continentale (inclusiv apele subterane), zapezile si ghetarii. Componenta esentiala a biosferei, apa este cea mai raspandita materie de pe Glob, ocupand circa 1,41 mld km , din care 97% se regasesc in mari si oceane. In realitate, resursele de apa utilizabile sunt limitate la 30.000km3, ceea ce reprezinta doar 1% din volumul de apa dulce existent in fluvii, rauri, lacuri si in panza freatica.
3

Poluarea apei reprezinta contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor substante daunatoare mediului inconjurator.

subterane, a marilor i oceanelor cu

1.1.

Surse de poluare a apelor

Surse care produc poluarea apelor de suprafata:

Surse de poluare concentrate Surse de poluare neorganizate Surse de poluare accidentala

Surse de poluare a apelor subterane:

Impurificari cu ape saline, gaze sau hidracarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere; Impurificari produse de infiltratiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape uzate; Impurificari produse in sectiunea de captare a apelor

Principalii efluentii poluanti deversati in mediile acvatice

Scurgeri accidentale de reziduuri Scurgeri de la rezervoarele de depozitare si de la conductele subterane Utilizarea atidaunatorilor Folosirea ingrasamintelor chimice anorganice Dejectii animaliere din activitatea fermelor si combinatelor zootehnice Deversarea apelor menajere uzate din sistemul de canalizare Utilizarea sari, ca antiderapant in timpul iernii Depunerile de poluanti din atmosfera, prin intermediul ploilor acide

Referat Ecotehnologii Stefanache Florina ,Oprescu Larisa

1.2.Efecte ale poluarii apelor 1.2.1. Asupra mediului:

posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice; contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor; distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea capacitatii de debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat. Distrugera florei si faunei specifice cu favorizarea dezvoltarii unor microorganisme Cresterea temperaturii apei ,cu cateva grade, intr-un bazin hidrografic, influenteaza negativ evolutia sistemului ecologic:prin cresterea sensibilitatii organismelor acvatice, distrugerea populatiei de pesti prin distrugerea mecanica a icrelor si larvelor. Scaderea productiei de pesti, contaminarea unor specii, cu ioni foarte toxici. Reducerea consumului de CO2 si implicit a degajarii de O de catre fitoplanctonul marin distrus de peliculele de ulei.

1.2.2.Asupra sanatatii umane:

Epidemii hidrice(pot fi alimentare sau de contact) Boli infectioase digestive hidrice(in conditiile unor defectiuni in alimentarea populatiei cu apa care prezinta poluare) Epidemii sporadice(atunci cand sunt deficiente in alimentarea cu apa) Boli netransmisibile(intoxicatii cu crom)

1.3.Masuri de combatere a poluarii apelor

Sunt multe de facut pentru a impiedica poluarea apelor, dar toate acestea necesita timp, bani i putin efort din partea oamenilor, lucruri pe care majoritatea dintre acestia nu sunt dispusi sa le irosesca doar pentru a salva planeta. Depozitarea deseurilor n locuri special amenajate; Reciclarea tuturor materiilor reciclabile; Organizarea corecta a sistemelor de canalizare si a instalatiilor locale; Construirea de statii de epurare a apei uzate; Epurarea bilogica a apelor uzate Incetarea folosirii pesticidelor, insecticidelor i a ingrasamintelor; Incetarea folosirii substantelor chimice n apropierea surselor de apa; Pentru spalarea automobilelor sa se foloseasca locuri special amenajate; Resturile menajere, apa rezultata n urma spalarii hainelor i a obiectelor de uz casnic sa fie aruncate direct la canalizare;

Referat Ecotehnologii Stefanache Florina ,Oprescu Larisa

2.Apa cea mai importanta substanta din univers.

Prezenta in toate structurile terestre, de la compozitia celulei vegetale sau animale pana in interiorul scoartei, apa este combustibilul care pune in miscare majoritatea proceselor fizice, chimice si biologice care au loc pe Terra. Fie ca este vorba despre lupta comunitatilor isolate pentru a ajunge la resurse de apa potabila sau de efectele nefaste pe care lipsa apei le produce in unele regiuni suprapopulate, fie ca amintim despre animale a caror viata este indisolubil legata de apa sau de fenomenele geomorfologice de modelare a reliefului de catre apele curgatoare , miraculoasa substanta se regeseste la baza celor mai importante fenomene geografice si ecologice de pe planeta Apa este ca aerul, la fel de esentiala pentru viata si la fel de banala. Suntem atat de obisnuiti cu ea in viata de zi cu zi si o avem cu atata usurinta, in anumite parti ale lumii, incat aproape ca nu-i acordam importanta. Ce ne-am face insa daca sursa noastra zilnica de apa ar disparea? In present, unul din opt oameni se confrunta cu aceasta problema. Cei care locuiesc in anumite zone sunt nevoiti sa isi ia apa din santuri, canale, rauri sau lacuri. Organiazatia Mondiala a Sanatatii si UNICEF considera ca minumul necesar de apa este de 20 litri pe zi pentru fiecare om. Toaleta personala si spalarea hainelor ridica cifra la 50l. Insa cei mai multi dintre oamenii fara acces la apa folosesc in jur de 5 litri pe zi, adica a 10-a parte din cantitatea consumata deo persoana din tarile dezvoltate. In medie, un European consuma pentru nevoile personale 200 litri pe zi, iar un American, peste 400 litri. Cand un European trage apa sau un americam face dus, ei folosesc mai multa apa decat este disponibila in acel moment pentru sute de milioane de oameni din tarile sarace.

3.Mediul arid. Lupta pentru apa:In Israel apa este mai importanta ca

aerul.
Cercetarile asupra mediului geografic din teritoriile desertice sunt intreprinse de catre un numar mare de specialisti din domeniul geologiei, geomorfologiei, climatologiei, hidrologiei, pedologiei, biologiei etc. Astfel, de-a lungul timpului, s-a acumulat un bogat material referitor la conditiile naturale specifice deserturilor, la problemele legate de valorificarea acestora. Pentru populatia tarilor in care se afla deserturi, cea mai importanta problema o reprezinta asigurarea resurselor de apa, adevarata premisa a supravietuirii si a dezvoltarii economice. Domeniile aride si semiaride ale globului sunt situate cu precadere in arealele subtropicale uscate, dar, in functie de conditiile locale ale influentei curentilor oceanici si ale orografiei continentelor, ele pot depasi sau se pot restrange fata de limitele acestor zone. Arealele cu mediu semiarid beneficiaza de cantitati de precipitatii cuprinse intre 100 si 300 mm/an, iar cele cu mediu arid, de regula, sub 100 mm/an. In unele cazuri (Atacama,
Referat Ecotehnologii Stefanache Florina ,Oprescu Larisa

Death Valley), precipitatiile se pot inregistra doar la cativa ani o data. In ce priveste temperaturile medii anuale, acestea trec de 20-250C.

Deserturile pe glob.

Studierea resurselor de apa ale deserturilor a devenit o tema prioritara de cercetare in tarile in a caror suprafata sunt cuprinse asemenea zone aride.Luand in considerare faptul ca dezvoltarea acestor regiuni este conditionata de insuficienta sau absenta totala a apei necesare pentru irigatii, industrie si aprovizionare a populatiei, studiile au trecut de la faza evaluarii si valorificarii acestor resurse, oricat de reduse ar fi, la aceea a identificarii cailor de compensare a deficitului, pe plan local sau regional, cu toate implicatiile sale. In cazul Israelului, deserturile ocupa o suprafata apreciabila fata de intinderea tarii:mai mult de jumatate din teritoriul statului, aproximativ 12.500 km2 fiind acoperit de deserturile Negev,Arava si Iudeea. Israelul ocupa o mare parte din teritoriul cunoscut sub numele de Tara Sfanta sau Tara Biblica. Aceasta parte a Orientului Apropiat este asociata, din punct de vedere geografic, cu un tinut lipsit de ape de suprafata. Primele asezari urbane,ce dateaza din epoca bronzului, au fost ridicate langa putinele surse de apa, iar acolo unde acestea lipseau, oamenii au inceput sa-si sape singuri fantani si sa le imprejmuiasca cu fortificatii pentru a le apara.Abia dupa proclamarea statului Israel, o data cu sporirea populatiei,s-a pus din nou problema apei.Asa s-a nascut unul dintre cele mai ambitioase proiecte de modificare a mediului prin construirea unui canal de aductiune a apei din singura sursa certa de aici, lacul Keneret, catre regiunile din sud, cu mare deficit de apa.Canalul National este cel mai mare proiect de dezvoltare desfasurat in acest stat.

Referat Ecotehnologii Stefanache Florina ,Oprescu Larisa

Israelul este situat intre Liban,o tara bogata in precipitatii,situate in nord si Egipt, o tara foarte saraca in precipitatii, aflata in sud-vest.Ca urmare in Israel se inregistreaza un climat de tranzitie de la regiunea subtropicala la cea subtropical-arida,de desert.Pe de alta parte, relieful are un aspect etajat,in trepte din ce in ce mai inalte,dispuse de la vest la est.Din acest motiv,dar si din cauza circulatiei generale a maselor de aer pe directia est-vest,precipitatiile cad in cantitati mai mari doar pe versantii apuseni ai muntilor.Apar astfel deosebiri mari intre nordul si sudul tarii,ca si intre cele patru trepte de relief ce se succed de la tarm spre est:litoralul,dealurile din centru,muntii fragmentati tectonic,prin care curge Iordanul si Transiordania,de la est.

Resursele de apa ale Israelului sunt insuficiente.Lacul Kineret contine patru miliarde m3 de apa si este alimentat cu apa provenita din precipitatii si de pe versantii muntelui Hermon.

Referat Ecotehnologii Stefanache Florina ,Oprescu Larisa

De ce era nevoie de canalul national?

In primul rand, cresterea rapida a populatiei, ca urmare a soldului natural pozitiv ridicat, dar si ca urmare a imigratiei, a impus un consum sporit de apa. In acelasi timp, au crescut cerintele de apa casnica, odata cu ridicarea standardelor de viata. Pe de alta parte, prin pomparea exagerata a apei din fantanile existente, s-a ajuns ca in locul ei sa patrunda apa marina, care a degradat astfel panza freatica(in special in centrul tarii). In fine, dezvoltarea economica a determinat cresterea consumului, astfel, cantitatile de apa existente devenind insuficiente, in special pentru irigatii si industrie. Canalul National este o realizare istorica.Dupa proclamarea statului Israel in 1948,s-a hotorat sa se dea prioritate dezvoltarii resurselor de apa necesare sporirii populatiei.Primul proiect a fost planul Tezaurul apei intocmit de catre hidrologul american James Haess,inginer care a proiectat o parte din amenajarile hidrotehnice de pe valea Tennesse(S.U.A).Acest proiect ce se baza in mare parte pe scurgerea gravitationala a apei,prevedea inceperea constructiei Canalului National la 10 km nord de lacul Kineret,prin devierea unei parti a apelor Iordanului si prin scurgerea acestora spre sud,catre desertul Negev.Astfel, se putea exploata o cadere a apei de aproximativ 600 m deasupra nivelului marii.Acest lucru ar fi dus la o economie cosiderabila de energie. Din pacate, acest plan a trebuit sa fie abandonat din cauza rezolutiei O.N.U., care a protejat interesele tuturor tarilor riverane Iordanului. Ulterior, acest plan a fost preluat de alt specialist American, John Cotton, in scopul adaptarii lui la realitatea teritoriala israileana, schimband traseul: captarea s-a facut de aceasta data din Lacul Kineret si nu prin devierea raului Iordan. In acest caz era necesara pomparea apei din lac, a carui cuveta se afla la 209 m sub nivelul marii, pana la 44m pe interfluviul de la vest de lac, astefl ca apa sa poata curge prin canalul sapat in stanca, in virtutea gravitatiei. Schimbarea traseului de aprovizionare cu apa din Kineret, si nu direct din Iordan, a ingreunat si lungit durata lucrarilor, din cauza vailor adanci care trebuiau traversate(Amud si Talmon). Aceste probleme au fost rezolvate prin tuneluri sapate in munti, iar vaile au fost traversate prin amplasarea unor tuburi ce au urmat profilul vaii, in forma literei U, apa trecand de pe un versant pe celalalt pe principiul
Referat Ecotehnologii Stefanache Florina ,Oprescu Larisa

vaselor comunicante. Punerea in aplicare a acestui grandios proiect a durat aproape 15 ani, incepand cu anul 1950 si sfarsind in iulie 1964.

Cum functioneaza canalul national?

Cantitatea de apa pompata din Kineret in Canalul National este de 500 de milioane m3/an. Printr-un sistem de tuburi din beton cu diametrul de trei metri, fixate pe fundul lacului, apa ajunge la statia de pompare Sapir. De aici, ea este trimisa mai departe, pana la altitudinea de 44m deasupra nivelului marii, de unde apa este impinsa intr-un canal deschis, sapat in stanca, Canalul Iordan, pe o distanta de 17km. Lacul Kineret reprezinta, in acest context, principalul rezervelor de apa potabila al Israelului. Iarna, cand sunt precipitatii abundente, si Kineretul are surplusuri de apa, acestea se introduce, prin Canalul National, intr-o serie de rezervoare deschise, unde apa este stocata pentru perioadele secetoase. Canalul are o adancime de 3,15m, o latime de 2,5 m la baza si de 12m la suprafata. La inceput, menirea acestui canal a fost asigurarea necesarului de apa pentru irigatii, astfel ca 80% din ape erau destinate agriculturii. Astazi, prin cresterea numarului de locuitori si prin modernizarea agriculturii, s-a ajuns ca 70% din apa sa fie distribuita ca apa potabila si numai 30% pentru irigatii. In urma crizei de apa cu care se confrunta Israelul, guvernul acestei tari a initiat un plan de urgenta pentru a-i contracara astfel efectele. Obiectivul planului este acela de a creste nivelul apei potabile pana la 750 mmc (milioane metri cubi) / an, din care nivelul de 550 mmc trebuie atins pana in 2013, iar restul pana in 2020.

Referat Ecotehnologii Stefanache Florina ,Oprescu Larisa

10

4.Stiati ca

Doar 1% din apa dulce de pe Terra poate fi consumata? Restul se afla ,,inchisa in calotele glaciare si in ghetari! Peste un miliard de oameni nu au acces la apa potabila? Viteza sunetului in apa este in jur de 1.300m/s, de cinci ori mai mare decat viteza din aer, ceea ce le permite balenelor sa comunice pe distante de sute de km? Ziua Mondiala a Apei este pe data de 22 martie? Cel mai adanc lac de pe Pamant este Lacul Baikal, din Siberia? Acesta are mai bine de 1,7 Km adancime iar apa de aici reprezinta aproximativ 20% din apa "dulce" aflata in stare lichida de pe Pamant; 95% dintr-o rosie este apa? Cea mai pura apa este in Finlanda? Agricultura nghite cele mai mari cantiti de apa in lume aproape 70% din apa dulce, luata din lacuri, ruri sau pnze freatice? Picurarea de 60 de ori pe minut a unui robinet poate irosi peste 11 litri de apa pe zi, 4643 pe an? Dei populaia lumii a crescut (i crete n continuare) exponenial n ultimele secole, resursele de ap au rmas aceleai? In Israel apa este mai pretioasa ca aurul ,din cauza lipsei acesteia si a modalitatii grele de a o obtine.

Referat Ecotehnologii Stefanache Florina ,Oprescu Larisa

11

Bibliografie

Balteanu D., Serban N.,(2004), Modificari globale ale mediului, Editura CREDITS, Bucuresti Neacsu P. (2007) Ecologie si protectia mediului II, Universitatea Bucuresti Brown L.(2001). Economie. Crearea unei economii pentru planeta noastra, Editura Tehnica, Bucuresti Popovici, Eveline (2005) Studiul mediului inconjurator, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi Sorocovschi V. (2009) Riscuri si catastrofe, Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca Ciobotaru V., Smaranda D., Socolescu A.M., (2009) Dictionar. Protectia mediului, Editura ASE Bucuresti Vadianu A. (1995) Dezvoltarea durabila, Editura Universitatii, Bucuresti Schiopu D., Vintu V.,(2002) Ecologie si protectia mediului, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi Negrei C. (1995) Economia mediului, Editura ASE, Bucuresti http://www.terramagazin.ro http://www.efectepoluare.ro http://www.descopera.ro Ciobotaru Virginia,Corina Frasineanu,Ioan Frasineanu,Oana Catalina Tapurica,POLITICI ECOLOGICE DE MEDIU.

Referat Ecotehnologii Stefanache Florina ,Oprescu Larisa