Cursul 1 CONGRUENE Definiii. Proprieti.

Fie m
*

. Introducem pe

o relaie binar cu ajutorul a 3 definiii.

Dou numere a, b

se numesc congruente fa de un numr ntreg nenul m,

dac:

1) m / ( a b )

2) a b = m 3) a i b se numesc congruente modulo m, dac prin mprire la m dau acelai rest r, adic exist 3 numere q1 , q2 , r cu proprietile a = mq1 + r , cu 0 r < m . b = mq2 + r Aceast congruen se noteaz a b ( mod m ) .
Demonstraie

Definiia 1 Definiia 3 tim c m / ( a b ) .

a = mq1 + r1 , unde 0 r1 < m b = mq2 + r2 , unde 0 r2 < m scdem a b = m ( q1 q2 ) + r1 r2

Dar m / ( a b ) m / ( m ( q1 q2 ) + r1 r2 ) m / r1 r2 , cu r1 r2 < m
r1 r2 = 0 r1 = r2 = r . Definiia 3 Definiia 1 a = mq1 + r , unde 0 r < m b = mq2 + r , unde 0 r < m scdem a b = m ( q1 q2 ) adic m / ( a b ) .

Teorem. Relaia de congruen este o relaie de echivalen: - Reflexivitate : a a ( mod m )

m / 0 , adic m / ( a a ) , deci a a ( mod m ) .

Simetria: a b ( mod m ) b a ( mod m ) Tranzitivitatea: a b ( mod m ) i b c ( mod m ) a c ( mod m )

a b ( mod m ) m / ( a b ) m / ( b a ) deci b a ( mod m ) .

a b ( mod m ) a b = m b c ( mod m ) b c = m scdem a c = m ( ) , a c ( mod m )

Proprieti 1. Congruenele le putem aduna, scdea, nmuli membru cu membru.
a1 + a2 b1 + b2 ( mod m ) a1 b1 ( mod m ) a1 a2 b1 b2 ( mod m ) a2 b2 ( mod m ) a1a2 b1b2 ( mod m ) a1 + a2 b1 + b2 + ( + ) m, + a1 b1 + m a1 a2 b1 b2 + ( ) m, a2 b2 + m a1a2 b1b2 + ( b2 + b1 + m ) m, b2 + b1 + m

2. Simplificri Dac a b ( mod m ) i c / a , c / b i c.m.m.d.c al lui m i c este d (

( m, c ) = d

), atunci
a b m mod . c c d

Demonstraie m = m1d Dac ( m, c ) = d cu c = c1d (*)

( m1 , c1 ) = 1 .

c / a a = a1c a = a1c1d Dar a b = c1d ( a1 b1 ) , cu relaia (*) obinem c / b b = b1c b = b1c1d Dar a b ( mod m ) deci m / ( a b ) , adic

 m1 / a1 b1 deci a1 = b1 ( mod m1 ) . i cum ( m1 , c1 ) = 1 Dar cine sunt a1 , b1 , m1 ?

a1 = a b m , b1 = , m1 = ceea ce nseamn c congruena a1 = b1 ( mod m1 ) devine c c d

m1d / c1d ( a1 b1 ) m1 / c1 ( a1 b1 )

a b m mod . c c d
Exemplu 21 9 ( mod 6 ) 3 / 21 i 3 / 9 7 3 ( mod 2 ) . ( 6,3) = 3 = d

Consecin n cazul cnd

( m, c ) = 1

acest lucru ne permite s simplificm

congruena fr modificarea modulului. Exemplu 45 21( mod 8 ) 3 / 45 i 3 / 21 15 7 ( mod 8 ) . ( 3,8) = 1 = d

Proprietate. Dac a b ( mod m ) , iar c
*

, atunci ac bc ( mod m ) .

Demonstraie: a b ( mod m ) m / ( a b) nmulim aceast relaie cu c i gsim mc / ( a b ) c mc / ( ac bc ) ac bc ( mod m ) .

Teorem. Dac a b ( mod m ) i n / m , atunci a b ( mod n ) .

Demonstraie: a b ( mod m ) m / ( a b ) dar n / m rezult c n / ( a b ) a b ( mod n ) .

Teorem. Dac a b ( mod m ) atunci ( a, m ) = ( b, m ) .

Demonstraie:

Fie d1 = ( a, m ) i d 2 = ( b, m ) . Din a b ( mod m ) a = b + m . Dar d1 / a i d1 / m d1 / b . Dar d1 / m , deci d1 / d 2 . Artm acum c dac d 2 / d1 atunci ( a, m ) = ( b, m ) .

Fie d1 = ( a, m ) i d 2 = ( b, m ) rezult c d1 / a i d1 / m . Dar a b = m d1 / b , deci d1 = d 2 .

Deoarece relaia de congruen este o relaie de echivalen, de echivalen numite i clase de resturi modulo m.

se mparte n clase

Dou clase de resturi nu pot fi distincte. Justificare Fie i j , 0 i, j m 1 i dou clase de resturi distincte ci , c j . Presupunem c a ci , a c j . Acest lucru nseamn c
a i ( mod m ) a = i + m a j ( mod m ) a = j + m Scdem ultimele 2 relaii i obinem 0 = i j + ( ) m i = j + ( ) m, dar , Deci m / ( i j ) 0 < i j < m ceea ce este fals, ceea ce nseamn c presupunerea fcut ete fals, deci a nu poate aparine lui ci i lui c j n acelai timp.