Tratatul privind stabilitatea, coordonarea si guvernanta in cadrul UEM

La 2 martie 2012, efii de stat sau de guvern ai tuturor statelor membre ale UE, cu excepia Regatului Unit i a Republicii Cehe, au semnat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea i guvernana n cadrul uniunii economice i monetare. Acest tratat are drept obiectiv meninerea stabilitii zonei euro n ansamblu. Odat ce acest tratat va intra n vigoare, a afirmat Preedintele Herman Van Rompuy cu ocazia ceremoniei de semnare, efectele sale vor fi profunde i durabile. Dl Van Rompuy a evideniat trei aspecte: stabilitatea, coordonarea i guvernana. Pactul fiscal Tratatul privind stabilitatea, coordonarea i guvernana include cerina ca bugetele naionale s fie echilibrate sau n excedent. Aceast norm trebuie ncorporat n legislaia naional n termen de un an de la intrarea n vigoare a tratatului, cu ajutorul dispoziiilor a cror respectare este garantat n cursul proceselor bugetare naionale. Se va considera c aceast norm este respectat dac va fi atins obiectivul pe termen mediu specific fiecrei ri, astfel cum este definit n Pactul de stabilitate i de cretere revizuit, cu o limit inferioar a deficitului structural de 0,5% din PIB. n cazul n care se observ devieri semnificative de la acest obiectiv sau de la msurile de ajustare destinate atingerii sale, se va declana automat un mecanism de corecie. Mecanismul include obligaia de a aplica msuri adecvate n cursul unei perioade de timp stabilite. Transpunerea regulii privind un buget echilibrat poate fi verificat de Curtea de Justiie a UE. Hotrrea Curii are for juridic obligatorie i poate fi urmat de sanciuni financiare n cazul n care statul membru vizat nu o duce la ndeplinire. Prile contractante a cror moned este euro se angajeaz s adopte deciziile Consiliului n cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive, cu excepia cazurilor n care o majoritate calificat a acestora se opune. Coordonarea i convergena politicilor economice Tratatul privind stabilitatea, coordonarea i guvernana prevede, de asemenea, coordonarea i convergena politicilor economice: prile contractante trebuie s raporteze cu privire la planurile lor privind contractarea datoriei publice i s asigure discutarea prealabil i, dup caz, coordonarea ntre ele a principalelor reforme de politic economic. Guvernana n zona euro Vor avea loc reuniuni informale la nivel nalt ale zonei euro, la care vor participa efii de stat sau de guvern ai rilor din zona euro. efii de stat sau de guvern ai prilor contractante a cror moned nu este euro vor participa la discuiile din cadrul acestor reuniuni referitoare, de exemplu, la competitivitate sau la normele fundamentale care se vor aplica zonei euro. Ori de cte ori este cazul, dar cel puin o dat pe an, acetia vor participa la discuii privind aspecte specifice legate de punerea n aplicare a acestui tratat. Etape ulterioare Tratatul privind stabilitatea, coordonarea i guvernana va intra n vigoare dup ce va fi ratificat de 12 state membre ale zonei euro i va fi deschis aderrii statelor membre ale UE care nu sunt pri contractante. Data preconizat pentru intrarea n vigoare este 1 ianuarie 2013. Se urmrete ncorporarea n dreptul UE a substanei acestui tratat n termen de cinci ani de la intrarea sa n vigoare. Intrarea in vigoare a Tratatului va aduce o consolidare fiscala importanta, in anii urmatori, pentru Romania. Tratatul stabileste ca limita a deficitului bugetar structural pragul de 0,5%, iar in cazul in care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% si nu exista riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finantelor publice, acest deficit structural poate sa

ajunga la circa 1% din PIB. Deficitul bugetar maxim ciclic plus cel structural se va incadra in limita de 3% din PIB. "In cazul in care se inregistreaza abateri fata de aceste nivele, exista un mecanism de activare directa, prin care Comisia Europeana sesizeaza Curtea de Justitie a Uniunii Europene, iar apoi, in functie de hotararea acestei instante, poate sa aiba loc o sanctiune financiara de maximum 0,1% din PIB-ul tarii respective", a afirmat Dan Suciu.

Purtatorul de cuvant al Guvernului a mentionat ca Romania a obtinut, in urma negocierilor desfasurate, introducerea in Tratat a prevederii care va permite participarea la reuniunile la nivel inalt ale zonei euro, a sefilor de stat sau de guvern din toate statele membre ale UE. "A fost unul din demersurile la care Romania a tinut foarte mult, pentru a fi parte a procesului in permanenta, pentru a fi consultata si capabila sa afle in timp util, sa participe la aceste dezbateri legate de sustenabilitatea si coerenta fiscala a Zonei Euro", a precizat Dan Suciu.

Protocolul de aderare la Tratatul de guvernanta fiscala a fost semnat, in urma cu o saptamana, de liderii coalitiei, presedintele PSD, Victor Ponta, declarand ca USL este de acord ca Romania sa semneze si sa ratifice Tratatul. Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a afirmat insa ca autoritatile de la Bucuresti se grabesc sa semneze documentul fara sa analizeze consecintele asupra Romaniei. La jumatatea lunii februarie, la finalul consultarilor pe aceasta tema organizate la Palatul Cotroceni, presedintele Traian Basescu a declarat ca Tratatul convenit de tarile UE nu este o urgenta a sefului statului, ci trebuie semnat pana la 1 martie, iar Romania nu mai poate intarzia luarea acestei decizii. La sfarsitul lunii ianuarie, statele Uniunii Europene, cu exceptia Marii Britanii si a Republicii Cehe, au adoptat un nou tratat de consolidare a disciplinei bugetare cu introducerea planificata a unor "reguli de aur" privind echilibrul bugetar. Acest acord va impune regula unui deficit maxim 3% din PIB si a unei datorii publice de cel mult 60%, cu mecanisme automate de conformare si sanctionare.
Prezentrile fcute n cadrul dezbaterilor au detaliat prevederile tratatului, avantajele i dezavantajele acestuia pentru economia romneasc, precum si efectele prezumate pe care acest pact fiscal le va avea asupra situatiei sociale a Romaniei. n context, s-a subliniat nevoia unei reconsiderri a dimensiunii politice n luarea unor astfel de decizii, prin activarea rolului Parlamentului, ca reprezentant legitim al suveranitatii poporului. Domnul Adrian Nastase, presedintele Consiliului National al PSD a analizat problema ratificarii tratatului de catre Romania din perspectiva constitutionala, a legislatiei nationale, a dreptului internaional si cadrului instituional european. Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a apreciat utilitatea acestor dezbaterii si a subliniat ca aderarea Romaniei la un asemenea proiect trebuie sa fie rezultatul unor consultri mai ample, cu toate categoriile de specialiti, pentru a se evalua toate consecinele aplicrii respectivului tratat la condiiile rii noastre. Fostul preedinte al Romniei a subliniat c opoziia nu se opune acestui pact fiscal, ns graba impunerii sale, fr a fi cunoscute toate implicaiile acestui Tratat, este nejustificat i contraproductiv. De asemenea, dl. Ion Iliescu apreciaz c, alturi de pactul fiscal, ar fi necesar ca statele europene s adopte un alt Tratat, mult mai important, referitor la angajamente la fel de ferme privind adoptarea unor politici de reducere a decalajelor ntre statele membre ale UE.Dezbaterea a prilejuit enunarea multor idei pline de continut, evaluri i consecine ale pactului fiscal, confirmnd utilitatea unor

astfel de consultri publice asupra temelor care angajeaz situaia social-economic a rii pe termen mediu i lung. Departamentele organizatoare vor elabora un material de sintez care sa constituie o baza pentru decizia politica, atat in cadrul USL, cat si, speram noi, pentru guvernarea Romaniei , in viitorul apropiat. Salutam responsabilitatea cu care intervenientii au tratat subiectul supus dezbaterii si multumim pentru prezenta si consistenta prezentarilor. Tratatul de stabilitate, coordonare i guvernan n Uniunea Economic i Monetar reprezint un pilon instituional important n procesul de integrare a Romniei n Uniunea European, situndu-se, ca logic, ntre aderarea la Uniunea European i aderarea la Uniunea Economic i Monetar. El reprezint att o ntrire a Pactului de Stabilitate i Cretere, ct i o procedur de coabitare ntre stabilitatea financiar i sustenabilitatea fiscal, pe de o parte, i creterea economic, pe de alt parte. n acest fel Romnia trebuie s-i sporeasc credibilitatea angajamentelor sale la nivelul Uniunii Europene nlocuind anunarea datei de aderare la zona euro cu data intrrii n Mecanismul Cursului de Schimb 2, aceast ultim dat rmnnd ferm, indiferent de perioada necesar de rmnere n acest mecanism pn la ntrunirea condiiilor instituionale de aderare la zona euro. n mecanismul naional de corecie a deficitelor (bugetare i de datorie public) i a dezechilibrelor (externe i interne), Romnia trebuie s introduc principii i reguli care s preia valoarea adugat adus de Tratat, fr a diminua sau bloca cel mai important obiectiv al perioadei post-aderare: atingerea convergenei economice reale cu statele membre ale Uniunii Europene, astfel: - stabilirea limitei inferioare a deficitului structural ar trebui s fie ct mai aproape de 1% din PIB, n scopul mririi marjei de manevr guvernamental pn la limita de 3% din PIB a deficitului total; - stabilirea unui echilibru funcional ntre dimensiunea federalist i cea interguvernamentalist n aplicarea Tratatului, n scopul asigurrii, pe de o parte, a coordonrii procesului de stabilitate financiar i, pe de alt parte, a diminurii decalajelor de cretere economic i de competitivitate n interiorul Uniunii Europene; - evitarea unei distribuiri asimetrice a dividendelor economice generate de aplicarea Tratatului, ntre statele membre ale zonei euro i statele nemembre ale zonei euro; a exploatarea inteligent a structurii economice i financiare a Romniei, n privina corelaiilor dintre deficitul structural, deficitul ciclic, gap-ul PIB; - exploatarea inteligent a rezervei de cretere economic generat de situarea datoriei publice sub plafonul stabilit de Tratat, prin corelarea judicioas, funcional, dintre deficitul bugetar i datoria public; - asigurarea unei corelaii virtuoase ntre deficitul sectorului privat,deficitul public i deficitul de cont curent, n scopul accelerrii creterii numrului de locuri de munc stabile (inclusiv pentru atragerea lucrtorilor romni plecai n strintate); - compensarea rigiditii introduse de limita inferioar a deficitului structural prin proiectarea i implementarea de stabilizatori fiscal-bugetari automai, att la nivelul veniturilor bugetare ct i la cel al cheltuielilor bugetare; - posibilitatea deplasrii accentului, la nivelul politicii monetare, de la pilotarea inflaiei la pilotarea stabilitii financiare, ceea ce ar permite o relaxare a factorilor de reluare a creterii economice fr a destabiliza fluxurile financiare i nominale.