UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI FACULTATEA DE CHIMIE APLICAT I TIINA MATERIALELOR Master Protecia Consumatorului i Controlul Calitii Produselor

DICLOR-DIFENIL-TRICLORETAN

Coordonator tiinific: PROFESOR: CRISTINA MODROGAN MASTERAND: Lavinia Motoroiu

DDT

Date generale Alte denumiri 1,1,1-tricloro-2,2-bis-(pclorfenil) etan; clorofenotan;dicofane. Numr CAS 50-29-3 Formul chimic Produse care conin DDT

Proprieti fizice Culoare Miros Stare de agregare Mas molecular Densitate relativ Tensiune de vapori Punctul de topire Presiune vapori Solubilitate n ap Solubilitate Limitele de explozie, % vol. n aer albe Slab miros aromatic, apropiat celui de fructe Solid sub forma de cristale albe 354.5 1,55 Este foarte mica 1ppm-14,7 mg/mc ; 1mg/mc=0,07 ppm 108,5-109 C Redus Pa (20C) Insolubil in apa Solubil in solventi organici, mai ales la cald (ciclohexan si acetona) nu este exploziv Proprieti chimice - este stabil la temperaturi inalte -in solutii alcoolice de hidroxizi alcalini, se descompune, formand diclordifenil-dicloretilena si acid clorhidric Aceeasi reactiese petrece si in prezenta bazelor organice puternnice. -incalzit cu hidroxizi alcalini aproape de punctul de fierbere, formeaza acid difenilacetic. Concentratia maxima admisa -este stabilita prin Normele de protectie a muncii de la 1mg/mc -concentratia medie la 0.7 mg/mc aer .
Metoda polarografica Metoda spectrofotometrica Metoda spectrofotometrica Metoda spectrofotometrica Metode de determinare -bazata pe electroreducerea DDT-ului intr-o celula polarografica folosind un amestec de clorura de potasiu si alcool etilic solutie de baza, in tiloza sa gelatina. . -bazata pe dozarea ionului clor, rezultat in urma hidrolizei DDT-ului in mediu alcalin -bazata pe reactia DDT-ului cu piridina, in prezenta xanthidrolului si a hidroxidului de potasiu -bazata pe nitrarea DDT-ului cu azotat de sodiu, in prezenta acidului sulfuric concentrat, cu reducerea ulterioara a tetranitroderivatului cu clorura stanoasa si diazotarea in continuare a acestuia si cuplarea cu 8-oxichinolina. Conservare

Produsul se conserva in vase metalice saudin sticla, bine inchise, cu eticheta otrava Riscuri de incendiu -nu prezinta riscuri de incendiu Consideratii toxicologice Posibilitatea de intoxicatie cu DDT poate fi rezultatul contactului sau cu pielea, in procesul de fabricatie, al manipularii, al prepararii solutiilor si emulsiilor, al stropirilor accidentale, impregnarii imbracamintei cu pulberi sau solutii , precum si al ingerarii alimentelor sau a apei poluate. Contacul pielii cu solutiile uleioase si cu emulsiile prezinta un pericol real de contaminare, inhalarea pulberilor insa constituie calea cea mai periculoasa de intoxicare. O expunere indelungata la concentratii mia mari de 1% prezinta pericol pentru om. Simptomele predominanteproduse la animale , prin otravire cu DDT sunt: tremuraturi musculare si convulsii Msuri de prim ajutor -inhalarea de vapori (cea, aerosoli) are efect coroziv asupra mucoaselor determinnd apariia necrozelor epiteliale ale bronhiilor i traheei, tuse convulsiv, sufocant, ulceraii; -persoana expus se scoate la aer curat; -dac aceasta nu respir, i se va face respiraie artificial i se solicit asisten medical de urgen; -dac victima prezint tulburri de respiraie este necesar administrarea de oxigen. -pacientul va fi meninut sub observaie medical timp de 24 de ore. - simptomele cuprind colorarea n alb a limbii, coroziunea membranelor mucoase, diaree, sete intens, dificulti de nghiire, colaps circulator i posibil moarte; - n caz de inghire se vor face spturi gastrice cu soluie de carbonat de sodiu 5 %, urmate de administrarea de hidroxid de aluminiu; - nu se va induce voma; - consumarea de ap i lapte; - nu se va administra nimic pe gur unei persoane incontiente sau n convulsii; - se va acorda imediat asiaten medical.

Inhalare

Ingerare

-contactul cu acidul clorhidric soluie determin arsuri puternice, nroirea zonei afectate, posibile ulceraii; - ndeprtarea imediat a hainelor contaminate; - splarea zonei afectat cu ap n jet continuu cel puin 15 minute; -pentru piele nroit sau cu bici consultai un medic; -echipamentul va fi splat i decontaminat nainte de reutilizare; -n cazul stropirii accidentale nu se permite victimei s se frece sau s strng ochii; -se ridic uor pleoapele i splarea imediat i abundent cu jet de ap cel puin 15 minute, dup care victima este transportat la medic. Msuri speciale -n cazul stropirii concomitente a ochilor i feei se vor trata mai nti ochii. -locurile de munc vor fi dotate cu: puncte de splare a ochilor, duuri i spaii de curare a echipamentului contaminat. Msuri de combatere a incendiilor Mijloace de stingere -acidul clorhidric soluie nu este inflamabil; adecvate -n cazul unor incendii datorate altor materiale n zonele de depozitare sau lucru cu soluie de acid clorhidric, se utilizeaz spum, dioxid de carbon sau chimicale uscate n funcie de natura substanelor combustibile. Mijloace de stingere -utilizarea apei se face cu precauie. care nu trebuie folosite Pericole de expunere -este o substan necombustibil, dar poate reaciona cu majoritatea metalelor elibernd hidrogen, un gaz foarte inflamabil i exploziv (limitele de explozie ale amestecului H2-

Contact cu pielea si ochii

aer sunt cuprinse ntre 4 i 75%); -acidul clorhidric soluie reacioneaz cu multe substane organice, cu degajare de cldur; -n caz de incendiu, containerele vor fi rcite prin pulverizare de ap pn la stingerea complet a focului. Echipament de protecie pentru pompieri Manipulare -pompierii vor fi dotai cu costume complete de protecie mpotriva focului i antiacide; -n cazul unor intervenii n incinte sau zone cu fum sau gaze de descompunere se va folosi masca contra gazelor sau aparatul de respiraie autonom. Precauii de transport, manipulare i depozitare -se va evita deteriorarea fizic a containerelor sau bidoanelor; - personalul ce manipuleaz produsul va purta echipament complet de protecie. -zona n care se manipuleaz produsul va fi bine ventilat n vederea meninerii nivelui de noxe n limitele admise; - n timpul manipulrii se va evita contactul cu metalele i substanele organice; -cnd se dilueaz acidul, ntotdeauna trebuie adugat n porii mici n ap; -nu se va utiliza niciodat pentru diluare ap fierbinte i nu se va aduga niciodat ap n acid; -apa adugat n acid poate determina nclzirea local excesiv. -containerele/tancurile, bidoanele de depozitare a acidului clorhidric soluie trebuie s fie confecionate din materiale rezistente la coroziune (sticl, email, cauciuc, ebonit, oel protejat) sau materiale plastice (polietilen, polipropilen, policlorur de vinil) vor fi nchise etan; -depozitarea se va face ntr-o zon rece, bine ventilat, lipsit de umiditate, ferit de cldur, radiaii UV i substane incompatibile. -la utilizare se va ine seama de faptul c acidul clorhidric atac majoritatea metalelor inclusiv oelul, inoxul i plumbul; -oelurile nalt aliate pot fi utilizate numai dac se vehiculeaz acid diluat; -n aplicaiile n care temperatura de lucru este apropiat de temperatura de fierbere a acidului clorhidric se vor utiliza echipamente confecionate din zirconiu sau tantal (materiale care sunt rezistente la aciunea acidului clorhidric n orice concentraie i temperatur ridicat); -diluarea produsului se va efectua prin introducerea acidului n ap cu rcirea concomitent a vasului; -dup utilizare recipientele vor fi nchise etan -acidul clorhidric soluie este transportat n conformitate cu reglementrile la transport pentru mrfuri periculoase din clasa 8 de pericol, substane corosive; - mijloace de transport acoperite, dar ventilate; - etichetare la transport

Depozitare

Utilizri specifice

Transportul

Eticheta nr.8 Materii Corosive -nu este periculos pentru mediu; -a se proteja mpotriva ngheului;

C.D. Neniescu, Chimie General, ed. Didactic i pedagogic, Bucureti;

Bibliografie

D. Negoiu, Tratat de chimie anorganic, editura Tehnic, vol.2, Bucureti, 1972; http://www.oltchim.ro/uploaded/FISA%20Acid%20clorhidric_rev.7.pdf.