Curs 1 roman

Obligatiuni
Succesiuni Dreptul procesual roman cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementeaza transmiterea patrimoniului de la catre mostenitorii sai . la origine transmiterea patrimoniului de la defunct catre mostenitorii sai nu implica ideea d succesiune deoarece in conceptia vechilor romani nu exista patrimoniu fara stipular. Potrivit acestei conceptii patrimoniul .disparea o data cu moartea celui, a i mostenitorul nu dobandea acelasi drept ci un drept nou, preluat in stapanirea bunurilor succesorale. Nu intamplataor cel mai vechi teremen roman lega de ..este heres care vine de la herus(stapan). Abia mai tarziu dupa ce romanii au admis ideea continuitatii . Au aparut s termenii de succesiune si de succesor. are 3 sisteme succesorale :sucesiunea ab intestat- fara testament, testamentara si deferita contra testamentului.r Ezulta din textele clasice si din fizionomia unor institutii juridice, succesiunea ab intesta este cea mai veche. Ea a aparut in epoca de tranzitie de la societatea gentilica la soccietatea organizata in stat, odata cu stapanirea individuala asupra unor lucruri care erau mostenite de gentili. Succesiunea testamentara a aparut ceva mai tarziu, odata cu fam patriarhala pe ca..paterfamilias exercita o putere nelimitata asupra persoanelor si bunurilor putere pe care o transmitea mostenitorilor sai prin intremediul testamentului. Succesiunea deferita contra testamentului este o varianta a succesiunii testamentare. Dreptul succesoral roman a aevoluat sub influentaa 2 tendinte: decaderea formalismului si ocrotirea rudeniei de sange. retine ca la origine actele juridice prin care se realizeaza trasnmiterea patrimoniului de la defunct la mostenitorii sai, presupuneau respectarea unor conditii de forma extrem de complicate. Spre ex primul testament roman a imbracat forma unei legi, pe cand in drepturile . Testamentul se putea intalni prin simpla manifestare de vointa a persoanei, iar in legatura cu a doua tendinta ne amintim ca vreme de 5 secole agnatiunea sau rudenia civila a fost unicul fundamenrt al sccesiunii in sensul deca numai rudele civle aveau vocatie succesorala. Cu timpul insa prn reforma pretorisi prin reforme imperiale au vocatie sucesoala si anumite categorii de rud de sange , iar in vremea lu Justinian prn rasturnarea stravechiului principiu, rudenia de sange a devenit unicul fundament al succesiunii, Succesiunea ab intestat

Este denumita si succesiune legala deoarece este reglem prin dispozitiile legii 12 table, potrivt acestei legi, exista 3 cateforii de mostenitori pe care ii denumit mostenitori legali: 1- Heredes sui Din aceatsa categorie faceau parte toti aceia care in momentul mortii lui pater familias deveneau persoane sui iuris. Adica fiii, fiicele, femeia casatorita in calitate de adoptatul si adrogatul. Nepotii din fii faceau parte din prima categorie de mostenitori nu numai daca tatal lor murea inaintea bunicului. Acei nepoi de fiii veneau la succesiune prin reprezentare in sensul ca ei urmau in rangul succesoral al tatalui lor si dobandeau partea din succesiune, care s-ar fi cuvenit tatalui daca ar mai fi trait. Spre ex daca veneau la sccesiune 2 fii si 2 nepoi de fiu succesiunea se impartea la 3, iar cei doi nepoti de fii dobandea impreuna o treime din succesiuni, deoarece atat s-ar fi cuvenit tatalui lor, daca ar mai fi trait. In lipsa mostenitorilor din prma categorie, veneau la succesiune cei adgnatus proximus 2- Adgatus proximis cu toate ca aceasta expresie este formulata la singular prin ea se poate desemna o singura persoana sau pot fi desemnate mai multe persoane. Din aceasta categorie fac parte cei mai apropiati agnati cu intelesul de colaterali. Aceasta categorie de mostenitori nu este fixa ci este mobila, deoarece in lipsa unor agnati mai apropiati, agnatii mai departati pot fi verii vor fi considerati adgnatus proximus. Ex: daca exista frati ei sunt agnatii, daca nu exista frati atunci vor fi agnatii proximus verii primari. In plus , potrivit legii celor 12 table colateralii nu vin la mostenire prin reprezentare a incat daca cel mai apropiat agnat repudiaza succesiunea ea va deveni vacanta si nu va trece la urmatoare categorie de mostenitori. 3- Gentiles In lipsa agnatilor vin la succesiune gentilies .. membrii gintii exercitau prop colectiva asupra pamantului . insa catre sf epocii vechi multe dispozitii ale legii celor 12 table cu privire la succesiune au devenit inaplicabile datorita transformarilor care au intevenit in org familiei romane. Avem in vedere in primul rand, generalizarea unr practici juridice cum ar fi emanciparea fiului de familie sau casatoria fara manus. Femeia casatorita,asa cum se stie, nu putea veni la succesiune in familia de origine potrivit legi celor 12 table intrucat nu mai era compatibila. De asemenea mama si copii rezultati din casatoria fara manus nu se puteau mosteni reciproc pt ca nu erau sub aceeasi putere. De aceea pretorul a initiat o serie de reforme prin care a creat un nou sistem succesoral pe care noi il denumim mostenire pretoriana iar romanii il denumeau bonorum posesio adica posesiunea bunurilor succesorale.in sistemul pretorian exista 4 categorii de mostentori:

1. Bonorum posesio unde liberi Din prima categorie fac parte toti fiii, inclusiv cei sui iuris, 2. Bonorum posesio unde legitimi- colaterali agnati si gentilii. Prin urmare, in aparenta, aceasta categorie de mostenitori pretorieni cincide cu a doua cat de mostenitori legali. Totusi, pretorul a introdus si o inovatie pt ca in sistemul pretorian , daca cel mai apropiat agnat repudia mostenirea .. ci trecea asupra urmatoarei categorii de mostenitori pretorieni 3. Bonorum posesio unde cognati-rudele de sange unde cognatii, care nu erau si rude civile. A I mama si copii rezulati din casatoria fara manus se puteau mosteni reciproc in calitate de rude de sange. 4. Bonorum posesio unde vir et uxor(barbat si femeie maritata)- sotul si sotia casatoriti fara manus. Sistemul pretorian a fost dezvoltata apoi prin reforme impreriale. Astfel , prin senatusconsultul Tertullian , daca in vremea lui Hadrian , mama a fost chemata la succesiunea copiilor rezultati din casatoria fara manus , in calitate de ruda legitima, ceea ce inseamna ca ea, mama , a fost urcata din categoria a 3-a de mostenitori pretorieni in categoria a 2-a. prin senatusconsultul Orfitian, dat in vremea lui marc aurelui copii rezultati din casatoria fara manus au fost chemati la succesiunea mamei lor , in calitate de fii . Ceea ce inseamana ca acesti copii au fost reidicati din categ a 3-a in categoria intai. Iar imparatul justinian a initait o reforma unificatoare prin care a creat 4 categorii de mostenitori: a. Descendentii- ii excludeau pe toti ceilalti b. Ascendentii, fratii si surorile buni si copii lor c. Fratii si surorile consangvini si uterini si copii lor . sunt frati si surori consangvini- acelasi tata dar nu si aceeasi mama . frati uterini aceeasi mama dar nu acelasi tata. d. Colateralii mai indepartati. Mostenire testamentara- deferita pe baza unui testamnet, iar testamentul este actul solemn prin care o persoana numita testator instituie unul sau mai multi mostenitori pt ca acestia sa execute ultima sa vointa. De unde rezulta ca trasatura efinitorie a testamentului este instituirea de mostenitori. Initial, puteau fi instituiti mostenitori numai herezii, cu alte cuv , numai aceia care deveneau. Cu timpul insa ,s-a admis sa fie instituiti mostenitori si agnati mai indepartati si chiar persoane straine de familie . in calitatea lor de executori testamentari , mostenitorii instituiti distribuiau bunurile succesorale in conformitate

cu ultima vointa a testatorului. Tot odata, prin testament , puteau fi favorizati unii din mostenitorii instituiti, potrivit legii, mostenirea era legala. Prin testamnet, puteau fi transmise anumitebunuri individual determinate tot prin testament se putea dezrobi un sclav sau se putea numi un tutore. In epca veche, romanii au cunscut 3 forme solemne de testamenta. Testamentul calatis comitiis- imbraca forma unei legi votata de catre comitia curiata, denumitat si comitia calata, de unde deducem ca la origine romanii priveau cu rezerva testamentul , de vreme ce ultima vointa a testatorului trebuia sa fie aprobata .cu timpul ninsa poporul s-a transformat din veritabil legiuitor in martor colectiv care lua de ultima vointa a testatorului. Insa acest testamnet prezinta 2 incovenieinte. In primul rand el nu era accesibil tuturor cetatenilor romani ci numai patricienilor. In al 2lea rand comitia curiata nu se intrunea zilnic ci numai de 2 ori pe an.24 martie si 24 mai . de aceea a fost creat b. b. In procinctu- testamentul in fata armatei gata de lupta.acest testament pp o declaratie solemna din partea legionarului in fata unitatii militare din care facea parte. Acest testamnet era accesibil tutror cetatenilor romani patricieni si plebei. Dar numai acelora care aveau o varsta intr17 si 46 ani si faceau parte din legiunile de juniori adica din legiunile combatante.pe cand cei mai multi care faceau parte din legiunile de seniori necombatanti nu aveau acces la aceasta forma de testament.astfel incat a fost creat c. c. Per aes et libram- testamentul prin ? care este o aplicatiune a mancipatiunii fiduciare si care a evoluat in 3 faze. Mancipatio familiea testamentul per aes et libram publicum si testamentul per aes et libram secret. In prim faza testatorul transmitea bunurile succesorlae cu titlu de proprietate prin mancipatiune unui executor testamentar denumit emptor familieasau cumparator a bunurilor succesorale dupa care intre testator si emptor familie se inchea o conventie de buna-credinta sau un pact fiduciar prin care testatorul ii arata lui emptor familie cum sa distribuie bunurile succesorale , insa , executarea ultimei vointe a testatorului depindea in aceasta faza , de buna-credinta a lui emptor familiae deoarece in epoca eche pactele fiduciare sau simplelel conventii nu erau sanctionate juridiceste a I daca emptor familiae era de rea-credinta testatorul nu dispunea de procedee juridice pt a chema in justitie si pt a-l constrange pe cale judiciara sa exeute ultima vointa. De aceea s-a trecut la faza a doua in care bunurile succesorale nu se mai transmiteau cu titlu de proprietate ci cu titlu de detentiune astfel incat emptor familiae devenea un simplu ? iar daca era de reacredinta testatorul dispunea de procedee juridice pt a-lchema in justitie si pt a-l constrange sa execute ultmia vointa.dar si in aceasta faza testamentul prezenta incovienentul ca partiele.. erau incheiate in forma verbala de fata cu martorii a I numele mostenitorilor erau cunoscute chiar din momentul itocmirii testamentului iar unii dintre mostenitorii instituiti puteau fi interesati sa grabeasca moartea testaorului ai s-a trecut la faza a 3a incare

conventia de buna credinta era incheiata in forma scrisa si purta sigiliul .. urmand ca dupa sa fie deschis numai la moartea testatorului cand se aflau si numele mostenitorilor. Iar in d clasic, romanii au cunoscut 3 forme nesolemne de testamnet : noncum? Pretorian,si militar. 1. Presupunea osingura declaratie nesolemna in fata martorilor. T.pretorian se intocmea in forma scrisa si purta sigiliile martorilor iar testamentul militar nu pprespectarea unor conventii de forma ci numai exprimarea clara a ultimei vointe. In acest sens textele clasice ne arata ca testamentul militar ptea fi facut si cu??????