P. 1
Sistemul de Sanatate in Romania- Referat

Sistemul de Sanatate in Romania- Referat

|Views: 6,702|Likes:
Published by Loredana Stefan

More info:

Published by: Loredana Stefan on Mar 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/28/2013

pdf

text

original

S N TATEA- SERVICIU PUBLIC ÎN ROMÂNIA

1. PREZENTARE GENERAL Sistemul românesc de s n tate este unul dintre domeniile r mase în urma dezvolt rii generale a economiei. O sim im fiecare dintre noi, în calitate de pacien i, dar i medicii i asistentele, care aleg s plece în masa în vestul Europei.S n tatea este un serviciu public, ceea ce implica un grad mare de responsabilitate din partea personalului. Modele de bun practic în s n tate din regiune sunt Grecia sau Turcia, care au sisteme private dezvoltate i de o calitate care a atras înapoi medicii emigran i. Rezultatele sistemului de s n tate actual sunt cele mai evidente în statistici, unde, cu 80 de euro pe cap de locuitor, figur m pe ultimele locuri la consumul de medicamente, dar pe primele la mortalitate, precum i la inciden a unor boli grave precum hepatita sau tuberculoza. Cu toate c pl tesc asigur rile sociale, românii aleg s se opereze în str in tate sau s pl tesc din buzunar o consulta ie la privat, ceea ce dovede te încrederea redus pe care o au în sistemul de stat. Accesul la serviciile de educa ie i de s n tate este considerat un drept fundamental al individului, în toate rile civilizate. S n tatea pare a fi un nou segment în care problemele tind s se globalizeze. Nu doar românii se confrunt cu greut ti în finan area domeniului, ci mai toate rile lumii. Un primat realizat de Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic arat c , la nivelul multor state, cheltuielile cu s n tatea cresc într-un ritm mai ridicat decât ritmul de cre tere economic . Sistemul românesc de asisten medical este de inut aproape în totalitate de c tre stat i este format dintr-o serie de re ele de spitale, policlinici i alte institu ii medicale de catre Ministerul S n t ii i Familiei prin 42 de Direc ii Jude ene de S n tate Public . Modificarea sistemului dup 1989 a însemnat costuri suplimentare, o stare de confuzie în rândul personalului medical, întârzieri în reglementarea legislativ a atribu iilor p r ilor componente ale sistemului, o circulare disfunc ional a fondurilor, luarea unor decizii punctuale, pe parcurs, f r a se cunoa te repercusiunile sociale pe termen lung ale acestora toate acestea afectând, în cele din urm , calitatea i accesibilitatea serviciilor medicale oferite beneficiarului. De i procentul de neasigura i nu este foarte mare (între 5 i 10%), noul model a dus la o reducere a accesului popula iei la serviciile medicale, prin existen a acestui segment

Germania. In aceste conditii. de doar 397 de dolari în anul 2008.care nu poate beneficia de asisten a medical . Germania peste 9%. Reducerea continua a contributiilor sociale platite la fondul unic de asigurari de sanatate a determinat subfinantarea cronica. Comparativ cu situatia altor state din Uniunea Europeana. Anul acesta. Sanatatea din domeniul public. În al doilea rând. Austria. situatia Romaniei este de-a dreptul ingrijoratoare. Venezuelei si statului Panama. mai decente in remunerarea serviciilor lor. Franta. medicii se orienteaza in numar foarte mare spre alte tari. existen a unit ilor medicale deteriorate i lipsite de dotarea necesar . Cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor. Franta 10%. salariile reduse ale personalului medical i practica încet enit a pl ii informale din partea bolnavului. Spania 7%. Cercetatorii Hall si Jones au propus chiar un model matematic de optimizare a cheltuielilor pentru sanatate. Ungaria dedica ingrijirii sanatatii cetatenilor sai 7% din PIB. Un studiu recent al Centrului francez pentru cercetarea economica si aplicatiile sale demonstreaza ca valoarea adaugata in fiecare an la PIB-ul national prin ameliorarea starii de sanatate a cetatenilor si prin cresterea sperantei de viata sanatoasa este impresionanta. Conform acestui model. aproape ucigasa. a sistemului. ci chiar vitala. ridicandu-se la 50% din cresterea PIB-ului. Ungaria cheltuieste de trei ori mai mult pentru sanatatea fiecarui cetatean. . pentru serviciile primate. Analiza si perspectivele serviciilor de sanatate si asistenta sociala In vederea realizarii analizei evolutiei serviciilor de sanatate si asistenta sociala se vor alege ca indicatori si numarul de paturi din unitatile sanitare si PIB-ul. în unele localit i din rural. Bolnavii cronici sunt din ce in ce mai amenintati cu sistarea finantarii tratamentelor si procedurilor medicale. Austria 8%. în afara celei de urgen . dezbaterea initiativei cetatene ti de fixare a bugetului sanatatii la 6% din PIB nu este numai prioritara. pacientii cu ceva resurse financiare la dispozitie prefera sa se adreseze clinicilor din Ungaria. aduc Romania în vecinatatea Cubei. bugetul sanatatii abia daca atinge 3% din PIB. Spania. nivelul optim al cheltuielilor de sanatate este atins atunci cand beneficiul marginal al unei vieti salvate este egal cu costul marginal al unei vieti salvate. Finantarea sistemului de sana¬tate este o problema majora a oricarui guvern responsabil. desi nu i-a fost contestata niciodata importanta in mod oficial . s-a confruntat intotdeauna cu deficiente serioase la nivelul Romaniei. exist înc elemente mo tenite din vechiul primat care nu i-au g sit rezolvarea i care favorizeaz reducerea accesului la serviciile medicale sau reducerea calit ii acestora: absen a asisten ei medicale primare.

fara dotare tehnica corespunzatoare. impuneau luarea unor decizii. pe baza acestei contributii. în prezent. limitând astfel accesul unor segmente din populatie la serviciile medicale. noua coordonatoare a sistemului. Accesul la asistenta ambulatorie si cea spitaliceasca (în afara urgentelor) si accesul la medicamentele compensate si gratuite se face prin medical de familie. direct sau indirect.2. puternic centralizat. Serviciile medicale sunt. sustinut financiar de catre bugetul de stat si coordonat de catre Ministerul Sanatatii si inspectoratele sale sanitare judetene. însa subfinantarea grava a sistemului o lunga perioada de timp a dus la scaderea calitatii serviciilor oferite si transferul unei parti a costului acestora catre populatie. iar medicamentele din import. finantare si oferire catre populatie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate. iar din punctul de vedere al transformarilor efective. inclusiv prin platile informale catre personalul medical. Asiguratul beneficiaza. noi si eficiente. începând cu anul 1999. Calitatea redusa a serviciilor si lipsurile din sistem. o parte din costurile tratamentelor erau transferate. Astfel. dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare. în sensul îmbunatatirii asistentei medicale publice în România. Multe dintre policlinici si spitale functionau în cladiri deteriorate. erau inaccesibile pentru majoritatea populatiei. datorate bugetului redus. oficial în mod gratuit. Serviciile erau oferite populatiei. Personalul medical mediu este angajat de catre acesti furnizori de servicii (medici si spitale). ca prim filtru de rezolvare a problemelor. Asistenta medicala primara este.5 % din salariul brut al angajatului si 7% din partea angajatorului). medicamentele românesti si materialele sanitare nu acopereau cererea din unitatile sanitare. la momentul respectiv. catre beneficiar. SANATATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public. în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale si reglementate legislativ. Medicii nu mai au statutul de salariati ai statului. Drept urmare. Trecerea la un model bazat pe asigurari de sanatate a fost evaluata de catre decidenti. în prezent. oferita de catre medicul de familie. începând cu anul 1996. ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurari de sanatate. astfel. . Ministerul sanatatii îsi mentine doar rolul de finantare si coordonare a programelor nationale de sanatate publica. din punct de vedere legislativ. drept solutia optima pentru multe dintre problemele sistemului. principiile de organizare. acordate în baza contributiei la fondul de asigurari de sanatate (6.

Ca urmare. ca alternativa la sistemul public. Exista. un sistem privat de acordare a serviciilor medicale. au fost realizate si modificari în sens pozitiv. ca prima forma de acces la serviciile medicale. Dupa 1990. adiacent celui public si o retea extinsa de farmacii private. inclusiv din import. Rata mortalitatii materne. TBC-ului si ale altor boli infectioase sau parazitare. persoanele dependente de o alta persoana asigurata si fara venit propriu au acces gratuit la serviciile de sanatate. elemente care demonstreaza rolul redus pe care sistemul de sanatate l-a acordat programelor de educatie sanitara si preventie în rândul populatiei.De asemenea. incluzând lipsa constientizarii rolului preventiei si al obisnuintei de consult medical. O mare parte a populatiei din România are. un deficit de educatie sanitara si planning familial. Copiii. prin aparitia unor persoane care nu pot beneficia de asistenta medicala (în afara celei de urgenta. în care structurile salariale si-au restrâns dimensiunile. În acelasi timp. Acoperirea prin asigurari de sanatate ridica probleme într-o economie în tranzitie. în contextul saracirii populatiei. în prezent. ramâne totusi ridicata. ai calitatii reduse a serviciilor oferite acestora. în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidentei bolilor aparatului circulator. nu îsi permite costul tratamentelor. un segment larg al acesteia. accesarea serviciilor spitalicesti performante aflate în afara localitatii de resedinta sau apelarea la serviciile sistemului privat. în comparatie cu celelalte tari europene. în oferirea asistentei medicale. cât si ai gradului de informare insuficient în privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. persoanele cu handicap si veteranii de razboi cu venituri scazute. în România accesul la serviciile publice de sanatate se realizeaza pe principii contributive. Unele dintre policlinicile si spitalele din sectorul public ofera astazi servicii îmbunatatite si diversificate fata de acum 13 ani. Conditionarea accesului la servicii. rata mortalitatii infantile în România este de trei ori mai mare decât media tarilor Uniunii Europene si de doua ori mai mare decât în tarile esteuropene. prin . În prezent. minimale) neavând asigurare de sanatate. în cazul aparitiei unei probleme. de asemenea. Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la asistenta medicala. noul model a dus la o reducere a accesului populatiei la serviciile medicale. În ciuda tendintei descrescatoare de dupa 1990. prin plata cotizatiei lunare. iar pe piata exista medicamente noi si eficiente. Înscrierea la medicul de familie. desi asigurat. desi de aproximativ cinci ori mai mica în anul 2001 fata de 1989.

raportat la numarul de locuitori. Corup ia în rândul personalului medical. decontare. pe termen lung. În ciuda unei cre teri a ponderii cheltuielilor totale pentru s n tate din PIB. s-au descoperit atat aspecte pozitive cat si aspecte negative. Finan area sistemului sanitar continu s fie neadecvat i utilizat într-un mod ineficient. a dus la aparitia de segmente ale populatiei care. Fondurile reduse pentru medicamente i prescrierea unor medicamente scumpe au dus la limitarea accesului unei mari p r i a popula iei la medicamente compensate i gratuite asigurate de sistemul de asigur ri de s n tate. a autonomiei reale. atât din punct de vedere al calit ii. Slaba motivare a personalului medical care au salarii mici i nu sunt aprecia i la adevarata lor valoare. de la organizarea func ional . la colectare. România are cu aproape o treime mai pu in personal medical la 1000 de locuitori fa de media UE. din UE. prin neasigurare. informare etc. nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenta. Lipsa unui sistem unic informatic integrat care s interconecteze to i furnizorii de servicii medicale. care s permit o mai bun gestionare a fondurilor disponibile i. s ofere o modalitate inteligent de stocare a datelor care s conduc la o baz care s permit analize sincronice i diacronice. Lipsa. Puncte tari: Preg tirea medicilor români care pot face fa a oric rei situa ii. oric rui sistem medical din lume.introducerea asigurarii de sanatate. Puncte slabe: Acoperirea cu servicii la nivelul României. Dupa o analiza amanuntita a sistemului de sanatate. cât i din punct de vedere al acoperirii geografice. i prognoze care s creasc adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale popula iei. lips care afecteaz toate aspectele majore ale activit ii institu iilor abilitate în domeniul s n t ii. finan are. Universit ile din România înca mai reu esc s inspire genera ii întregi de tineri. Personalul specializat din cadrul institu iilor cu atribu ii în domeniul s n t ii (Casa de Asigur ri de S n tate i Direc ia de S n tate Public ). Num rul mare de ONG-uri active în domeniul s n t ii i în domeniul medico-social care pot fi utilizate ca resurs . financiare i manageriale. precum i institu iile cu atribu ii în asigurarea s n t ii. în acela i timp. contractare. . la nivel local. având cel mai mic num r de doctori. în programe de parteneriat.

nivelul de finan are a sistemului de s n tate din România r mâne sc zut în context european. . mai ales având în vedere lunga perioad de subfinan are cronic i lips de investi ii din s n tate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->