S N TATEA- SERVICIU PUBLIC ÎN ROMÂNIA

1. PREZENTARE GENERAL Sistemul românesc de s n tate este unul dintre domeniile r mase în urma dezvolt rii generale a economiei. O sim im fiecare dintre noi, în calitate de pacien i, dar i medicii i asistentele, care aleg s plece în masa în vestul Europei.S n tatea este un serviciu public, ceea ce implica un grad mare de responsabilitate din partea personalului. Modele de bun practic în s n tate din regiune sunt Grecia sau Turcia, care au sisteme private dezvoltate i de o calitate care a atras înapoi medicii emigran i. Rezultatele sistemului de s n tate actual sunt cele mai evidente în statistici, unde, cu 80 de euro pe cap de locuitor, figur m pe ultimele locuri la consumul de medicamente, dar pe primele la mortalitate, precum i la inciden a unor boli grave precum hepatita sau tuberculoza. Cu toate c pl tesc asigur rile sociale, românii aleg s se opereze în str in tate sau s pl tesc din buzunar o consulta ie la privat, ceea ce dovede te încrederea redus pe care o au în sistemul de stat. Accesul la serviciile de educa ie i de s n tate este considerat un drept fundamental al individului, în toate rile civilizate. S n tatea pare a fi un nou segment în care problemele tind s se globalizeze. Nu doar românii se confrunt cu greut ti în finan area domeniului, ci mai toate rile lumii. Un primat realizat de Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic arat c , la nivelul multor state, cheltuielile cu s n tatea cresc într-un ritm mai ridicat decât ritmul de cre tere economic . Sistemul românesc de asisten medical este de inut aproape în totalitate de c tre stat i este format dintr-o serie de re ele de spitale, policlinici i alte institu ii medicale de catre Ministerul S n t ii i Familiei prin 42 de Direc ii Jude ene de S n tate Public . Modificarea sistemului dup 1989 a însemnat costuri suplimentare, o stare de confuzie în rândul personalului medical, întârzieri în reglementarea legislativ a atribu iilor p r ilor componente ale sistemului, o circulare disfunc ional a fondurilor, luarea unor decizii punctuale, pe parcurs, f r a se cunoa te repercusiunile sociale pe termen lung ale acestora toate acestea afectând, în cele din urm , calitatea i accesibilitatea serviciilor medicale oferite beneficiarului. De i procentul de neasigura i nu este foarte mare (între 5 i 10%), noul model a dus la o reducere a accesului popula iei la serviciile medicale, prin existen a acestui segment

desi nu i-a fost contestata niciodata importanta in mod oficial . Conform acestui model. Analiza si perspectivele serviciilor de sanatate si asistenta sociala In vederea realizarii analizei evolutiei serviciilor de sanatate si asistenta sociala se vor alege ca indicatori si numarul de paturi din unitatile sanitare si PIB-ul. pacientii cu ceva resurse financiare la dispozitie prefera sa se adreseze clinicilor din Ungaria. medicii se orienteaza in numar foarte mare spre alte tari. Bolnavii cronici sunt din ce in ce mai amenintati cu sistarea finantarii tratamentelor si procedurilor medicale. Austria 8%. situatia Romaniei este de-a dreptul ingrijoratoare. Spania 7%. În al doilea rând. In aceste conditii.care nu poate beneficia de asisten a medical . în afara celei de urgen . s-a confruntat intotdeauna cu deficiente serioase la nivelul Romaniei. dezbaterea initiativei cetatene ti de fixare a bugetului sanatatii la 6% din PIB nu este numai prioritara. Anul acesta. Un studiu recent al Centrului francez pentru cercetarea economica si aplicatiile sale demonstreaza ca valoarea adaugata in fiecare an la PIB-ul national prin ameliorarea starii de sanatate a cetatenilor si prin cresterea sperantei de viata sanatoasa este impresionanta. mai decente in remunerarea serviciilor lor. Austria. salariile reduse ale personalului medical i practica încet enit a pl ii informale din partea bolnavului. Germania peste 9%. Venezuelei si statului Panama. nivelul optim al cheltuielilor de sanatate este atins atunci cand beneficiul marginal al unei vieti salvate este egal cu costul marginal al unei vieti salvate. Franta. Cercetatorii Hall si Jones au propus chiar un model matematic de optimizare a cheltuielilor pentru sanatate. Cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor. . Reducerea continua a contributiilor sociale platite la fondul unic de asigurari de sanatate a determinat subfinantarea cronica. Ungaria dedica ingrijirii sanatatii cetatenilor sai 7% din PIB. ridicandu-se la 50% din cresterea PIB-ului. de doar 397 de dolari în anul 2008. Ungaria cheltuieste de trei ori mai mult pentru sanatatea fiecarui cetatean. exist înc elemente mo tenite din vechiul primat care nu i-au g sit rezolvarea i care favorizeaz reducerea accesului la serviciile medicale sau reducerea calit ii acestora: absen a asisten ei medicale primare. Germania. Sanatatea din domeniul public. existen a unit ilor medicale deteriorate i lipsite de dotarea necesar . a sistemului. Spania. Comparativ cu situatia altor state din Uniunea Europeana. ci chiar vitala. bugetul sanatatii abia daca atinge 3% din PIB. aproape ucigasa. Finantarea sistemului de sana¬tate este o problema majora a oricarui guvern responsabil. în unele localit i din rural. aduc Romania în vecinatatea Cubei. Franta 10%. pentru serviciile primate.

noi si eficiente. direct sau indirect. o parte din costurile tratamentelor erau transferate. în sensul îmbunatatirii asistentei medicale publice în România. sustinut financiar de catre bugetul de stat si coordonat de catre Ministerul Sanatatii si inspectoratele sale sanitare judetene. noua coordonatoare a sistemului. în prezent. Asiguratul beneficiaza. iar din punctul de vedere al transformarilor efective.2. în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale si reglementate legislativ. Drept urmare. Accesul la asistenta ambulatorie si cea spitaliceasca (în afara urgentelor) si accesul la medicamentele compensate si gratuite se face prin medical de familie. Trecerea la un model bazat pe asigurari de sanatate a fost evaluata de catre decidenti. inclusiv prin platile informale catre personalul medical. erau inaccesibile pentru majoritatea populatiei. astfel. finantare si oferire catre populatie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate. puternic centralizat. începând cu anul 1999. Multe dintre policlinici si spitale functionau în cladiri deteriorate. oficial în mod gratuit. oferita de catre medicul de familie. limitând astfel accesul unor segmente din populatie la serviciile medicale. drept solutia optima pentru multe dintre problemele sistemului. Ministerul sanatatii îsi mentine doar rolul de finantare si coordonare a programelor nationale de sanatate publica. medicamentele românesti si materialele sanitare nu acopereau cererea din unitatile sanitare. la momentul respectiv. începând cu anul 1996. fara dotare tehnica corespunzatoare. ca prim filtru de rezolvare a problemelor.5 % din salariul brut al angajatului si 7% din partea angajatorului). iar medicamentele din import. Serviciile erau oferite populatiei. Personalul medical mediu este angajat de catre acesti furnizori de servicii (medici si spitale). Asistenta medicala primara este. pe baza acestei contributii. principiile de organizare. ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurari de sanatate. din punct de vedere legislativ. însa subfinantarea grava a sistemului o lunga perioada de timp a dus la scaderea calitatii serviciilor oferite si transferul unei parti a costului acestora catre populatie. . datorate bugetului redus. impuneau luarea unor decizii. Astfel. catre beneficiar. SANATATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public. Serviciile medicale sunt. Calitatea redusa a serviciilor si lipsurile din sistem. acordate în baza contributiei la fondul de asigurari de sanatate (6. Medicii nu mai au statutul de salariati ai statului. dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare. în prezent.

minimale) neavând asigurare de sanatate. adiacent celui public si o retea extinsa de farmacii private. în contextul saracirii populatiei. ca alternativa la sistemul public. un segment larg al acesteia. Copiii. ca prima forma de acces la serviciile medicale. iar pe piata exista medicamente noi si eficiente. Exista. Ca urmare. persoanele cu handicap si veteranii de razboi cu venituri scazute. în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidentei bolilor aparatului circulator. în oferirea asistentei medicale. noul model a dus la o reducere a accesului populatiei la serviciile medicale. desi asigurat. În acelasi timp. Unele dintre policlinicile si spitalele din sectorul public ofera astazi servicii îmbunatatite si diversificate fata de acum 13 ani. în România accesul la serviciile publice de sanatate se realizeaza pe principii contributive. de asemenea. un sistem privat de acordare a serviciilor medicale. inclusiv din import. prin plata cotizatiei lunare. În prezent. Acoperirea prin asigurari de sanatate ridica probleme într-o economie în tranzitie. Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la asistenta medicala. Înscrierea la medicul de familie. în prezent. Dupa 1990. în cazul aparitiei unei probleme. desi de aproximativ cinci ori mai mica în anul 2001 fata de 1989. în comparatie cu celelalte tari europene. O mare parte a populatiei din România are. rata mortalitatii infantile în România este de trei ori mai mare decât media tarilor Uniunii Europene si de doua ori mai mare decât în tarile esteuropene. ramâne totusi ridicata. prin . un deficit de educatie sanitara si planning familial. incluzând lipsa constientizarii rolului preventiei si al obisnuintei de consult medical. în care structurile salariale si-au restrâns dimensiunile. nu îsi permite costul tratamentelor. În ciuda tendintei descrescatoare de dupa 1990. prin aparitia unor persoane care nu pot beneficia de asistenta medicala (în afara celei de urgenta. au fost realizate si modificari în sens pozitiv. elemente care demonstreaza rolul redus pe care sistemul de sanatate l-a acordat programelor de educatie sanitara si preventie în rândul populatiei. persoanele dependente de o alta persoana asigurata si fara venit propriu au acces gratuit la serviciile de sanatate. Rata mortalitatii materne. cât si ai gradului de informare insuficient în privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare.De asemenea. TBC-ului si ale altor boli infectioase sau parazitare. Conditionarea accesului la servicii. ai calitatii reduse a serviciilor oferite acestora. accesarea serviciilor spitalicesti performante aflate în afara localitatii de resedinta sau apelarea la serviciile sistemului privat.

Universit ile din România înca mai reu esc s inspire genera ii întregi de tineri. financiare i manageriale. Personalul specializat din cadrul institu iilor cu atribu ii în domeniul s n t ii (Casa de Asigur ri de S n tate i Direc ia de S n tate Public ). raportat la numarul de locuitori. la nivel local. Num rul mare de ONG-uri active în domeniul s n t ii i în domeniul medico-social care pot fi utilizate ca resurs . precum i institu iile cu atribu ii în asigurarea s n t ii. . cât i din punct de vedere al acoperirii geografice. contractare.introducerea asigurarii de sanatate. informare etc. având cel mai mic num r de doctori. i prognoze care s creasc adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale popula iei. nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenta. Lipsa. Corup ia în rândul personalului medical. lips care afecteaz toate aspectele majore ale activit ii institu iilor abilitate în domeniul s n t ii. la colectare. Lipsa unui sistem unic informatic integrat care s interconecteze to i furnizorii de servicii medicale. decontare. Fondurile reduse pentru medicamente i prescrierea unor medicamente scumpe au dus la limitarea accesului unei mari p r i a popula iei la medicamente compensate i gratuite asigurate de sistemul de asigur ri de s n tate. Slaba motivare a personalului medical care au salarii mici i nu sunt aprecia i la adevarata lor valoare. în programe de parteneriat. a autonomiei reale. Dupa o analiza amanuntita a sistemului de sanatate. Puncte tari: Preg tirea medicilor români care pot face fa a oric rei situa ii. Finan area sistemului sanitar continu s fie neadecvat i utilizat într-un mod ineficient. atât din punct de vedere al calit ii. În ciuda unei cre teri a ponderii cheltuielilor totale pentru s n tate din PIB. Puncte slabe: Acoperirea cu servicii la nivelul României. finan are. s ofere o modalitate inteligent de stocare a datelor care s conduc la o baz care s permit analize sincronice i diacronice. care s permit o mai bun gestionare a fondurilor disponibile i. prin neasigurare. în acela i timp. oric rui sistem medical din lume. a dus la aparitia de segmente ale populatiei care. din UE. România are cu aproape o treime mai pu in personal medical la 1000 de locuitori fa de media UE. s-au descoperit atat aspecte pozitive cat si aspecte negative. de la organizarea func ional . pe termen lung.

mai ales având în vedere lunga perioad de subfinan are cronic i lips de investi ii din s n tate.nivelul de finan are a sistemului de s n tate din România r mâne sc zut în context european. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful