S N TATEA- SERVICIU PUBLIC ÎN ROMÂNIA

1. PREZENTARE GENERAL Sistemul românesc de s n tate este unul dintre domeniile r mase în urma dezvolt rii generale a economiei. O sim im fiecare dintre noi, în calitate de pacien i, dar i medicii i asistentele, care aleg s plece în masa în vestul Europei.S n tatea este un serviciu public, ceea ce implica un grad mare de responsabilitate din partea personalului. Modele de bun practic în s n tate din regiune sunt Grecia sau Turcia, care au sisteme private dezvoltate i de o calitate care a atras înapoi medicii emigran i. Rezultatele sistemului de s n tate actual sunt cele mai evidente în statistici, unde, cu 80 de euro pe cap de locuitor, figur m pe ultimele locuri la consumul de medicamente, dar pe primele la mortalitate, precum i la inciden a unor boli grave precum hepatita sau tuberculoza. Cu toate c pl tesc asigur rile sociale, românii aleg s se opereze în str in tate sau s pl tesc din buzunar o consulta ie la privat, ceea ce dovede te încrederea redus pe care o au în sistemul de stat. Accesul la serviciile de educa ie i de s n tate este considerat un drept fundamental al individului, în toate rile civilizate. S n tatea pare a fi un nou segment în care problemele tind s se globalizeze. Nu doar românii se confrunt cu greut ti în finan area domeniului, ci mai toate rile lumii. Un primat realizat de Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic arat c , la nivelul multor state, cheltuielile cu s n tatea cresc într-un ritm mai ridicat decât ritmul de cre tere economic . Sistemul românesc de asisten medical este de inut aproape în totalitate de c tre stat i este format dintr-o serie de re ele de spitale, policlinici i alte institu ii medicale de catre Ministerul S n t ii i Familiei prin 42 de Direc ii Jude ene de S n tate Public . Modificarea sistemului dup 1989 a însemnat costuri suplimentare, o stare de confuzie în rândul personalului medical, întârzieri în reglementarea legislativ a atribu iilor p r ilor componente ale sistemului, o circulare disfunc ional a fondurilor, luarea unor decizii punctuale, pe parcurs, f r a se cunoa te repercusiunile sociale pe termen lung ale acestora toate acestea afectând, în cele din urm , calitatea i accesibilitatea serviciilor medicale oferite beneficiarului. De i procentul de neasigura i nu este foarte mare (între 5 i 10%), noul model a dus la o reducere a accesului popula iei la serviciile medicale, prin existen a acestui segment

Analiza si perspectivele serviciilor de sanatate si asistenta sociala In vederea realizarii analizei evolutiei serviciilor de sanatate si asistenta sociala se vor alege ca indicatori si numarul de paturi din unitatile sanitare si PIB-ul. Finantarea sistemului de sana¬tate este o problema majora a oricarui guvern responsabil. . în unele localit i din rural. Ungaria cheltuieste de trei ori mai mult pentru sanatatea fiecarui cetatean. a sistemului. În al doilea rând. mai decente in remunerarea serviciilor lor.care nu poate beneficia de asisten a medical . Un studiu recent al Centrului francez pentru cercetarea economica si aplicatiile sale demonstreaza ca valoarea adaugata in fiecare an la PIB-ul national prin ameliorarea starii de sanatate a cetatenilor si prin cresterea sperantei de viata sanatoasa este impresionanta. exist înc elemente mo tenite din vechiul primat care nu i-au g sit rezolvarea i care favorizeaz reducerea accesului la serviciile medicale sau reducerea calit ii acestora: absen a asisten ei medicale primare. desi nu i-a fost contestata niciodata importanta in mod oficial . Spania. în afara celei de urgen . Ungaria dedica ingrijirii sanatatii cetatenilor sai 7% din PIB. situatia Romaniei este de-a dreptul ingrijoratoare. Germania peste 9%. Sanatatea din domeniul public. Germania. ridicandu-se la 50% din cresterea PIB-ului. Cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor. Spania 7%. dezbaterea initiativei cetatene ti de fixare a bugetului sanatatii la 6% din PIB nu este numai prioritara. ci chiar vitala. Franta 10%. aduc Romania în vecinatatea Cubei. salariile reduse ale personalului medical i practica încet enit a pl ii informale din partea bolnavului. aproape ucigasa. Conform acestui model. de doar 397 de dolari în anul 2008. nivelul optim al cheltuielilor de sanatate este atins atunci cand beneficiul marginal al unei vieti salvate este egal cu costul marginal al unei vieti salvate. s-a confruntat intotdeauna cu deficiente serioase la nivelul Romaniei. Anul acesta. Austria. bugetul sanatatii abia daca atinge 3% din PIB. Franta. existen a unit ilor medicale deteriorate i lipsite de dotarea necesar . Venezuelei si statului Panama. Cercetatorii Hall si Jones au propus chiar un model matematic de optimizare a cheltuielilor pentru sanatate. Comparativ cu situatia altor state din Uniunea Europeana. Bolnavii cronici sunt din ce in ce mai amenintati cu sistarea finantarii tratamentelor si procedurilor medicale. Austria 8%. medicii se orienteaza in numar foarte mare spre alte tari. pacientii cu ceva resurse financiare la dispozitie prefera sa se adreseze clinicilor din Ungaria. In aceste conditii. pentru serviciile primate. Reducerea continua a contributiilor sociale platite la fondul unic de asigurari de sanatate a determinat subfinantarea cronica.

noua coordonatoare a sistemului. oferita de catre medicul de familie. în prezent. Trecerea la un model bazat pe asigurari de sanatate a fost evaluata de catre decidenti. Astfel. noi si eficiente. acordate în baza contributiei la fondul de asigurari de sanatate (6. inclusiv prin platile informale catre personalul medical. Personalul medical mediu este angajat de catre acesti furnizori de servicii (medici si spitale). impuneau luarea unor decizii. Asiguratul beneficiaza. însa subfinantarea grava a sistemului o lunga perioada de timp a dus la scaderea calitatii serviciilor oferite si transferul unei parti a costului acestora catre populatie. drept solutia optima pentru multe dintre problemele sistemului. catre beneficiar. Serviciile medicale sunt.2.5 % din salariul brut al angajatului si 7% din partea angajatorului). iar medicamentele din import. ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurari de sanatate. începând cu anul 1999. limitând astfel accesul unor segmente din populatie la serviciile medicale. în sensul îmbunatatirii asistentei medicale publice în România. SANATATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public. în prezent. în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale si reglementate legislativ. Asistenta medicala primara este. direct sau indirect. pe baza acestei contributii. Medicii nu mai au statutul de salariati ai statului. datorate bugetului redus. dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare. Multe dintre policlinici si spitale functionau în cladiri deteriorate. . iar din punctul de vedere al transformarilor efective. Drept urmare. puternic centralizat. Serviciile erau oferite populatiei. erau inaccesibile pentru majoritatea populatiei. astfel. din punct de vedere legislativ. ca prim filtru de rezolvare a problemelor. începând cu anul 1996. finantare si oferire catre populatie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate. la momentul respectiv. medicamentele românesti si materialele sanitare nu acopereau cererea din unitatile sanitare. Calitatea redusa a serviciilor si lipsurile din sistem. fara dotare tehnica corespunzatoare. oficial în mod gratuit. o parte din costurile tratamentelor erau transferate. sustinut financiar de catre bugetul de stat si coordonat de catre Ministerul Sanatatii si inspectoratele sale sanitare judetene. Ministerul sanatatii îsi mentine doar rolul de finantare si coordonare a programelor nationale de sanatate publica. Accesul la asistenta ambulatorie si cea spitaliceasca (în afara urgentelor) si accesul la medicamentele compensate si gratuite se face prin medical de familie. principiile de organizare.

ca alternativa la sistemul public. cât si ai gradului de informare insuficient în privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. prin . în România accesul la serviciile publice de sanatate se realizeaza pe principii contributive. Acoperirea prin asigurari de sanatate ridica probleme într-o economie în tranzitie. în comparatie cu celelalte tari europene. în care structurile salariale si-au restrâns dimensiunile. în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidentei bolilor aparatului circulator. rata mortalitatii infantile în România este de trei ori mai mare decât media tarilor Uniunii Europene si de doua ori mai mare decât în tarile esteuropene. desi asigurat. au fost realizate si modificari în sens pozitiv. un segment larg al acesteia. Unele dintre policlinicile si spitalele din sectorul public ofera astazi servicii îmbunatatite si diversificate fata de acum 13 ani. de asemenea. în cazul aparitiei unei probleme. persoanele dependente de o alta persoana asigurata si fara venit propriu au acces gratuit la serviciile de sanatate. TBC-ului si ale altor boli infectioase sau parazitare. ai calitatii reduse a serviciilor oferite acestora. Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la asistenta medicala. În acelasi timp. Ca urmare. un deficit de educatie sanitara si planning familial. ramâne totusi ridicata. persoanele cu handicap si veteranii de razboi cu venituri scazute. Înscrierea la medicul de familie. Copiii. În ciuda tendintei descrescatoare de dupa 1990. incluzând lipsa constientizarii rolului preventiei si al obisnuintei de consult medical. O mare parte a populatiei din România are. accesarea serviciilor spitalicesti performante aflate în afara localitatii de resedinta sau apelarea la serviciile sistemului privat. ca prima forma de acces la serviciile medicale. iar pe piata exista medicamente noi si eficiente. elemente care demonstreaza rolul redus pe care sistemul de sanatate l-a acordat programelor de educatie sanitara si preventie în rândul populatiei. minimale) neavând asigurare de sanatate. Rata mortalitatii materne. nu îsi permite costul tratamentelor. În prezent. inclusiv din import. Conditionarea accesului la servicii. Dupa 1990. adiacent celui public si o retea extinsa de farmacii private. prin plata cotizatiei lunare. în prezent.De asemenea. în oferirea asistentei medicale. un sistem privat de acordare a serviciilor medicale. Exista. desi de aproximativ cinci ori mai mica în anul 2001 fata de 1989. noul model a dus la o reducere a accesului populatiei la serviciile medicale. prin aparitia unor persoane care nu pot beneficia de asistenta medicala (în afara celei de urgenta. în contextul saracirii populatiei.

care s permit o mai bun gestionare a fondurilor disponibile i. în programe de parteneriat. Finan area sistemului sanitar continu s fie neadecvat i utilizat într-un mod ineficient. cât i din punct de vedere al acoperirii geografice. a dus la aparitia de segmente ale populatiei care. prin neasigurare. Lipsa unui sistem unic informatic integrat care s interconecteze to i furnizorii de servicii medicale. având cel mai mic num r de doctori. pe termen lung. Lipsa. lips care afecteaz toate aspectele majore ale activit ii institu iilor abilitate în domeniul s n t ii. În ciuda unei cre teri a ponderii cheltuielilor totale pentru s n tate din PIB. România are cu aproape o treime mai pu in personal medical la 1000 de locuitori fa de media UE. contractare. a autonomiei reale. i prognoze care s creasc adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale popula iei. Dupa o analiza amanuntita a sistemului de sanatate. . Fondurile reduse pentru medicamente i prescrierea unor medicamente scumpe au dus la limitarea accesului unei mari p r i a popula iei la medicamente compensate i gratuite asigurate de sistemul de asigur ri de s n tate. financiare i manageriale. la nivel local. în acela i timp. Personalul specializat din cadrul institu iilor cu atribu ii în domeniul s n t ii (Casa de Asigur ri de S n tate i Direc ia de S n tate Public ). finan are. Universit ile din România înca mai reu esc s inspire genera ii întregi de tineri. nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenta. oric rui sistem medical din lume. la colectare. Puncte slabe: Acoperirea cu servicii la nivelul României.introducerea asigurarii de sanatate. Slaba motivare a personalului medical care au salarii mici i nu sunt aprecia i la adevarata lor valoare. atât din punct de vedere al calit ii. decontare. din UE. s-au descoperit atat aspecte pozitive cat si aspecte negative. Puncte tari: Preg tirea medicilor români care pot face fa a oric rei situa ii. s ofere o modalitate inteligent de stocare a datelor care s conduc la o baz care s permit analize sincronice i diacronice. de la organizarea func ional . Corup ia în rândul personalului medical. precum i institu iile cu atribu ii în asigurarea s n t ii. Num rul mare de ONG-uri active în domeniul s n t ii i în domeniul medico-social care pot fi utilizate ca resurs . raportat la numarul de locuitori. informare etc.

nivelul de finan are a sistemului de s n tate din România r mâne sc zut în context european. . mai ales având în vedere lunga perioad de subfinan are cronic i lips de investi ii din s n tate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful