S N TATEA- SERVICIU PUBLIC ÎN ROMÂNIA

1. PREZENTARE GENERAL Sistemul românesc de s n tate este unul dintre domeniile r mase în urma dezvolt rii generale a economiei. O sim im fiecare dintre noi, în calitate de pacien i, dar i medicii i asistentele, care aleg s plece în masa în vestul Europei.S n tatea este un serviciu public, ceea ce implica un grad mare de responsabilitate din partea personalului. Modele de bun practic în s n tate din regiune sunt Grecia sau Turcia, care au sisteme private dezvoltate i de o calitate care a atras înapoi medicii emigran i. Rezultatele sistemului de s n tate actual sunt cele mai evidente în statistici, unde, cu 80 de euro pe cap de locuitor, figur m pe ultimele locuri la consumul de medicamente, dar pe primele la mortalitate, precum i la inciden a unor boli grave precum hepatita sau tuberculoza. Cu toate c pl tesc asigur rile sociale, românii aleg s se opereze în str in tate sau s pl tesc din buzunar o consulta ie la privat, ceea ce dovede te încrederea redus pe care o au în sistemul de stat. Accesul la serviciile de educa ie i de s n tate este considerat un drept fundamental al individului, în toate rile civilizate. S n tatea pare a fi un nou segment în care problemele tind s se globalizeze. Nu doar românii se confrunt cu greut ti în finan area domeniului, ci mai toate rile lumii. Un primat realizat de Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic arat c , la nivelul multor state, cheltuielile cu s n tatea cresc într-un ritm mai ridicat decât ritmul de cre tere economic . Sistemul românesc de asisten medical este de inut aproape în totalitate de c tre stat i este format dintr-o serie de re ele de spitale, policlinici i alte institu ii medicale de catre Ministerul S n t ii i Familiei prin 42 de Direc ii Jude ene de S n tate Public . Modificarea sistemului dup 1989 a însemnat costuri suplimentare, o stare de confuzie în rândul personalului medical, întârzieri în reglementarea legislativ a atribu iilor p r ilor componente ale sistemului, o circulare disfunc ional a fondurilor, luarea unor decizii punctuale, pe parcurs, f r a se cunoa te repercusiunile sociale pe termen lung ale acestora toate acestea afectând, în cele din urm , calitatea i accesibilitatea serviciilor medicale oferite beneficiarului. De i procentul de neasigura i nu este foarte mare (între 5 i 10%), noul model a dus la o reducere a accesului popula iei la serviciile medicale, prin existen a acestui segment

Anul acesta. pacientii cu ceva resurse financiare la dispozitie prefera sa se adreseze clinicilor din Ungaria. Cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor. a sistemului. dezbaterea initiativei cetatene ti de fixare a bugetului sanatatii la 6% din PIB nu este numai prioritara.care nu poate beneficia de asisten a medical . de doar 397 de dolari în anul 2008. desi nu i-a fost contestata niciodata importanta in mod oficial . Franta 10%. existen a unit ilor medicale deteriorate i lipsite de dotarea necesar . Reducerea continua a contributiilor sociale platite la fondul unic de asigurari de sanatate a determinat subfinantarea cronica. mai decente in remunerarea serviciilor lor. In aceste conditii. în unele localit i din rural. ci chiar vitala. bugetul sanatatii abia daca atinge 3% din PIB. Ungaria dedica ingrijirii sanatatii cetatenilor sai 7% din PIB. Germania. s-a confruntat intotdeauna cu deficiente serioase la nivelul Romaniei. Spania. pentru serviciile primate. aproape ucigasa. Franta. Cercetatorii Hall si Jones au propus chiar un model matematic de optimizare a cheltuielilor pentru sanatate. salariile reduse ale personalului medical i practica încet enit a pl ii informale din partea bolnavului. aduc Romania în vecinatatea Cubei. Ungaria cheltuieste de trei ori mai mult pentru sanatatea fiecarui cetatean. Finantarea sistemului de sana¬tate este o problema majora a oricarui guvern responsabil. medicii se orienteaza in numar foarte mare spre alte tari. Comparativ cu situatia altor state din Uniunea Europeana. Conform acestui model. . Venezuelei si statului Panama. Sanatatea din domeniul public. nivelul optim al cheltuielilor de sanatate este atins atunci cand beneficiul marginal al unei vieti salvate este egal cu costul marginal al unei vieti salvate. în afara celei de urgen . Spania 7%. exist înc elemente mo tenite din vechiul primat care nu i-au g sit rezolvarea i care favorizeaz reducerea accesului la serviciile medicale sau reducerea calit ii acestora: absen a asisten ei medicale primare. Un studiu recent al Centrului francez pentru cercetarea economica si aplicatiile sale demonstreaza ca valoarea adaugata in fiecare an la PIB-ul national prin ameliorarea starii de sanatate a cetatenilor si prin cresterea sperantei de viata sanatoasa este impresionanta. Germania peste 9%. situatia Romaniei este de-a dreptul ingrijoratoare. Austria 8%. Austria. Bolnavii cronici sunt din ce in ce mai amenintati cu sistarea finantarii tratamentelor si procedurilor medicale. În al doilea rând. ridicandu-se la 50% din cresterea PIB-ului. Analiza si perspectivele serviciilor de sanatate si asistenta sociala In vederea realizarii analizei evolutiei serviciilor de sanatate si asistenta sociala se vor alege ca indicatori si numarul de paturi din unitatile sanitare si PIB-ul.

oficial în mod gratuit. Asiguratul beneficiaza. drept solutia optima pentru multe dintre problemele sistemului. Serviciile erau oferite populatiei. acordate în baza contributiei la fondul de asigurari de sanatate (6.2. Serviciile medicale sunt. medicamentele românesti si materialele sanitare nu acopereau cererea din unitatile sanitare. însa subfinantarea grava a sistemului o lunga perioada de timp a dus la scaderea calitatii serviciilor oferite si transferul unei parti a costului acestora catre populatie. Medicii nu mai au statutul de salariati ai statului. SANATATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public. începând cu anul 1996. din punct de vedere legislativ. Personalul medical mediu este angajat de catre acesti furnizori de servicii (medici si spitale). finantare si oferire catre populatie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate. în prezent. limitând astfel accesul unor segmente din populatie la serviciile medicale. principiile de organizare. în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale si reglementate legislativ. inclusiv prin platile informale catre personalul medical. fara dotare tehnica corespunzatoare. Accesul la asistenta ambulatorie si cea spitaliceasca (în afara urgentelor) si accesul la medicamentele compensate si gratuite se face prin medical de familie. iar din punctul de vedere al transformarilor efective. Multe dintre policlinici si spitale functionau în cladiri deteriorate. datorate bugetului redus. începând cu anul 1999. direct sau indirect. ca prim filtru de rezolvare a problemelor. noi si eficiente. o parte din costurile tratamentelor erau transferate. Asistenta medicala primara este. Drept urmare. astfel. noua coordonatoare a sistemului. în prezent. puternic centralizat. pe baza acestei contributii. Trecerea la un model bazat pe asigurari de sanatate a fost evaluata de catre decidenti. iar medicamentele din import.5 % din salariul brut al angajatului si 7% din partea angajatorului). la momentul respectiv. ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurari de sanatate. catre beneficiar. Ministerul sanatatii îsi mentine doar rolul de finantare si coordonare a programelor nationale de sanatate publica. Calitatea redusa a serviciilor si lipsurile din sistem. în sensul îmbunatatirii asistentei medicale publice în România. sustinut financiar de catre bugetul de stat si coordonat de catre Ministerul Sanatatii si inspectoratele sale sanitare judetene. Astfel. impuneau luarea unor decizii. dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare. erau inaccesibile pentru majoritatea populatiei. . oferita de catre medicul de familie.

ca prima forma de acces la serviciile medicale. Acoperirea prin asigurari de sanatate ridica probleme într-o economie în tranzitie. în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidentei bolilor aparatului circulator. un segment larg al acesteia. TBC-ului si ale altor boli infectioase sau parazitare. În ciuda tendintei descrescatoare de dupa 1990. ai calitatii reduse a serviciilor oferite acestora. Exista. iar pe piata exista medicamente noi si eficiente. Înscrierea la medicul de familie. rata mortalitatii infantile în România este de trei ori mai mare decât media tarilor Uniunii Europene si de doua ori mai mare decât în tarile esteuropene. desi asigurat. de asemenea. un deficit de educatie sanitara si planning familial. prin plata cotizatiei lunare. desi de aproximativ cinci ori mai mica în anul 2001 fata de 1989. nu îsi permite costul tratamentelor. Unele dintre policlinicile si spitalele din sectorul public ofera astazi servicii îmbunatatite si diversificate fata de acum 13 ani. cât si ai gradului de informare insuficient în privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la asistenta medicala. inclusiv din import. prin . în cazul aparitiei unei probleme. persoanele cu handicap si veteranii de razboi cu venituri scazute. Ca urmare. persoanele dependente de o alta persoana asigurata si fara venit propriu au acces gratuit la serviciile de sanatate. au fost realizate si modificari în sens pozitiv. în care structurile salariale si-au restrâns dimensiunile. prin aparitia unor persoane care nu pot beneficia de asistenta medicala (în afara celei de urgenta. incluzând lipsa constientizarii rolului preventiei si al obisnuintei de consult medical. minimale) neavând asigurare de sanatate. în oferirea asistentei medicale. ramâne totusi ridicata. Dupa 1990. ca alternativa la sistemul public. adiacent celui public si o retea extinsa de farmacii private. O mare parte a populatiei din România are. În prezent. în contextul saracirii populatiei. în prezent. Conditionarea accesului la servicii. în comparatie cu celelalte tari europene. Rata mortalitatii materne. accesarea serviciilor spitalicesti performante aflate în afara localitatii de resedinta sau apelarea la serviciile sistemului privat.De asemenea. în România accesul la serviciile publice de sanatate se realizeaza pe principii contributive. Copiii. elemente care demonstreaza rolul redus pe care sistemul de sanatate l-a acordat programelor de educatie sanitara si preventie în rândul populatiei. noul model a dus la o reducere a accesului populatiei la serviciile medicale. În acelasi timp. un sistem privat de acordare a serviciilor medicale.

s ofere o modalitate inteligent de stocare a datelor care s conduc la o baz care s permit analize sincronice i diacronice. Personalul specializat din cadrul institu iilor cu atribu ii în domeniul s n t ii (Casa de Asigur ri de S n tate i Direc ia de S n tate Public ). În ciuda unei cre teri a ponderii cheltuielilor totale pentru s n tate din PIB. Fondurile reduse pentru medicamente i prescrierea unor medicamente scumpe au dus la limitarea accesului unei mari p r i a popula iei la medicamente compensate i gratuite asigurate de sistemul de asigur ri de s n tate. Puncte tari: Preg tirea medicilor români care pot face fa a oric rei situa ii. prin neasigurare. din UE. Slaba motivare a personalului medical care au salarii mici i nu sunt aprecia i la adevarata lor valoare. Num rul mare de ONG-uri active în domeniul s n t ii i în domeniul medico-social care pot fi utilizate ca resurs . oric rui sistem medical din lume. Lipsa. atât din punct de vedere al calit ii. contractare. la nivel local. cât i din punct de vedere al acoperirii geografice.introducerea asigurarii de sanatate. i prognoze care s creasc adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale popula iei. de la organizarea func ional . având cel mai mic num r de doctori. . Dupa o analiza amanuntita a sistemului de sanatate. Puncte slabe: Acoperirea cu servicii la nivelul României. Finan area sistemului sanitar continu s fie neadecvat i utilizat într-un mod ineficient. lips care afecteaz toate aspectele majore ale activit ii institu iilor abilitate în domeniul s n t ii. informare etc. în acela i timp. pe termen lung. decontare. finan are. Corup ia în rândul personalului medical. care s permit o mai bun gestionare a fondurilor disponibile i. Universit ile din România înca mai reu esc s inspire genera ii întregi de tineri. Lipsa unui sistem unic informatic integrat care s interconecteze to i furnizorii de servicii medicale. s-au descoperit atat aspecte pozitive cat si aspecte negative. precum i institu iile cu atribu ii în asigurarea s n t ii. a autonomiei reale. financiare i manageriale. la colectare. raportat la numarul de locuitori. nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenta. a dus la aparitia de segmente ale populatiei care. în programe de parteneriat. România are cu aproape o treime mai pu in personal medical la 1000 de locuitori fa de media UE.

nivelul de finan are a sistemului de s n tate din România r mâne sc zut în context european. mai ales având în vedere lunga perioad de subfinan are cronic i lips de investi ii din s n tate. .