S N TATEA- SERVICIU PUBLIC ÎN ROMÂNIA

1. PREZENTARE GENERAL Sistemul românesc de s n tate este unul dintre domeniile r mase în urma dezvolt rii generale a economiei. O sim im fiecare dintre noi, în calitate de pacien i, dar i medicii i asistentele, care aleg s plece în masa în vestul Europei.S n tatea este un serviciu public, ceea ce implica un grad mare de responsabilitate din partea personalului. Modele de bun practic în s n tate din regiune sunt Grecia sau Turcia, care au sisteme private dezvoltate i de o calitate care a atras înapoi medicii emigran i. Rezultatele sistemului de s n tate actual sunt cele mai evidente în statistici, unde, cu 80 de euro pe cap de locuitor, figur m pe ultimele locuri la consumul de medicamente, dar pe primele la mortalitate, precum i la inciden a unor boli grave precum hepatita sau tuberculoza. Cu toate c pl tesc asigur rile sociale, românii aleg s se opereze în str in tate sau s pl tesc din buzunar o consulta ie la privat, ceea ce dovede te încrederea redus pe care o au în sistemul de stat. Accesul la serviciile de educa ie i de s n tate este considerat un drept fundamental al individului, în toate rile civilizate. S n tatea pare a fi un nou segment în care problemele tind s se globalizeze. Nu doar românii se confrunt cu greut ti în finan area domeniului, ci mai toate rile lumii. Un primat realizat de Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic arat c , la nivelul multor state, cheltuielile cu s n tatea cresc într-un ritm mai ridicat decât ritmul de cre tere economic . Sistemul românesc de asisten medical este de inut aproape în totalitate de c tre stat i este format dintr-o serie de re ele de spitale, policlinici i alte institu ii medicale de catre Ministerul S n t ii i Familiei prin 42 de Direc ii Jude ene de S n tate Public . Modificarea sistemului dup 1989 a însemnat costuri suplimentare, o stare de confuzie în rândul personalului medical, întârzieri în reglementarea legislativ a atribu iilor p r ilor componente ale sistemului, o circulare disfunc ional a fondurilor, luarea unor decizii punctuale, pe parcurs, f r a se cunoa te repercusiunile sociale pe termen lung ale acestora toate acestea afectând, în cele din urm , calitatea i accesibilitatea serviciilor medicale oferite beneficiarului. De i procentul de neasigura i nu este foarte mare (între 5 i 10%), noul model a dus la o reducere a accesului popula iei la serviciile medicale, prin existen a acestui segment

existen a unit ilor medicale deteriorate i lipsite de dotarea necesar . Cercetatorii Hall si Jones au propus chiar un model matematic de optimizare a cheltuielilor pentru sanatate. ridicandu-se la 50% din cresterea PIB-ului. desi nu i-a fost contestata niciodata importanta in mod oficial . Spania 7%. în unele localit i din rural. Germania peste 9%. aduc Romania în vecinatatea Cubei. salariile reduse ale personalului medical i practica încet enit a pl ii informale din partea bolnavului. Finantarea sistemului de sana¬tate este o problema majora a oricarui guvern responsabil. In aceste conditii. Reducerea continua a contributiilor sociale platite la fondul unic de asigurari de sanatate a determinat subfinantarea cronica. Analiza si perspectivele serviciilor de sanatate si asistenta sociala In vederea realizarii analizei evolutiei serviciilor de sanatate si asistenta sociala se vor alege ca indicatori si numarul de paturi din unitatile sanitare si PIB-ul. bugetul sanatatii abia daca atinge 3% din PIB. Ungaria cheltuieste de trei ori mai mult pentru sanatatea fiecarui cetatean. aproape ucigasa. Austria 8%. Spania. Anul acesta. nivelul optim al cheltuielilor de sanatate este atins atunci cand beneficiul marginal al unei vieti salvate este egal cu costul marginal al unei vieti salvate. Conform acestui model. situatia Romaniei este de-a dreptul ingrijoratoare. exist înc elemente mo tenite din vechiul primat care nu i-au g sit rezolvarea i care favorizeaz reducerea accesului la serviciile medicale sau reducerea calit ii acestora: absen a asisten ei medicale primare. pentru serviciile primate. Venezuelei si statului Panama. Cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor. Sanatatea din domeniul public. ci chiar vitala. Ungaria dedica ingrijirii sanatatii cetatenilor sai 7% din PIB. Franta 10%. în afara celei de urgen . Un studiu recent al Centrului francez pentru cercetarea economica si aplicatiile sale demonstreaza ca valoarea adaugata in fiecare an la PIB-ul national prin ameliorarea starii de sanatate a cetatenilor si prin cresterea sperantei de viata sanatoasa este impresionanta. În al doilea rând. Bolnavii cronici sunt din ce in ce mai amenintati cu sistarea finantarii tratamentelor si procedurilor medicale. medicii se orienteaza in numar foarte mare spre alte tari. s-a confruntat intotdeauna cu deficiente serioase la nivelul Romaniei. Comparativ cu situatia altor state din Uniunea Europeana. Germania.care nu poate beneficia de asisten a medical . . Franta. de doar 397 de dolari în anul 2008. pacientii cu ceva resurse financiare la dispozitie prefera sa se adreseze clinicilor din Ungaria. a sistemului. Austria. mai decente in remunerarea serviciilor lor. dezbaterea initiativei cetatene ti de fixare a bugetului sanatatii la 6% din PIB nu este numai prioritara.

Serviciile erau oferite populatiei. Trecerea la un model bazat pe asigurari de sanatate a fost evaluata de catre decidenti. drept solutia optima pentru multe dintre problemele sistemului. iar medicamentele din import. puternic centralizat. fara dotare tehnica corespunzatoare. în sensul îmbunatatirii asistentei medicale publice în România. catre beneficiar. în prezent. limitând astfel accesul unor segmente din populatie la serviciile medicale. impuneau luarea unor decizii. datorate bugetului redus. începând cu anul 1999. însa subfinantarea grava a sistemului o lunga perioada de timp a dus la scaderea calitatii serviciilor oferite si transferul unei parti a costului acestora catre populatie. Ministerul sanatatii îsi mentine doar rolul de finantare si coordonare a programelor nationale de sanatate publica. . Personalul medical mediu este angajat de catre acesti furnizori de servicii (medici si spitale). începând cu anul 1996. sustinut financiar de catre bugetul de stat si coordonat de catre Ministerul Sanatatii si inspectoratele sale sanitare judetene. în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale si reglementate legislativ. ca prim filtru de rezolvare a problemelor. Serviciile medicale sunt. din punct de vedere legislativ. medicamentele românesti si materialele sanitare nu acopereau cererea din unitatile sanitare. iar din punctul de vedere al transformarilor efective. Drept urmare. în prezent. pe baza acestei contributii. astfel. principiile de organizare. Astfel. la momentul respectiv. erau inaccesibile pentru majoritatea populatiei. Asiguratul beneficiaza. finantare si oferire catre populatie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate. Medicii nu mai au statutul de salariati ai statului.2. noi si eficiente.5 % din salariul brut al angajatului si 7% din partea angajatorului). oferita de catre medicul de familie. Multe dintre policlinici si spitale functionau în cladiri deteriorate. noua coordonatoare a sistemului. Calitatea redusa a serviciilor si lipsurile din sistem. Accesul la asistenta ambulatorie si cea spitaliceasca (în afara urgentelor) si accesul la medicamentele compensate si gratuite se face prin medical de familie. Asistenta medicala primara este. direct sau indirect. inclusiv prin platile informale catre personalul medical. ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurari de sanatate. o parte din costurile tratamentelor erau transferate. dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare. oficial în mod gratuit. SANATATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public. acordate în baza contributiei la fondul de asigurari de sanatate (6.

desi de aproximativ cinci ori mai mica în anul 2001 fata de 1989. Unele dintre policlinicile si spitalele din sectorul public ofera astazi servicii îmbunatatite si diversificate fata de acum 13 ani. în România accesul la serviciile publice de sanatate se realizeaza pe principii contributive. Dupa 1990. în cazul aparitiei unei probleme. În ciuda tendintei descrescatoare de dupa 1990. prin . în oferirea asistentei medicale. adiacent celui public si o retea extinsa de farmacii private. de asemenea. Rata mortalitatii materne. minimale) neavând asigurare de sanatate. ca alternativa la sistemul public. prin plata cotizatiei lunare. persoanele dependente de o alta persoana asigurata si fara venit propriu au acces gratuit la serviciile de sanatate. accesarea serviciilor spitalicesti performante aflate în afara localitatii de resedinta sau apelarea la serviciile sistemului privat. în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidentei bolilor aparatului circulator. un sistem privat de acordare a serviciilor medicale. Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la asistenta medicala. O mare parte a populatiei din România are. În acelasi timp. nu îsi permite costul tratamentelor. în care structurile salariale si-au restrâns dimensiunile. au fost realizate si modificari în sens pozitiv. în contextul saracirii populatiei. desi asigurat. iar pe piata exista medicamente noi si eficiente. Copiii. în comparatie cu celelalte tari europene. un deficit de educatie sanitara si planning familial. ai calitatii reduse a serviciilor oferite acestora. în prezent. ramâne totusi ridicata. prin aparitia unor persoane care nu pot beneficia de asistenta medicala (în afara celei de urgenta. elemente care demonstreaza rolul redus pe care sistemul de sanatate l-a acordat programelor de educatie sanitara si preventie în rândul populatiei. un segment larg al acesteia. Înscrierea la medicul de familie. Ca urmare. inclusiv din import. rata mortalitatii infantile în România este de trei ori mai mare decât media tarilor Uniunii Europene si de doua ori mai mare decât în tarile esteuropene. cât si ai gradului de informare insuficient în privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. Conditionarea accesului la servicii. incluzând lipsa constientizarii rolului preventiei si al obisnuintei de consult medical. Acoperirea prin asigurari de sanatate ridica probleme într-o economie în tranzitie. În prezent.De asemenea. noul model a dus la o reducere a accesului populatiei la serviciile medicale. persoanele cu handicap si veteranii de razboi cu venituri scazute. Exista. TBC-ului si ale altor boli infectioase sau parazitare. ca prima forma de acces la serviciile medicale.

finan are. Puncte tari: Preg tirea medicilor români care pot face fa a oric rei situa ii.introducerea asigurarii de sanatate. Corup ia în rândul personalului medical. atât din punct de vedere al calit ii. informare etc. Num rul mare de ONG-uri active în domeniul s n t ii i în domeniul medico-social care pot fi utilizate ca resurs . oric rui sistem medical din lume. în acela i timp. prin neasigurare. s ofere o modalitate inteligent de stocare a datelor care s conduc la o baz care s permit analize sincronice i diacronice. a autonomiei reale. Dupa o analiza amanuntita a sistemului de sanatate. contractare. raportat la numarul de locuitori. s-au descoperit atat aspecte pozitive cat si aspecte negative. care s permit o mai bun gestionare a fondurilor disponibile i. lips care afecteaz toate aspectele majore ale activit ii institu iilor abilitate în domeniul s n t ii. Slaba motivare a personalului medical care au salarii mici i nu sunt aprecia i la adevarata lor valoare. România are cu aproape o treime mai pu in personal medical la 1000 de locuitori fa de media UE. de la organizarea func ional . Puncte slabe: Acoperirea cu servicii la nivelul României. la colectare. pe termen lung. Lipsa unui sistem unic informatic integrat care s interconecteze to i furnizorii de servicii medicale. nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenta. la nivel local. în programe de parteneriat. decontare. financiare i manageriale. cât i din punct de vedere al acoperirii geografice. Fondurile reduse pentru medicamente i prescrierea unor medicamente scumpe au dus la limitarea accesului unei mari p r i a popula iei la medicamente compensate i gratuite asigurate de sistemul de asigur ri de s n tate. Lipsa. În ciuda unei cre teri a ponderii cheltuielilor totale pentru s n tate din PIB. precum i institu iile cu atribu ii în asigurarea s n t ii. din UE. a dus la aparitia de segmente ale populatiei care. Personalul specializat din cadrul institu iilor cu atribu ii în domeniul s n t ii (Casa de Asigur ri de S n tate i Direc ia de S n tate Public ). i prognoze care s creasc adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale popula iei. Finan area sistemului sanitar continu s fie neadecvat i utilizat într-un mod ineficient. Universit ile din România înca mai reu esc s inspire genera ii întregi de tineri. . având cel mai mic num r de doctori.

mai ales având în vedere lunga perioad de subfinan are cronic i lips de investi ii din s n tate. .nivelul de finan are a sistemului de s n tate din România r mâne sc zut în context european.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful