S N TATEA- SERVICIU PUBLIC ÎN ROMÂNIA

1. PREZENTARE GENERAL Sistemul românesc de s n tate este unul dintre domeniile r mase în urma dezvolt rii generale a economiei. O sim im fiecare dintre noi, în calitate de pacien i, dar i medicii i asistentele, care aleg s plece în masa în vestul Europei.S n tatea este un serviciu public, ceea ce implica un grad mare de responsabilitate din partea personalului. Modele de bun practic în s n tate din regiune sunt Grecia sau Turcia, care au sisteme private dezvoltate i de o calitate care a atras înapoi medicii emigran i. Rezultatele sistemului de s n tate actual sunt cele mai evidente în statistici, unde, cu 80 de euro pe cap de locuitor, figur m pe ultimele locuri la consumul de medicamente, dar pe primele la mortalitate, precum i la inciden a unor boli grave precum hepatita sau tuberculoza. Cu toate c pl tesc asigur rile sociale, românii aleg s se opereze în str in tate sau s pl tesc din buzunar o consulta ie la privat, ceea ce dovede te încrederea redus pe care o au în sistemul de stat. Accesul la serviciile de educa ie i de s n tate este considerat un drept fundamental al individului, în toate rile civilizate. S n tatea pare a fi un nou segment în care problemele tind s se globalizeze. Nu doar românii se confrunt cu greut ti în finan area domeniului, ci mai toate rile lumii. Un primat realizat de Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic arat c , la nivelul multor state, cheltuielile cu s n tatea cresc într-un ritm mai ridicat decât ritmul de cre tere economic . Sistemul românesc de asisten medical este de inut aproape în totalitate de c tre stat i este format dintr-o serie de re ele de spitale, policlinici i alte institu ii medicale de catre Ministerul S n t ii i Familiei prin 42 de Direc ii Jude ene de S n tate Public . Modificarea sistemului dup 1989 a însemnat costuri suplimentare, o stare de confuzie în rândul personalului medical, întârzieri în reglementarea legislativ a atribu iilor p r ilor componente ale sistemului, o circulare disfunc ional a fondurilor, luarea unor decizii punctuale, pe parcurs, f r a se cunoa te repercusiunile sociale pe termen lung ale acestora toate acestea afectând, în cele din urm , calitatea i accesibilitatea serviciilor medicale oferite beneficiarului. De i procentul de neasigura i nu este foarte mare (între 5 i 10%), noul model a dus la o reducere a accesului popula iei la serviciile medicale, prin existen a acestui segment

Ungaria dedica ingrijirii sanatatii cetatenilor sai 7% din PIB. Austria. Finantarea sistemului de sana¬tate este o problema majora a oricarui guvern responsabil. desi nu i-a fost contestata niciodata importanta in mod oficial . s-a confruntat intotdeauna cu deficiente serioase la nivelul Romaniei. salariile reduse ale personalului medical i practica încet enit a pl ii informale din partea bolnavului. Spania 7%. medicii se orienteaza in numar foarte mare spre alte tari. Ungaria cheltuieste de trei ori mai mult pentru sanatatea fiecarui cetatean. existen a unit ilor medicale deteriorate i lipsite de dotarea necesar . Un studiu recent al Centrului francez pentru cercetarea economica si aplicatiile sale demonstreaza ca valoarea adaugata in fiecare an la PIB-ul national prin ameliorarea starii de sanatate a cetatenilor si prin cresterea sperantei de viata sanatoasa este impresionanta. Cercetatorii Hall si Jones au propus chiar un model matematic de optimizare a cheltuielilor pentru sanatate. Germania peste 9%. ci chiar vitala. In aceste conditii. aduc Romania în vecinatatea Cubei. . Analiza si perspectivele serviciilor de sanatate si asistenta sociala In vederea realizarii analizei evolutiei serviciilor de sanatate si asistenta sociala se vor alege ca indicatori si numarul de paturi din unitatile sanitare si PIB-ul. Germania. exist înc elemente mo tenite din vechiul primat care nu i-au g sit rezolvarea i care favorizeaz reducerea accesului la serviciile medicale sau reducerea calit ii acestora: absen a asisten ei medicale primare. Bolnavii cronici sunt din ce in ce mai amenintati cu sistarea finantarii tratamentelor si procedurilor medicale.care nu poate beneficia de asisten a medical . Venezuelei si statului Panama. Cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor. pentru serviciile primate. Anul acesta. mai decente in remunerarea serviciilor lor. Spania. ridicandu-se la 50% din cresterea PIB-ului. nivelul optim al cheltuielilor de sanatate este atins atunci cand beneficiul marginal al unei vieti salvate este egal cu costul marginal al unei vieti salvate. Comparativ cu situatia altor state din Uniunea Europeana. în afara celei de urgen . În al doilea rând. pacientii cu ceva resurse financiare la dispozitie prefera sa se adreseze clinicilor din Ungaria. situatia Romaniei este de-a dreptul ingrijoratoare. dezbaterea initiativei cetatene ti de fixare a bugetului sanatatii la 6% din PIB nu este numai prioritara. Franta 10%. Franta. Conform acestui model. Sanatatea din domeniul public. aproape ucigasa. Reducerea continua a contributiilor sociale platite la fondul unic de asigurari de sanatate a determinat subfinantarea cronica. a sistemului. Austria 8%. de doar 397 de dolari în anul 2008. bugetul sanatatii abia daca atinge 3% din PIB. în unele localit i din rural.

fara dotare tehnica corespunzatoare. inclusiv prin platile informale catre personalul medical. Multe dintre policlinici si spitale functionau în cladiri deteriorate. Personalul medical mediu este angajat de catre acesti furnizori de servicii (medici si spitale). . în sensul îmbunatatirii asistentei medicale publice în România. începând cu anul 1999. la momentul respectiv. Drept urmare. noi si eficiente. direct sau indirect. acordate în baza contributiei la fondul de asigurari de sanatate (6. puternic centralizat. principiile de organizare. catre beneficiar. în prezent.2. Asiguratul beneficiaza. impuneau luarea unor decizii. finantare si oferire catre populatie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate. sustinut financiar de catre bugetul de stat si coordonat de catre Ministerul Sanatatii si inspectoratele sale sanitare judetene. Astfel. Medicii nu mai au statutul de salariati ai statului. SANATATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public. o parte din costurile tratamentelor erau transferate. dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare. pe baza acestei contributii. noua coordonatoare a sistemului. Serviciile erau oferite populatiei. erau inaccesibile pentru majoritatea populatiei. medicamentele românesti si materialele sanitare nu acopereau cererea din unitatile sanitare. Ministerul sanatatii îsi mentine doar rolul de finantare si coordonare a programelor nationale de sanatate publica. Trecerea la un model bazat pe asigurari de sanatate a fost evaluata de catre decidenti. în prezent. ca prim filtru de rezolvare a problemelor. însa subfinantarea grava a sistemului o lunga perioada de timp a dus la scaderea calitatii serviciilor oferite si transferul unei parti a costului acestora catre populatie. Calitatea redusa a serviciilor si lipsurile din sistem.5 % din salariul brut al angajatului si 7% din partea angajatorului). oficial în mod gratuit. Accesul la asistenta ambulatorie si cea spitaliceasca (în afara urgentelor) si accesul la medicamentele compensate si gratuite se face prin medical de familie. iar medicamentele din import. datorate bugetului redus. din punct de vedere legislativ. începând cu anul 1996. astfel. Serviciile medicale sunt. în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale si reglementate legislativ. drept solutia optima pentru multe dintre problemele sistemului. oferita de catre medicul de familie. ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurari de sanatate. Asistenta medicala primara este. limitând astfel accesul unor segmente din populatie la serviciile medicale. iar din punctul de vedere al transformarilor efective.

minimale) neavând asigurare de sanatate. prin aparitia unor persoane care nu pot beneficia de asistenta medicala (în afara celei de urgenta. în comparatie cu celelalte tari europene. nu îsi permite costul tratamentelor. adiacent celui public si o retea extinsa de farmacii private. în care structurile salariale si-au restrâns dimensiunile. ca alternativa la sistemul public. ai calitatii reduse a serviciilor oferite acestora. incluzând lipsa constientizarii rolului preventiei si al obisnuintei de consult medical. prin . În prezent. Înscrierea la medicul de familie. O mare parte a populatiei din România are. în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidentei bolilor aparatului circulator. iar pe piata exista medicamente noi si eficiente. Exista. în prezent. În ciuda tendintei descrescatoare de dupa 1990. Unele dintre policlinicile si spitalele din sectorul public ofera astazi servicii îmbunatatite si diversificate fata de acum 13 ani. rata mortalitatii infantile în România este de trei ori mai mare decât media tarilor Uniunii Europene si de doua ori mai mare decât în tarile esteuropene. au fost realizate si modificari în sens pozitiv. desi de aproximativ cinci ori mai mica în anul 2001 fata de 1989. În acelasi timp. Rata mortalitatii materne. Acoperirea prin asigurari de sanatate ridica probleme într-o economie în tranzitie. accesarea serviciilor spitalicesti performante aflate în afara localitatii de resedinta sau apelarea la serviciile sistemului privat. Copiii. cât si ai gradului de informare insuficient în privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. Dupa 1990. Conditionarea accesului la servicii. în România accesul la serviciile publice de sanatate se realizeaza pe principii contributive. noul model a dus la o reducere a accesului populatiei la serviciile medicale. inclusiv din import. un deficit de educatie sanitara si planning familial. în oferirea asistentei medicale.De asemenea. persoanele cu handicap si veteranii de razboi cu venituri scazute. Ca urmare. în contextul saracirii populatiei. ramâne totusi ridicata. un sistem privat de acordare a serviciilor medicale. TBC-ului si ale altor boli infectioase sau parazitare. Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la asistenta medicala. ca prima forma de acces la serviciile medicale. un segment larg al acesteia. de asemenea. în cazul aparitiei unei probleme. prin plata cotizatiei lunare. elemente care demonstreaza rolul redus pe care sistemul de sanatate l-a acordat programelor de educatie sanitara si preventie în rândul populatiei. desi asigurat. persoanele dependente de o alta persoana asigurata si fara venit propriu au acces gratuit la serviciile de sanatate.

cât i din punct de vedere al acoperirii geografice. Lipsa unui sistem unic informatic integrat care s interconecteze to i furnizorii de servicii medicale. lips care afecteaz toate aspectele majore ale activit ii institu iilor abilitate în domeniul s n t ii. Corup ia în rândul personalului medical. Puncte tari: Preg tirea medicilor români care pot face fa a oric rei situa ii. atât din punct de vedere al calit ii. s ofere o modalitate inteligent de stocare a datelor care s conduc la o baz care s permit analize sincronice i diacronice. a autonomiei reale. de la organizarea func ional . la colectare. a dus la aparitia de segmente ale populatiei care. din UE. în programe de parteneriat. precum i institu iile cu atribu ii în asigurarea s n t ii. Universit ile din România înca mai reu esc s inspire genera ii întregi de tineri. Lipsa. Personalul specializat din cadrul institu iilor cu atribu ii în domeniul s n t ii (Casa de Asigur ri de S n tate i Direc ia de S n tate Public ). Puncte slabe: Acoperirea cu servicii la nivelul României. În ciuda unei cre teri a ponderii cheltuielilor totale pentru s n tate din PIB. informare etc. România are cu aproape o treime mai pu in personal medical la 1000 de locuitori fa de media UE. financiare i manageriale. raportat la numarul de locuitori. i prognoze care s creasc adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale popula iei. contractare. care s permit o mai bun gestionare a fondurilor disponibile i.introducerea asigurarii de sanatate. nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenta. Slaba motivare a personalului medical care au salarii mici i nu sunt aprecia i la adevarata lor valoare. prin neasigurare. finan are. oric rui sistem medical din lume. decontare. în acela i timp. pe termen lung. la nivel local. având cel mai mic num r de doctori. . Fondurile reduse pentru medicamente i prescrierea unor medicamente scumpe au dus la limitarea accesului unei mari p r i a popula iei la medicamente compensate i gratuite asigurate de sistemul de asigur ri de s n tate. s-au descoperit atat aspecte pozitive cat si aspecte negative. Num rul mare de ONG-uri active în domeniul s n t ii i în domeniul medico-social care pot fi utilizate ca resurs . Dupa o analiza amanuntita a sistemului de sanatate. Finan area sistemului sanitar continu s fie neadecvat i utilizat într-un mod ineficient.

mai ales având în vedere lunga perioad de subfinan are cronic i lips de investi ii din s n tate.nivelul de finan are a sistemului de s n tate din România r mâne sc zut în context european. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful