Sistemul de Sanatate in Romania- Referat

S N TATEA- SERVICIU PUBLIC ÎN ROMÂNIA

1. PREZENTARE GENERAL Sistemul românesc de s n tate este unul dintre domeniile r mase în urma dezvolt rii generale a economiei. O sim im fiecare dintre noi, în calitate de pacien i, dar i medicii i asistentele, care aleg s plece în masa în vestul Europei.S n tatea este un serviciu public, ceea ce implica un grad mare de responsabilitate din partea personalului. Modele de bun practic în s n tate din regiune sunt Grecia sau Turcia, care au sisteme private dezvoltate i de o calitate care a atras înapoi medicii emigran i. Rezultatele sistemului de s n tate actual sunt cele mai evidente în statistici, unde, cu 80 de euro pe cap de locuitor, figur m pe ultimele locuri la consumul de medicamente, dar pe primele la mortalitate, precum i la inciden a unor boli grave precum hepatita sau tuberculoza. Cu toate c pl tesc asigur rile sociale, românii aleg s se opereze în str in tate sau s pl tesc din buzunar o consulta ie la privat, ceea ce dovede te încrederea redus pe care o au în sistemul de stat. Accesul la serviciile de educa ie i de s n tate este considerat un drept fundamental al individului, în toate rile civilizate. S n tatea pare a fi un nou segment în care problemele tind s se globalizeze. Nu doar românii se confrunt cu greut ti în finan area domeniului, ci mai toate rile lumii. Un primat realizat de Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic arat c , la nivelul multor state, cheltuielile cu s n tatea cresc într-un ritm mai ridicat decât ritmul de cre tere economic . Sistemul românesc de asisten medical este de inut aproape în totalitate de c tre stat i este format dintr-o serie de re ele de spitale, policlinici i alte institu ii medicale de catre Ministerul S n t ii i Familiei prin 42 de Direc ii Jude ene de S n tate Public . Modificarea sistemului dup 1989 a însemnat costuri suplimentare, o stare de confuzie în rândul personalului medical, întârzieri în reglementarea legislativ a atribu iilor p r ilor componente ale sistemului, o circulare disfunc ional a fondurilor, luarea unor decizii punctuale, pe parcurs, f r a se cunoa te repercusiunile sociale pe termen lung ale acestora toate acestea afectând, în cele din urm , calitatea i accesibilitatea serviciilor medicale oferite beneficiarului. De i procentul de neasigura i nu este foarte mare (între 5 i 10%), noul model a dus la o reducere a accesului popula iei la serviciile medicale, prin existen a acestui segment

Spania 7%. Spania. Comparativ cu situatia altor state din Uniunea Europeana. Reducerea continua a contributiilor sociale platite la fondul unic de asigurari de sanatate a determinat subfinantarea cronica. Anul acesta. ridicandu-se la 50% din cresterea PIB-ului. În al doilea rând. Austria 8%. Austria. în unele localit i din rural. Cercetatorii Hall si Jones au propus chiar un model matematic de optimizare a cheltuielilor pentru sanatate. dezbaterea initiativei cetatene ti de fixare a bugetului sanatatii la 6% din PIB nu este numai prioritara. Germania peste 9%. pacientii cu ceva resurse financiare la dispozitie prefera sa se adreseze clinicilor din Ungaria. Venezuelei si statului Panama. ci chiar vitala. situatia Romaniei este de-a dreptul ingrijoratoare. Franta 10%. s-a confruntat intotdeauna cu deficiente serioase la nivelul Romaniei. aproape ucigasa. mai decente in remunerarea serviciilor lor. Finantarea sistemului de sana¬tate este o problema majora a oricarui guvern responsabil. Un studiu recent al Centrului francez pentru cercetarea economica si aplicatiile sale demonstreaza ca valoarea adaugata in fiecare an la PIB-ul national prin ameliorarea starii de sanatate a cetatenilor si prin cresterea sperantei de viata sanatoasa este impresionanta. . bugetul sanatatii abia daca atinge 3% din PIB. Conform acestui model. de doar 397 de dolari în anul 2008. Bolnavii cronici sunt din ce in ce mai amenintati cu sistarea finantarii tratamentelor si procedurilor medicale. în afara celei de urgen . medicii se orienteaza in numar foarte mare spre alte tari. exist înc elemente mo tenite din vechiul primat care nu i-au g sit rezolvarea i care favorizeaz reducerea accesului la serviciile medicale sau reducerea calit ii acestora: absen a asisten ei medicale primare. Ungaria dedica ingrijirii sanatatii cetatenilor sai 7% din PIB. desi nu i-a fost contestata niciodata importanta in mod oficial .care nu poate beneficia de asisten a medical . Ungaria cheltuieste de trei ori mai mult pentru sanatatea fiecarui cetatean. pentru serviciile primate. Franta. Cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor. aduc Romania în vecinatatea Cubei. salariile reduse ale personalului medical i practica încet enit a pl ii informale din partea bolnavului. existen a unit ilor medicale deteriorate i lipsite de dotarea necesar . In aceste conditii. Analiza si perspectivele serviciilor de sanatate si asistenta sociala In vederea realizarii analizei evolutiei serviciilor de sanatate si asistenta sociala se vor alege ca indicatori si numarul de paturi din unitatile sanitare si PIB-ul. Sanatatea din domeniul public. Germania. nivelul optim al cheltuielilor de sanatate este atins atunci cand beneficiul marginal al unei vieti salvate este egal cu costul marginal al unei vieti salvate. a sistemului.

erau inaccesibile pentru majoritatea populatiei. pe baza acestei contributii. limitând astfel accesul unor segmente din populatie la serviciile medicale. Trecerea la un model bazat pe asigurari de sanatate a fost evaluata de catre decidenti. noi si eficiente. o parte din costurile tratamentelor erau transferate. astfel. iar din punctul de vedere al transformarilor efective. Serviciile erau oferite populatiei. Drept urmare. datorate bugetului redus. dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare. puternic centralizat. în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale si reglementate legislativ. din punct de vedere legislativ. principiile de organizare. oficial în mod gratuit. sustinut financiar de catre bugetul de stat si coordonat de catre Ministerul Sanatatii si inspectoratele sale sanitare judetene. Serviciile medicale sunt. Accesul la asistenta ambulatorie si cea spitaliceasca (în afara urgentelor) si accesul la medicamentele compensate si gratuite se face prin medical de familie. Astfel. Personalul medical mediu este angajat de catre acesti furnizori de servicii (medici si spitale). însa subfinantarea grava a sistemului o lunga perioada de timp a dus la scaderea calitatii serviciilor oferite si transferul unei parti a costului acestora catre populatie. Calitatea redusa a serviciilor si lipsurile din sistem.2. . noua coordonatoare a sistemului. în sensul îmbunatatirii asistentei medicale publice în România. fara dotare tehnica corespunzatoare.5 % din salariul brut al angajatului si 7% din partea angajatorului). începând cu anul 1999. începând cu anul 1996. Asistenta medicala primara este. inclusiv prin platile informale catre personalul medical. ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurari de sanatate. direct sau indirect. la momentul respectiv. în prezent. Asiguratul beneficiaza. impuneau luarea unor decizii. Ministerul sanatatii îsi mentine doar rolul de finantare si coordonare a programelor nationale de sanatate publica. ca prim filtru de rezolvare a problemelor. Multe dintre policlinici si spitale functionau în cladiri deteriorate. SANATATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public. oferita de catre medicul de familie. în prezent. drept solutia optima pentru multe dintre problemele sistemului. medicamentele românesti si materialele sanitare nu acopereau cererea din unitatile sanitare. finantare si oferire catre populatie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate. catre beneficiar. iar medicamentele din import. acordate în baza contributiei la fondul de asigurari de sanatate (6. Medicii nu mai au statutul de salariati ai statului.

elemente care demonstreaza rolul redus pe care sistemul de sanatate l-a acordat programelor de educatie sanitara si preventie în rândul populatiei. persoanele cu handicap si veteranii de razboi cu venituri scazute. un segment larg al acesteia. Unele dintre policlinicile si spitalele din sectorul public ofera astazi servicii îmbunatatite si diversificate fata de acum 13 ani. ai calitatii reduse a serviciilor oferite acestora. prin .De asemenea. TBC-ului si ale altor boli infectioase sau parazitare. Dupa 1990. persoanele dependente de o alta persoana asigurata si fara venit propriu au acces gratuit la serviciile de sanatate. inclusiv din import. Copiii. O mare parte a populatiei din România are. incluzând lipsa constientizarii rolului preventiei si al obisnuintei de consult medical. prin aparitia unor persoane care nu pot beneficia de asistenta medicala (în afara celei de urgenta. În ciuda tendintei descrescatoare de dupa 1990. un deficit de educatie sanitara si planning familial. ramâne totusi ridicata. Conditionarea accesului la servicii. un sistem privat de acordare a serviciilor medicale. în prezent. în cazul aparitiei unei probleme. au fost realizate si modificari în sens pozitiv. accesarea serviciilor spitalicesti performante aflate în afara localitatii de resedinta sau apelarea la serviciile sistemului privat. în comparatie cu celelalte tari europene. desi de aproximativ cinci ori mai mica în anul 2001 fata de 1989. în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidentei bolilor aparatului circulator. în oferirea asistentei medicale. cât si ai gradului de informare insuficient în privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. în contextul saracirii populatiei. de asemenea. în România accesul la serviciile publice de sanatate se realizeaza pe principii contributive. rata mortalitatii infantile în România este de trei ori mai mare decât media tarilor Uniunii Europene si de doua ori mai mare decât în tarile esteuropene. desi asigurat. în care structurile salariale si-au restrâns dimensiunile. ca prima forma de acces la serviciile medicale. Acoperirea prin asigurari de sanatate ridica probleme într-o economie în tranzitie. prin plata cotizatiei lunare. adiacent celui public si o retea extinsa de farmacii private. iar pe piata exista medicamente noi si eficiente. Înscrierea la medicul de familie. Ca urmare. În prezent. Exista. În acelasi timp. minimale) neavând asigurare de sanatate. ca alternativa la sistemul public. noul model a dus la o reducere a accesului populatiei la serviciile medicale. Rata mortalitatii materne. nu îsi permite costul tratamentelor. Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la asistenta medicala.

i prognoze care s creasc adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale popula iei. lips care afecteaz toate aspectele majore ale activit ii institu iilor abilitate în domeniul s n t ii. prin neasigurare. Lipsa. din UE. pe termen lung. . Dupa o analiza amanuntita a sistemului de sanatate. informare etc. Fondurile reduse pentru medicamente i prescrierea unor medicamente scumpe au dus la limitarea accesului unei mari p r i a popula iei la medicamente compensate i gratuite asigurate de sistemul de asigur ri de s n tate. finan are. Corup ia în rândul personalului medical. în acela i timp. decontare. Puncte tari: Preg tirea medicilor români care pot face fa a oric rei situa ii. în programe de parteneriat. precum i institu iile cu atribu ii în asigurarea s n t ii. a dus la aparitia de segmente ale populatiei care. Puncte slabe: Acoperirea cu servicii la nivelul României. atât din punct de vedere al calit ii. la nivel local. Finan area sistemului sanitar continu s fie neadecvat i utilizat într-un mod ineficient. s ofere o modalitate inteligent de stocare a datelor care s conduc la o baz care s permit analize sincronice i diacronice. În ciuda unei cre teri a ponderii cheltuielilor totale pentru s n tate din PIB. cât i din punct de vedere al acoperirii geografice. Universit ile din România înca mai reu esc s inspire genera ii întregi de tineri. Num rul mare de ONG-uri active în domeniul s n t ii i în domeniul medico-social care pot fi utilizate ca resurs . financiare i manageriale. având cel mai mic num r de doctori. s-au descoperit atat aspecte pozitive cat si aspecte negative. a autonomiei reale. oric rui sistem medical din lume. nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenta. Slaba motivare a personalului medical care au salarii mici i nu sunt aprecia i la adevarata lor valoare. Lipsa unui sistem unic informatic integrat care s interconecteze to i furnizorii de servicii medicale. raportat la numarul de locuitori. Personalul specializat din cadrul institu iilor cu atribu ii în domeniul s n t ii (Casa de Asigur ri de S n tate i Direc ia de S n tate Public ). contractare.introducerea asigurarii de sanatate. de la organizarea func ional . la colectare. România are cu aproape o treime mai pu in personal medical la 1000 de locuitori fa de media UE. care s permit o mai bun gestionare a fondurilor disponibile i.

.nivelul de finan are a sistemului de s n tate din România r mâne sc zut în context european. mai ales având în vedere lunga perioad de subfinan are cronic i lips de investi ii din s n tate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful