S N TATEA- SERVICIU PUBLIC ÎN ROMÂNIA

1. PREZENTARE GENERAL Sistemul românesc de s n tate este unul dintre domeniile r mase în urma dezvolt rii generale a economiei. O sim im fiecare dintre noi, în calitate de pacien i, dar i medicii i asistentele, care aleg s plece în masa în vestul Europei.S n tatea este un serviciu public, ceea ce implica un grad mare de responsabilitate din partea personalului. Modele de bun practic în s n tate din regiune sunt Grecia sau Turcia, care au sisteme private dezvoltate i de o calitate care a atras înapoi medicii emigran i. Rezultatele sistemului de s n tate actual sunt cele mai evidente în statistici, unde, cu 80 de euro pe cap de locuitor, figur m pe ultimele locuri la consumul de medicamente, dar pe primele la mortalitate, precum i la inciden a unor boli grave precum hepatita sau tuberculoza. Cu toate c pl tesc asigur rile sociale, românii aleg s se opereze în str in tate sau s pl tesc din buzunar o consulta ie la privat, ceea ce dovede te încrederea redus pe care o au în sistemul de stat. Accesul la serviciile de educa ie i de s n tate este considerat un drept fundamental al individului, în toate rile civilizate. S n tatea pare a fi un nou segment în care problemele tind s se globalizeze. Nu doar românii se confrunt cu greut ti în finan area domeniului, ci mai toate rile lumii. Un primat realizat de Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic arat c , la nivelul multor state, cheltuielile cu s n tatea cresc într-un ritm mai ridicat decât ritmul de cre tere economic . Sistemul românesc de asisten medical este de inut aproape în totalitate de c tre stat i este format dintr-o serie de re ele de spitale, policlinici i alte institu ii medicale de catre Ministerul S n t ii i Familiei prin 42 de Direc ii Jude ene de S n tate Public . Modificarea sistemului dup 1989 a însemnat costuri suplimentare, o stare de confuzie în rândul personalului medical, întârzieri în reglementarea legislativ a atribu iilor p r ilor componente ale sistemului, o circulare disfunc ional a fondurilor, luarea unor decizii punctuale, pe parcurs, f r a se cunoa te repercusiunile sociale pe termen lung ale acestora toate acestea afectând, în cele din urm , calitatea i accesibilitatea serviciilor medicale oferite beneficiarului. De i procentul de neasigura i nu este foarte mare (între 5 i 10%), noul model a dus la o reducere a accesului popula iei la serviciile medicale, prin existen a acestui segment

a sistemului. În al doilea rând. de doar 397 de dolari în anul 2008. Ungaria cheltuieste de trei ori mai mult pentru sanatatea fiecarui cetatean. Bolnavii cronici sunt din ce in ce mai amenintati cu sistarea finantarii tratamentelor si procedurilor medicale. Franta. Ungaria dedica ingrijirii sanatatii cetatenilor sai 7% din PIB. bugetul sanatatii abia daca atinge 3% din PIB. medicii se orienteaza in numar foarte mare spre alte tari. aduc Romania în vecinatatea Cubei. desi nu i-a fost contestata niciodata importanta in mod oficial .care nu poate beneficia de asisten a medical . . Sanatatea din domeniul public. mai decente in remunerarea serviciilor lor. Comparativ cu situatia altor state din Uniunea Europeana. In aceste conditii. Anul acesta. Analiza si perspectivele serviciilor de sanatate si asistenta sociala In vederea realizarii analizei evolutiei serviciilor de sanatate si asistenta sociala se vor alege ca indicatori si numarul de paturi din unitatile sanitare si PIB-ul. s-a confruntat intotdeauna cu deficiente serioase la nivelul Romaniei. Germania peste 9%. pentru serviciile primate. dezbaterea initiativei cetatene ti de fixare a bugetului sanatatii la 6% din PIB nu este numai prioritara. Spania 7%. Spania. Conform acestui model. Finantarea sistemului de sana¬tate este o problema majora a oricarui guvern responsabil. nivelul optim al cheltuielilor de sanatate este atins atunci cand beneficiul marginal al unei vieti salvate este egal cu costul marginal al unei vieti salvate. Austria. ridicandu-se la 50% din cresterea PIB-ului. exist înc elemente mo tenite din vechiul primat care nu i-au g sit rezolvarea i care favorizeaz reducerea accesului la serviciile medicale sau reducerea calit ii acestora: absen a asisten ei medicale primare. Reducerea continua a contributiilor sociale platite la fondul unic de asigurari de sanatate a determinat subfinantarea cronica. Austria 8%. ci chiar vitala. existen a unit ilor medicale deteriorate i lipsite de dotarea necesar . în unele localit i din rural. Franta 10%. aproape ucigasa. Cercetatorii Hall si Jones au propus chiar un model matematic de optimizare a cheltuielilor pentru sanatate. salariile reduse ale personalului medical i practica încet enit a pl ii informale din partea bolnavului. Germania. Un studiu recent al Centrului francez pentru cercetarea economica si aplicatiile sale demonstreaza ca valoarea adaugata in fiecare an la PIB-ul national prin ameliorarea starii de sanatate a cetatenilor si prin cresterea sperantei de viata sanatoasa este impresionanta. Venezuelei si statului Panama. situatia Romaniei este de-a dreptul ingrijoratoare. pacientii cu ceva resurse financiare la dispozitie prefera sa se adreseze clinicilor din Ungaria. Cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor. în afara celei de urgen .

Serviciile erau oferite populatiei. impuneau luarea unor decizii. din punct de vedere legislativ. ca prim filtru de rezolvare a problemelor. medicamentele românesti si materialele sanitare nu acopereau cererea din unitatile sanitare.5 % din salariul brut al angajatului si 7% din partea angajatorului). fara dotare tehnica corespunzatoare. în mod gratuit de un pachet de servicii definite drept vitale si reglementate legislativ. noua coordonatoare a sistemului. . noi si eficiente. acordate în baza contributiei la fondul de asigurari de sanatate (6. SANATATE PUBLICA IN ROMANIA România avea în anul 1990 un sistem medical exclusiv public. Calitatea redusa a serviciilor si lipsurile din sistem. limitând astfel accesul unor segmente din populatie la serviciile medicale. Serviciile medicale sunt. în prezent. Astfel. iar din punctul de vedere al transformarilor efective. în prezent. Accesul la asistenta ambulatorie si cea spitaliceasca (în afara urgentelor) si accesul la medicamentele compensate si gratuite se face prin medical de familie. dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare. finantare si oferire catre populatie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate. oficial în mod gratuit. Multe dintre policlinici si spitale functionau în cladiri deteriorate. o parte din costurile tratamentelor erau transferate. Medicii nu mai au statutul de salariati ai statului. Drept urmare. în sensul îmbunatatirii asistentei medicale publice în România. sustinut financiar de catre bugetul de stat si coordonat de catre Ministerul Sanatatii si inspectoratele sale sanitare judetene. la momentul respectiv. începând cu anul 1999. astfel. pe baza acestei contributii. oferita de catre medicul de familie. iar medicamentele din import. puternic centralizat. datorate bugetului redus. principiile de organizare. începând cu anul 1996. erau inaccesibile pentru majoritatea populatiei. ci devin furnizorii de servicii medicale care încheie un contract cu Casa de asigurari de sanatate.2. direct sau indirect. Trecerea la un model bazat pe asigurari de sanatate a fost evaluata de catre decidenti. drept solutia optima pentru multe dintre problemele sistemului. însa subfinantarea grava a sistemului o lunga perioada de timp a dus la scaderea calitatii serviciilor oferite si transferul unei parti a costului acestora catre populatie. inclusiv prin platile informale catre personalul medical. catre beneficiar. Asistenta medicala primara este. Asiguratul beneficiaza. Ministerul sanatatii îsi mentine doar rolul de finantare si coordonare a programelor nationale de sanatate publica. Personalul medical mediu este angajat de catre acesti furnizori de servicii (medici si spitale).

de asemenea. În acelasi timp. elemente care demonstreaza rolul redus pe care sistemul de sanatate l-a acordat programelor de educatie sanitara si preventie în rândul populatiei. rata mortalitatii infantile în România este de trei ori mai mare decât media tarilor Uniunii Europene si de doua ori mai mare decât în tarile esteuropene. ramâne totusi ridicata. în România accesul la serviciile publice de sanatate se realizeaza pe principii contributive. în prezent. în cazul aparitiei unei probleme. în oferirea asistentei medicale. în comparatie cu celelalte tari europene. O mare parte a populatiei din România are. Unele dintre policlinicile si spitalele din sectorul public ofera astazi servicii îmbunatatite si diversificate fata de acum 13 ani. Dupa 1990. incluzând lipsa constientizarii rolului preventiei si al obisnuintei de consult medical. prin aparitia unor persoane care nu pot beneficia de asistenta medicala (în afara celei de urgenta. un segment larg al acesteia. în contextul saracirii populatiei. un deficit de educatie sanitara si planning familial. Ca urmare. nu îsi permite costul tratamentelor. adiacent celui public si o retea extinsa de farmacii private. minimale) neavând asigurare de sanatate. desi asigurat. au fost realizate si modificari în sens pozitiv. Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la asistenta medicala. Copiii. noul model a dus la o reducere a accesului populatiei la serviciile medicale.De asemenea. Acoperirea prin asigurari de sanatate ridica probleme într-o economie în tranzitie. Rata mortalitatii materne. Conditionarea accesului la servicii. Exista. TBC-ului si ale altor boli infectioase sau parazitare. În prezent. un sistem privat de acordare a serviciilor medicale. desi de aproximativ cinci ori mai mica în anul 2001 fata de 1989. accesarea serviciilor spitalicesti performante aflate în afara localitatii de resedinta sau apelarea la serviciile sistemului privat. Înscrierea la medicul de familie. în România se întâlnesc cele mai înalte valori (în context european) ale incidentei bolilor aparatului circulator. persoanele cu handicap si veteranii de razboi cu venituri scazute. prin . ca prima forma de acces la serviciile medicale. În ciuda tendintei descrescatoare de dupa 1990. iar pe piata exista medicamente noi si eficiente. persoanele dependente de o alta persoana asigurata si fara venit propriu au acces gratuit la serviciile de sanatate. inclusiv din import. cât si ai gradului de informare insuficient în privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. prin plata cotizatiei lunare. ai calitatii reduse a serviciilor oferite acestora. în care structurile salariale si-au restrâns dimensiunile. ca alternativa la sistemul public.

raportat la numarul de locuitori. în acela i timp. Dupa o analiza amanuntita a sistemului de sanatate. Finan area sistemului sanitar continu s fie neadecvat i utilizat într-un mod ineficient. . Puncte slabe: Acoperirea cu servicii la nivelul României. a autonomiei reale. la nivel local. Slaba motivare a personalului medical care au salarii mici i nu sunt aprecia i la adevarata lor valoare. care s permit o mai bun gestionare a fondurilor disponibile i. finan are. i prognoze care s creasc adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale popula iei. a dus la aparitia de segmente ale populatiei care. Corup ia în rândul personalului medical. precum i institu iile cu atribu ii în asigurarea s n t ii. informare etc. decontare. pe termen lung. Num rul mare de ONG-uri active în domeniul s n t ii i în domeniul medico-social care pot fi utilizate ca resurs . Universit ile din România înca mai reu esc s inspire genera ii întregi de tineri. România are cu aproape o treime mai pu in personal medical la 1000 de locuitori fa de media UE. financiare i manageriale. în programe de parteneriat. nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgenta. Fondurile reduse pentru medicamente i prescrierea unor medicamente scumpe au dus la limitarea accesului unei mari p r i a popula iei la medicamente compensate i gratuite asigurate de sistemul de asigur ri de s n tate. din UE. la colectare. Puncte tari: Preg tirea medicilor români care pot face fa a oric rei situa ii. prin neasigurare. s-au descoperit atat aspecte pozitive cat si aspecte negative. Lipsa. de la organizarea func ional . lips care afecteaz toate aspectele majore ale activit ii institu iilor abilitate în domeniul s n t ii. cât i din punct de vedere al acoperirii geografice.introducerea asigurarii de sanatate. Lipsa unui sistem unic informatic integrat care s interconecteze to i furnizorii de servicii medicale. atât din punct de vedere al calit ii. contractare. În ciuda unei cre teri a ponderii cheltuielilor totale pentru s n tate din PIB. Personalul specializat din cadrul institu iilor cu atribu ii în domeniul s n t ii (Casa de Asigur ri de S n tate i Direc ia de S n tate Public ). oric rui sistem medical din lume. având cel mai mic num r de doctori. s ofere o modalitate inteligent de stocare a datelor care s conduc la o baz care s permit analize sincronice i diacronice.

nivelul de finan are a sistemului de s n tate din România r mâne sc zut în context european. mai ales având în vedere lunga perioad de subfinan are cronic i lips de investi ii din s n tate. .