Sunteți pe pagina 1din 6

Ficatul este cea mai mare glanda din corpul uman.

Aezare : Este situat n cavitatea abdominal etajul supramezocolic n partea superioar dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau stng se ntinde pn n epigastru. Locul ocupat de ficat se numete loja hepatic. Configuraia extern : Are forma unui semiovoid, aezat transversal n abdomen, cu lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul antero-posterior de 18 cm, nlimea de 8 cm i greutatea de aproximativ 1400 g. are culoare roie-crmizie, datorit cantitii mari de snge pe care o conine. Ficatul prezint trei fee : a) Faa superioar (diafragmatica) este convex n sus i vine n raport cu diafragmul i cu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune antero-superioar. Pe ea se observ lobul drept i lobul stng, delimitai de ligamentul falciform. Lobul drept prezint impresiunea arcului costal, iar cel stng ntipritura cardiac. b) Faa inferioar (viscerala) este concav i vine n raport cu : stomacul, duodenul, colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept i glanda suprarenala dreapt. Pe aceast faa se afl trei anuri :

anul antero-posterior (sagital) drept. Adpostete n poriunea anterioar vezicula biliar, iar n cea posterioar vena cav inferioar. anul antero-posterior (sagital) stng. Adpostete n poriunea anterioar ligamentul rotund, iar n cea posterioar ligamentul Arantius.

anul transvers. Se ntinde ntre cele dou anuri sagitale.

Conine hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic : artera hepatic, vena port, ductul hepatic, limfaticele i nervii. Aceste anuri delimiteaz patru lobi : drept, stng, caudat i al lui Spiegel. c) Faa posterioar o continu pe cea superioar i vine n raport cu peretele posterior al cavitii abdominale la nivelul vertebrelor T7-T11. Mijloace de fixare : Sunt reprezentate de ligamente, vena cav inferioar i pediculul hepatic. Structura : Ficatul este nvelit pe peritoneul visceral (tunica seroas), care se continu cu peritoneul parietal, din care se formeaz ligamentele : coronar, triunghiular stng, triunghiular drept i falciform, acesta din urma coninnd n marginea sa liber ligamentul rotund. Sub aceast tunic se afl o membran fibroas (capsula Glisson) i apoi parenchimul hepatic. Capsula Glisson ptrunde n ficat prin hil, urmrind traiectul vaselor sanguine i formeaz perei lamelari conjunctivi care, mpreun cu reeaua vascular mpart parenchimul hepatic n lobuli. Lobulul hepatic reprezint unitatea anatomic i funcional a ficatului. Are forma unei piramide aezate cu baza spre suprafaa ficatului i vrful spre interior. In seciunea transversal are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. n structura lui distingem: capilare sanguine, celule hepatice, canalicule biliare i filete nervoase vegetative. n centru are o ven centrolocular, iar la periferie prin alturarea a minim trei lobuli hepatici se formeaz spaiile portale (Kiernan). Aceste spaii conin: esut conjunctiv, o ramur a venei porte, o ramur a arterei hepatice, unul sau dou canale biliare, limfatice i filete nervoase. Sngele circul de la spaiul port spre vena centrlobular, iar bila din centrul lobului spre spaiul port. Celulele hepatice sunt aezate n cordoane Remark, dispuse radiar n ochiurile reelei capilare intralobulare. ntre celulele hepatice i peretele capilarelor se afl spaiul de trecere Disse. ntre celulele endoteliului vascular se situeaz celulele Kupffer, fagocite ce particip la degradarea hemoglobinei. ntre cordoane se formeaz, prin simpla lor alturare, spaii nguste numite canalicule biliare, care nu au perei proprii. Spre periferia lobului, canaliculele biliare i constituie un perete propriu, numit colangiola. Colangiolele din lobulii nvecinai se unesc ntre ele i formeaz la nivelul spaiilor Kiernan, canalele biliare perilobulare. Canalele biliare periboluare se unesc ntre ele i dau natere la dou canale hepatice drept i stng corespunztoare celor doi lobi ai ficatului, care prsind ficatul, la nivelul hilului, se unesc i formeaz canalul hepatic comun. Dup un traiect de 3-4 cm, canalul hepatic comun se unete cu canalul cistic i alctuiesc

mpreun canalul coledoc, care se deschide n duoden, mpreun cu canalul Wirsung, la nivelul carunculei mari. Canaliculele biliare i canalele biliare perilobulare formeaz cile biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun i canalul coledoc alctuiesc cile biliare extrahepatice. Acinul hepatic reprezint subunitatea morfofuncional a lobului hepatic. Este constituit din totalitatea celulelor irigate de acelai vas i care i vars bila n acelai canalicul biliar. Vascularizaia ficatului este realizat de : a) Artera hepatic ia natere din trunchiul celiac. La nceput continu direcia acestuia i cnd ntlnete vena port se divide n dou ramuri terminale: hepatic proprie i artera gastroduodenal.

Artera hepatic proprie se divide la nivelul hilului hepatic n ramura dreapt i stng. D o serie de colaterale: artera piloric, artera cistica, ramuri terminale. Artera gastroduodenal se bifurc n artera gastroepiploic dreapt i arterele pancreaticoduodenale anterioar i posterioar.

b) Vena port este trunchiul venos colector al sngelui din tractul digestiv subdiafragmatic, pe care-l aduce la ficat. Ia natere din vena mezenteric inferioar care dreneaz colonul stng. Acesta se vars n vena splenic, care se unete in continuare cu vena mezenterica superioar (care dreneaz intestinal subire, pancreasul i colonul drept) i care este continuat cu direcia spre ficat de vena port. Trunchiul venei porte format la nivelul vertebrei L2, napoia pancreasului, mai primete : vena gastrica stng, vena piloric i vena pancreaticoduodenal superioar dreapt. Vena porta urca spre hilul ficatului unde se termina bifurcndu-se n dou ramuri : Dreapt, scurt care primete cele dou vene cistice i stng, lung care e n legtur cu cele dou vene obliterate, canalul lui Arantius i vena ombilical a ligamentului rotund. Vena port are o lungime de 8-10 cm i un calibru de 15 mm. Venele suprahepatice : (4 grupe) principale i accesorii ajung la faa posterioar a ficatului, pe marginea venei cave. Limfaticele ficatului sunt: superficiale si profunde. Inervaia ficatului se face prin filetele nervoase simpatice pe care ficatul le primete de la plexul celiac i filete nervoase parasimpatice de la nervul vag prin micul epiplon. Cile biliare extrahepatice

Sunt constituite din : a)

Calea biliar principal reprezentat de canalul hepatocoledoc. Canalul hepatic comun se formeaz prin unirea celor dou canale hepatice, drept i stng. El coboar n marginea liber a micului epiplon i fuzioneaz, la nivelul marginii superioare sau napoia primei poriuni a duodenului, cu canalul cistic venit de la vezica biliara, formnd canalul coledoc. Aceasta descrie o curbura cu concavitatea spre dreapta si anterior si se termina la nivelul treimii mijlocii a celei de a doua poriuni a duodenului. Msoar in medie 5 cm, iar calibrul este de 5 mm. Canalul coledoc prezint 4 segmente: supraduodenal, retroduodenal, retropancreatic si intraparietal (in peretele duodenului). Se termina printr-un orificiu comun cu canalul pancreatic, unindu-se cu acesta in ampula hepatopancreatica a lui Vater. In aceasta zona exista o importanta formaiune musculara (sfincterul lui Oddi), a crei funcionare corecta asigura tranzitul normal al bilei spre duoden. Calea biliara accesorie reprezentata de vezicula biliara si canalul cistic.

b)

Vezicula biliara (colecistul) este un rezervor anexat cailor de excreie a bilei, in care aceasta se acumuleaz in intervalul dintre prnzuri. Este situata in fosa veziculei biliare de pe fata vesceral a ficatului. Are o lungime de aproximativ 10 cm, o lrgime de 4 cm si o capacitate de 50-60 ml. Prezint 3 poriuni : fundul, corpul si colul. Fundul veziculei biliare constituie extremitatea ei anterioara si rspunde incizurii cistice de pe marginea inferioara a ficatului. Pe viu, el se proiecteaz pe peretele abdominal anterior, in punctul unde linia ombilico-auxiliara dreapta ntlnete arcul costal. Este nvelit in peritoneu si are o mare mobilitate. Corpul veziculei biliare este partea aderenta la fata viscerala a ficatului. El se ngusteaz treptat spre col, ultima parte a sa este denumita infundibul. Vine in raport in sus cu ficatul, iar in jos cu colonul transvers si cu duodenul. Faa superioara adera slab la ficat printr-un esut conjunctiv strbtut de vene porte accesorii. Ea se poate dezlipi uor in cursul operaiei de extirpare a veziculei. Fata inferioara e acoperita de peritoneu si legata de colonul transvers prin ligamentul cistico-colic. Colul formeaza extremitatea profunda si ascutita a veziculei biliare. Are forma conica si se continua fara o limita precisa cu canalul cistric. Este liber, nu adera la ficat. In sus si in stanga vine in raport cu ramura dreapta a venei porte, iar in jos cu portiunea superioara a duodenului. Structura veziculei biliare : la exterior este acoperita de peritoneu (tunica seroasa). Sub aceasta se zareste un strat subseros bine dezvoltat, de natura conjunctiva laxa. Urmeaza tunica fibro-musculara, formata din tesut colagel predominant si fibre elastice, in care sunt

cuprinse fibre musculare netede formnd manunchiuri orientate oblic. Impreuna cu fibrele longitudinale si circulare, acestea formeaza o retea in care fibre cu orientare diferita se continua unele cu altele. La interior vezicula este captusita de tunica mucoasa formata dintr-un epiteliu simplu si dintr-un corion. Epiteliul contine celule absorbante cu platou striat si putine celule calciforme. In regiunea colului se gasesc glande de tip mucos, al caror produs se amesteca cu bila. Corionul este format din tesut conjunctiv lax si reticular. Epiteriul este impermeabil pentru pigmenii biliarii. Celulele sale particip la procesul de resorbie a apei (concentrarea bilei) i la elaborarea unor constitueni biliari (grasimi i colesterol). Vascularizarea veziculei biliare este legat de vascularizarea ficatului : Artera cistic, ramur a ramurii drepte a arterei hepatice ptrunde n vezicul la nivelul gtului i se mparte n ramurile dreapt si stng. Venele cistice (dou) sunt satelite arterei. Se vars n ramura drept a venei porte. Limfaticele dreneaz n limfonoduluii gtului i limfonodulii marginii anterioare a hiatusului Winslow. De acolo ajung la nodulii retroduodenopancreatici. Inervaia veziculei biliare este fcut de fibre vegetative (simpatice si parasimpatice) care vin n plexul hepatic anterior. Funciile veziculei biliare sunt urmatoarele : de rezervor, de concentrare i resorbie, de secreie i de contractilitate.

Canalul cistic este cudat pe colul vezical; se ndreapt n jos, la stnga i napoi i se termin n unghi ascuit n flancul drept al canalului hepatic, formnd canalul colector. Lung n medie de 3 cm, calibrul su se diminu dinspre coledoc spre vezicula. Mucoasa de la nivelul colului i a canalului cistic formeaz valvele semilunare Heister. La legtura dintre col i canalul cistic se afl sfincterul vezicular.

Cei care au citit acest articol au mai citit si:


1. Abcesul hepatic Abcesul hepatic poate rezulta prin diseminarea unei infectii bacteriene sau
fungice de la tractul digestiv prin vena porta, din infectii biliare sau prin extensie directa de la infectii adiacente. Cele trei forme majore de abcese hepatice, clasificate dupa etiologie sunt: abcesele piogene, majoritatea polimicrobiene, numara peste 80% dintre abcesele hepatice abcesele ameobice datorata Entamoeba histolytica, numara 10% dintre [...]... Ficatul marit (Hipertrofia hepatica) Hepatomegalia se defineste palpatoriu, cind marginea inferioara a ficatului este localizata la mai mult de 2 cm de reborcul costal, sau percutoriu cind marginea hepatica depaseste 14 cm ori echografic, cind diametrul longitudinal la nivelul liniei medioclaviculare este mai mare de 15 cm. Hepatomegalia nu este o boala in sine, dar este un semn cardinal, [...]... Functiile ficatului Funciile ficatului sunt importante i variate : ia parte la digestia intestinal, depoziteaz n el o parte din substanele care depesc nevoile imediate ale organismului, degradeaz i sintetizeaz diferite substane, ia parte la meninerea compoziiei plasmei, menine

2.

3.

4.

5.

echilibrul glucidic, transform grsimile n forme care se oxideaz mai uor, sintetizeaz fermenii necesari funciilor proprii sau ale altor [...]... Steatoza Hepatica Ficatul Gras Steatoza hepatica (ficat gras), numita si steatohepatita nonalcoolica (NASH) reprezinta o inflamatie cauzata de acumularea grasimilor in ficat. Face parte din grupul de boli cunoscute sub numele de hepatopatii nonalcoolice, in care acumularea de grasimi poate determina afectare hepatica care se agraveaza in timp (afectare hepatica progresiva). Desi cauza este necunoscuta, steatoza hepatica pare a [...]... Functiile si bolile ficatului Prima functie principala a ficatului este sa stocheze energie in forma glicogenica, care este compusa dintr-o forma de zahar numita glucoza. Ficatul inlatura glucoza din sange atunci cand nivelul acesteia este crescut printr-un proces numit glicogeneza, ficatul combina moleculele de glucoza in lanturi lungi pentru a creea glicogenul, un carbohidrat care asigura o forma de [...]...