MANAGEMENTUL INCHIDERILOR

Comunicatii Procesul de proiectare si executie a inchiderilor unei cladiri este un proces de echipa, mai mult decit alte aspecte ale constructiei. Inchiderile sunt legate de estetica, mediul inconjurator si de aspecte structurale, toate acestea trebuind sa fie armonizate in contextul cladirii. Din aceste motiv este necesara cooperarea cu toata echipa de realizare a cladirii. Alte aspecte se refera la tehnologia de executie, livrarea elementelor, acceptarea utilizarii, discutii cu autoritatile, protectia la foc. Proiectantul inchiderilor este obligat sa lucreze in contextul conditiilor contractuale. Succesul nu poate fi garantat decit in cadrul unor metode clare de comunicare. Responsabilitati Conditiile contractuale constituie un aspect managerial foarte important deoarece definesc responsabilitatile si canalele de comunicatie. In cele ce urmeaza sunt prezentate patru exemple de contracte. In cazul contracts traditionale arhitectul si proiectantul de structura au o relatie de responsabilitate directa cu clientul si cu contractantul principal. Rolurile majore pot fi rezumate dupa cum urmeaza:

Exemplu de contract traditional

Inginerie de structura S1, S2, S6

Arhitectul

Clientul Contractantul principal Furnizorul inchiderilor Optiune cu contractantul principal pentru executie. Proiectarea poate fi sau nu prevazuta in contractul cu furnizorul.

Inginerul de structura SB

Subcontractantul pentru furnizarea inchiderilor S4, S5 Executant, propriu sau subcontractant

Exemplu de contract de management

Client

Management de proiect

Contractantul principal

Arhitect

Inginerul de structura S1, S2 Inginer de structura SB, S6

Subcontractant

Subcontractant inchideri S4, S5

Executant propriu sau subcontractant

Exemplu de contract de management

Clientul

Indicatii profesionale initiale S1, S2

Arhitectul

Managerul contractant

Inginerul de structura S1, S2, S3, S6 Inginerul de structura S4, S5

Pachet de contractanti

Pachet de contractanti pentru inchideri

Executant propriu sau subcontractant Responsabilitati contractuale, inclusiv schimb de informatii Schimb de informatii necesar sau posibil Exemplu de contract de pentru proiectare si executie

Client

Indicatii profesionale initiale S1, S2

Contractantul pentru proiectare si executare

Arhitect

Inginerul de structura S1, S2 Inginer de structura S3, S6

Alti subcontractanti

Subcontractant inchideri S4, S5

Principalele responsabilitati pot fi rezumate dupa cum urmeaza: S1 - activitati de executie, fara resposabilitati ce tin de inchideri, cu exceptia zonelor de legaturaale inchiderilor cu structura de rezistenta; S2 - ca mai sus, dar cu obligatii suplimentare de proiectare a inchiderilor. Poate avea si rolul de inspectie; S3 activitati specifice inginerului de structuri in cadrul relatiei de consultanta pe probleme de inchideri cu proiectantul ales de client pentru obtinerea documentatiei. Poate avea si rol de inspectie. S4 activitati specifice inginerului de structuri ca parte a furnizorului de inchideri, lucrind dupa documentatia elaborata de proiectantul clientului; S5 ca mai sus, pregatind agregatele tehnice, documentele de oferta, prezentarii de solutii si expozitii; S6 activitati independente de inginerul de structuri sau client sau o agentie de verificare. tehnologic pentru

Inginerul isi poate schimba sau combina responsabilitatile. In principiu fiecaruia ii revin responsabilitati specifice activitatii desfasurate. Daca, spre exemplu, proiectantul sau executantul modifica un detaliu prevazut de arhitect pentru izolatia termica sau bariera de vapori fara aprobare si apar preobleme, acestia vor fi facuti responsabili. Daca, pe de alta parte, arhitectul defineste conditiile de mediu, izolatia termica si bariera de vapori si nu se fac modificari, atunci acesta este responsabil. De multe ori se prevad conditii contractuale prin care una dintre parti isi asuma toate responsabilitatile, de exemplu furnizorul inchiderilor. Acest model simplifica procedurile dar necesita lucrul in echipa.

Sistemele calitatii Scopul managementului de calitate este de a preveni erorile. Sisteme formale sau informale au fost introduse in numeroase organizatii de proiectare, executie, furnizori. Calitatea manoperei Cheia unei manopere de calitate consta in: - standardele de lucru si tehnologiile trebuie definite, studiate, acceptate sau respinse; - detaliile astfel concepute incit sa permita o manopera de calitate; - sefii echipelor au conditii de lucru care le permite realizarea unei manopere de calitate; - sefii echipelor au suficient timp de pregatire a lucrului. Ariile de responsabilitate pentru inginerul de structura S1 S6 Rolul Toate Verificar Execut Efectul Prind Structura inginerul eri supliment element ea ie inchideril ui de or ara (daca ele inchideril structura asupra este inchideril or structurii cazul) or S1 posibi x x x l S2 posibil posibil S3 posibil x posibil S4 x x posibi posibil posibil posibil l S5 x x posibi posibil posibil X l S6 responsabilitate de verificare in toate cazurile

Proiectarea Arhitectul, inginerul si contractantii trebuie sa stabileasca printre altele: - durata existentei constructiei; - incarcarile; - cerintele de protectie la foc; - date legate de mediul inconjurator; - tolerantele; - accesul tehnologic limitele instalatiilor de ridicat. Proiectarea se face in conformitate cu codurile specifice recunoscute in practica curenta, dar avind in vedere anumite aspecte caracteristice ale sistemului de inchideri adoptat. Impreuna cu detaliile de executie se va intocmi si un proiect tehnologic pentru executie. De multe ori, o serie de detalii sunt omise din proiect si sunt lasate la latitudinea subcontractantilor responsabili cu executia. Aceasta procedura trebuie bine controlata, deoarece aplicata gresit conduce la deficiente majore de comportare a inchiderilor. Manopera de executie Controlul calitatii trebuie efectuat atit in atelierul de productie al elementelor componente ale inchiderilor cit si la santier unde aceste elemente sunt asamblate. La santier se mai efectueaza o serie de operatii tehnologice care trebuie verificate din punct de vedere al calitatii. Activitatea pe santier Executia trebuie incredintata unor echipe specializate. Elementele de inchideri trebuiesc astfel proiectate incit sa poata fi usor montate si fixate. Ele trebuie prevazute cu piese si dispozitive de prindere specifice. Executia se realizeaza conform unui paln de organizare. In timpul executiei se cere un control al pozitiei elementelor de inchidere la fiecare nivel. In cazul constatarii unor abateri de la tolerantele admise se reproiecteaza elementele de prindere sau se reconstruieste cadrul suport al inchiderilor. In timpul executie trebuie acordata o atentie deosebita schelelor, protectiei inchiderilor gata finisate. Inspectia Inspectia si controlul calitatii lucrarilor se efectueaza in conformitate cu legislatia in vigoare.

Asigurarea protectiei muncii Aspectele particulare legate de aceasta activitate sunt: - siguranta platformelor de lucru; - operatii in afara barierelor prevazute; - spatii de siguranta intre schele si fatada; - utilizarea unor platforme autoridicatoare.

INCARCARI Incarcarile care se iau in considerare sunt: - greutatea proprie; - incarcari climatice: - vint; - zapada; - gheata; - incarcari datorate procesului de exploatare: - impingeri datorita aglomeratiei; - rezemarea scarilor pentru curatenie; - impactul obiectelor solide; - incarcari din elemente atasate fatadei: - din elemente fixate pe fatada exterioara; - din elemente fixate pe fatada interioara; - incarcari datorita incendiului: - deformatii diferentiale datorita dilatarii; - apa provenita din instalatia de stingere; - incarcari seismice; - explozii interne sau externe; - incarcari temporare: - transport; - depozitare; - manipulare; - alte incarcari: - efectul dinamic al vibratiilor; - deficiente de executie; - lipsa unor elemente suport; - acumularea apei datorita lipsei drenajului materialelor absorbante; - eforturi datorate variatiilor climatice; - eforturi datorate neomogenitatii structurii; - eforturi datorate tasarilor.

sau

prezentei

CARACTERISTICILE MATERIALELOR Durabilitatea Factorii care influenteaza durabilitatea: - factorii climatici: - variatii de temperatura; - inghet-dezghet; - ploaie; - zapada; - lumina ultra-violeta; - radiatii infrarosii; - vintul; - calitatea materialelor; - tehnologia de executie; - alcatuirea de detaliu. Compatibilitatea Proiectantul trebuie sa tina seama de posibila interactiune dintre materialele utilizate. Astfel, sunt cunoscute efectele electro-climatice dintre metale. Alte efecte mai putin cunoscute sunt: - migrarea materialului plastic din PVC in izolatia termica din polistiren expandat, determinind intarirea PVC-ului; - atacul anumitor acizi din materialul lemnos asupra materialului din elementele de prindere; - coroziunea plumbului sau aluminiului sub efectul alcaliilor din mortare; - agenti corozivi cum sunt acizii, alcaliile, uleiurile; - coroziunea armaturii in beton. Coroziunea Coroziunea poate provenii din urmatoarele cauze: - coroziunea atmosferica; - coroziunea bimetalica influentata de urmatorii factori: - potentialul coroziv a doua metale; - natura si cinetica reactiei catodice, respectiv a reactiei anodice; - suprafata de contact; - compozitia solutiei electrolitice (apa de ploaie, apa marina, atmosfera poluanta, vaporii corozivi, saruri dizolvate etc);

- prezenta superficial de oxid; - variatia parametriilor mediului; - fisuri sau perforatii; - coroziunea datorita zonelor cu virfuri de tensiune. Incercari Scopul incercarilor este de a obtine informatii despre: - materialele principale folosite; - comportarea elementelor de inchidere; - comportarea prinderilor: - verificarea stabilitatii generale ale elementelor de inchidere; - verificarea acoperirii cu beton la inchiderile din beton armat; - verificarea smulgerii ancorajelor; - verificarea tensiunilor reziduale in lemn; - durabilitatea pietrelor naturale sau artificiale; - continutul de alumina din ciment; - verificarea golurilor; - verificarea umiditatii lemnului.

Probleme potentiale privind inchiderile sau elementele de prindere Metale Problema potentiala Corziune Otel inoxidabil (inclusiv armatura Ecruisare din beton) Sudura Ductilitate Modificarea aspectului Distorsiuni in procesul de galvanizare la cald Otel galvanizat (inclusiv armatura Ecruisare din beton) Coroziune Coroziune in beton umed Otel moale Coroziune Coroziune Ductilitate Otel cu limita de curgere ridicata Sudura Incovoiere Ecruisare Bronz aluminiu Prelucrare mecanica Coroziune Bronz mangant Nu se recomanda datorita sensibilitatii la coroziune Decolorare Aluminiu Coroziune Ecruisare Identificarea aliajelor Coroziune Pulmb Decolorare Stralucire Ungere lenta Zinc Susceptibil la atac chimic Cupru Decolorare Intarire prin prelucrare Coroziune Materiale pe baza de ciment Materialul

PROIECTARE SI DETALII DE ALCATUIRE Introducere Majoritatea cladirilor moderne sunt prevazute cu inchideri exterioare care trebuie sa protejeze constructia impotriva factorilor de mediu ambiental.Aceste inchideri sunt de regula nestructurale, dar care permit deplasarile constructiei. Una din cerintele esentiale ale inchiderilor este acea ca suportul acustora este structura de rezistenta a cladirii. Este important de subliniat ca, odata realizate, inchiderile nu mai permit accesul la elementele de prindere, si ca atare trebuie realizate cit mai durabil si cu materiale de calitatate superioara. Inchiderile pot avea diferite forme, atit functional cit si decorativ. Cele mai utilizate materiale pentru inchideri sunt urmatoarele: - placi ( altele decit lemnul) - beton, prefabricate din b.a., blocuri si elemente din b.a. - caramida aparenta - faianta si gresie - sticla - pereti cortina din sticla - beton armat cu fibra de sticla - plastic armat cu fibra de sticla - placi metalice - tigle - piatra naturala - mozaic - elemente din lemn Panourile compozite pot fi realizate printr-o combinatie a acestor materiale. Cutote ca din punct de vedere functional sistemele de prindere au evoluat,conceptia de baza a acestora nu s-a modificat. Variantele moderne ale elementelor de prindere sunt realizate din materiale neferoase ca de exemplu otelul inoxidabil. Toate tipurile de elemente de inchidere trebuie prevazute cu rosturi verticale si orizontale, acestea coincizind cu rosturile de deformatie ale cladirii. In general rosturile de fatada sunt mai numeroase decit cele ale structurii. Una dintr regulile de alcatuire de baza ale unei inchideri, cu exceotia celor realizate din placi metalice , este aceea ca elemente de inchidere ca placile naturale, betonul armat sau betonul armat cu fibre de sticla trebuie sa fie fixate rigid intr-un punct din cele doua puncte de suport. Introducerea unui al treilea puct de suport conduce invariabil la generare unei stari de solicitare in placa si in suportul acesteia necontrolabila. Elementele trbuie sustinute in mod normal in puncte amplasate simetic astfel incit sa poata fi evitate incarcarile excentrice. In cazul tipurilor actuale de inchideri solutiile adoptate evita eforturile generate de variatiile de temperatura. Se cauta evitarea efectelor generate de deformatiile elastice de compresiune ale structurii, deplasarile datorate deplasariilor din vint sau seism, sagetile elementelor structurale, orientarea cladirii, efectul umiditatii. Alte aspecte sunt legate de factorii atmosferici ca ploaia, temperatura, umuditatea, poluarea chimica. Acestia actioneza nu numai asupra materialului inchiderilor ci si asupra elementelor de prindere. Materialele fragile sau foarte rigide trebuie aplicate cu mare atentie, mai ales pe structurile supuse deformatiilor de taiere. Dintr aceste cele mai utilizate sunt pietrle naturale si mortare.

Spre exmplu se recomanda ca placile de piatra naturala sa nu se aplice pe pereti la care este mai mare de 1/300. INCARCARI Incarcarile care se iau in considerare sunt: - greutatea proprie; - incarcari climatice: - vint; - zapada; - gheata; - incarcari datorate procesului de exploatare: - impingeri datorita aglomeratiei; - rezemarea scarilor pentru curatenie; - impactul obiectelor solide; - incarcari din elemente atasate fatadei: - din elemente fixate pe fatada exterioara; - din elemente fixate pe fatada interioara; - incarcari datorita incendiului: - deformatii diferentiale datorita dilatarii; - apa provenita din instalatia de stingere; - incarcari seismice; - explozii interne sau externe; - incarcari temporare: - transport; - depozitare; - manipulare; - alte incarcari: - efectul dinamic al vibratiilor; - deficiente de executie; - lipsa unor elemente suport; - acumularea apei datorita lipsei drenajului sau prezentei materialelor absorbante; - eforturi datorate variatiilor climatice; - eforturi datorate neomogenitatii structurii; - eforturi datorate tasarilor. Deplasari Proiectantul trebuie sa permita deplasarea relativa a inchiderilor fata de structura cladirii, deoarece inchiderile sunt supuse de regula altor incercari decit structura portanta. Deplasarile se datoreaza unor serii de factori ca : - incarcarii, alungiri, scurtari, deformari si curgere lenta; - tasari; - variatii de temperatura si umiditate; - modificari dimensionale ale materialelor, contractia betonului, alungirea zidariei etc.; - limitarea deformatiilor pentru evitarea peturnderii umuditatii; - deplasari datorate cresterii volumului cu produse de coroziune.

Proiectarea rosturilor constituie o faza foarte importanta. In aceasta faza trebuie sa se tina sema de: - dimensiunile corecte si ecsacte ale elementelor de inchidere, tolerante; - corectitudinea realizarii si pozitionarii structurii de sustinere a inchiderii; - corectitudinea tehnologiei de montaj. Protectia la foc Inchiderile exterioare trebuie astfel concepute incit sa nu permita propagarea focului in cladire, intre cladiri si sa limiteze arie de dezvoltare a acestuia. Trebuie limitata combustibilitatea inchiderilor.Se limiteza suprafetele elementelor neprotejate la foc. Consideratii privind santierul si tehnologia de executie Fabricatia sau procesul de confectionare In procesul de fabricatie al inchiderilor trbuie avute in vedere urmatoarele aspecte: - elementele metalice se fabrica in benzi, coli, placi, sirme, tije sau bare; - piesele de suport pot fi obtinute prin taiere, presare, stantare,laminare sau sudare; - toete sudurile se fac de catre personal autorizat; - se cer tehnologii speciale pentru sudarea otelului inoxidabil; - distorsionarile datorate sudurii trebuie bine controlate; - turnarea pieselor se utilizeaza pe scara redusa. In cazul elementelor din beton prefabricate: - prevederea distantierelor pentru realizarea acoperiri armaturii - se recomanda ca in ambele situstii sa se utilizeze otel inoxidabil in locul - otelului obisnuit; - se prevad drenuri pentru evitarea pungilor de apa; - formele din polistiren pentru realizarea golurilor in elementele prefebricate turnate trebuie bine ancorate. Realizarea inchiderilor Aspecte tehnologice Problemele inchiderilor trebuie discutate in faza initiala a proiectului : Acest mod de abordare permite prevederea pieselor de prindere si evita neconcordantele dintre diferitele elemente structurale si de inchidere. De asemenea pot fi prevazute sisteme de sustinere pentru diferite tipuri de elemente de inchidere fara a fi necesar ca ulterior sa trebuiasca sa fie executate structuri suplimentare de sustinere (fig.7.1). De asemenea, toate incarcarile pot fi luate in considerare in mod corect, avand in vedere ca inchiderile moderne nu mai pot fi intelese numai ca elemente de ahitectura, fara impact asupra structurii. Astfel de cazuri sunt inchiderile din beton armat prefabricat. Totodata trebuiesc rezolvate probleme tehnologice asociate instalatiilor de ridicat, schelelor etc. Prinderile trebuie proiectate astfel incat sa permita fixarea elementelor de inchidere cu anumite tolerante (fig.7.2). Protectia impotriva coroziunii Protectia se refera atat la elementele de inchidere cat si la cel al prinderilor. Se recomanda utilizarea materialelor neferoase atunci cand este posibil, sau protejarea materialelor feroase

prin vopsire, zincare sau alte procedee. Se recomanda ca la oteluri neferoase, pentru evitarea decolorarii, sa se utilizeze oteluri de calitate superioara. Materiale si tipuri de inchideri Inlocuitori de lemn Exista o gama larga de placi decorative care imita piatra naturala, agregatele naturale sau tencuieli si vopsitorii. Unele sunt confectionate din sticla armata, altele din lemn presat sau acoperit cu rasini acrilice. In toate aceste cazuri una dintre cele mai importante caracteristici este rezistenta la foc. Prinderea acestor placi se realizeaza prin intermediul unor sipci de lemn. La fixarea placilor se va tine seama de deplasarile relative ale structurii. Betonul Panouri prefabricate din beton armat Panourile pot fi din b.a. sau b.p. Ele pot fi armate cu plase din otel sau cu fibre de otel. O atentie deosebita trebuie acordata efectului variatiilor de temperatura care genereaza eforturi mari in panou si in elementele de sustinere. Protectia impotriva coroziunii se realizeaza prin acoperire cu beton, controlul calitatii, utilizarea otelului inoxidabil sau zincat, executie ingrijita, controlul fisurilor, tratament. Trebuie acordata o atentie speciala formei si greutatii. Montajul trebuie realizat cu mare atentie, utilizand metode adecvate. La proiectare se vor lua in consideratie ipotezele de montaj. In fig.7.3 sunt reprezentate cateva variante tipice de prindere ale panourilor din b.a. Blocuri de beton Cu acestea se realizeaza inchideri din zidarie. Deosebirea fata de zidaria din blocuri ceramice consta in faptul ca la blocurile de beton se manifesta contractia mult mai puternic decat la cele ceramice. Beton armat turnat la fata locului Inchiderile se obtin prin turnarea in cofraje a betonului. Caramida aparenta Se aplica pe straturi suport din zidarie, beton si se ancoreaza cu piese metalice. Atentie trebuie acordata deplasarilor relative dintre suport si inchidere (fig.7.4). In cazul zidariilor cu goluri, fata exterioara trebuie sustinuta la cel mult 3 etaje sau 9 m. La cladiri cu patru nivele sau 12 m inaltime fata exterioara nu trebuie prevazuta cu reazeme intermediare. Fixarea caramizilor se poate face si cu adezivi. Faianta si gresie Se fixeaza ca si placile din piatra. Gresia are durabilitate mai mare. Placile de faianta si gresie sunt relativ usoare in greutate. Un dezavantaj consta in contractia neuniforma. Materialul este incombustibil si rezistent la foc, este rezistent la agentii atmosferici. Sticla Are doua caracteristici mecanice semnificative - este casanta si prezinta variabilitate in rezistenta.

Sticla are rezistenta mare la compresiune, dar rezistenta mica la intindere. Nu are ductilitate la temperatura normala si se rupe fara preaviz. Se recomanda ca rezistenta de calcul sa fie determinata pe baza statistica. Se pot utiliza diferite tipuri de sticla. Alegerea unui tip de sticla tine seama de o serie de factori, cum ar fi : amplasamentul, altitudinea, dimensiunea si forma cladirii, suprafata totala vitrata, inaltimea panoului de sticla, posibilitatea impactului, diferentele intre inaltimile de nivel, dimensiunile panoului, metoda de prindere, cerintele de rezistenta la foc, intensitatea incarcarilor din vant, zapada, greutate proprie, seism etc., posibilitatea caderii, accesul pentru curatire si mentinere. Cea mai utilizata sticla este sticla fluat. Aceasta poate fi tratata termic, acoperita superficial, temperatura, laminata, Datorita variatiei temperaturii pe grosimea sticlei la racire, eforturile reziduale superficiale de compresiune genereaza eforturi de intindere si de intindere din incovoiere. Textura suprafetei sticlei are efect asupra rezistentei la incovoiere, dar in cazul sticlei omogene, rezistenta nu depinde de compozitia acesteia. La fixarea sticlei pe suport, aceasta nu trebuie sa vine in contact direct cu suportul, ci prin intermediul unei garnituri. In unele situatii panourile de sticla sunt obtinute pe latura superioara. Cu toate acestea, sarcina critica este generata de presiunea Utilizarea sticlei ca elemente de inchidere poate varia de la un panou simplu la sticla montata intr-o fereastra sau la o fatada in care sun exploatate proprietatile structurale ale sticlei. In acest ultim caz se utilizeaza adezivi de tip siliconic. Rigidizarea foilor de sticla se poate face cu foi de sticla lipite cu silicon structural, perpendicular pe suprafata acesteia. Pentru evitarea atacurilor teroriste se utilizeaza sticla stratificata ce contine un film elastic pentru evitarea fragmentarii. Fatade cortina vitrate Denumirea se refera de obicei la inchiderile vitrate ce utilizeaza foi de sticla fixate pe o structura metalica. Metalul este de regula un aliaj de aluminiu sau otel inoxidabil, uneori otel vopsit. Panourile vitrate pot alterna cu panouri opace. Aspectele cele mai semnificative ce trebuiesc luate in considerare sunt urmatoarele : - posibilitatea deplasarilor verticale ; - rezistenta si stabilitatea sprosurilor verticale si orizontale - deformatiile orizontale ale sticlei in sistemul de sustinere ; - continuitate structurala a sprosurilor si posibilitatea evacuarii apei. In fig.7.5 este prezentat un detaliu tipic de fatada cortina. Betoane si mortare armate cu fibre de sticla Materialul compozit consta dintr-un beton cu agregate marunte, respectiv un mortar de ciment aglomerat cu fibre de sticla taiate. Materialul poate fi amestecat cu coloranti. Probleme deosebite pot fi semnalate in urmatoarele situatii : - in cazul panourilor atarnate la partea superioara ; - ruperilor ca urmare a scaderii rezistentei materialului in timp ; - panouri cu forme complexe ; - panouri sandwich ; - spargeri. Un detaliu tipic de fixare a panourilor armate cu fibre de sticla este reprezentat in fig.7.6.

Panouri metalice Aceste tipuri de panouri sunt realizate din aliaje de aluminiu, otel inoxidabil sau otel cu acoperiri speciale. Panoul poate fi plan sau profilat pentru a-i mari rigiditatea. In anumite cazuri panourile sunt prevazute pe fata inferioara cu material termoizolant. Un detaliu tipic este reprezentat in fig.7.7. Suprafata exterioara poate fi neteda mata, stralucitoare, semi-mata sau Proiectantul trebuie sa tina seama de efectul mediului ambiant asupra suprafetei exterioare a panourilor. Probleme de coroziune apar in zonele in care s-au efectuat taieturi in panoul metalic. Tencuieli decorative Peretii exteriori pot fi protejati impotriva actiunii agentilor atmosferici utilizand straturi de acoperire. Acestea constau in general din doua straturi : stratul de baza cu grosimea de cca. 13 mm si stratul superficial de minim 5 mm. Inainte de a fi aplicat, suprafata trebuie uscata, degresata, curatata si pregatita. Rosturile dintre caramizi trebuie curatate. Printre cele mai utilizate tencuieli se pot aminti : - tencuieli stropite - tencuieli prelucrate - tencuieli sclivisite - tencuieli aplicate mecanic. Tencuielile sclivisite au dezavantajul ca pot fisura. Se recomanda amestecuri de ciment cu nisip fin aplicate cu drisca de otel. Tencuielile prelucrate elimina mai usor apa si nu fisureaza. Tencuielile pt fi aplicate pe plasa de sarma fiind mai rezistente. Cele mai utilizate amestecuri au urmatoarea compozitie :

Stratul baza intermediar superficial

Compozitia (parti) 1 apc , 1/2 liant, 4-4 1/2 nisip 1 apc , 1 liant, 5-6 nisip 1 apc , 2 liant, 8-9 nisip

Intotdeauna, stratul urmator nu trebuie sa fie mai tatre sau mai bogat in ciment decat stratul precedent. Tencuielile sunt supuse deformatiilor suferite de constructie si in consecinta trebuie prevazute cu rosturi. Umiditatea poate afecta tencuielile prin infiltratii si fenomene de capilaritate in rosturile dintre caramizile zidariei de inchidere. De aceea se recomanda mortare compacte. Acestea insa sunt mai sensibile la fisurare, permitand astfel umiditatii sa patrunda in zona dintre zidarie si tencuiala. Placaje Pot fi din piatra naturala sau artificiala, ca de exemplu mortare armate cu fibre de sticla. Proiectarea placajelor de fatada trebuie coordonata cu tehnologia de executie. Elementele cheie ale acestora sunt : - piesele de fixare sa nu fie din metale oxidabile - interstitiu corect ales intre fatada si placaj - problema elementelor intermediare de suport - pregatirea suprafetei suport - protectia fatadei impotriva umiditatii.

Piatra naturala sau artificiala Piatra naturala Cele mai des utilizate roci de piatra naturala pentru placari de fatade sunt rocile sedimentare, marmora si granitul. Placile sedimentare prezinta variatii ale caracteristicilor. De aceea alegerea acestora constituie o operatie importanta in determinarea calitatii acestora. Totodata, sistemul de prindere este adecvat tipului de material si procedeului de taiere asa cum se poate observa in fig.7.8. La placile din materiale sedimentare trebuie avut in vedere directia suprafetelor de clinaj in legatura cu pozitia pe care aceste placi o vor avea in fatada. Grosimea minima a placilor trebuie corelata cu tipul pietrei, sistemul de prindere, pozitia in fatada cladirii. Astfel, placile din materiale sedimentare cu dimensiuni pana la 3,7 m inaltime trebuie sa aiba cel putin 50 mm grosime daca are suport continuu. Granitul sau marmora trebuie sa aiba o grosime de 20 mm in aceleasi conditii. Pentru inaltimi mai mari de 3,7 m, grosimea trebuie sa fie de cel putin 75 mm, respectiv 40 mm. De regula, placile de natura sedimentara trebuie sustinute pe inaltimea fiecarui nivel sau la anumite nivele intermediare judicios alese. Granitul si marmora trebuie sustinute in mod similar, dar sunt posibile si combinatii de elemente de sustinere portante sau de fixare, asociate cu sisteme de sustinere intermediare. Piatra artificiala Se obtine prin procedee tehnologice care utilizeaza amestecuri de agregate si lianti care in final sa conduca la realizarea unor placi cu caracteristici mecanice si estetice similare cu ale pietrelor naturale. Placile artificiale se fixeaza ca si cele naturale. Ele pot fi prevazute cu un strat de armare pentru controlul fisurarii si usurinta manipularii. Placile se toarna in cofraje ca si elementele prefabricate (fig.7.9). Structura placilor poate fi omogena sau stratificata constand dintr-un material de baza si un strat superficial aparent. Permeabilitatea la aer si apa poate diferi de aceea a pietrelor naturale. In aceasta situatie trebuie studiate fenomenele de carbonatare. Grosimea optima a acestor placi trebuie corelata cu dimensiunea barelor de armatura. Acestea au diametrul intre 3-6 mm. Placaje din lemn Se folosesc ca placi sau scanduri din lemn. Sistemele cele mai utilizate sunt : - scanduri din lemn - panouri din lemn masiv - panouri stratificate (PFL, placaj). Panourile sunt lipite cu sau cu rasini formaldehidice. Panourile trebuie protejate la exterior impotriva agentilor atmosferici, a micro-organismelor. Stratul exterior poate fi acoperit cu un strat de protectie realizat in diferite modalitati, cum ar fi - celuloza impregnata cu rasini fenolice - plasa de sarma fixata intr-un strat de rasina fenolica - material plastic de tip melamina - furnir decorativ - strat aplicat armat cu fibra de sticla - agregate minerale inglobate intr-un strat de rasina epoxidica - strat metalic din Al, Cu, otel inoxidabil lipit pe panou - rasina fenolica sau poliester armat cu fibra de sticla - vopsele.

Panourile de fatada sunt realizate cu panouri plane prevazute cu rigidizari pe contur sau cu elemente de rigidizare intermediare (fig.7.10). Lemnul are avantajul ca poate fi curbat la presiune si temperatura ridicata. Rezistenta la foc este un parametru important. Cresterea rezistentei la foc se face prin impregnare sau vopsire cu substante ignifuge. Umiditatea panourilor nu trebuie sa depaseasca 15%. Fixarea panourilor se face prin diverse procedee (fig.7.11) : - insurubare - cu bolturi - cu dornuri - piese metalice - blocuri cu suruburi - colturi rigide extrudate sau profile. Nu se recomanda aplicarea vopselelor de apa. Canturile trebuie foarte bine protejate. Panouri compozite de fatada Panouri din piatra naturala Se obtin prin ancorarea placilor din pietre naturale pe un strat de beton armat. Ancorarea placilor inglobate se face cu ancore din otel avand urmatoarele caracteristici : - diametrul minim 5 mm ; - cel putin 11 ancore/mp ; - inclinate la 45/60 fata de suprafata - inclinate alternativ in sus si in jos. Nu trebuie asigurata aderenta intre placile din piatra naturala si stratul de baza. De aceea se prevad folii de polietilena sau alte materiale de separatie. Panouri din caramida aplicate pe un suport din beton Caramida aparenta sau cu goluri care la intrados este prevazuta cu spatii ce se vor umple cu beton la turnarea elementului de inchidere. Se pot utiliza ancore inglobate din nylon sau otel legate de armatura elementului de inchidere. Se pot utiliza si tigle. Panouri prefabricate din beton Placi prefabricate aplicate ca si caramida aparenta prin inglobare la turnarea betonului elementului de inchidere. Panouri armate cu fibra de sticla Sunt turnate din doua placi de beton armate cu fibre de sticla intre care se toarna polistiren, beton, mortar, poliuretan. O importanta deosebita trebuie acordata evitarii patrunderii umiditatii. Panouri sandwich din piatra naturala Constau din placi foarte subtiri de piatra naturala aplicate pe panouri din materiale usoare. Grosimile utilizate sunt sub 4 mm. Panourile se confectioneaza prin turnarea unei perechi de panouri sandwich avand in zona centrala placile de piatra. Tehnologia trebuie foarte strict supravegheata datorita problemelor de aderenta.

Fatade tip ecran de apa Toate sistemele de fatade care inchid goluri de aer sau nu in spatele lor, au calitatea de a putea evacua apele meteorice impinse de vant utilizand diferite sisteme de protectie si evacuare a apei (fig.7.12). Aceste sisteme pot fi clasificate in functie de gradul de impermeabilitate al suprafetei (impermeabila, partial permeabila, foarte permeabila), dupa cum spatiul de aer este ingust sau larg, obturat sau deschis, daca inchide un volum de aer mic sau mare. Acesti factori impun valoarea presiunii de aer in spatiu in stransa relatie cu presiunea exterioara. Principiul ecranului de apa este utilizat atunci, cand fatada nu este complet impermeabila si cand permeabilitatea la aer a fatadei nu genereaza diferente de presiune intre cele doua fete ale acestuia. Fata interioara a golului de aer trebuie, totusi, sa fie impermeabila la aer. Sistemul inchiderilor tip ecran de apa este o varianta posibila atat pentru cladiri existente, cat si pentru cladiri noi. Elemente de prindere si de sustinere Generalitati Succesul unei solutii de inchidere consta intre altele si in modalitatea de prindere care trebuie sa fie cat mai robusta si durabila. De cele mai multe ori prinderile sunt ascunse, iar inspectia si intretinerea acestora este imposibila. De aceea, toate prinderile trebuie sa fie anticorozive, fiind confectionate din metale neferoase, inoxidabile sau protejate. Cele mai multe situatii de cedari ale prinderilor apar ca urmare a unei combinatii de aspecte ca : - proiectare deficitara ; - executie defectuoasa ; - necorelari intre partile implicate. Proiectarea prinderilor trebuie facuta de catre personal calificat si cu experienta. Prinderile pot fi clasificate astfel : - suporturi - reazeme - suporturi si reazeme. Este de notat ca acuratetea prepozitionarii elementelor de fixare in structura cladirii este foarte importanta. Atunci cand se utilizeaza piese inglobate atat in structura, cat si in elementele de inchidere, trebuie luate in considerare tolerantele admise. Procedee de prindere In cazul elementelor prefabricate de beton armat, beton sau mortar armat cu fibre de sticla, pot fi utilizate mai multe procedee de prindere (fig.7.13) : - piese inglobate - canale realizate la turnare - diverse dispozitive inglobate la turnare. In cazul utilizarii unor materiale mai usoare decat betonul precomprimat, piesele de prindere pot fi : - dornuri - bare - placi metalice - suruburi - profile inglobate.

Elemente de prindere Majoritatea pieselor de prindere sunt realizate din profile metalice protejate impotriva coroziunii. Se pot utiliza profile din otel normal sau inoxidabil cu grosimea de cel putin 8 mm. Un element de prindere consta din urmatoarele piese : - piesa inglobata in structura - piesa inglobata in elementul de inchidere - piesa de ancoraj propriu-zisa Urmatoarele aspecdte suunt importante : - materialul din care este realizata structura - materialul din care este realizata inchiderea - solicitarile la care este supus elementul de prindere - caracteristicile materialului elementului de prindere - durata de utilizare a cladirii - detalii estetice - incadrarea in ansamblu. Piese inglobate in structura Exista o gama larga de posibilitati de prindere in structura cladirii. Tipul piesei inglobate poate fi influentata de stadiul la care este realizata aceasta. De exemplu, de multe ori se omite prevederea pieselor inglobate in faza de realizare a structurii. Piesele inglobate in structura includ : - suruburi autoblocante - ancore din rasini - piese onglobate ancorate prin injectare - bare, placi sau alte dispozitive inglobate la turnare - canale superficiale creeate sau montate la turnare - buloane sau sudura. In cazul utilizarii premontajului, atunci sunt necesare : - ancore inglobate ; - canale inglobate sau cutii metalice inglobate. Calculul pieselor inglobate se face in metoda starilor limita. Filozofia de proiectare a elementelor de prindere este aceea a asigurarii in cazul cedarii unui element si preluarii sarcinii de catre elementele nocive adiacente. Aceasta filozifie de proiectare este greu de aplicat in cazul sistemelor de inchidere realizate din elemente de dimensiuni mici, in care piesele de prindere individuale trebuie proiectate cu un grad de siguranta mai ridicat. Totodata, trebuie avut in vedere efectul dinamic pe care il are cedarea brusca a unei piese de prindere asupra celorlalte. Ipoteza ideala de lucru a unei piese de prindere este reprezentata in fig.7.15. In lipsa unei standardizari a proiectarii acestor elemente de prindere, se recomanda un studiu atent al acestora. Producatorii pieselor de prindere ofera rezultate ale comportarii acestora in conditii ideale care in practica nu pot fi reproduse integral. De aceea proiectantul trebuie sa ia in considerare recomandarile producatorilor cu un anumit coeficient de siguranta. Se recomanda ipoteza cedarii mai multor piese de prindere. Devine din ce in ce mai raspandita practica realizarii unor inchideri prevazute cu goluri si termoizolatii. In cazul acestor solutii sunt necesare structuri suplimentare secundare de sustinere a inchiderilor, care de regula sunt realizate din structuri de metal protejate anticoroziv. Acest procedeu este utilizat si in cazul reabilitarii inchiderilor. Aspectele semnificative ce trebuie avute in vedere sunt :

- deplasarile relative intre structura si inchideri - deformatiile - stabilitatea elementelor metalice intre zonele de prindere. Aceste metode se aplica pe scara larga in cazul inchiderilor medtalice, dar se pot aplica si in cazul inchiderilor cu placi din piatra naturala sau artificiala subtiri. Acestea pot fi actionate de structura metalica suplimentara. O adaptare a acestui procedeu de realizare a inchiderilor in cazul utilizarii placilor subtiri din piatra naturala sau artificiala o constituie asa numita tehnologie "ferme din piatra". Aceasta consta din panouri din piatra fixate pe o structura metalica de tip ferma dezvoltata pe deschiderea dintre elementele verticale ale structurii de rezistenta, si in grosimea careia este prevazut un strat de termoizolatie (fig.7.16). Placile de fatada sunt in general din granit sau marmora cu grosimea maxima de 30 mm sau chiar 20 mm. In placile de piatra se realizeaza santuri continue in care se introduc profile de Al pentru ancoraj. Placile se verifica la incovoiere si taiere. Avantajul acestui procedeu consta in aceea ca incarcarile sunt preluate de ferma metalica, de cele mai multe ori pe inaltimea unui nivel, care transmite reactiunile direct la elementele verticale ale structurii fara sa mai descarce pe planseu (fig.7.17). Cadrul metalic suplimentar trebuie sa permita deformatiile inchiderilor si sa fie suficient de rigid pentru a limita deformatiile astfel incat sa nu afecteze panourile de inchidere. Prinderea panourilor se poate face cu suruburi autofiletante, care insa se pot slabi la solicitari repetate. De aceea se recomanda suruburi cu autoblocaj. Panourile prefabricate metalice sunt concepute impreuna cu sistemul de prindere care sa permita tolerante de executie (fig.7.18) si derformatiile relative fata de suport. Materiale utilizate pentru prinderi Piesele de prindere, de regula metalice, trebuie sa indeplineasca mai multe conditii tehnice, precum : - durabilitate - accesibilitate - lucrabilitate - compatibilitate - tehnologia de fabricatie simpla - cost redus. Materialele cele mai utilizate in prezent sunt : - cuprul - bronzul - aliajele de Al - otelul inoxidabil - otelul protejat anticoroziv. Pentru piesele inglobate se utiliyeaza : - bronzul - otelul inoxidabil - aliaje de Al. Materialele de ancoraj cele mai utilizate sunt : - bronzul - otelul inoxidabil - cuprul - aliajele de Al.

Otelul moale protejat antocoroziv se recomanda numai la lucrarile cu durata redusa de exploatare. Conditii tehnice de proiectare a prinderilor Se refera la : - durata de serviciu - greutatea elementelor de inchidere - incercari suplimentare - dimensiuni - metoda de montaj - rezistentele de calcul ale materialelor structurii de rezistenta - pozitionarea si dimensiunile pieselor de prindere - deformatiile elementelor structurale - focul - variatiile de temperatura si efectele acestora - deformatiile la solicitarile de compresiune - curgerea lenta - pozitia rosturilor de deformatie - inaltimea nivelului - tehnologia de ridicare - accesibilitatea la piesele de prindere - incarcarile orizontale accidentale - incarcarea din vant - alte incarcari speciale din mediul inconjurator - modul de utilizare al cladirii - cerinte arhitecturale - cerinte de organizarea lucrarilor - conditii impuse de materialele utilizate - cerinte contractuale - conditii de programare a executiei - cerinte legate de livrarea elementelor de inchidere - restrictii privind descarcarea - utilizarea schelelor - tolerante. In cazul utilizarii cornierelor, acestea se comporta ca niste console. Distanta dintre buloanele de fixare ale profilului cornier este importanta dar nu pune probleme deosebite privind incovoierea longitudinala a profilului, cu conditia verificarii deformatiilor si rasucirii. Proiectarea buloanelor de ancoraj si a ancorelor Aspecte de proiectare Proiectarea buloanelor reprezinta aspectul cel mai important legat de proiectarea prinderilor. Alegerea tipului de bulon este destul de dificila datorita gamei foarte largi de buloane, cat si modului de lucru foarte divers indicat de producatorii acestora. Buloanele de ancoraj utilizate in beton sunt de regula autoblocante. Blocajul consta de obicei dintr-un cond metalic care se deplaseaza dintr-un cilindru conic care expandeaza radial. Anumite buloane sunt cu dublu efect, efect de expandare "paralel" prin expandarea a doua zone prelucrate conic. Exista si buloane mai mici, mai slabe, dar ele se utilizeaza numai pentru diametre mici si in cazul ancorarii in zidarie de caramida sau beton de buna calitate.

Un alt tip de surub autoblocant este acela la care conul de capat se deplaseaza intr-un cilindru metalic prevazut cu taieturi pe generatoare care se umfla expandand spre peretii gaurii. In acest mod acesta genereaza un efect combinat de expandare/intindere la smulgere in zona de beton adiacenta gaurii. Buloanele pot fi clasificate in : - buloane ce se introduc in gauri practicate pe o anumita adancime in stratul suport - buloane ce traverseaza suportul printr-o gaura denumite si bolturi perforante. Ambele tipuri sunt prevazute fie cu surub, fie cu tija (fig.7.19 si 7.20). Buloanele trebuie verificate la incarcarile la care sunt solicitate. Astfel, greutatea panourilor solicita buloanele la taiere, momentul incovoietor de ansamblu asupra panoului genereaza forte de smulgere in bulon si uneori solicitari de incovoiere. Diametrul buloanelor trebuie sa fie de cel putin 10-12 mm, iar lungimea de ancoraj de 50-75 mm. Coeficientul mediu de siguranta la dimensionarea buloanelor se recomanda a fi 3. De asemenea mai trebuie luate in consideratie si urmatorii factori : - distanta dintre bolturi - distanta dintre laturile panoului. Buloanele autofiletante induc eforturi suplimentare de compresiune in zona de ancoraj. De aceea se vor evita practicarea gaurilor in zonele marginale, de colt. Strangerea buloanelor Aceasta operatie se efectueaza cu un dispozitiv calibrat, deoarece aceasta operatie genereaza torsiune in bulon. Buloanele din otel inoxidabil se relaxeaza partial dupa 24 h, ele trebuind verificate dupa instalare. Daca incarcarea aplicata pe bulon nu depaseste efortul indus prin strangere, bulonul nu aluneca. In caz contrar apar lunecari. Se apreciaza ca o lunecare de 0,1 mm nu produce efecte semnificative. Ancoraje de tip locasuri inglobate (manson) Acestea trebuiesc prevazute cu ancoraje care trebuie verificate la smulgere. Ancoraje de tip rasini epoxidice Rezistenta acestora depinde de aderenta dintre materialul de baza, rasina si bulon. Rezistenta dintre rasina si materialul de baza depinde de rugozitatea suprafetei gaurii practicate. Montajul ancorelor Este importanta verificarea dimensiunilor gaurilor, a curatirii acestora. Aceasta deoarece cele mai multe probleme apar din cauza efectuarii unor goluri adimensionale si datorita prezentei prafului ramas de la gaurire. Bolturile autofiletante nu trebuie batute in gaura. Buloanele Mansoane introduse prin batere se utilizeaza numai la solicitari reduse. Nu se vor monta ancoraje de mare capacitate in pereti realizati din caramida, beton usor, blocuri de beton usor. Ancorajele cu rasini trebuiesc evitate in materialele poroase unde rasina poate patrunde si nu poate fi verificat ancorajul. De asemenea trebuie luata in considerare rasinii la foc, deoarece aceasta isi reduce rezistenta la temperatura ridicata. Buloanele expansive nu se vor utiliza in piatra naturala decat la solicitari reduse.

Pozitionarea prinderilor Sunt de notat doua aspecte : - trebuie amplasate astfel incat sa evite rotirea elementului ; - trebuie dimensionate astfel incat in mod ideal toate prinderile sa fie solicitate uniform. In toate situatiile modul de prindere nu trebuie sa genereze suprasolicitari locale in elementul de inchidere, sau in prindere. In cazul prinderilor de tip suporturi nu trebuie sa fie prevazute mai mult de doua piese pe care incarcarea ar trebui sa fie pe catposibil egala. In cazul prinderilor prin strangere se recomanda sa se prevada ptru puncte de fixare, solicitatepe cat posibil egal. In cazul pieselor mici se recomanda prinderi comune. In cazul placilor din piatra cele patru puncte de fixare trebuie prevazute in rostul orizontal interior si in rostul vertical. Cornisele de piatra trebuie in mod corespunzator fixate (fig.7.21). In principiu trebuiesc prevazute un numar minim de prinderi. Panourile de zidarie pot fi : - panou de fatada complet - panouri incluse intr-un cadru. Panourile se ancoreaza cu ancore care sa permita deplasarea relativa a panoului. In tarile cu economie de piata consolidata, s-a conturat o rata de baza a dobanzii, un nivel focalizator al multiplelor niveluri ale acestei marimi relative. Aceasta rata poate fi considerata acea rata fixata de o banca in conditii medii date, care apoi serveste ca termen de referinta pentru calcularea celorlalte rate in jurul celei de baza. Oferta de capital (creditul) este o functie crescatoare de rata dobanzii, aceasta din urma fiind data de acel nivel care reprezinta remuneratia sacrificiului imprumutatorului care schimba o satisfactie prezenta contra unei satisfactii viitoare. Cererea de capital (credit) este o functie descrescatoare de rata dobanzii, caci aceasta este un cost pentru solicitanti. Factorii de scadre a ratei dobanzii, pe termen lung : - cresterea generala a economiilor (a ofertei de bunuri) - scaderea relativa a productivitatii capitalului, inovatiile fiind mai mult sau mai putin generoase ; - masurile antiinflationiste adoptate si promovate de guverne ; - sporirea gradului de autofinantare a intreprinderilor. Cei mai multi factori se refera la dobanda in sens restrans. Factorii de crestere a ratei dobanzii : - sporirea costurilor serviciilor, inclusiv a celor bancare - emigrarea capitalurilor flotante si a barilor fierbinti - marile descoperiri si investitii - aparitia de noi nevoi care sporesc inclinatia spre investitii - razboaiele si bulversarile sociale. In cazul creditului monetar bancar, pe termen scurt, ratele dobanzii platite de banci deponentilor (imprumutatorului de fonduri) scurt fixate : - partial, de bancile insele - partial, de Consiliul National al Creditului Cele platite de diversii debitori bancilor depinde de : - costurile depozitelor bancii - rata de scont practicata de Banca Centrala - oferta si cererea de lichiditati pe piata monetara.