Sunteți pe pagina 1din 30

Dreptul Familiei

Syllabus
1. Principiile generale Logodna ncheierea casatoriei 2. Nulitatea casatoriei Regimul juridic al casatoriei Efectele casatoriei 3. Starea de cstorie Drepturile si indatoririle personale ale sotiilor Drepturile si obligaiile patrimoniale ale sotiilor 4. Regimurile matrimoniale (noul CC) Conventia matrimoniala Regimul primar 5. Desfacerea casatoriei Motiviele/Cazurile/Formele divortului 6. Efectele divortului asupra relatiilor personale si asupra relatiilor partimoniale dintre soti Dreptul la reparaii pecuniare Efectele divortului cu privire la raporturilor dintre parinti si copii 7. Filiatia reasca Modurile de stabilire a liatiei Filiatia fata de mama 8. Filiatia fata de tata Tagada paternitatii 9. Filiatia fata de tatal din afara casatoriei 10. Filiatia in cazul reproducerii umane asistata medical de un tert donator 11. Adoptia Condiiile de valabilitate ale adoptiei 12. Efectele adoptiei ncetarea adoptiei

13. Autoritatea parinteasca Drepturilor si indatoririile parintesti Exercitarea autoritatii parintesti Decaderea din exercitiul drepturiior parintesti 14. Obligaia de ntreinere/Condiiile generale Stingerea obligatiei de ntreinere Pierderea dreptului la ntreinere

1. Principiile generale - Principiul ocrotirii familiei


- familia are dreptul la ocrotirea statului (noul CC)

- Principiul casatoriei
- una din sursele relatiilor de familie - se fondeaza pe liberul consimtamant personal al sotiilor (drept potestativ)

- Principiul deplinei egalitati in drepturi si obligatii ntre soti - Principiul deplinei egalitati in drepturi si obligatii ntre copii - Principiul interesului superior al copilului - Principiul monogamiei
- o personaj nu poate angajata in mai multe casatorii in aceelasi timp - o noua cstorie este posibila dac cea anterioar si-a stins efectele prin modurile reglementate de lege

Moduri de stingere a casatoriei:


1. ncetarea casatoriei: din cauza morii unuia dintre soti (la data stabilita prin hotrre denitiva ca ind momentul decesului) 2. Nulitatea casatoriei: din momentul in care instana judectoreasc pronunta nulitatea absoluta sau relativa 3. Desfacerea casatoriei (divortul): poate constatat de ctre notarii publici sau oterului de stare civil sau instana de judecat (instana de tutela). Produce efectele dup eliberarea certicatului de divort (in cazul proceduriilor non-judecatoresti) sau hotrre denitiva (in cazul procedurii judiciare) - prin divort, soul supravietuitor pierde vocatia succesorala - prin ncetarea casatoriei, soul supravietuitor i pstreaz vocatia succesorala

2. Logodna
- promisiunea reciproca in vederea casatoriei - se cer intrunite condiiile de fond ale casatoriei in afara de avizele legale (aviz medical si autorizarea instantie de tutel) - nu presupune nici o condiie de forma - nu este obligatorie (nu exista relaie de condiionare intre logodna si cstorie) Condiii de ncheiere: 1. Consimtamantului liber si personal 2. Vrstra minima de 18 ani (excepia: se pot logodi si minorii care au mplinit varstra de 16 ani, cu acordul prinilor, neind nevoie de aviz medical sau autorizarea instanei de tutel) 3. Persoanele sa nu e casatorite 4. Persoanele sa nu e rude (in linie dreapta la innit, in linie colaterale pana la gradul patru) 5. Starea de tutel 6. Alienatia sau debilitatea mintala ntreruperea logodnei (consecine): - restituirea darurilor logodnei (afara de darurile obisnuite/dar manual-forma a donatiei). Se catalogeaza in funcie de valoare. - rspunderea pentru ruperea abuziva/culpabila a logodnei (cel care rupe in mod abuziv logodna poate supus la despgubiri pentru cheltuieli de logodna si orice prejudicii morale, aciunea se prescrie ntr-un an de la ruperea logodnei

3. ncheierea casatoriei:
- actul juridic ncheiat prin consimtamantul liber al sotiilor in vederea intemeierii familiei - presupune mplinirea condiiilor de fond si forma cerute de lege

Condiii de fond:
- Consimtamantul
Existena (personal, in deplina cunotin de cauza si cu intenie matrimonial) Liber (fara vicii de consimtamant) - Eroare (identitatea zica a celuilalt sot) - Dol (omisiv/comisiv) - Violenta (exclude temerea reverentioasa) Actual (exprimat la data ncheierea casatoriei)

- Vrsta
18 ani (de regula) 16 ani (excepia) Conditii cumulative: - Motive temeinice (stare de graviditate) - Avizul medical favorabil (prealabil att incuvintarii parintesti ct si autorizarii instantei de tutel) - Incuvintarea parintiilor sau a tutorelui - Autorizarea instantei de tutela de la domiciliul minorului

Impedimentele:
- Bigamia - Rudenia reasca sau adoptiva. In linie dreapta - la innit, in linie colateral - pana la gradul 4 (cstoria poate autorizat intre rudele de gradul 4, se cere autorizarea instantei de tutel pe fondul unor motive temeinice si pe baza unui aviz medical) - ntre tutore si persoana minora - Persoana alienata are interdictie permanenta - Lipsa diferentei de sex

Condiii de forma:
- Comunicarea reciproca de ctre viitorii soti a strii lor de sntate. Neideplinirea ei constituie cauza de nulitate relativa pentru vicierea consimtamantului prin dol dac sunt intrunite urmtoarele condiii cumulative: - Existena bolii a fost cunoscuta de sot anterior casatoriei - Omisiunea cu rea credin de al informa pe cellalt sot - Boala sa prezinte o anumit gravitate - Depunerea declaratiei de cstorie la primria unde urmeaz a se ocia cstoria - Publicitatia declaratiei de cstorie (se face de cartre oterul de stare civil)

Cazurile de nulitate absoluta in dreptul familiei:


1. Lipsa consimtamantului la cstorie (sens material) 2. Lipsa vrstei matrimoniale (sub 16 ani). Poate acoperit prin mplinirea varstrei matrimoniale sau a strii de graviditate 3. Bigamia 4. Cstoria ncheiat ntre rudele in grad interzis de lege (colaterale de gradul 4 - este posibila cu acordul autoritatii tutelare) 5. Alienatia sau debilitatea mintala 6. Nerespectarea condiiilor de solemnitate sau publicitate prevzute pentru validarea casatoriei - n cazul impostorului, dac respecta formele cstoria este valabil 7. ntre persoana de aceelasi sex 8. Cstoria ctiva (cstorie ociata formal in care viitorii soti si-au exprimat consimtamantului formal, fr scopul de a intemeia o familie, ci cu alt scop) - presupune o cstorie ncheiat Cauze care acopere casatoria ctiva (inlatur nulitatea absoluta): - Convietuirea - Nasterea unui copil - Trec de mai mult de 2 ani de la data ncheierii casatoriei 9. Nerespectarea formalitatiilor de solemnitate si publicitate a celebrarii casatoriei (prezenta sotiilor mpreuna la sediul primriei, pentru a i da consimtamantul in mod public, in fata oterului de stare civil si a doi martori)

Cauze de nulitate relativa in dreptul familiei:


1. Vicierea consimtamantului la cstorie prin eroare, dol sau violenta. Se acoper prin convietuirea timp de 6 luni de la ncetarea viciului de consimtamant

2. Lipsa incuvintarii sau autorizarii cerute pentru cstoria minoriior (doar parinti sau tutore). Se acoper prin obtinerea incuvintarii sau autorizarii inainte de data ramanerii devinitive a hotararii judecatoresti sau prin impininrea varstrei de 18 ani sau soia rmne nsrcinat 3. Lipsa vremelnica a discernamantului in momentul ncheierii cstoriei (sa nu aib gravitatea debilitatii mintale, ex.: betie completa involuntara, hipnoza). Cauza special de acoperire: convietuirea sotilor timp de 6 luni de la data nasterii dreptului la aciune 4. Starea de tutlea: cstoria ntre tutore si persoana minora aat sub tutela. In toate cazurile nulitatea relativa se acoper prin mplinirea varstrei de 18 ani a sotiilor sau rmnerea nsrcinat a femeii (trebuie sa survenit pana la data ramaneri denitive a hotrrii judecatoresti)

SEMINAR: gabriela_ghile@Yahoo.com -actul casatoriei: bilateral, solemn, laic, act condiie, nu poate acfectat de modaliti

Regimul juridic al nulitatii:


Nulitatea absoluta - poate invocata de catre orice persoana interesata, inclusiv de ctre procuror. - Dreptul la aciune este imprescriptibil (o cstorie desfacuta prin divor/incetata poate i desntata. Procurorul nu poate cere desintarea unei casatorii desfacute dect in cazul in care actioneaza in interesul minoriilor) Nulitatea relativa - dreptul la aciune in anulare are caracter personal (titularul este indicat implicit de legiuitor) si ocroteste un interes particular - Dreptul la aciune nu trece asupra mostenitoriilor (decat in cazul in care dac aciunea a fost pornit de unul dintre soti, mostenitorii acestuia pot continua aciunea) in cazul in care aciunea in anulare a fost introdus pentru lipsa incuvintarii prinilor sau tutorelui, si titularul dreptului decedeaza in timpul procesului, aciunea nu mai poate continuat de ctre mostenitori. - Termenul de prescriptie este de 6 luni Cauze care acoper nulitatea relativa: - convietuirea sotiilor timp de 6 luni (in cazul viciilor de consimtamant sau lipsei vremelnice a discernamantului) - in cazul lipsei incuvintarii casatoriei minorului, dac nainte de hotrrea denitiva minorul obine consimtamantul Efectele nulitatii casatoriei: Regula: desfacere retoroactiva a casatoriei Excepia: 1. Cstoria putativa: cstoria nul in care cel putin unul dintre soti a fost de buna credin la data ncheierii casatoriei Condiii: - Aparenta formala de cstorie - Minim unul dintre soti sa fost de buna credin Nu incerarca salvarea casatoriei

Buna credin sintetizeaza doua elemente: - Eroarea - Eroare de fapt (Ex.: sotii nu tiau ca sunt rude intre ei) - Eroare de drept (Ex.: sotii nu tiau ca legea interzice cstoria intre rudele de gradul lor) - Convingerea deplina a sotiilor ca ncheie un act juridic valabil Beneciile caracterului putativ al casatoriei: - Soul de buna credin va avea pana la data ramanerii denitive a hotararii, situaia de sot dintr-o cstorie valabil (inlatur retroactivitatea desfacerii casatoriei) - Din punct de vedere partimonial se aplica efectele divortului prin analogie. (reparatii pecuniare: ex.:dreptul la despgubiri in favoarea sotului nevinovat; prestatie compensatorie, in cazul casatoriei care a durat mai mult de 20 de ani, in favoarea sotului nevinovat in cazul dezechilibrului condiiilor de viaa; pensia de ntreinere ntre fotii soti) 2. Situaia copiilor nscui sau conceputi in timpul casatoriei anulate: Pstreaz situaia de copil din cstorie, indiferent de buna credin a sotiilor - Copilul are liatia fata de tata stabilit (prezumtia de paternitate) Referitor la relaiile dintre parinti si copii se aplica dispozitiile privitoare la divor - Instana de tutela stabilete asupra exercitarii autoritatii parintesti, locuina copilului, drepturile parintelui separat de copil, contributiile prinilor la cheltuielile de cretere, educare si pregtire profesionala a copilului

Starea de cstorie
Creeaz drepturi si indatoriri persoanale: Respect - vizeaz personalitatea si viaa privat a sotului (interzicerea cenzurarii intre soti a corespondentei, relatiilor sociale si alegerii profesionale) Fidelitate - vizeaz sfera intim a vieii conjugale (obligaia indeplinirii datoriilor conjugale si obligaia de a nu ntreinere relaii amoroase in afara casatoriei) Sprijin moral - asistenta afectiva reciproca intre soti Coabitare - sotii au indarorirea de a locui mpreuna (pentru motive temeinice pot lua hotrrea sa locuiasca separat) Funciile conjugale ale sotiilor: Principiul codeciziei - sotii hotarasc de comun acord in tot ceea ce privete cstoria (sotii exercita codecizia ca drept funcie, nu drept discretionar; instana poate cenzura impotrivirea abuziva a unuia dintre soti) Principiul independentei sotilor - interzicerea cenzurarii intre soti a corespondentei, relatiilor sociale si alegerii profesionale Numele sotiilor in timpul casatoriei: Sotii sunt obligai sa poarte numele declarat la data ncheierii casatoriei Sotii pot opta pentru una din formulele: - Nume de familie diferite prin pastrarea numelor de familie anterior ncheierii casatoriei - Nume de familie comun, care poate al unuia dintre soti, sau numele lor reunite (schimbarea pe cale administrativ se poate face doar cu consimtamantul celuilalt sot) - Unul dintre soti sa-si pstreze numele si unul sa poarte numele lor reunite

Rapoartele patrimoniale dintre soti


Relatiile care coordoneaz rapoartele patrimoniale dintre soti Proclama libertatea conventiilor matrimoniale (contract prenuptial) - Nu este o obligaie, este un drept - Orice cstorie are un regim matrimonial si in lipsa conventiei matrimoniale - Libertatea se rezuma la a opta ntre regimul legal si regimul conventional Regimul matrimonial: Are datoria de a stabili repartizarea activului si pasivului dintre cei doi soti (bunuri comune, bunuri proprii) Stabilete puteriile sotilor in legtura cu bunuriile lor (gestiunea bunurilor, ce anume poate sa fac un sot singur/cu consimtamnt referitor la un bun comun) Stabilete lichidarea bunuriilor Se stabilete din momentul ncheierii casatoriei nceteaz odat cu ncetarea casatoriei (in caz de divor din culpa sotii pot cere stabilirea incetarii regimului matrimonial ntr-un moment anterior incetarii casatoriei) Tipuri de regim matrimonial:

Regimul comunitii legale se aplica atunci cand nu s-a ncheiat o conventie


matrimoniala sau s-a ncheiat conventie matrimoniala nul Este un regim de comunitate partiala: - Activ: - Bunurile comune sunt bunuri dobandite de oricare dintre soti, de la data dobandirii lor, bunuri in devalmasie; devalmasie - forma de proprietate comuna in care nu se tie cota parte - Bunurile proprii sunt express enumerate de lege art. 340 NCC - Succesiunea si liberalitatiile (donatie sau legat). In cazul liberalitatiilor dispunatorul poate sa le converteasca in bunuri comune, dac dorete. - Bunuriile de uz personal (depinde de cine in folosete) - Bunuriile de uz profesional (in afara de situaia in care exista un acord). Rmn proprii indiferent cum au fost achiziionate. - Drepturiile patrimoniale de proprietate intelectuala (creatie sau mrci nregistrate de un so) si ce reiese din ele - Premiile, manuscrisele, proiectele de creatie etc. - Fructele bunuriilor proprii - Pasiv: - Sunt datorii comune si angajeaz rspunderea sotiilor cu bunurile comunitare numai categoriile express prevzute de art. 351 NCC (sotii rspund solidar) - Obligatiile nascute in legatura cu conservarea, administrarea sau dobandirea bunurilor comune - Obligatiile pe care le-au contractat impreuna - Obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei -Repararea prejudiciului cauzat prin insusirea, de catre unul dintre soti, a bunurilor apartinand unui tert, in masura in care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale sotilor

Functionarea regimului - se aplica regula cogestiunii:


- Fiecare sot poate folosi bunul comun fr acordul celuilalt sot, dar nu poate schimba destinaia acestuia numai cu acordul celuilalt sot - Fiecare sot poate face acte de conservare, administrare sau dobandire a bunurilor comune singur (dac unul din soti se considera prejudiciat ca nu a participat, poate cere daune interese de la consort, insa nu pot afectate drepturile dobandire de tertii de buna credin) - Actele de instrainare sau grevare cu drepturi reale, avand ca obiect bunuri comune intra sub incidenta regulii cogestiunii, sub sanctiunea anulabilitatii actului ncheiat - Nu intra sub incidena regulii cogestiunii actele de dispoziie cu titlu oneros privind bunuri comune mobile

Regimuri matrimoniale conventionale


Regimul separatiei de bunuri:
Are ca sursa e conventia matrioniala (ncheiat nainte sau in timpul casatoriei), e hotrrea judecatoreasaca pronuntata la cererea unuia dintre soti, cnd cellalt incheie acte care pun in preicol grav interesele patrimoniale ale familiei Activ: - Separatia de bunuri (ecare dintre soti este si rmne proprietar asupra bunurilor care le-a avut la data ncheierii casatoriei, dar si a bunurilor proprii pe care le-a dobndit pe durata casatoriei Pasiv: - Niciunul dintre soti nu poate tinut de acte savarsite de celalalt dintre soti. Exceptia: datoriile contractate de oricare dintre soti, pentru cheltuieli obisnuite ale csniciei (cheltuieli de bloc, educaia copiilor, impozitele pt. locunita familiei), cei doi soti rspund solidar (oricare dintre soti poate i urmrit pentru ntreaga creanta) Lichidarea - clauza de preciput (soul supravietuitor poate prelua unul sau mai multe bunuri, din masa comunitar, se insereaza ntr-o conventie matrimonial de tip comunitar) Regimul comunitatii conventionale: Nu poate avea ca sursa dect conventia Este o comunitate legal modicata de ctre soti, sub anumite aspecte anume prevzute de ctre legiuitor (ex.: compunerea masei comunitare, in afara de bunuriile proprii si de uz profesional) Activul si pasivul pot i extinse sau restrnse, dup voiinta sotilor Gestiunea se face sub imperiul principiului cogestiunii (sotii nu pot extinde sau restrange puterile concurente sau exclusive) Lichidarea: intervine oridecate ori nceteaz cstoria, sau cnd se schimba regimul matrimonial Clauza de preciput - confer sotului supravietuitor dreptul de a prelua fr plata, nainte de impartirea mostenirii, unul sau mai multe din bunurilor comune, deinute in devalmasie sau in coproprietate - Este supus reductiunii pentru rezerva succesorala - Se activeaz numai dac regimul comunitii conventionale nceteaz prin moartea unuia dintre soti

- Este caduc in cazul incetarii comunitii in timpul vieii sotilor, in situaia sotilor comorienti si atunci cnd bunurile care formau obiectul clauzei de preciput au fost vndute de ctre creditorii comuni Conventia matrimoniala: Actul ncheiat de catre viitori soti, prin care acetia i stabilesc propriul lor regim matrimonial Principiul libertatii conventiilor matrimoniale Principiul accesorialitatii - conventia matrimoniala are rol accesoriu casatoriei Are caracter personal - ncheiat si in considerarea persoanei (poate ncheiat si prin mandatar cu procura special autentica) Act juridic complex Act juridic solemn (sub sanctiunea nulitatii absolute se cere ncheiat in forma autentica notariala) Caracter public (trebuie inscrisa in registrul naional al conventiilor matrimoniale) Regimul primar (imperativ): Se aplica indiferent de regimul matrimonial adoptat (indiferent dac s-a ncheiat o conventie matrimonial) Nu este un regim matrimonial, nu poate susine de unul singur organizarea aspectelor pecuniare ale casatoriei Normele sale se completeaz cu cele ale regimului matrimonial, legal sau conventional Obligaia sotilor de a contribui la susinerea cheltuielilor casniciei - Proportia poate stabilit prin acordul sotilor, in conventia matrimonial - Este lovit de nulitate conventia care exonereaza total unul din soti - Cnd plata contributiei este refuzat, aceasta poate asigurata prin constrangere judiciar Protecia locuintei familiei (unde stau mpreuna sotii, sau in lipsa, unde locuiesc copii) - Nu se poate dispune in nici un fel de locuinta familiei fara consimtamantul ambilor soti (inclusiv de bunurile mobile care fac parte din locuina familiei) - Locuina familiei se noteaz in cartea funciar (pentru opozabilitate in cazul actelor referitoare la locuina familiei, fata de terti) - Termenul de prescriptie pentru anulabilitatea actului incheiat fara consimtamant este de un an de la data de la care soul a aat ca este vatamat (actul poate anulat doar dac locuina a fost inscrisa in cartea funciara sau dac tertul a cunoscut situaia imobilului, dac nu soul poate cere doar daune interese de la cellalt sot) - Este o protecie conjugala (apar un sot de altul), locuina notata in cartea funciar ca locuina de familie nu devine insesizabila (creditorii o pot urmrii) Independena economica si social a sotiilor - ecare sot este liber sa exercite o profesie si sa dispun de veniturile sale - La cerere, soul este dator sa-si informeze partenerul conjugal cu privire la bunurile, veniturile si datoriile sale, in caz de refuz nejusticat asemenea informaii pot obinute cu sprijinul instantei Mechanisme de dozare a drepturilor sotilor - drepturile sotiilor pot extinse sau restrnse pe cale conventionala sau judiciar (in caz de imposibilitate sau in cazul in care un sot pune in pericol grav interesele familiei)

Acte juridice care pot ncheiate fr consimtamantul ambilor soi (consimtamant scris): - in cazul testamentului - in cazul in care un sot constituie in favoarea celuilalt un uzufruct - in cazul actelor juridice de dispoziie ncheiate ntre soti SEMINAR: - pentru a putea modica regimul matrimonial trebuie sa trecut cel putin un an de la data ncheierii casatoriei - nu se pot urmri veniturile unui sot (=bun comun) pentru o datorie comuna dect in cazul cheltuielilor comune ale casatoriei - obligaia de informare face parte din regimul primar (se aplica indiferent de regimul matrimonial)

-In cazul in care un sot este in imposibilitatea de a-si exercita atribuiile, cellalt sot poate crede instanei un mandat judiciar (imputernicire) pentru a putea actiona. Acesta se ncheie prin ajungerea la termen sau cnd i revine soul. - mandatul nu poate depi o durata de doi ani SEMINAR: - pentru a ncheia o conventie matrimoniala se cere varstra de cel putin 16 ani si autorizarea priniilor si a autoritatii tutelara - dac se vinde locuina comuna in care un sot este proprietar exclusiv, consimtamantul celuilalt sot poate dat si printr-un act sub semntura privat. Dac nu este proprietar exclusiv se cere consimtamant in forma autentica. - art. 340 intra la examen !!!

Divortul

Modalitatea prin care la cererea unuia dintre soti, sau pe temeiul acordului dinitre acetia, o autoritate investit de lege, hotrte stingerea numai pentru viitor a efectelor casatoriei A. Poate avea loc prin acordul sotilor sau la cererea unuia si acceptarea celuilalt B. Din cauza unor motive temeinice, relaiile dintre soti sunt afectate si continuarea casatoriei nu mai este posibila C. La cererea unuia dintre soti pentru o separatiei faptic care a durat cel putin doi ani D. La cererea aceluia dintre soti, a crui stare de sntate face imposibila continuarea casatoriei

Tipuri de divor remediu: Prin acordul sotilor La cererea unuia si acceptata de cellalt Divortului pentru motive de sntate Tipuri de divor din culpa/sanctiune: (se pronunta de catre instana) Divortul pentru motive temeinice, din cauza crora cstoria nu mai poate continua Divortul pentru separatiei faptica de cel putin doi ani

Divortul prin consimtamant Divortul consensual propriu-zis (exista vointa concordanta din momentul introducerii divortului) - poate ncepe oricum Divortul consensual inperfect (cnd unul dintre soti nu si-a dat consimtamantul la nceput si cellalt si-a data acordul dup initierea divortului) - presupune ntotdeauna un nceput judiciar Divortul consensual propriu-zis: Este admisibil indiferent de durata casatoriei si dac sunt sau nu copii minori resti sau adoptati cu singura condiie ca amndoi sotii sa aib capacitate deplina de exercitiu Calea judiciar este obligatorie in cazul sotilor cu copii care nu au resusit sa convin asupra tuturor efectelor divortului in planul relatiilor dintre parinti si copii Cererea accesorie divortului poate avea ca obiect: Exercitarea autoritatii parintesti, contribuia parintiilor la cheltuielile copiilor, locuina copiilor si dreptul parintelui de a avea legturi personale cu copilul Numele sotilor dup divor Locuina familiei ncetarea regimului matrimonial, lichidarea comunitii de bunuri, partajul Despgubiri pentru prejudicii materiale sau morale suferite ca urmare a desfacerii casatoriei (incompatibil cu divortul consensual) Prestatie compensatorie sau obligaie de ntreinere (incompatibil cu divortul consensual) Instana competenta: 1. Judectoria din circumscriptia celei din urma locuine comune a sotilor 2. Judectoria din circumscriptia locuintei paratului (dac sotii nu au avut locuina comuna, sau dac nici unul din ei nu mai locuiete in circumscriptia instantei de la locuina comuna) 3. Judectoria din circumscriptia reclamantului (dac paratul nu locuiete in tara) 4. Prile pot conveni la orice instana din tara (dac nici unul din soti nu mai are locuina in tara) 5. Judectoria sectorului 5 al municipiului Bucureti (dac nu exista acord) Prezenta sotilor in fata instantei este obligatorie

Calea administrativ este rezervat sotiilor fr copii (dar acetia se pot adresa
si instantei) Pe lng condita existentei capacitatii depline de exercitiu si consimtamantului liber si neviciat se cere acordul asupra numelui pe care sotii l vor purta dup divor Dac sotii nu au copii divortul poate constatat de ctre oterul de stare civil sau notar Dac sotii au copii, doar notarul public poate constata divortul, dac acetia s-au neles la relaiile intre ei si copii - mpotriva certicatului de divor nu exista cale de atac

Divortul consensual imperfect: Condiiile sunt la fel ca si la divortul din culpa

Divortul din motive de sntate: Cstoria poate desfcut la cererea aceluia dintre soti a crui stare de sntate face imposibila continuarea casatoriei Condiii: Starea precara de sntate a unuia dintre soti Imposibilitatea continuarii casatoriei Relaia de cauzalitate intre starea sotului si imposibilitatea continuarii casatoriei - Poate cere desfacerea casatoriei inclusiv soul pus sub interdictie, prin reprezentant legal sau personal, dac se face dovada ca are capacitatea de discernamant neafectata - Hotrrea poate i atacat cu apel in termen de 30 de zile

Divortul din culpa: Poate interveni in doua condiii: 1. Din cauza unor motive temeinice, care au vatamat grav raporturile dintre soti, fcnd continuarea casatoriei imposibila 2. La cererea unuia dintre soti, dup o separare in fapt, care a durat cel putin doi ani - De regula, dreptul la aciune este personal - Prin excepie, soul pus sub interdictie poate cere divortul prin reprezentant legal sau personal dac face dovada ca are capacitatea discernamantului neafectata - De regula aciunea declansata de unul dintre soti nu poate continuat de ctre mostenitori - Prin excepie, in cazul decesului reclamantului in timpul procesului de divor din culpa, mostenitorii vor putea continua aciunea. Astfel dac instana constata culpa exclusiva a sotului parat, cstoria in loc sa inceteze pe data decesului sotului reclamant, va considerat desfcut la data decesului, insemnand pierderea de catre parat a tuturor avantajelor de sot supravietuitor - n cererea de divor trebuie indicat numele copiilor minori, sau dup caz precizarea ca nu au copii minori Cererea reconventionala - soul parat nu este constrans la atitudinea defensiva in fata cererii reclamantului, ci poate solicita la rndul sau divortul, formuland o cerere reconventionala la cererea principala. - In lipsa formularii cererii, paratul nu poate optine divortul din vina exclusiva a reclamantului - Se depune pana la primul termen de judecat pentru care a fost legal citat

Instana competenta: 1. Judectoria din circumscriptia celei din urma locuine comune a sotilor 2. Judectoria din circumscriptia locuintei paratului (dac sotii nu au avut locuina comuna, sau dac nici unul din ei nu mai locuiete in circumscriptia instantei de la locuina comuna) 3. Judectoria din circumscriptia reclamantului (dac paratul nu locuiete in tara) 4. Prile pot conveni la orice instana din tara (dac nici unul din soti nu mai are locuina in tara) 5. Judectoria sectorului 5 al municipiului Bucureti (dac nu exista acord)

Prezenta sotilor in fata instantei este obligatorie (se poate deroga in cazul unei boli grave, executarea unei pedepse privative de libertate, este pus sub interdictie, are resedinta in strintate) - Lipsa nejusticata a paratului nu inuenteaza soarta procesului - Lipsa nejusticata a reclamantului are ca efect respingerea cererii ca nesustinuta Mijloace de proba: Proba cu martori este admis inclusiv rudelor si anilor sotilor, in afara de descendenti Interogatoriu - mijloc de proba admis doar in favoarea paratului Ascultarea copilului de peste 10 ani este imperativa, dar alegerea sa nu obliga instana (ascultarea are loc pentru aarea opiniei acestuia, legat de exercitarea autoritatii parintesti, nicidecum in calitate de martor)

- Prile se pot mpca oricnd in cursul judecatii - La cerere, instana poate lua msuri vremelnice/temporare, prin ordonana presedintiala, numai pe timpul procesului, referitor la locuina copiilor minori, obligaia de ntreinere etc. - In cazul in care cererea s-a fondat pe faptul separatiei ndelungate a sotilor, instana va pronunta divortul din culpa exclusiva a reclamantului - De regula, dup divor, autoritatea parinteasca este exercitata in comun de ambii parinti - Prin excepie, pentru motive temeinice si in consens cu interesul superior al minorului, instana poate decide ca doar unul dintre parinti sa exercite autoritatea parinteasca, cellalt pastrand doar un drept de veghe asupra modului de cretere si educare a copilului (acest fapt nu are legtura cu obligaia parintelui de a contribui la cheltuielile de cretere si educare a copilului) - Hotrrea poate atacat cu apel, in termen de 30 de zile Efectele divortului: - Desfacerea casatoriei nu retrage capacitatea deplina de exercitiu dobandita de minor, nici dac a fost exclusiv culpabil de disolutia mariajului Dreptul la despgubiri: Condiii: Divortul sa fost pronuntat din culpa exclusiva a unuia dintre soti Existena unui prejudiciu fata de soul nevinovat Raportul de cauzalitate intre prejudiciu si desfacerea casatoriei Dreptul de ntreinere - soul divortat are dreptul la ntreinere dac se aa in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite nainte de cstorie ori in timpul casatoriei - El are dreptul la ntreinere si cnd incapacitatea se iveste la un an de la desfacerea casatoriei, insa numai dac incapacitatea este cauzat de o imprejurare in legtura cu cstoria - Dac soul se recasatoreste dreptul la ntreinere dispare - Dreptul la ntreinere nu este inlaturat prin faptul ca a primit despgubiri. In schimb nu se poate cere si prestatie compensatorie si ntreinere Dreptul la prestatie compensatorie - soul care a suferit un dezechilibru semnicativ privitor la condiiile de viaa, prin desfacerea casatoriei, poate benecia de o compensatie care sa restabileasca echilibrul

Condiii: Divortul sa fost pronuntat din vina exclusiva a celuilalt sot Cstoria sa durat cel putin 20 de ani Din cauza divortului, soul nevinovat sufer un dezechilibru semnicativ privitor la condiiile sale de viaa - Prestatia compensatorie nu poate cumulat cu pensia de ntreinere, in schimb poate adugat despagubirilor - Prestatia compensatorie nceteaz prin decesul, recasatorirea sau imbunatairea situaiei nanciare a sotului creditor - Ca si in cazul dreptului la despgubiri, neinvocarea dreptului la prestatie compensatorie in cadrul procesului de divor atrage pierderea lui

SEMINAR: - Testamentul este act tip: celelalte acte anexate la testament sunt independente de aceste. Recunoasterea valabil dintr-un testament nul este valabil - notarii are competenta general si oterul de stare civil are competenta exclusiva (in materia recunosteri de maternitate; in materie de divor ambii au competenta exclusiva)

Filiatia
Legtura juridic intre o persoana si ascendentii si (sens larg) Legtura juridic intre o persoana si descendentii si (sens restrns)

Moduri de stabilirea a liatiei materne:


Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii si se dovedete prin actul de natere ntocmit in registrul de stare civil si cu certicatul de natere - Excepie: in cazul substituirii de copii si in cazul maternitatii simulate este admis orice mijloc de proba, constatate prin hotrre judectoreasc - Actul de natere ntocmit in registrul de stare civil si certicatul de natere fac dovada pana la nscrierea in fals In cazul neinregistrarii sau nregistrrii gresite a copilului maternitatea poate stabilit prin recunoasterea mamei In cazul in care liatia matern nu se poate face prin certicatul de natere, precum si in cazul contestaii realitatii cuprinse in certicatul de natere, stabilirea maternitatii se face prin hotrre judectoreasc Aciunea in contestarea maternitatii: Este admisibila in doua ipoteze: 1. Posesia de stat nu corespunde strii civile rezultate din certicatul de natere 2. Persoana deine doar certicatul constatator al naterii, nu si folosina strii civile - Dreptul la aciune este recunoscut oricrei persoane interesate - Dreptul la aciune este imprescriptibil extinctiv - Sunt admise orice mijloace de proba 1. Stabilirea maternitatii prin recunoasterea mamei: Declaraia fcut de bunavoie, in oricare din formele prevzute de lege, prin care o femeie marturiseste ca este mama unui anumit copil Este posibila att asupra unui copil minor, ct si asupra unui descendent major

Poate interveni numai atunci cnd (stricta interpretare, analogie ind exclus) - Nasterea nu a fost nregistrat in registrul de stare civil - Copilul a fost trecut in registrul de stare civil ca ind nscut din printe necunoscuti Daca autoarea recunoasterii era casatorit la data conceptiunii sau a nasterii copilului, soul, sau fostul sot devine tatal prezumat al copilului Formele recunoasterii: 1. Recunoasterea prin declaraie la serviciul de stare civil: se poate face la orice serviciu de stare civil, in scris sau verbal, la nasterea copilului sau la o data ulterioar 2. Recunoasterea prin nscris autentic: prin nscris notarial sau altele (ex.: declaraia mamei in fata instanei). Se instituie in sarcina agentului instrumentator obligaia de a trimite din ociu o copie a inscrisului la serviciul de stare civil unde a fost ntocmit actul de natere al copilului - pentru a se face mentiunea in registrul de stare civil 3. Recunoasterea prin testament: poate mbrac oricare dintre formele tratamentului ordinar. Dei testamentul poate revocat, marturisirea de liatie este irevocabila Natura juridic a recunoasterii de maternitate: Act juridic cu caracter personal (mama ind singura persoana indreptatita, dreptul nu trece asupra mostenitorilor) Act juridic pur si simplu Are caracter declarativ (efect retoractiv pana la data nasterii, sau pana la data conceptiunii) Produce efecte erga omnes Act juridic irevocabil Act juridic solemn Contestarea recunoasterii de maternitate: Recunoasterea care nu corespunde adevrului, poate contestata de orice persoana interesata (ex.: mostenitorii mamei, tatl copilului, procurorul) Autoarea recunoasterii de maternitate i poate contesta recunoasterea fcut Dreptul la aciune este imprescriptibil Prinii si copilul vor citati in toate cazurile Admiterea actiunii inlatura retroactiv liatia stabilit Instana este obligat sa statueze, si in lipsa cererii, asupra numelui copilului, exercitiul autoritatii parintesti, obligaia de ntreinere a copilului Nulitatea recunoasterii de maternitate: Cazuri de nulitate absoluta: - Recunoasterea se refer la un copil care legtura de liatie legal stabilit, la data recunoasterii - Recunoasterea privete un copil decedat care nu a lsat descendenti resti - Recunoasterea nu respecta cerintele de forma stabilite de lege - Recunoasterea nu se ncadreaz in una din cele doua ipoteze indicate limitativ - Recunoasterea a fost fcut de alta persoana dect mama sau reprezentantul acesteia avnd procura special autentica Nulitatea absoluta poate invocata oricnd, de orice persoana interesata Cazuri de nulitate relativa: - Eroarea

- Dolul - Violenta - Lipsa discernamantului Nulitatea relativa poate invocata de autorul recunoasterii si se prescrie in termen general de 3 ani

2. Stabilirea maternitatii prin hotrre judectoreasc: Se poate stabili pe calea actiunii in justiie, numai in urmtoarele situaii express si limitativ prevzute: Din orice imprejurari, dovada liatiei fata de mama nu se poate face prin certicatul constatator al nasterii (pierderea actului ind exclus) In situaia contestaii realitatii celor cuprinse in certicatul constatator al nasterii (substituirea copilului, sau nregistrarea ca mama a altei femei) Este admisibila si in cazul unei persoane adoptate Regimul juridic: Dreptul la aciune, aparine copilului (minor sau major) Dreptul la aciune trece asupra mostenitorilor copilului (drept prescriptibil ntr-un an de la data decesului) Aciunea se introduce mpotriva pretinsei mame sau a mostenitorilor acesteia (daca mostenirea este vacanta aciunea poate pornit mpotriva unitii administrativ teritoriale, ind obligatorie citarea in proces a renuntatorilor) Pot administrate orice mijloace de proba (numai in cazul contestaii realitatii celor cuprinse in certicatul constatator al nasterii) Admiterea actiunii produce efecte identice cu cele ale recunoasterii voluntare a maternitatii Instana este obligat sa statueze, si in lipsa cererii, asupra numelui copilului, exercitiul autoritatii parintesti, obligaia de ntreinere a copilului Daca autoarea recunoasterii era casatorit la data conceptiunii sau a nasterii copilului, soul, sau fostul sot devine tatal prezumat al copilului Contestarea maternitatii stabilite prin hotrre judectoreasc: Poate contestata de persoanele interesate, afara de cele care au participat in calitate de pri la judecat (autoritate de lucru judecat) Dreptul este imprescriptibil extinctiv Sunt admise orice mijloace de proba

Moduri de stabilirea a liatiei paterne: 1. Din cstorie:


- Se stabilete prin aplicarea prezumtiei de paternitate (soul mamei este tatal copilului, nscut in timpul casatoriei, sau conceput in timpul sau naintea casatoriei) - Prezumtia de paternitate este o prezumtie legal mixt sau intermediara (poate rasturnata exclusiv in cadrul actiunii in tgada paternitatii) - In cazul conictului de paternitate (situaia copilului conceput in timpul casatoriei anterioare si nscut in cursul casatoriei subsecvente a mamei, la mai putin de 300 de zile de la data stingerii casatoriei precedente; opereaz concomitent doua prezumtii de paternitate) dupa introducerea actiunii in tagada paternitatii, instana apreciaz ca nu prezumtia atacat este operant, ci cealalt

- In codul familiei situatiile de acest fel erau solutionate, dndu-se preeminenta prezumtiei de paternitate a sotului mamei de la data nasterii copilului Tgada paternitaii: Instrument specic pentru rasturnarea prezumtiei de paternitate Dreptul la aciune: 1. Dreptul la aciune al sotului mamei: Se ndreapt mpotriva copilului (sau in contradictoriu cu mama, in cazul copilului precedat) Se prescrie in termen de 3 ani de la data cnd a luat la cunotin ca opereaz o prezumtie de paternitate in privina sa, e la o data ulterioar cnd a aat ca prezumtia nu corespunde adevrului - Termenul nu curge mpotriva sotului pus sub interdictie, el se valorica in termen de 3 ani de la data ridicarii interdictiei In cazul sotului pus sub interdictie, aciunea poate pornit de tutore sau curator Aciunea poate pornit de mostenitorii sotului in termen de 1 an de la deces 2. Dreptul la aciune al mamei copilului: Se ndreapt mpotriva sotului (fostului sot, sau mostenitorilor acestuia, daca mostenirea este vacanta aciunea poate pornit mpotriva unitii administrativ teritoriale, ind obligatorie citarea in proces a renuntatorilor) Se prescrie in termen de 3 ani de la data nasterii copilului - Termenul nu curge mpotriva sotului pus sub interdictie, el se valorica in termen de 3 ani de la data ridicarii interdictiei In cazul mamei puse sub interdictie, aciunea poate pornit de tutore sau curator Aciunea poate pornit de mostenitorii mamei in termen de 1 an de la deces Poate porni aciunea in calitate de reprezentant legal al copilului, oricnd atta timp ct acesta este minor 3. Dreptul la aciune al copilului: Se ndreapt mpotriva prezumtivului tat (soul mamei, sau mostenitorilor acestuia, daca mostenirea este vacanta aciunea poate pornit mpotriva unitii administrativ teritoriale, ind obligatorie citarea in proces a renuntatorilor) Dreptul este imprescriptibil in timpul vieii sale Reprezentarea este exclus in cazul minorului cstorit Minorul cu capacitate de exercitiul restrns poate porni singur aciunea In cazul copilului pus sub interdictie, aciunea poate pornit de tutore sau curator Aciunea poate pornit de mostenitorii copilului in termen de 1 an de la deces 4. Dreptul la aciune al tatlui biologic: Se ndreapt mpotriva sotului mamei si a copilului sau (mostenitorilor acestora, daca mostenirea este vacanta aciunea poate pornit mpotriva unitii administrativ teritoriale, ind obligatorie citarea in proces a renuntatorilor) Dreptul este imprescriptibil in timpul vieii sale In cazul tatalui biologic pus sub interdictie, aciunea poate pornit de tutore sau curator Aciunea poate pornit de mostenitorii tatalui in termen de 1 an de la deces Aciunea este admis numai daca reclamantul face dovada paternitaii sale fata de copil (aciunea in tgada paternitaii introdus de tatl biologic, este implicit si o cerere de stabilire a paternitaii)

- Se poate face prin orice mijloace de proba

Admiterea actiunii, are efect declarativ, modicand retroactiv starea civil a copilului - Consecin directa este inlaturarea liatiei prezumate a copilului (devine in majoritatea cazurilor, copil din afara casatoriei) - Copilul, care si-a pierdut prezumtia de paternitate, i poate pstra situaia de copil din cstorie, in cazul conictului de paternitate Instana este obligat sa statueze, si in lipsa cererii, asupra numelui copilului, exercitiul autoritatii parintesti, obligaia de ntreinere a copilului - Numele descendentului cu capacitate deplina de exercitiul nu poate schimbat, dect daca nu este cstorit, sau daca ind cstorit nu are un nume comun cu al sotului, schimbarea numelui ind posibila, in acest caz, numai cu consimtamantul celuilalt sot, pe cale administrativ Hotrrea instanei avnd ca obiect aciunea in tgada paternitaii este supusa cailor de atac in condiiile dreptului comun Hotrrea rmas denitiva se comunica serviciului de stare civil de la locul nregistrrii nasterii, pentru a se face modicarea actului de stare civil al copilului Cel care a prestat ntreinere in favoarea copilului, poate solicita restituirea acestor prestatii, e in cadrul aceleiasi aciuni, e pe cale separata, indreptandu-se mpotriva copilului sau mpotriva celui care avea obligaia de ntreinere

Tgada paternitaii in codul familiei: Titularii dreptului la aciune: 1. Soul mamei (sau fostul sot, devenit tata al copilului nscut de fosta soie la mai putin de 300 de zile de la desfacerea sau desintarea casatoriei Se ndreapt mpotriva copilului beneciar al prezumtiei, daca acesta este decedat se ndreapt mpotriva mamei acestuia 2. Mama copilului - se ndreapt mpotriva sotului (sau fostului sot, sau a mostenitorilor acestuia) 3. Copilul - fr a deosebi dup cum acesta este nscut sau conceput in timpul casatoriei si nscut la mai putin de 300 de zile de la desfacerea sau desintarea casatoriei, daca mama nu s-a recasatorit intre timp Se ndreapt mpotriva prezumtivului tata sau a mostenitorilor acestuia Mostenitorii nu sunt imputerniciti sa nceap aciunea, ci doar sa continue ce a nceput titularul (diferena fata de NCC)

Aciunea se prescrie in tremen de 3 ani de la: - Data la care a luat la cunotin nasterea copilului (soul mamei) - Data la care a luat la cunotin ca opereaz o prezumtie mpotriva sa (soul mamei care face recunoastere de liatie) - Data majoratului sau, daca aciunea nu a fost introdus in timpul minoritatii sale (copil) - Data nasterii copilului (mama copilului) Prezumtia de paternitate poate inlaturata numai daca reclamantul dovedete ca este cu neputin ca tatal prezumat sa e tatl biologic al copilului

Admiterea actiunii are ca efect modicarea retroactiva a strii civile a copilului, acesta devenind din afara casatoriei (cu exceptia conictului de paternitate)

Contestarea liatiei fata de tatl din cstorie: Prinii ai crui copil nu au fost casatorii niciodat, care nu s-a nscut sau nu a fost conceput in timpul casatoriei, dar a fost nregistrat in actele de stare civil ca ind din cstorie, este un copil aparent din cstorie Prezumtia de paternitate opereaz in favoarea lui din eroare sau frauda Aciunea are ca obiect inlaturarea prezumtiei de paternitate Se deosebeste de aciunea in tgada paternitaii prin faptul ca aciunea de contestarea a liatiei fata de tatl din cstorie are ca obiectiv constatarea ca prezumtia de paternitate este inaplicabila in speta. Aciunea in tgada paternitaii ncearc sa rastoarne prezumtia de paternitate Dreptul la aciune este recunoscut oricrei persoane interesate si este imprescriptibil extinctiv Admiterea actiunii are ca efect dobandirea retroactiva a copilului a statulului de copil din afara casatoriei

2. Din afara casatoriei:


Acel copil nscut de o femeie necasatorit nici la data nasterii copilului, nici la data conceptiei sotiei acestuia, precum si copilul nscut sau conceput in timpul casatoriei mamei, dar a crui paternitate prezumat a fost tgduita irevocabil Odat xata legtura de descendenta, efectele juridice sunt aceleai fr a deosebi dup cum paternitatea este din cstorie sau din afara casatoriei

1. Recunoasterea voluntar a tatlui: Declaraia fcut de bunavoie de ctre un brbat, ntr-una din formele prevzute de lege, prin care marturiseste ca este tatal unui anumit copil (minor sau major) - Diferena fata de marturisirea de maternitate: este posibila fata de orice copil, care nu are la data recunoasterii, o liatie patern stabilit Formele recunoasterii: 1. Recunoasterea prin declaraie la serviciul de stare civil: se poate face la orice serviciu de stare civil, in scris sau verbal, la nasterea copilului sau la o data ulterioar 2. Recunoasterea prin nscris autentic: prin nscris notarial sau altele (ex.: declaraia mamei in fata instanei). Se instituit in sarcina agentului instrumentator obligaia de a trimite don ociu o copie a inscrisului la serviciul de stare civil unde a fost ntocmit actul de natere al copilului - pentru a se face mentiunea in registrul de stare civil 3. Recunoasterea prin testament: poate mbrac oricare dintre formele tratamentului ordinar. Dei testamentul poate revocat, marturisirea de liatie este irevocabila Natura juridic a recunoasterii de paternitate: Act juridic cu caracter personal (mama ind singura persoana indreptatota, dreptul nu trece asupra mostenitorilor) Act juridic pur si simplu Are caracter declarativ (efect retoractiv pana la data nasterii, sau pana la data conceptiunii)

Produce efecte erga omnes Act juridic irevocabil Act juridic solemn Contestarea recunoasterii de paternitate: Recunoasterea care nu corespunde adevrului, poate contestata de orice persoana interesata (ex.: mostenitorii mamei, tatl copilului, procurorul) Autorul recunoasterii de paternitate i poate contesta recunoasterea fcut Dreptul la aciune este imprescriptibil Se pornete mpotriva autorului recunoasterii (sau mpotriva mostenitorilor) sau mpotriva copilului recunoscut, minor sau major (sau mostenitorilor acestuia, sau daca mostenirea este vacanta aciunea poate pornit mpotriva unitii administrativ teritoriale, ind obligatorie citarea in proces a renuntatorilor Prinii si copilul vor citati in toate cazurile Se inverseaza regula conform creia reclamantul face proba. Daca aciunea este intentata de cellalt printe, de copilul recunoscut sau descendentii acestuia, paratul (autorul recunoasterii sau mostenitorii acestuia) sunt inui sa fac proba raportului de liatie Admiterea actiunii inlatura retroactiv liatia stabilit Instana este obligat sa statueze, si in lipsa cererii, asupra numelui copilului, exercitiul autoritatii parintesti, obligaia de ntreinere a copilului Nulitatea recunoasterii de maternitate: Cazuri de nulitate absoluta: - Recunoasterea se refer la un copil care legtura de liatie legal stabilit, la data recunoasterii - Recunoasterea privete un copil decedat care nu a lsat descendenti resti - Recunoasterea nu respecta cerintele de forma stabilite de lege - Recunoasterea nu se ncadreaz in una din cele doua ipoteze indicate limitativ - Recunoasterea a fost fcut de alta persoana dect mama sau reprezentantul acesteia avnd procura special autentica Nulitatea absoluta poate invocata oricnd, de orice persoana interesata Cazuri de nulitate relativa: - Eroarea - Dolul - Violenta - Lipsa discernamantului Nulitatea relativa poate invocata de autorul recunoasterii si se prescrie in termen general de 3 ani

2. Prin hotrre judectoreasc: Daca tatl din afara casatoriei nu l recunoate pe copil paternitatea acestuia se poate stabili prin hotrre judectoreasc Dreptul la aciune:

Aparine copilului (minor sau major) si se pornete in numele lui de ctre mama (chiar daca este minora), sau de reprezentantul lui legal Dreptul este imprescriptibil pe timpul vieii copilului In cazul decesului copilului mostenitorii pot porni aciunea in termen de 1 an de la deces Se ndreapt ntotdeauna mpotriva pretinsului tata (sau mostenitorilor acestuia) Paternitatea se prezuma daca se dovedete ca pretinsului tata a convietuit cu mama copilului in perioada timpului legal al conceptiunii Sunt admisibile orice mijloace de proba Prezumtia de paternitate poate rasturnata de tatl reputat, daca dovedete, prin orice mijloc de proba ca este exclus ca el sa l conceput pe copil Admiterea actiunii are ca efect stabilirea paternitaii retroactiv, de la nasterea copilului Instana este obligat sa statueze, si in lipsa cererii, asupra numelui copilului, exercitiul autoritatii parintesti, obligaia de ntreinere a copilului Dreptul la despgubiri al mamei (exclusiv pe NCC): Mama copilului poate cere pretinsului tata sa ii plteasc jumatate din: - Cheltuielile nasterii si ale lehuziei (Jumatate) - Cheltuielile fcute cu intretinerea ei in timpul sarcinii si in perioada de lehuzie (Jumatate) - Orice alte prejudicii ncercare (n ntregime) Dreptul mamei se transmite mostenitorilor acesteia Dreptul la despgubiri este condiionat de introducerea actiunii de stabilire a paternitaii pe cale de aciune in justiie, in numele copilului In cazul in care mama pornete aciunea in numele copilului, nu mpotriva prezumtivului tat, ci mpotriva mostenitorilor acestuia, ea nu va mai putea obine dreptul la despgubiri

Stabilirea paternitaii din afara casatoriei (codul familiei): Aparine copilului (nu trece asupra mostenitorilor, dar pot continua aciunea introdus de titular) si se pornete in numele lui de ctre mama (chiar daca este minora), sau de reprezentantul lui legal Poate pornir de mama ntr-un an de la nasterea copilului Se ndreapt ntotdeauna mpotriva pretinsului tata (sau mostenitorilor acestuia) Reclamantul trebuie sa probeze: - Existena legaturilor intime intre mama si pretinsului tata in perioada timpului legal de concepie - Copilul a crui paternitate se cerceteaza s-a nscut in urma acestor relaii Sunt acceptate orice mijloace de proba Admiterea actiunii are ca efect stabilirea paternitaii retroactiv, de la nasterea copilului

Posesia de stat:
Este starea de fapt care indica legtura de liatie si rudenie dintre copii si familia din care fac parte Mijloc de dovada subsidiar a strii civile (prezumtie legal relativa) In materie de liatie matern, posesia de stat conforma actului de natere valoreaz prezumtie absoluta (in afara cazului de substitutie de mame)

Pentru a constitui mijloc de proba posesia de stat trebuie sa e utila (continua, pasnica, publica si neechivoca) Consta in: Nomen - copilul poarta numele celui care se pretinde ca este parintele sau Fama - copilul este cunoscut in familie, societate si de autoriti ca ind persoana creia ii aparine starea civil de care se prevaleaza Tractatus - copilul se bucura din partea unei persoane de un tratament parintesc, care la rndul sau se raporteaza la acea persoana ca indui printe

Perioada legal a conceptiunii:


Intervalul de timp cuprins intre a-300-a si a-180-a zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii - Este o prezumtie legal mixt, intermediara (inlaturarea ei ind permis numai de probe stiintice)

Filiatia in cazul reproducerii umane asistate medical cu ter donator:


Maternitatea copilului nscut prin conceptiune medical asistat se stabilete ca si in cazul copilului nscut prin conceptiune natural Nasterea se dovedete prin certicatul de natere nscris in registrul de stare civil Principiul condentialitatii oricror informaii referitoare la reproducerea uman asistat - In mod exceptional legea permite autorizarea accesului la informaii Principiul excluderii legturi de liatie intre copil si donator Principiul asimilarii situaiei juridice a copilului astfel conceput, copilului nscut prin conceptiune natural Principiul caracterului necontestabil al liatiei Conditii privitoare la prinii beneciari: Consimtamantul partilor: existena consimtamantului iecaruia dintre prini (formand un cuplu cstorit sau necasatorit) sau a femeii singure care vrea sa devin mama Este prealabil conceptiunii Trebuie exprimat in forma solemn (nscris autentic notarial) Consimtamantul poate revocat pana in ultimul moment al realizarii conceptiunii medical asistate Consimtamantul nu produce efecte daca pana in momentul conceptiunii a survenit decesul, a fost introdus o cerere de divor sau a intervenit separatia in fapt Filiatia fata de tata: Cnd parintele copilului este femeia singura, in principiu copilul va din afara casatoriei Daca la data nasterii sale mama este casatorit soul mamei va prezumat tatal copilului Exceptii (Tgada paternitaii este admisibil): - Soul mamei nu a consimit la reproducerea asistat medical, realizat cu ajutorul unui ter donator

- Doar soul mamei este indreptatit sa porneasca aciunea - Consimtamantul nerevocat in mod express sau tacit face inadmisibila aciunea - Situaia in care consimtamantul este dat si meninut de ctre partenerul mamei necasatorite, care pana la data nasterii copilului, se casatorete cu un alt brbat. Sotului mamei ii este admis aciunea in tgada paternitaii - Se contesta faptul conceptiunii copilului in acest mod - In aceasta situaie, regimul actiunii in tgada paternitaii este cel de drept comun - Dreptul la aciune aparine sotului mamei, mamei, copilului, pretinsului tata biologic, precum si mostenitorilor iecaruia dintre acetia

Paternitatea din afara casatoriei: In cazul in care prinii copilului conceput prin reproducere asistat medical cu un ter donator nu sunt casatorii, nici la data conceptiunii, nici la data nasterii copilului acesta nu va benecia de o paternitate prezumat Copilul ind din afara casatoriei liatia sa fata de tata poate stabilit fata de partenerul mamei care a consimit in vederea realizarii conceptiunii medical asistate e pe cale de recunoastere, e pe cale judectoreasc 1. Stabilirea paternitaii prin recunoastere: Declaraie la serviciul de stare civil nscris autentic Testament 2. Stabilirea paternitaii pe cale judectoreasc: Are caracter sanctionator, atragand rspunderea brbatului fata de mama si copil Obiectul probatounii este existena si ecacitatea consimtamantului brbatului care a fost parte la proiectul parental Omisiunea brbatului care a consimit la conceptiunea medical asistat de a recunoate paternitatea copilului nscut, atrage rspunderea acestuia fata de mama si de copil - Mamei ii se nate dreptul la despgubiri

Filiatia prin adopie:


Operatiunea juridic prin care se creaza legtura de liatie intre adoptator si adoptat, precum si legturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului Principiile adoptiei: 1. Interesul superior al copilului 2. Principiul creterii si educarii copilului 3. Principiul continuitaii in educarea copilului, tinandu-se seama de originea sa etnic, cultural si lingvistic 4. Principiul celeritatii ndeplinirea oricror acte referitoare la procedura adoptiei 5. Principiul condentialitatii informaiilor cu privire la adopie Condiiile privitoare la persoana adoptat: 1. Vrstra adoptatului Copilul poate adoptat pana la dobandirea capacitatii depline de exercitiu

Poate adoptat si persoana care a dobndit capacitate deplina de exercitiu, daca a fost crescut in timpul minoritatii de ctre cel care dorete sa o adopte - Nu se cere adoptatorilor sa crescut copilul pe ntreaga perioada a minoritatii, ci sa-l crescut vreme sucient de ndelungat si cu caracter de continuitate 2. Consimtamantul adoptatului (daca a mplinit vrstra de 10 ani) Se cere inclusiv adoptatului cu capacitate deplina de exercitiu 3. Consimtamantul la adopie al prinilor resti Este necesar doar in cazul copiilor care nu au dobndit capacitate deplina de exercitiu Nu conteaz daca prinii resti sunt casatorii, separati in fapt sau divortati Nici lipsa exercitarii autoritatii parintesti nu inlatura cerinta consimtamantului prinilor resti Daca unul dintre parinti este decazut din drepturile parintesti, tot ii se cere consimtamantul dar acesta trebuie ntregit prin consimtamantul celui care exercita autoritatea parinteasca In caz de deces al unui sau ambilor parinti nu se mai cere consimtamantul In cazul adoptiei succesive (copilul este adoptat de ctre soul parintelui adoptiv) nu se mai cere consimtamantul prinilor resti Consimtamantul trebuie sa e: - Informat (cunotin de cauza) - Liber (fr eroare, dol sau violenta) - Necondiionat (nu este valabil daca este dat in vederea obtinerii unor foloase indiferent de natura lor) Consimtamantul poate dat numai dup trecerea a unui termen de 60 de zile de la data nasterii copilului Consimtamantul poate revocat in termen de 30 de zile de la data exprimarii lui In cazul refuzului abuziv din partea prinilor resti sau a tutorelui, instana poate cenzura respectivul refuz Este obligatorie ascultarea copilului care a mplinit 10 ani (poate ascultat si cel vrstra sub acest prag. In toate cazurile opinia instanei nu este obligatorie) Conditii privitoare la persoana care adopta: 1. Vrstra adoptatorului Adoptatorul trebuie sa e cu cel putin 18 ani mai in vrstr de ct adoptatul - Pentru motive temeinice instana poate aproba adoptia si in cazul in care diferena de vrstra este de 16 ani 2. Adoptatorul trebuie sa aib capacitate deplina de exercitiu 3. ndeplinirea garantiilor morale si condiiilor materiale necesare creterii, educarii si dezvoltrii armonioase a copilului 4. Consimtamantul adoptatorului (al sotiilor adoptatori) Adoptia poate incuvintata fata de un singur printe adoptiv sau fata de sotiilor adoptatori, e simultan, e succesiv - In cazul adoptiei de ctre un singur sot, ii se cere si consimtamantul celuilalt sot cu titlu de nempotrivire In cazul in care adoptatorul este soul parintelui resc, este deasemenea necesar consimtamantul ambilor parinti resti, doar ca consimtamantul sotului care adopta nu are incarcatura abdicativa Impedimente la adopie:

Pluralitatea de adoptati - adoptia fratiilor de ctre persoane sau familii diferite se poate numai daca este in interesul superior al acestora Adoptia intre frai (este permis intre alte rude resti, ex.: bunici si nepoi) Adoptia a doi soti sau foti soti de ctre aceelasi adoptator, sau familie adoptatoare, precum si intre soti sau fotii soti (mpiedica adoptia sotiilor mpreuna, concomitent) Adoptia de ctre persoana cu boli psihice sau handicap mintal Adoptia simultan sau succesiv a aceleiasi persoane de ctre mai muli adoptatori Exceptii: - Adoptia simultan sau succesiv de ctre adoptatori sot si soie - Adoptia succesiv in cazul decesului adoptatorului sau a sotiilor adoptatori - Adoptia succesiv in cazul ncetarii, din orice motiv, al adoptiei anterioare Efectele adoptiei: Stabilirea legaturilor de liatie si de rudenie civil Stingerea legaturilor de liatie si de rudenie reasca Efectele liatiei si rudeniei adoptive: Adoptatorul are fata de copilul adoptat drepturile si indatoririle parintelui fata de copilul resc Prinii adoptivi au indatorirea de a informa copilul adoptat cu privire la natura civil a relatilor de liatie si rudenie Efectele adoptiei asupra numelui si prenumelui persoanei adoptate: Copilul adoptat dobandeste, prin adopie numele de familie al adoptatorului (indiferent daca este minor sau major) In cazul adoptatului cstorit care are nume comun se cere consimtamantul celuilalt sot Se poate cere schimbarea prenumelui adoptatului la cererea adoptatorului sau adoptatului, pentru motive temeinice ncetarea adoptiei: Desfacerea adoptiei: 1. Desfacerea de drept a adoptiei: Conditii cumulative: Decesul parintelui sau al oarintiilor adoptatori Incuvinarea denitiva a unei noi adopii - In cazul adoptatului major adoptia subsecvent este posibil numai de ctre persoana care a crescut-o in timpul minoritatii 2. Desfacerea facultativa a adoptiei: Conditii cumlative: Necesitatea luarii unei msuri de protecie privitoare la adoptat (msura de ocrotit a copilului fata de modul defectuos al exercitarii autoritatii parintestinde ctre adoptator) Desfacerea adoptiei este in interesul superior al copilului Efecte: - Prinii resti redobndesc drepturile si indatoririle parintesti 3. Desfacerea adoptiei cu titlu de sanctiune: La cererea adoptatorului: daca adoptatul a atentat la viata adoptatorului sau a ascendentiilor ori descendentilor lor, sau daca s-a fcut vinovat fata de adoptatori de fapte penale pedepsite cu pedeapsa privativa de libertate de cel puin 2 ani

La cererea adoptatului: daca adoptatorul a atentat la viata adoptatului sau a descendentilor lor, sau daca s-a fcut vinovat fata de adoptat de fapte penale pedepsite cu pedeapsa privativa de libertate de cel puin 2 ani Nulitatea adoptiei: 1. Nulitatea relativa a adoptiei: Viciile de consimtamant: Eroarea asupra identitaii adoptatului Dolul Violenta 2. Nulitatea absoluta a adoptiei: Adoptia ctiva - adoptia ncheiat in alt scop dect acela al ocrotirii interesului superior al copilului - Nu este incident in cazul adoptatului major Nescocotirea oricareia dintre condiiile de fond ale adoptiei: Conditii de fond cu privire la adoptat: - Adoptia majorului care nu a fost crescut in timpul minoritatii de adoptator - Lipsa consimtamantului la adopie al copilului care a mplinit 10 ani - Lipsa consimtamantului la adopie al prinilor resti/persoana care exercita autoritatea parinteasca Conditii de fond cu privire la adoptator: - Lipsa capacitatii depline de exercitiu - Nerespectarea condiiilor referitoare la diferena de vrstra - Nerespectarea cerinei privind atestatul asupra asupra garantiilor morale si condiiilor materiale oferite de adoptator - Lipsa consimtamantului la adopie al adoptatorului - in cazul de ctre soul parintelui adoptiv, lipsa consimtamantului parintelui adoptiv Neobservarea unui impediment: - Adoptia intre frai - Adoptia a doi soti sau foti soti de ctre aceelasi adoptator, sau familie adoptatoare, precum si intre soti sau fotii soti - Alienatia ori debilitatea mintala - Adoptia simultan sau succesiv a aceleiasi persoane de ctre mai muli adoptatori Nerespectarea cerintelor de forma Efectele ncetrii adoptiei: Stingerea legturi de liatie civil intre adoptat si adoptator, precum si legturii de rudenie civil intre adoptat si rudele adoptatorului Reactivarea legaturilor de liatie reasca precum si de rudenie reasca ale adoptatorului Redobandirea numelui si a prenumelui anterior adoptiei (indiferent daca este minor sau major)

Autoritatea parinteasca:
Principii generale:

Principiul asimilarii depline a conditii juridice a copilului din afara casatoriei cu liatia legal stabilit fata de ambii parinti cu acea a copilului din cstorie, a conditii juridice a copilului adoptat cu acea a copilului resc Principiul coparentalitii (autoritatea parinteasca aparine in mod egal ambilor parinti) Principiul exercitarii autoritaii parinteti in interesul superior al copilului Principiul codeciziei in tot ceea ce privete copilul Principiul independentei patrimoniale dintre parinti si copii Condiiile exercitarii autoritatii parintesti: Capacitatea deplina de exercitiu a parintelui, dublat de putinta de as-i manifesta voina - Prin derogare, ii se recunoate si parintelui minor care a mplinit vrstra de 14 ani, drepturile si indatoririle parintesti referitoare doar la persoana copilului, nu si cele privitoare la bunurile copilului (acestea ind exercitate de tutore sau o alta persoana) Beneciarul autoritatii parintesti nu poate i dect un copil (persoana care nu a mplinit 18 ani, sau capacitate deplina de exercitiu) Drepturile si indatoririle parintesti privitoare la persoana copilului: 1. Dreptul si indatorirea priniilor de a ine copilul Locuina copilului se stabilete de comun acord de ctre parinti 2. Dreptul si indatorirea prinilor de a da ntreinere copilului Trebuie sa-i procura copilului toate cele necesare traiului, precum si educaiei, invataturii si pregtirii sale profesionale Obligaia de ntreinere aparine in solidar prinilor Descendentului major in continuarea studiilor, are drept la ntreinere pana la nalizarea studiilor, dar fr a depi vrstra de 26 de ani 3. Dreptul si indatorirea prinilor de a ndemn copilul 4. Dreptul si indatorirea prinilor de a supraveghea copilul Drepturile si indatoririle priniilor cu privire la bunurile copilului: 1. Dreptul si indatorirea priniilor de a administra bunurile copilului Dreptul se ntinde asupra tuturor bunurilor dobandire de acesta, exceptand bunurile dobandite de minor cu titlu gratuit Obligaiile priniilor administratori: - Sa efectueze toate actele necesare pentru conservarea bunurilor - Sa culeaga fructele bunurilor - Sa continue modul de folosire si exploatare a bunului frigider fr a schimba destinaia acestora (doar cu autorizarea instanei de tutela) - Sa investeasc sumele de bani aate in administrare in conformitate cu dispoziiile referitoare la plasamentele considerate prudente 2. Dreptul si indatorirea priniilor de a-l reprezenta pe copil in actele juridice civile, sau de a-i da ncuvinarea Pana la vrstra de 14 ani minorul este reprezentat in actele juridice de ctre parinti - Minorul poate incheia singur acte de conservare si acte de dispoziie de mic valoare, cu caracter curent si care se executa la momentul ncheierii lor Dup mplinirea varstrei de 14 ani si pana la dobandirea capacitatii depline de exercitiu, actele juridice se ncheie de ctre acesta, cu Incuvinarea prealabila a priniilor si in anumite cazuri a instantei de tutela

- Minorul cu capacitate de exercitiu restrns poate incheia singur acte de conservare, acte de administrare care nu l prejudiciaza si acte de dispoziie de mic valoare, cu caracter curent si care se executa la momentul ncheierii lor Exercitarea unilateral a autoritatii parintesti: Instana de tutela poate hotr ca autoritatea sa se exercita de ctre unul dintre parinti in cazul desfacerii casatoriei, nulitatii casatoriei sau in cazul copilului din afara casatoriei Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti: Poate totala sau partiala, in funcie de interesul,superior al copilului Parintele decazut pstreaz prerogativa de a se exprima in legtura cu Adoptia copilului sau, in schimb nu se cere ncuvinarea in cazul casatoriei copilului in timpul minoritatii Dreptul de ntreinere al copilului nu sufer nici o atingere Redobandirea exercitiului drepturilor parintesti este oricnd posibila (prin autorizarea instantei de tutela)

Obligaia de ntreinere
Este stabilit de lege si exista numai in condiiile si intre persoanele stabilite de aceasta (caracterul legal) Nimeni nu poate renuna pe viitor la dreptul sau la ntreinere (caracter de ordine publica) Numai intre persoanele stabilite de lege (caracterul personal): - Obligatia legal de ntreinere se stinge prin moartea creditorului sau debitorului intretinerii - Excepie: obligaia de ntreinere fata de un minor, trece asupra mostenitorilor persoanei care a fost obligat la intretinerea acestuia sau care i-a dat ntreinere fr a avea obligaia legal, insa numai daca prinii creditorului minor au murit, sunt disprui sau sunt in nevoie - Daca intretinerea prestate nu era datorat se poate cere restituirea - Creana intretinerii nu este cesibil - Creana este insesizabil - Creana nu poate forma obiectul actiunii oblice Caracterul reciproc al intretinerii Exceptii (obligaia unilateral de ntreinere): - Cel care ia un copil pentru al proteja sau ngriji temporar, are obligaia de al ntreine - Soul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot este obligat sa de ntreinere copilului pe timpul minoritatii, insa numai daca prinii creditorului minor au murit, sunt disprui sau sunt in nevoie - Excepie: obligaia devine insa reciproc, daca minorul a beneciat de astfel de prestatii timp de cel puin 10 ani - Obligaia de ntreinere fata de un minor, trece asupra mostenitorilor persoanei care a fost obligat la intretinerea acestuia sau care i-a dat ntreinere fr a avea obligaia legal, insa numai daca prinii creditorului minor au murit, sunt disprui sau sunt in nevoie

- Fostul sot de rea credin din cstoria nul datoreaz ntreinere sotului de buna credin - Fostul sot din a crui culpa exclusiva s-a pronuntat divortul are, odat cu mplinirea termenului de un an de la data desfacerii casatoriei, obligaia unilateral de ntreine fata de fostul sot - Soul din cstoria desfacut, recasatorit, datoreaz ntreinere fostului sot, daca sunt ndeplinite condiiile obligaiei legale de ntreinere Ordinea in care se datoreaz intretinerea: Sotii si fotii soti datoreaz ntreinere naintea celorlali obligai Descendentului este obligat la ntreinere naintea ascendentului Fraii si surorile i datoreaz ntreinere dup parinti, insa naintea bunicilor Soul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot este obligat sa de ntreinere copilului pe timpul minoritatii, insa numai daca prinii creditorului minor au murit, sunt disprui sau sunt in nevoie Copilul ntreinut cel puin 10 ani de soul parintelui resc poate obligat la ntreinerea parintelui vitreg Obligaia de ntreinere fata de un minor, trece asupra mostenitorilor persoanei care a fost obligat la intretinerea acestuia sau care i-a dat ntreinere fr a avea obligaia legal, insa numai daca prinii creditorului minor au murit, sunt disprui sau sunt in nevoie Cel care ia un copil pentru al proteja sau ngriji temporar, are obligaia de al ntreine Stabilirea intretinerii: Prin acordul partilor Prin hotrrea instantei de tutela - Reclamantul trebuie sa fac dovada, prin orice mijloc de proba ca sunt intrunite condiiile obligaiei de ntreinere - Starea de nevoie a creditorului - Existena mijloacelor debitorului - Minorul care cere ntreinere de la prinii sai este scutit de sarcina probei Stingerea obligaiei de ntreinere: Cauze generale de stingere a obligaiei de ntreinere: Dispariia strii de nevoie a creditorului intretinerii Debitorul obligaiei nu mai dispune de mijloace indestulatoare prestatii intretinerii Decesul creditorului sau debitorului obligaiei de ntreinere - Excepie: obligaia de ntreinere fata de un minor, trece asupra mostenitorilor persoanei care a fost obligat la intretinerea acestuia sau care i-a dat ntreinere fr a avea obligaia legal, insa numai daca prinii creditorului minor au murit, sunt disprui sau sunt in nevoie Cauze speciale de stingere a obligaiei de ntreinere: Pierderea de ctre beneciar a calitatii care i-a conferit vocaia de ntreinere In ipoteza dreptului de ntreinere a fostului sot din a crui culpa exclusiva a fost pronuntat divortul, prin mplinirea termenului de un an de la data desfacerii casatoriei Obligaia de ntreinere fata de un minor, trecut asupra mostenitorilor persoanei care a fost obligat la intretinerea acestuia sau care i-a dat ntreinere fr a avea obligaia legal, prin ajungerea la vrstra majoratului (nu se poate pentru continuare de studii) Pierderea dreptului la ntreinere:

Nu poate pretinde ntreinere acela care s-a fcut vinovat fata de cel obligat la ntreinere de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri