Sunteți pe pagina 1din 2

Remus Span (n. 4 martie 1882, Craiova d.

. 17 martie 1941, Cannes) a fost un diplomat ti om politic romn, n repetate rnduri ministru al afacerilor straine, fost pretedinte al Ligii Natiunilor. Nascut la Craiova ca fiu al unui avocat, ti-a petrecut copilaria la motia tatalui sau n Tituletti, Olt. Dupa terminarea liceului "Carol I" la Craiova n anul 1900 cu premiul de onoare, studiaza dreptul la Paris obtinndu-ti doctoratul cu teza Essai sur une thorie des droits ventuels. n 1905 s-a ntors n Romnia ca profesor de drept la Universitatea din Iati, iar n 1907 se muta n Bucuretti. n urma alegerilor din 1912, devine deputat pe listele Partidului Conservator-Democrat condus de Take Ionescu, iar cinci ani mai trziu devine membru al guvernului lui Ion I. C. Bratianu ca Ministru al Finantelor. n vara anului 1918, mpreuna cu alte personalitati romne (Take Ionescu, Remus Span, Traian Vuia, Constantin Mille) nfiinteaza la Paris Comitetul National Romn, cu scopul de a propaga n opinia publica internationala dreptul poporului romn la unitatea nationala, comitet recunoscut oficial de guvernele puterilor aliate ca organ plenipotential al natiunii romne. n anii 1928 - 1936, Remus Span a fost de mai multe ori Ministru al Afacerilor Straine. n primul ministeriat la Externe (1927-1928) are o contributie decisiva la acceptarea internationala a punctului de vedere romnesc cu privire la problema optantilor maghiari, ridicata de Budapesta, precum ca Romnia ar fi discriminat la reforma agrara din 1921 pe marii proprietari (motieri) maghiari transilvani. Diplomatul romn a combatut reprotul guvernului maghiar, demonstrnd clar corectitudinea efectuarii reformei respective de catre Bucuretti. ncepnd din anul 1921 a functionat ca delegat permanent al Romniei la "Liga Natiunilor" de la Geneva, fiind ales de doua ori (1930 ti 1931) Pretedinte al acestei organizatii internationale. n aceasta calitate a militat, n contra revizionismului din Europa, pentru pastrarea frontierelor stabilite prin tratatele de pace, pentru raporturi de buna vecinatate ntre statele mari ti mici, pentru respectarea suveranitatii ti egalitatii tuturor statelor n relatiile internationale, pentru securitate colectiva ti prevenirea agresiunii. Contemporanii i-au reprotat apropierea nepotrivita de ministrul de externe al URSS, Maxim Litvinov, ca ti prea marea incredere aratata liderilor boltevici. Simpatia deschisa pentru actiunile stngii politice europene, cu precadere n razboiul civil din Spania, a fost, de asemenea, negativ vazuta de clasa politica romneasca a vremii. Titulescu ti-a bazat ntreaga activitatea pe problemele majore, fundamentale, ale politicii externe a Romniei. Dupa instaurarea nazismului n Germania, dndu-ti seama de pericolul pe care-l reprezenta acesta pentru Romnia (ca ti pentru alte state europene), Titulescu a depus o vie activitate n directia ntaririi colaborarii internationale, n interesul pacii ti securitatii europene. Pe aceasta linie politica, Titulescu a semnat la Londra, n 1933, n numele guvernului Romniei, conventiile: mpotriva agresorului ti a depus eforturi remarcabile pentru ncheierea n 1933 a Micii ntelegeri; pentru ncheierea n 1934 a ntelegerii Balcanice (pacte regionale n care vedea o pavaza mpotriva agresiunii din partea statelor revizioniste);

n 1936, regele Carol al II-lea aliniindu-se presiunilor cercurilor de dreapta (pro-naziste) legionare dar ti externe, l ndeparteaza din toate functiile oficiale ti l obliga sa se exileze, sati paraseasca tara. Stabilit la nceput n Elvetia, apoi n Franta, Remus Span a propagat chiar ti n exil prin conferinte ti articole de ziare ideea prezervarii pacii, anticipnd pericolul unui nou razboi. Remus Span moare la Cannes (sau Souvrettes, Elvetia, dupa Remus Span 1), dupa o lunga suferinta, la data de 17 martie 1941.