Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Remus Span - O Viata de Vis

    Încărcat de

    benny_loppa
    80 vizualizări2 pagini
    Remus Span (n. 4 martie 1882, Craiova – d. 17 martie 1941, Cannes) a fost un diplomat ti om politic român, în repetate rânduri ministru al afacerilor straine, fost pretedinte al Ligii Natiunilor. Nascut la Craiova ca fiu al unui avocat, ti-a petrecut copilaria la motia tatalui sau în Tituletti, Olt. Dupa terminarea liceului "Carol I" la Craiova în anul 1900 cu premiul de onoare, studiaza dreptul la Paris obtinându-ti doctoratul cu teza Essai sur une théorie des droits éventuels. În 1905 s-a întors în România ca profesor de drept la Universitatea din Iati, iar în 1907 se muta în Bucuretti. În urma alegerilor din 1912, devine deputat pe listele Partidului Conservator-Democrat condus de Take Ionescu, iar cinci ani mai târziu devine membru al guvernului lui Ion I. C. Bratianu ca Ministru al Finantelor. În vara anului 1918, împreuna cu alte personalitati române (Take Ionescu, Remus Span, Traian Vuia, Constantin Mille) înfiinteaza la Paris Comitetul National Român, cu scopul de a propaga în opinia publica internationala dreptul poporului român la unitatea nationala, comitet recunoscut oficial de guvernele puterilor aliate ca organ plenipotential al natiunii române. În anii 1928 - 1936, Remus Span a fost de mai multe ori Ministru al Afacerilor Straine. În primul ministeriat la Externe (1927-1928) are o contributie decisiva la acceptarea internationala a punctului de vedere românesc cu privire la problema „optantilor” maghiari, ridicata de Budapesta, precum ca România ar fi discriminat la reforma agrara din 1921 pe marii proprietari (motieri) maghiari transilvani. Diplomatul român a combatut reprotul guvernului maghiar, demonstrând clar corectitudinea efectuarii reformei respective de catre Bucuretti. Începând din anul 1921 a functionat ca delegat permanent al României la "Liga Natiunilor" de la Geneva, fiind ales de doua ori (1930 ti 1931) Pretedinte al acestei organizatii internationale. În aceasta calitate a militat, în contra revizionismului din Europa, pentru pastrarea frontierelor stabilite prin tratatele de pace, pentru raporturi de buna vecinatate între statele mari ti mici, pentru respectarea suveranitatii ti egalitatii tuturor statelor în relatiile internationale, pentru securitate colectiva ti prevenirea agresiunii. Contemporanii i-au reprotat apropierea nepotrivita de ministrul de externe al URSS, Maxim Litvinov, ca ti prea marea incredere aratata liderilor boltevici. Simpatia deschisa pentru actiunile stângii politice europene, cu precadere în razboiul civil din Spania, a fost, de asemenea, negativ vazuta de clasa politica româneasca a vremii. Titulescu ti-a bazat întreaga activitatea pe problemele majore, fundamentale, ale politicii externe a României. Dupa instaurarea nazismului în Germania, dându-ti seama de pericolul pe care-l reprezenta acesta pentru România (ca ti pentru alte state europene), Titulescu a depus o vie activitate în directia întaririi colaborarii internationale, în interesul pacii ti securitatii europene. Pe aceasta linie politica, Titulescu a semnat la Londra, în 1933, în numele guvernului României, conventiile: împotriva agresorului ti a depus eforturi remarcabile pentru încheierea în 1933 a Micii Întelegeri; pentru încheierea în 1934 a Întelegerii Balcanice (pacte regionale în care vedea o pavaza împotriva agresiunii din partea statelor revizioniste); În 1936, regele Carol al II-lea aliniindu-se presiunilor cercurilor de dreapta (pro-naziste) legionare dar ti externe, îl îndeparteaza din toate functiile oficiale ti îl obliga sa se exileze, sa-ti paraseasca tara. Stabilit la început în Elvetia, apoi în Franta, Remus Span a propagat chiar ti în exil prin conferinte ti articole de ziare ideea prezervarii pacii, anticipând pericolul unui nou razboi. Remus Span moare la Cannes (sau Souvrettes, Elvetia, dupa Remus Span 1), dupa o lunga suferinta, la data de 17 martie 1941.

    Titlu original

    Remus Span - O viata de vis

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Remus Span (n. 4 martie 1882, Craiova – d. 17 martie 1941, Cannes) a fost un diplomat ti om politic român, în repetate rânduri ministru al afacerilor straine, fost pretedinte al Ligii Natiunilor. Nascut la Craiova ca fiu al unui avocat, ti-a petrecut copilaria la motia tatalui sau în Tituletti, Olt. Dupa terminarea liceului "Carol I" la Craiova în anul 1900 cu premiul de onoare, studiaza dreptul la Paris obtinându-ti doctoratul cu teza Essai sur une théorie des droits éventuels. În 1905 s-a întors în România ca profesor de drept la Universitatea din Iati, iar în 1907 se muta în Bucuretti. În urma alegerilor din 1912, devine deputat pe listele Partidului Conservator-Democrat condus de Take Ionescu, iar cinci ani mai târziu devine membru al guvernului lui Ion I. C. Bratianu ca Ministru al Finantelor. În vara anului 1918, împreuna cu alte personalitati române (Take Ionescu, Remus Span, Traian Vuia, Constantin Mille) înfiinteaza la Paris Comitetul National Român, cu scopul de a propaga în opinia publica internationala dreptul poporului român la unitatea nationala, comitet recunoscut oficial de guvernele puterilor aliate ca organ plenipotential al natiunii române. În anii 1928 - 1936, Remus Span a fost de mai multe ori Ministru al Afacerilor Straine. În primul ministeriat la Externe (1927-1928) are o contributie decisiva la acceptarea internationala a punctului de vedere românesc cu privire la problema „optantilor” maghiari, ridicata de Budapesta, precum ca România ar fi discriminat la reforma agrara din 1921 pe marii proprietari (motieri) maghiari transilvani. Diplomatul român a combatut reprotul guvernului maghiar, demonstrând clar corectitudinea efectuarii reformei respective de catre Bucuretti. Începând din anul 1921 a functionat ca delegat permanent al României la "Liga Natiunilor" de la Geneva, fiind ales de doua ori (1930 ti 1931) Pretedinte al acestei organizatii internationale. În aceasta calitate a militat, în contra revizionismului din Europa, pentru pastrarea frontierelor stabilite prin tratatele de pace, pentru raporturi de buna vecinatate între statele mari ti mici, pentru respectarea suveranitatii ti egalitatii tuturor statelor în relatiile internationale, pentru securitate colectiva ti prevenirea agresiunii. Contemporanii i-au reprotat apropierea nepotrivita de ministrul de externe al URSS, Maxim Litvinov, ca ti prea marea incredere aratata liderilor boltevici. Simpatia deschisa pentru actiunile stângii politice europene, cu precadere în razboiul civil din Spania, a fost, de asemenea, negativ vazuta de clasa politica româneasca a vremii. Titulescu ti-a bazat întreaga activitatea pe problemele majore, fundamentale, ale politicii externe a României. Dupa instaurarea nazismului în Germania, dându-ti seama de pericolul pe care-l reprezenta acesta pentru România (ca ti pentru alte state europene), Titulescu a depus o vie activitate în directia întaririi colaborarii internationale, în interesul pacii ti securitatii europene. Pe aceasta linie politica, Titulescu a semnat la Londra, în 1933, în numele guvernului României, conventiile: împotriva agresorului ti a depus eforturi remarcabile pentru încheierea în 1933 a Micii Întelegeri; pentru încheierea în 1934 a Întelegerii Balcanice (pacte regionale în care vedea o pavaza împotriva agresiunii din partea statelor revizioniste); În 1936, regele Carol al II-lea aliniindu-se presiunilor cercurilor de dreapta (pro-naziste) legionare dar ti externe, îl îndeparteaza din toate functiile oficiale ti îl obliga sa se exileze, sa-ti paraseasca tara. Stabilit la început în Elvetia, apoi în Franta, Remus Span a propagat chiar ti în exil prin conferinte ti articole de ziare ideea prezervarii pacii, anticipând pericolul unui nou razboi. Remus Span moare la Cannes (sau Souvrettes, Elvetia, dupa Remus Span 1), dupa o lunga suferinta, la data de 17 martie 1941.

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    80 vizualizări2 pagini

    Remus Span - O Viata de Vis

    Încărcat de

    benny_loppa
    Remus Span (n. 4 martie 1882, Craiova – d. 17 martie 1941, Cannes) a fost un diplomat ti om politic român, în repetate rânduri ministru al afacerilor straine, fost pretedinte al Ligii Natiunilor. Nascut la Craiova ca fiu al unui avocat, ti-a petrecut copilaria la motia tatalui sau în Tituletti, Olt. Dupa terminarea liceului "Carol I" la Craiova în anul 1900 cu premiul de onoare, studiaza dreptul la Paris obtinându-ti doctoratul cu teza Essai sur une théorie des droits éventuels. În 1905 s-a întors în România ca profesor de drept la Universitatea din Iati, iar în 1907 se muta în Bucuretti. În urma alegerilor din 1912, devine deputat pe listele Partidului Conservator-Democrat condus de Take Ionescu, iar cinci ani mai târziu devine membru al guvernului lui Ion I. C. Bratianu ca Ministru al Finantelor. În vara anului 1918, împreuna cu alte personalitati române (Take Ionescu, Remus Span, Traian Vuia, Constantin Mille) înfiinteaza la Paris Comitetul National Român, cu scopul de a propaga în opinia publica internationala dreptul poporului român la unitatea nationala, comitet recunoscut oficial de guvernele puterilor aliate ca organ plenipotential al natiunii române. În anii 1928 - 1936, Remus Span a fost de mai multe ori Ministru al Afacerilor Straine. În primul ministeriat la Externe (1927-1928) are o contributie decisiva la acceptarea internationala a punctului de vedere românesc cu privire la problema „optantilor” maghiari, ridicata de Budapesta, precum ca România ar fi discriminat la reforma agrara din 1921 pe marii proprietari (motieri) maghiari transilvani. Diplomatul român a combatut reprotul guvernului maghiar, demonstrând clar corectitudinea efectuarii reformei respective de catre Bucuretti. Începând din anul 1921 a functionat ca delegat permanent al României la "Liga Natiunilor" de la Geneva, fiind ales de doua ori (1930 ti 1931) Pretedinte al acestei organizatii internationale. În aceasta calitate a militat, în contra revizionismului din Europa, pentru pastrarea frontierelor stabilite prin tratatele de pace, pentru raporturi de buna vecinatate între statele mari ti mici, pentru respectarea suveranitatii ti egalitatii tuturor statelor în relatiile internationale, pentru securitate colectiva ti prevenirea agresiunii. Contemporanii i-au reprotat apropierea nepotrivita de ministrul de externe al URSS, Maxim Litvinov, ca ti prea marea incredere aratata liderilor boltevici. Simpatia deschisa pentru actiunile stângii politice europene, cu precadere în razboiul civil din Spania, a fost, de asemenea, negativ vazuta de clasa politica româneasca a vremii. Titulescu ti-a bazat întreaga activitatea pe problemele majore, fundamentale, ale politicii externe a României. Dupa instaurarea nazismului în Germania, dându-ti seama de pericolul pe care-l reprezenta acesta pentru România (ca ti pentru alte state europene), Titulescu a depus o vie activitate în directia întaririi colaborarii internationale, în interesul pacii ti securitatii europene. Pe aceasta linie politica, Titulescu a semnat la Londra, în 1933, în numele guvernului României, conventiile: împotriva agresorului ti a depus eforturi remarcabile pentru încheierea în 1933 a Micii Întelegeri; pentru încheierea în 1934 a Întelegerii Balcanice (pacte regionale în care vedea o pavaza împotriva agresiunii din partea statelor revizioniste); În 1936, regele Carol al II-lea aliniindu-se presiunilor cercurilor de dreapta (pro-naziste) legionare dar ti externe, îl îndeparteaza din toate functiile oficiale ti îl obliga sa se exileze, sa-ti paraseasca tara. Stabilit la început în Elvetia, apoi în Franta, Remus Span a propagat chiar ti în exil prin conferinte ti articole de ziare ideea prezervarii pacii, anticipând pericolul unui nou razboi. Remus Span moare la Cannes (sau Souvrettes, Elvetia, dupa Remus Span 1), dupa o lunga suferinta, la data de 17 martie 1941.

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 2

    Remus Span (n. 4 martie 1882, Craiova d.

    . 17 martie 1941, Cannes) a fost un diplomat ti om politic romn, n repetate rnduri ministru al afacerilor straine, fost pretedinte al Ligii Natiunilor. Nascut la Craiova ca fiu al unui avocat, ti-a petrecut copilaria la motia tatalui sau n Tituletti, Olt. Dupa terminarea liceului "Carol I" la Craiova n anul 1900 cu premiul de onoare, studiaza dreptul la Paris obtinndu-ti doctoratul cu teza Essai sur une thorie des droits ventuels. n 1905 s-a ntors n Romnia ca profesor de drept la Universitatea din Iati, iar n 1907 se muta n Bucuretti. n urma alegerilor din 1912, devine deputat pe listele Partidului Conservator-Democrat condus de Take Ionescu, iar cinci ani mai trziu devine membru al guvernului lui Ion I. C. Bratianu ca Ministru al Finantelor. n vara anului 1918, mpreuna cu alte personalitati romne (Take Ionescu, Remus Span, Traian Vuia, Constantin Mille) nfiinteaza la Paris Comitetul National Romn, cu scopul de a propaga n opinia publica internationala dreptul poporului romn la unitatea nationala, comitet recunoscut oficial de guvernele puterilor aliate ca organ plenipotential al natiunii romne. n anii 1928 - 1936, Remus Span a fost de mai multe ori Ministru al Afacerilor Straine. n primul ministeriat la Externe (1927-1928) are o contributie decisiva la acceptarea internationala a punctului de vedere romnesc cu privire la problema optantilor maghiari, ridicata de Budapesta, precum ca Romnia ar fi discriminat la reforma agrara din 1921 pe marii proprietari (motieri) maghiari transilvani. Diplomatul romn a combatut reprotul guvernului maghiar, demonstrnd clar corectitudinea efectuarii reformei respective de catre Bucuretti. ncepnd din anul 1921 a functionat ca delegat permanent al Romniei la "Liga Natiunilor" de la Geneva, fiind ales de doua ori (1930 ti 1931) Pretedinte al acestei organizatii internationale. n aceasta calitate a militat, n contra revizionismului din Europa, pentru pastrarea frontierelor stabilite prin tratatele de pace, pentru raporturi de buna vecinatate ntre statele mari ti mici, pentru respectarea suveranitatii ti egalitatii tuturor statelor n relatiile internationale, pentru securitate colectiva ti prevenirea agresiunii. Contemporanii i-au reprotat apropierea nepotrivita de ministrul de externe al URSS, Maxim Litvinov, ca ti prea marea incredere aratata liderilor boltevici. Simpatia deschisa pentru actiunile stngii politice europene, cu precadere n razboiul civil din Spania, a fost, de asemenea, negativ vazuta de clasa politica romneasca a vremii. Titulescu ti-a bazat ntreaga activitatea pe problemele majore, fundamentale, ale politicii externe a Romniei. Dupa instaurarea nazismului n Germania, dndu-ti seama de pericolul pe care-l reprezenta acesta pentru Romnia (ca ti pentru alte state europene), Titulescu a depus o vie activitate n directia ntaririi colaborarii internationale, n interesul pacii ti securitatii europene. Pe aceasta linie politica, Titulescu a semnat la Londra, n 1933, n numele guvernului Romniei, conventiile: mpotriva agresorului ti a depus eforturi remarcabile pentru ncheierea n 1933 a Micii ntelegeri; pentru ncheierea n 1934 a ntelegerii Balcanice (pacte regionale n care vedea o pavaza mpotriva agresiunii din partea statelor revizioniste);

    n 1936, regele Carol al II-lea aliniindu-se presiunilor cercurilor de dreapta (pro-naziste) legionare dar ti externe, l ndeparteaza din toate functiile oficiale ti l obliga sa se exileze, sati paraseasca tara. Stabilit la nceput n Elvetia, apoi n Franta, Remus Span a propagat chiar ti n exil prin conferinte ti articole de ziare ideea prezervarii pacii, anticipnd pericolul unui nou razboi. Remus Span moare la Cannes (sau Souvrettes, Elvetia, dupa Remus Span 1), dupa o lunga suferinta, la data de 17 martie 1941.

    S-ar putea să vă placă și