ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE ECONOMIE GENERALA

Teza de doctorat

Starea actuala a stiintei economice

Conducator stiintific: Prof.univ.dr. Angela Rogojanu Doctorand: Asist.univ.Dobrescu (Tarta) Maria Monica

REZUMAT

- 2006 -

CUPRINS
Introducere

Cap.1 Aspecte metodologice ale stiintei economice actuale

1.1 Implicatii ale premiului Nobel pentru economie 1.2 Dimensiunea empirica a stiintei economice acceptiuni, tendinte, curente 1.3 Metoda matematica n stiinta economica avantaje, limite, perspective de viitor

Cap. 2 Starea actuala a stiintei economice

2.1 2.2 2.3 2.4 Evolutia stiintei economice n perioada postbelica Noi fundamente ale politicilor economice Principalele curente de gndire economica la sfrsitul secolului XX Stiinta economica actuala: progres, stagnare, crize?

Cap.3 Principalele scoli de gndire economica la sfrsitul sec al XX-lea

3.1 Noua scoala clasica 3.1.1 Fundamentarea microeconomica a macroeconomiei o noua abordare 3.1.2 Ciclurile de afaceri n viziunea noilor clasici 3.2 Noua Economie Keynesiana 3.2.1 Distantarea fata de cadrul keynesian traditional de analiza 3.2.2 Ciclurile de afaceri n viziunea noilor keynesieni: rigiditati nominale si rigiditati reale

Cap.4 Politicile economice si problemele actuale ale economiilor contemporane

4.1 Evolutii ale politicilor economice dupa cel de-al doilea razboi mondial 4.2 Tendinte teoretice actuale n domeniul inflatiei 4.3 Ipoteza ratei naturale a somajului si implicatiile acesteia asupra politicilor economice Concluzii finale Bibliografie

CUVINTE CHEIE
Premiul Bancii Centrale a Suediei pentru Stiinte Economice n memoria lui Alfred Nobel; Empirism n stiinta economica; Apriorism metodologic; Pozitivism logic; Modelul ipotetico-deductiv; Verificationism; confirmationism; falsificationism; Stiinta economica pozitiva; stiinta economica normativa; Econometrie; Fundamentarea microeconomica a economiei; Noua scoala clasica; ipoteza anticiparilor rationale; modelul marketclearing Noua economie keynesiana; Preturile fixe si teoriile dezechilibrului general; Contractele de munca si rigiditatea salariilor; Concurenta monopolistica si rigiditatea preturilor Imperfectiunile sistemului economic; rigiditati nominale si rigiditati reale; modelele menu cost; modelele efficiency wage; modelede insideroutsider Mecanismele ciclului de afaceri; ciclul monetar de afaceri si ipoteza informatiilor imperfecte; teorii ale ciclurilor reale de afaceri; teoria modificarilor sectoriale Inflatie; teoria cantitativa a banilor; neutralitatea monedei; Somaj; curba Phillips; ipoteza ratei naturale a somajului (NAIRU); Politici economice; politici keynesiste; politici liberale; reguli stricte si politici discretionare; inconsistenta n timp a politicii optime

Sinteza principalelor parti ale tezei de doctorat Starea actuala a stiintei economice

Teza de doctorat Starea actuala a stiintei economice este rezultatul unui amplu demers stiintific ce ncearca sa sintezeze principalele tendinte si curente manifestate n prezent n stiinta economica si sa ofere o perspectiva de ansamblu asupra stadiului actual de dezvoltare al acestei stiinte. Acoperind o problematica extrem de complexa, dar si incitanta, continutul tezei reprezinta o tema de dezbateri si controverse asupra gndirii economice contemporane. Statutul economiei de stiinta tnara n rndul celorlalte stiinte nu a reprezentat nici pe departe un impediment n cresterea cunoasterii, ba dimpotriva, scurta sa istorie a fost marcata de un remarcabil progres teoretic, ndreptat catre un scop bine definit: mai buna ntelegere si cunoastere a realitatilor economice. Iar acest lucru apare tot mai evident n perioada contemporana: att teoria economica, ct si comunitatea stiintifica n ansamblu par sa se orienteze dupa criterii ce vizeaza n principal cresterea cunoasterii si utilitatea practica a cercetarii, si mai putin substratul ideologic. Pentru a surprinde o imagine ct mai exacta si mai cuprinzatoare a starii stiintei economice, lucrarea mbina metode de cercetare specifice (sinteze documentare), cu metode ale istoriei gndirii economice (geneza ideilor si a institutiilor integratoare, filiatia de idei, perenitatea), ale istoriei (cronologia si analogia istorica) si ale strategiilor de politica economica. Am ales ca punct de plecare al acestei lucrari probabil cea mai nalta distinctie n domeniul economic premiul Nobel pentru economie si aceasta din mai multe considerente; n primul rnd, chiar daca premiul n sine a facut obiectul unor vii dezbateri si controverse n ceea ce priveste obiectivitatea acordarii si relevanta acestuia, ramn nca multe de spus n acest domeniu mai putin "umblat", mai ales n ceea ce priveste laureatii, contributiile acestora si impactul lor asupra cercetarii economice actuale; n alta ordine de idei, n masura n care admitem ca premiul reprezinta recunoasterea suprema n domeniul economic, este interesant de analizat daca premiul reflecta directiile n care este orientata analiza economica n perioada actuala si chiar mai mult, daca poate influenta aceste directii; nu n ultimul rnd, n lumina celor afirmate,

aceasta abordare mi s-a parut oportuna si, sper, originala, pentru a demara o dezbatere cu privire la stadiul actual de dezvoltare a stiintei economice. Lund drept criteriu de delimitare subdomenii ale analizei economice, am ncercat n primul subcapitol o clasificare a acestei controversate si rvnite distinctii; aceasta clasificare va servi drept punct de plecare pentru o discutie mai larga cu privire la tendintele actuale manifestate n stiinta economica, la cele mai recente teorii economice, si chiar la controverse de ordin metodologic. Astfel, cea de-a doua sectiune a primului capitol aduce n discutie o chestiune extrem de controversata, care i macina pe economisti nca de la jumatatea secolului al XIX-lea: empirismul n stiinta economica; aceasta sectiune si propune sa analizeze n ce masura putem vorbi despre o dimensiune empirica a stiintei economice, sa clarifice n ce ar consta aceasta, precum si sa sintetizeze principalele curente epistemologice afirmate cu precadere n ultimele decenii. n fine, cel de-al treilea subcapitol se ocupa cu o tendinta care, dupa cel de-al doilea razboi mondial s-a amplificat n mod deosebit, atingnd proportii incredibile: utilizarea metodelor matematice si statistice n stiinta economica; acest ultim subcapitol analizeaza o serie de opinii pro si contra acestor tehnici si metode care, fara a exagera, putem spune ca domina mainstream-ul n prezent relevnd o serie de particularitati ale acestora, precum si o serie de avantaje si dezavantaje ale utilizarii lor. n continuare, cel de-al doilea capitol, asa cum titlul nsusi o sugereaza, si propune un deziderat pe ct de ambitios, pe att de dificil de realizat: sa ncerce o evaluare a stadiului actual de dezvoltare a stiintei economice. Pentru a putea surprinde o imagine de ansamblu corecta si realista a starii stiintei economice, analiza debuteaza cu o prezentare a principalelor evolutii nregistrate dupa cel de-al doilea razboi mondial n economie, ncercnd chiar o etapizare a acestora si evidentiind principalele momente ce au marcat stiinta economica. Cercetnd tipologia teoriilor economice din aceasta perioada, constatam o comunitate stiintifica scindata n doua directii principale de cercetare: prima axata pe relevarea virtutilor capitalismului si continund traditia liberalismului clasic, iar ce-a de-a doua axata pe impactul factorilor economici si sociali asupra functionarii sistemului, n spiritul traditiei keynesiene. Mai mult, o analiza aprofundata evidentiaza faptul ca aceasta delimitare nu trebuie interpretata n mod transant, deoarece n realitate, lucrurile sunt mult mai nuantate: cele doua curente aparent opuse au n prezent trasaturi comune cum ar fi de exemplu, fundamentarea microeconomica a
5

macroeconomiei si ipoteza anticiparilor rationale; n plus, n cadrul fiecarei scoli gasim attea orientari si abordari, nct aceasta delimitare capata o semnificatie mai degraba generica si orientativa. Tot n cel de-al doilea capitol, analiza continua cu o prezentare de ansamblu a celor doua curente dominante n prezent n stiinta economica, accentund att punctele divergente, ct si pe cele comune, si evidentiind o anumita convergenta de idei, care pare sa lase la o parte divergentele ideologice n favoarea progresului cunoasterii. Analiza culmineaza cu problema economica cea mai presanta n prezent: stiinta economica actuala progreseaza, stagneaza sau trece printr-o criza a cunoasterii? n urma unei analize complexe si riguros documentate, raspunsul cel mai pertinent evidentiaza o stare de cautari continue, fervente, semn mai degraba al unui progres lent, dect al unei crize. Cel de-al treilea capitol al lucrarii analizeaza principalele controverse asupra noilor macroeconomii. Prezentarea riguros structurata si temeinic documentata analizeaza n detaliu principalele contributii ale noii scoli clasice si ale noii economii keynesiene. Astfel, n cazul noilor clasici sunt prezentate si dezbatute fundamentarea microeconomica a macroeconomiei, ipoteza anticiparilor rationale, modelul market-clearing, precum si utilitatea si implicatiile acestora n planul politicilor economice. n plus, sunt discutate doua dintre problemele esentiale cu care se confrunta de multa vreme macroeconomistii: problema neutralitatii monedei n economie, si respectiv, mecanismul ciclului de afaceri. n ceea ce priveste noua economie keynesiana, putem constata cu usurinta marea diversitate a abordarilor reunite n mod generic n cadrul a cestei vaste orientari. Practic, aceste abordari sunt att de numeroase si variate, nct se poate spune ca singurul punct de convergenta este ipoteza unui esec al pietei de mari dimensiuni, datorat existentei unor rigiditati sau imperfectiuni n economie. Totusi, aceste directii de cercetare distincte pot fi clasificate si ncadrate ntr-o anumita tipologie n functie de tipul imperfectiunilor avute n vedere si respectiv, tipul de piata pe care se manifesta. Nu am omis din cadrul analizei nici modul n care noii keynesieni analizeaza si explica mecanismul ciclului de afaceri, directie n care acestia au nregistrat progrese considerabile. n acest sens, foarte importante sunt contributiile teoretice ntr-un domeniu relativ putin analizat pna n anii `80, cel al imperfectiunilor manifestate pe diferite piete n economiile contemporane. Si chiar daca multe din modelele propuse si-au dovedit limitele, att din punct de vedere teoretic, ct si practic, ele au contribuit la o mai buna ntelegere a
6

ciclului de afaceri, a problemelor legate de neutralitatea monedei, si a realitatii economice n ansamblu. n fine, cel de-al patrulea capitol al tezei analizeaza una din problemele cele mai sensibile n prezent n economie: politicile economice, relatia dintre teorie si politica economica si factorii ce o influenteaza, precum si relatia ntre politicile economice actuale si marile dezechilibre manifestate n economiile contemporane inflatia si somajul. n baza unei ample documentari, acest capitol debuteaza cu o sinteza cuprinzatoare a principalelor evolutii n planul politicilor economice, evolutie marcata de dominatia politicilor interventioniste pna n anii `70, si culminnd cu o contraofensiva liberala ncepnd cu anii `80. Totusi, asa cum remarca multi dintre marii economisti contemporani, nu trebuie sa ne lasam furati de aparente: chiar daca n plan teoretic, cercetatorii au nceput sa abandoneze prejudecatile de ordin ideologic n favoarea avansului cunoasterii stiintifice, nu la fel stau lucrurile n planul politicilor economice; n realitate, depasitul model IS-LM, completat cu varianta mbunatatita a curbei Phillips ce ncorporeaza ipoteza anticiparilor rationale continua sa influenteze considerabil modul n care autoritatile elaboreaza politicile economice. n fine, cea de-a doua parte a capitolului propune o noua viziune asupra elaborarii politicilor economice, viziune care integreaza numeroasele contributii teoretice nregistrate n domeniul inflatiei si al somajului. n acest context, sunt discutate si analizate o serie de chestiuni de prima importanta n stiinta economica contemporana, att n rndul teoreticienilor, ct si al practicienilor: problema neutralitatii monedei n economie, relatia empirica ntre inflatie si somaj, ipoteza existentei unei rate naturale a somajului si cel mai important, rolul tuturor acestor factori n elaborarea politicii optime. Concluzionnd, l finele anilor `70 stiinta economica parea puternic a divizata ntre cele doua scoli de gndire economica dominante: noua scoala clasica si noua economie keynesiana, iar intensitatea disputelor atinsese asemenea proportii, nct fara a exagera putem vorbi de sfrsitul deceniului opt ca marcnd o perioada de criza n stiinta economica. Aceasta criza s-a manifestat cu precadere n plan teoretic prin dispute si controverse aprinse att n planul analizei pur economice, ct si n plan metodologic. Iar impasul n care se gasea analiza teoretica nu a lasat indiferenti nici practicienii si decidentii de politica economica, demonstrnd nca o data complexitatea relatiei dintre teoria si politica economica. n anii `70, solidul esafodaj teoretic a fost
7

zdruncinat n parte de evolutiile economice concrete, dar si de imposibilitatea de a controla si a depasi aceste evolutii prin masuri de politica economica. Iar criza manifestata n plan teoretic s-a manifestat si n planul politicilor economice prin schimbari de orientare respectiv revenirea la politici liberale, dar mai ales prin inconsistenta si printr-o stare generala de incertitudine si confuzie. Am putea fi tentati sa concluzionam pornind de la aceste evolutii ca economia nu a facut mari progrese n ultimele decenii si ca este sortita sa oscileze ntre aceste doua extreme ireconciliabile. nsa putem adopta si o alta pozitie: noua revolutie clasica a anilor `70 si-a pus o amprenta de nesters asupra modului n care economistii de toate orientarile abordeaza economia, la fel cum a facut-o revolutia keynesiana naintea ei. Mai mult, toate aceste evolutii au determinat o noua ofensiva n plan teoretic, marcata prin angajarea n demersuri teoretice ample, prin derularea unor analize si cercetari aprofundate. Asa nct, douazeci de ani mai trziu, constatam o surprinzatoare convergenta n evolutia celor doua scoli. Aceasta cautare ferventa uneori chiar nversunata ce caracterizeaza cercetarile teoretice recente pare sa tradeze un deziderat pe ct de ambitios, pe att de dificil de realizat: economistii simt totusi nevoia unui model macroeconomic integrat, bazat pe un numar restrns de imperfectiuni din economie. Toate aceste aspecte sunt totusi departe de a semnifica manifestarea unei crize si cautarea unei noi paradigme n stiinta economica. Demersurile stiintifice recente sunt semnul unui progres, dar, din pacate, acesta este lent. Iar aceasta stare de lucruri va perpetua sau, mai rau, se va nrautati atta timp ct economistii refuza sa accepte faptul ca economia nu este stiinta exacta, la fel cum nu este stiinta a naturii. Cu siguranta ca tehnicile si instrumentele utilizate n prezent vor fi mbunatatite si perfectionate - de la obtinerea datelor relevante, pna la adaptarea instrumentelor si ajustarea ariei de aplicabilitate a modelelor. Cu toate acestea, cel putin n viitorul apropiat, progresul va continua sa fie lent, datorita inabilitatii de a elimina o serie de dificultati comune legate n primul rnd, de imposibilitatea de a realiza experimente n stiinta economica, dar si de numarul prea mare de variabile relevante sau de dificultatea obtinerii de date exacte. nsa dificultatea fundamentala care tine de nsasi natura stiintei economice este aceea ca, orict ne-am mbogati cunostintele si orict am aprofunda fenomenele si mecanismele economice, nu ne vom putea baza niciodata pe faptul ca ele vor
8

ramne neschimbate. n ultima instanta, datele cu care opereaza economistii sunt reprezentate de indivizi, sau mai bine zis de raspunsurile acestora la diferiti stimuli. Iar fiinta umana are uimitoarea capacitate de a nvata si de a-si modifica comportamentul.

CURRICULUM VITAE
Nume : Prenume : Data nasterii : Starea civila : Domiciliul : Adresa e-mail: Telefon : Studii : 1992-1996 Colegiul National Sf. Sava , Bucuresti, profilul matematica-fizica bilingva engleza, medie de admitere 9,52; medie de absolvire 9,89 ; 1996-2000 Academia de Studii Economice Bucuresti, Facultatea de Relatii Economice Internationale, specializarea Tranzactii Internationale; medie admitere: 9,80 ; medie licenta: 9.75 Activitati extracuriculare : 1993 Premiul II la Olimpiada de Limba Engleza, etapa nationala 1995 Premiul II la Olimpiada de Limba Engleza , etapa nationala 1996-2000 Participari la Sesiunile de Comunicari Stiintifice din cadrul Facultatii de Relatii Economice Internationale si la activitatile ASER. Alte cursuri urmate : 1995 Bursa de studii la un curs de vara de limba engleza la Colegiul St. Clares din Oxford, acordata de English Speaking Union si British Council Bucharest. 1996 Atestat de interpret de limba engleza , acordat de Ministerul Invatamntului . 1999 Carnet de conducere tip B
10

DOBRESCU (TARTA) MARIA _ MONICA 27. 06. 1978 , Bucuresti casatorita Str. Dr. Vasile Sion , nr. 1-9 , bl. 15 , sc. 4 , et. 7 , apt. 130 , sector 1 , Bucuresti . monicad78@yahoo.com 325.14.24 0726 290 150

Experienta profesionala: 1998-1999 Assistant Manager, SC Tricostil SRL, companie de confectii, Bucuresti. Responsabilitati: coordonarea activitatilor de aprovizionare, corespondenta comerciala, munca de secretariat. 2000 Economic advisor, SC Intertrading Consulting SRL, firma de consultanta juridica, Bucuresti. Responsabilitati: redactare acte constitutive pentru filiale ale companiilor straine, acordarea de asistenta potentialilor investitori straini, corespondenta comerciala si traduceri. 2000-2005 Asistent universitar, Catedra de Comunicare si Doctrine Economice, Facultatea de Economie Generala, Academia de Studii Economice, Bucuresti. Responsabilitati: cursuri si seminarii de Doctrine Economice, Jurnalism Economic si Publicitate, Comunicare Financiar-Bancara, Limba Engleza pentru Afaceri 2001-2002 Expert Integrare Europeana, Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Cooperatie. Responsabilitati: adoptarea programelor UE in domeniul ntreprinderilor mici si mijlocii, armonizarea legislatiei romne cu cea a Uniunii Europene, pregatirea documentelor de negociere a aderarii Romniei la Uniunea Europeana. Limbi straine : Engleza foarte bine Franceza foarte bine Operare calculator: Windows 2000 (Microsoft Office Word, Excel, PowerPoint, Access), the Internet Publicatii, manifestari stiintifice: - O reevaluare a teoriei hayekiene a ciclului de afaceri, Sesiunea de Comunicari Stiintifice, Catedra de Comunicare si Doctrine Economice, ASE, Bucuresti, aprilie 2002 -Tendinte actuale n stiinta economica, Sesiunea de Comunicari Stiintifice, Catedra
11

de Comunicare si Doctrine Economice, ASE, Bucuresti, aprilie 2004 - Empirism versus formalism n stiinta economica actuala, Traditii Epistemologice n Stiinta Economica, Sesiunea de Comunicari Stiintifice Catedra de Comunicare si Doctrine Economice, ASE, Bucuresti, decembrie 2004 - Noi fundamente teoretice ale politicilor economice, Oeconomica, Societatea Romna de Economie, vol.4, 2004 - Progrese teoretice n cercetarea macroeconomica actuala, Sesiunea de Comunicari Stiintifice, Catedra de Comunicare si Doctrine Economice, ASE, Bucuresti, aprilie 2005 - Actualitatea Teoriei Generale a lui John Maynard Keynes si perspective de viitor, Sesiunea de Comunicari Stiintifice, Catedra de Comunicare si Doctrine Economice, ASE, Bucuresti, decembrie 2005 - Starea actuala a Stiintei Economice, Ed. ASE, Bucuresti, 2006

12

LISTA DE LUCRARI Doctorand Dobrescu (Tarta) Maria Monica

Realizari descrise n teza de doctorat au fost publicate de doctorand: n calitate de prim autor: O reevaluare a teoriei hayekiene a ciclului de afaceri, Sesiunea de Comunicari Stiintifice, Catedra de Comunicare si Doctrine Economice, ASE, Bucuresti, aprilie 2002 Tendinte actuale n stiinta economica, Sesiunea de Comunicari Stiintifice, Catedra de Comunicare si Doctrine Economice, ASE, Bucuresti, aprilie 2004 Empirism versus formalism n stiinta economica actuala, Traditii Epistemologice n Stiinta Economica, Sesiunea de Comunicari Stiintifice Catedra de Comunicare si Doctrine Economice, ASE, Bucuresti, decembrie 2004 Noi fundamente teoretice ale politicilor economice, Oeconomica, Societatea Romna de Economie, vol.4, 2004 Progrese teoretice n cercetarea macroeconomica actuala, Sesiunea de Comunicari Stiintifice, Catedra de Comunicare si Doctrine Economice, ASE, Bucuresti, aprilie 2005 Actualitatea Teoriei Generale a lui John Maynard Keynes si perspective de viitor, Sesiunea de Comunicari Stiintifice, Catedra de Comunicare si Doctrine Economice, ASE, Bucuresti, decembrie 2005 Starea actuala a Stiintei Economice, Ed. ASE, Colectia Curente, Economisti, Bucuresti, 2006

n calitate de co-autor: Doctrine Economice, Alexandru Tasnadi (coord.), Ed.ASE, Bucuresti, 2001 Doctrine si Comunicare Economica: din activitatea stiintifica a Catedrei Comunicare si Doctrine Economice: 2001-2002, Rogojanu Angela, Muresan Maria, Muresan Dumitru, Ed.ASE, Bucuresti, 2003

13