Sunteți pe pagina 1din 47

1

UNIVERSITATEA TEHNIC ,,Gh Asachi IAI FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIAL SECIA: INGINERIA MEDIULUI

AMONIACUL
-PROIECT-

Student: Cobzaru Adrian Grupa: 2204 An: II

-2004-

Cuprins
1.CAP.I. Introducere 1.1 Prezentarea generala a materialului2 1.2 Istoricul conoasterii materialului........................................2 1.3 Productia si tendintele pietii...3 1.3.1 Productia si tendintele pietii in Romania..3 1.3.2 Productia si tendintele pietii in lume.3 2.CAP.II. Metode de obtinere......................................................3 3.CAP.III. Procedee de obtinere 3.1 Fabricarea amoniacului...5 3.2 Descrierea tehnica la nivelul schemei tehnologice.6 3.3 Factori care influenteaza procesul tehnologic.................9 3.4 Consumuri specifice...10 4.CAP.IV. Structura 4.1 Structura moleculara...10 5.CAP.V. Coreletii structura proprietati 5.1 Proprietati fizice si fizico-mecanice11 5.2 Proprietati chimice..12 5.3 Actiune biologica. Toxicitate. Poluare13 5.4 Utilizari14 6.CAP.VI. Corelatii proprietati-performante-utilizari 6.1 Indici fizici si prevederi S.T.A.S. sau norme..16 7.CAP.VII. Bibliografie.17 8.CAP.VII. Anexe..............................................................................18

CAP. I. Introducere 1.1 Prezentarea generala a materialului


Amoniacul este unul dintre cele mai importante produse ale industriei chimice de baz, datorit multiplelor sale ntrebuinri, att ca produs finit ct i ca produs intermediar. Amoniacul se gsete n aer numai n urme, rezultnd prin putrezirea substanelor organice care conin azot. Sub form de sruri de amoniu se afl n pmnt; sub aciunea bacteriilor i a oxigenului din aer, srurile de amoniu sunt oxidate la azotai.

1.2 Istoricul cunoasterii materialului


Amoniacul a fost obtinut prima dat n laborator de ctre przestlez, n 1754, prin nclzirea clorurii de amoniu, cu var. n 1795 Hildebrand a ncercat fr success, s obin ammoniac prin sintez direct din azot i hidrogen, cci fr catalizator reacia era prea lent. Prima fabric de amoniac sa fost construit n 1906, n Italia pe baza procedeului Frank-Caro de fixare a azotului de ctre carbura de calciu care, prin hidroliz, duce la ammoniac, potrivit reaciilor: CaO+3C=CaC2+CO Ca2C+N2+CaCN2+C CaCN2+3H2O=CaCO3+2NH3 Au urmat alte fabrici similare n Germania, Canada i S.U.A. pentru producerea amoniacului necesar la obinerea explozivilor dar, odat cu sfritul primului rzboi mondial, acest procedeu foarte costisitor a fost abandonat. La 9 septembrie 1913 se ddea n funciune prima fabric de obinere a amoniacului prin sintez, la Oppau, n germania , cu o producie de 30 t\zi. Instalaia a fost construit de catre firma B.A.S.F. pe baza cercetrilor effectuate de ctre Haber, Nernst, Le Chatelier, Le Rossignol, van Ort, Mittasch. Carl Bosch, de la B.A.S.F., a fiinat i ncurajat cercetrile coordinate de ctre Haber, de aceea procedeul a rmas n istoria industriei chimice sub numele de procedeul Haber-Bosch. Procedeul a fost preluat i perfecionat de mai multe firme (Claude, casale, Frauser, N.E.C., etc.) dar, pn prin anii 1950 progresele tehnologice au fost lente. O generatie noua de fabrici de ammoniac sintetic este inaugurat de ctre American Oil Company care construieste n 1963, n Texas, o instalaie de 600t/zi, cu un singur reactor. Apoi s-a trecut la linii de 1000-1500t/zi, cu compensoare centrifugale. Sinteza este singura metod utilizat astzi pentru obinerea industrial a amoniacului, cu excepia unor cantiti reduse rezultate n cocserii.

1.3

Producia i tendinele pieii 1.3.1 Producia i tendinele pieii n romnia


n tabelul 1 se indic evoluia produciei din ara noastr.

Anul Producia 103 t

193 8 0,8

195 0 2,0

195 5 11,0

196 0 35,0 Tabelul. 1.

1965 265, 0

1970 963, 0

1975 1985, 0

1980 2837, 0

Se constat c producia de ammoniac din ara noastr a crescut intr-un ritm nalt, n special dup anul 1965, cnd au nceput s se construiasc instalaii mari, de nalt tehnicitate.

1.3.2 Producia i tendinele pieii mondiale


Creterea consumului de ngrminte a determinat i sporirea produciei de ammoniac. n ,,Analiza proiectului de studiu mondial asupra industriei de ngrminte din anul 1975 pn n anul 2000 , document elaborat n cadrul Organizaiei Naiunilor Unite, se arat c este de presupus c toate ngrmintele azotoase vor fi derivate din ammoniac i c toate uzinele ce se vor construi vor avea capaciti de peste 1000t/zi. n tabelul 2 se indic evoluia produciei mondiale de amoniac. Anul Producia 106 t 1970 54,5 1975 77,0 Tabelul.2. 1980 106,0 1985 140,0

CAP. II. Metode de obinere


Amoniacul se gsete n cantitate mic n natur, ca rezultat al fermentaiei unor substane organice cu azot. n laborator amoniacul poate fi preparat uor: din sruri de amoniu i baze tari, la nclzire uoar: NH 4Cl + NaOH = NH 3 + NaCl + H 2 O ; din azoturi ale metalelor alcalino - pmntoase cu ap: Mg 3 N 2 + 6H 2O = 2 NH 3 + 3Mg (OH ) 2 . Industrial amoniacul se obine prin: valorificarea apelor amoniacale rezultate de la cocsificarea crbunilor. Crbunii de pmnt conin 0,5 1,5% azot, sub form de

combinaii organice. Circa 25% din acest azot se transform, la distilarea uscat, n amoniac i trece n gaz, restul se transform n azot molecular. Amoniacul din gaz se regsete dizolvat n apele amoniacale, mpreun cu H2S, HCN i alte impuriti de care apoi trebuie separat; descompunerea cianamidei de calciu. Carbura de calciu (obinut ntr-un cuptor electric prin nclzirea unui amestec de var i cocs) se combin cu azot la 800 900oC, n reacie exoterm, sub influena catalitic a clorurii de calciu, dnd natere la cianamida de calciu: CaO + 3C = CO + CaC 2 CaC 2 + N 2 = CaCN 2 + C Cianamida se hidrolizeaz cu vapori de ap sub presiune dnd amoniac i carbonat de calciu. CaCN 2 + 3H 2O CaCO 3 + 2 NH 3 Principala metod de producere industrial a amoniacului poart numele de proces Haber i const n combinarea direct a azotului cu hidrogenul la presiuni mari (sute de atmosfere) i n prezena unui catalizator (de obicei Fe, care poate conine molibden pentru creterea activitii catalitice). Gazele reactante trebuie s fie foarte pure pentru a preveni otrvirea catalizatorului. Reacia dintre azot i hidrogen decurge dup urmtoarea ecuaie: N 2 + 3H 2 2 NH 3 + 22kcal (la 20 o C) Studiul acestei reacii reversibile arat c randamentele cele mai mari n amoniac (11%) se obin la presiuni mari (300 atm) i temperaturi ct mai sczute. Cum ns vitez de reacie este mult redus prin scderea temperaturii reacia necesit catalizatori i o temperatur de lucru ntre 200 500oC pentru ca procedeul s devin aplicabil i economic. Echilibrul descompunerii termice a amoniacului a fost studiat de chimistul german Fritz Haber care, pe baza calculului termodinamic al variaiei constantei de echilibru cu temperatura i presiunea, a stabilit condiiile optime de reacie (Premiul Nobel n 1919 pentru sinteza amoniacului). Materiile prime folosite sunt azotul i hidrogenul, amestecate n proporia cerut de reacie. Aceste gaze se obin pe ci diferite: Azotul se obine din aerul lichid, prin distilare fracionat, sau prin consumarea oxigenului cu un combustibil oarecare (ardere cu metan); Hidrogenul poate fi obinut pe cale electrolitic (prin electroliza soluiilor de clorur de sodiu sau a apei) sau mai frecvent din metan, a crui oxidare parial se face cu vapori de ap, cu amestec vapori de ap + oxigen sau cu oxigen tehnic. Procesul tehnologic de fabricare a amoniacului cuprinde dou etape i anume: obinerea amestecului gazos de azot i hidrogen, care se poate face:

o indirect cele dou componente individuale rezultate din diferite procese se amestec n raportul 1:3; o direct prin prelucrarea unor materii prime ca: gaze naturale, hidrocarburi lichide, gaze reziduale din industria chimic i petrochimic, gaze de cocserie, crbuni. sinteza propriu-zis, conform reaciei N 2 3H 2 2 NH 3 Randamentul este favorizat de creterea presiunii i scderea temperaturii. Sunt cunoscute i se aplic industrial mai multe procedee care se deosebesc prin parametri de lucru ai coloanei de sintez. Dup presiunea de lucru se deosebesc: - procedee care lucreaz la presiuni joase, 80 100 atm; sunt foarte puin rspndite; - procedee la presiuni medii: 150 300 atm; procedeul Haber Bosch Germania, Montecatini Italia, Kellog SUA; - procedee la presiuni nalte, 700 1000 atm: Casale SUA, Claude Frana.

CAP. III. Procedee de obinere


3.1 Fabricarea amoniacului
Industrial, amoniacul se obine prin sintez direct din elemente, n prezen de catalizatori: N 2 + 3H 2 2 NH 3 H = 46,1 KJ/mol Pentru obinerea hidrogenului necesar sintezei amoniacului se utilizeaz, de regul, hidrocarburi lichide i gazoase; de asemenea, se mai pot utiliza gaze de cocserie i gaze de rafinrie. Pe plan mondial cea mai important surs de hidrogen o constituie gazul metan. n ara noastr, acesta constituie singura materie prim utilizat pentru sinteza amoniacului. Azotul se obine din aer prin consumarea oxigenului ntr-un proces de ardere. Prelucrarea metanului n vederea obinerii amestecului de hidrogen i azot se realizeaz n mai multe faze, i anume: 1) Purificarea gazului metan. 2) Obinerea amestecului brut de gaze coninnd hidrogen i azot. 3) Purificarea amestecului brut de gaze. 4) Sinteza amoniacului.

Purificarea gazului metan const n eliminarea compuilor cu sulf, care constituie o otrav pentru majoritatea catalizatorilor utilizai n diversele faze ale procesului de obinere a amoniacului. Amestecul brut de gaze se obine prin oxidarea parial a metanului cu diveri ageni de oxidare (vapori de ap, oxigen, bioxid de carbon). n acest amestec de gaze se introduce cantitatea necesar de aer, astfel nct dup consumarea oxigenului (n procesul de ardere a unei pri din hidrogen) rmne azotul necesar sintezei amoniacului. n continuare oxidul de carbon este convertit n bioxid de carbon i hidrogen cu ajutorul vaporilor de ap. Purificarea amestecului brut de gaze are drept scop eliminarea oxidului i bioxidului de carbon. Oxidul de carbon constituie o otrav pentru catalizatorii utilizai n sinteza amoniacului, n timp ce acumularea bioxidului de carbon duce la scderea presiunii pariale a reactanilor, provocnd astfel micorarea randamentului procesului de sintez a amoniacului. n figura III.1. este prezentat schema general, cuprinznd fazele procesului de obinere a amoniacului. Pentru obinerea amestecului pur de hidrogen i azot snt necesare o serie de operaii preliminare, care complic procesul i mresc totodat i consumul de utiliti (ap, reactivi, energie). n cele ce urmeaz vor fi analizate principalele faze ale procesului de obinere a amoniacului. Fig III.1
CH4 Ap Conversia CO la CO2

Purificarea

Conversia metanului

Obinerea gazelor brute de sintez

Eliminarea CO2 Purificarea gazelor brute

Eliminarea CO

Sinteza amoniacului

NH3

3.2 Descrierea tehnic la nivelul schemei tehnologice


n fig. III.2. este prezentat schema tehnologic conform procedeului Kellog (presiunea de sintez folosit este de 1,5 . 107 N/m2). Gazul metan este comprimat (1) prenclzit la 663 K n (2) i condus la desulfurare (3). Coloana de desulfurare conine la partea superioar catalizator pe

baz de cobalt i molibden, iar la partea inferioar oxid de zinc. Gazul metan este utilizat de asemenea drept gaz combustibil pentru prima treapt de conversie. Dup desulfurare, gazul metan este amestecat cu abur supranclzit n raport abur : gaz, 3:1. Amestecul abur-metan este prenclzit la 773 K n serpentina S1 plasat n zona de convecie a convertorului (4) din treapta I-a de conversie. De aici amestecul prenclzit este condus prin tuburile cu catalizator suspendate n zona de radiaie a convertorului primar. Convertorul primar este nclzit cu ajutorul unor arztoare cu metan plasate pe bolta de radiaie a cuptorului. Cldura purtat de gazele arse este valorificat pentru prenclzirea metanului, a amestecului de abur i metan, a aerului, apei pentru cazan, supranclzirea aburului. n cazanul (32) se obine abur la 10,5. 106 N/m2 . aburul supranclzit este utilizat pentru antrenarea turbinei de nalt presiune a compresorului de sintez. Totodat se obine i abur de presiune medie care este utilizat la antrenarea unor pompe i compresoare. La ieire din treapta I-a de conversie, gazul cu o temperatur de 1070 K i un coninut de cca 10 % metan netransformat este condus n convertorul primar (5), unde ajunge la o temperatur de 1470 K. Aerul necesar conversiei finale este comprimat (6) i prenclzit ntr-o serpentin S2 din zona de convecie a convertorului (4). Dup treapta a II-a de conversie gazul cu cca 0,3% metan netransformat i o temperatur de 1273 K este trimis la cazanele recuperatoare (7) i (8) unde se rcete pn la 643 K. n continuare intr n treapta I-a de conversie a oxidului de carbon (9) de unde iese cu un coninut de cca 3% CO i o temperatur de 700K. Gazul brut este rcit apoi n (10) pn la 500K i condus la treapta a II-a de conversie a CO. pentru reinerea eventualelor urme de sulf, care ar putea otrvi catalizatorul de temperatur joas utilizat, convertorul (11) este prevzut la partea superioar cu un strat de ZnO. Gazul convertit mai poate conine pn la 0,5% CO. Dup ce este rcit (12) de la 498K la 448K, gazul este trecut prin separatorul de condens (13). Gazul brut cu o temperatur de 361K i 2,8. 106 N/m2 este trimis la coloana de absorbie (14) n vederea eliminrii CO2 coninut (cca 17%). Eliminarea se face cu ajutorul soluiilor fierbini de carbonat de potasiu i dietanolamina activate cu pentaoxid de vanadiu (sol. Carsol ). Soluia de splare este trimis n coloana (14) n dou puncte. La mijlocul coloanei se introduce soluia parial regenerat i rcit, avnd loc ndeprtarea celei mai mari cantiti de CO2, iar soluia total regenerat se introduce la partea superioar a coloanei. Regenerarea soluiei epuizate are loc n coloana (17) prin destindere. Gazul liber de CO2 (eventual cel mult 0,1% CO2) este trimis la separatorul (15) i apoi prenclzit (16) pn la 583K temperatur cu care intr n coloana de purificare catalitic final (18). Gazul de sintez este apoi rcit la 628K n trei trepte (19) pn la 311K, temperatur cu care intr n prima treapt a compresorului centrifugal (20) de unde iese cu 6,8.106 N/m2 i 446K. este rcit n continuare (16,21) pn la 281K i apoi este trimis la treapta a II-a de comprimare (20), unde este amestecat cu gaz recirculat. Amestecul gazos este comprimat la 1,57.107 N/m2 i rcit la 308K n (22). n continuare jumtate din cantitatea de gaz este rcit succesiv cu amoniac (23,24) pn la 271K, iar cealalt jumtate este rcit n (25) pn la 264K, pe baza

gazelor reci care vin din separatorul (27). Cele dou fluxuri reunite intr n rcitorul cu amoniac (26) unde se rcesc pn la 250K. Amoniacul lichid este separat n separatorul (27). Gazul de la separator trece prin separatoarele (25) i (28) unde preiau cldur gazelor ce prsesc coloana de sintez (29), dup care intr n schimbtorul de cldur interior (30) al reactorului de sintez. Temperatura de intrare a gazului de sintez n reactor este 471K. Dup cataliz gazul cedeaz cldur n schimbtoarele (30) i (31), este folosit ca agent de folosire al spaiului inelar dintre manta i corpul interior al reactorului i trecut la schimbtorul (28) unde este rcit pn la 316K. Cu aceast temperatur intr n compresorul centrifugal (20).

Fig III.2.Schema procesului tehnologic de obinere a amoniacului dup procedeul Kellog

10

3.3 Factori care influenteaz procesul tehnologic


a) Factori economici: scopul final al analizei unui proces este alegerea variantei care necesit cheltuieli minime de investiii i materiale astfel nct s rezulte un beneficiu maxim. Pentru aceasta trebuie luai n considerare foarte muli factori. Presupunnd c gazul de sintez purificat este disponibil cu o anumit compoziie i presiune, factori care determin eficiena unui ciclu de sintez sunt: presiunea de la sintez, numrul de trepte de rcire, recuperarea cldurii de reacie la sintez, viaa catalizatorului de sintez i temperatura de livrare a produsului. b) Alegerea presiunii de sintez este problema cea mai controversat a instalaiilor mari de amoniac actual. Cercetrile au demonstrat c presiunea de lucru depinde mult de capacitatea instalaiei, tipul de compresor, etc. astfel pentru instalaii de 600-1000 t/zi presiunea optim este de 205-220 atm. c) Efectul termic al procesului Qp, este funcie de capacitatea de producie, gradul de transformare ntr-o trecere, presiune i temperatur. d) Temperatura de livrare influeneaz de asemenea costul total. La instalaiile mari este avantajos s se produc amoniac la 33 oC, atta timp ct exist mijloacele de stocare atmosferic. n aceast variant este necesar doar un mic compresor pentru a manipula amoniacul evaporat datorit pierderilor de cldur n sistemul de depozitare, cnd fabrica nu funcioneaz. Furnizarea la temperatura ambiant necesit un compresor cu piston, pentru manipularea gazelor de tanc, deci costuri suplimentare. e) Viaa catalizatorului de sintez influeneaz direct cheltuielile, n funcie de capacitatea reactorului. La instalaiile mici reactorul era proiectat pe baza unui catalizator cu o via de 2 ani. La instalaiile mari, un catalizator cu via scurt (2 ani) permite utilizarea unui reactor mai mic dar timpul pierdut cu nlocuirea sa este foarte costisitor. f) Numrul treptelor de rcire influeneaz eficiena instalaiei i este funcie de presiunea de lucru, debitul de recirculare, temperatura apei de rcire, costul utilitilor. n cazul n care presiunea de ciclu este mai mare i temperatura apei de rcire este cobort nu este necesar un sistem de refrigerare pentru condensarea amoniacului. Cnd presiunea este joas sau medie (143-200 atm) iar temperatura de livrare a amoniacului 33 oC, trebuie ales un sistem de refrigerare n mai multe trepte. Pe msura creterii numrului de trepte consumul de energie al compresorului de refrigerare scade dar cresc investiiile. De aceea la instalaiile de peste 1000 t/zi cu presiunea de lucru de 190 atm i temperatura de livrare de 33oC, temperatura apei de rcire 32oC, mai mult de 3 trepte de rcire nu se justific economic.

11

3.4.Consumuri specifice
ntabelul III.1. sunt prezentate consumurile de energie, abur i ap de rcire, pentru o ton de amoniac, obinut din diferite materii prime, pe baza tehnologiilor actuale. n anumite condiii locale, pot deveni rentabile i celelalte surse de hidrogen. Materie prim Apa prin electroliz Gaz de cocserie Crbune, gazeificat la P=1atm Crbune gazeificat la P=25 atm Fraciuni grele Fraciuni lichide Gaz natural Materieria prim 2000 N m3, H2 14,0. .106 kcal 11,6. .106 kcal 9,8. .106 kcal 8,8. .106 kcal 8,5. .106 kcal Tabelul III.1. Energie electric kw/h 10000 1200 Abur m3 1,8 2,75 2,25 1,70 2,8 2,8 Ap de rcire m3 150 150 500 400 300 200 175

CAP.IV.Structura

4.1. Structura molecular


Molecula de ammoniac areform de piramid turtit, nucleele celor trei atomi de hidrogen gsindu-se n vrfurile unui triunghi echilateral, iar nucleul atomului de azot fiind aezat deasupra centrului planului format de aceste nuclee; unghiul H-N-H este 107o (fig. IV. 1.). Momentul electric este 1,49 D N H H

12

Fig IV.1. Structura moleculei de ammoniac n molecula de amoniac, electronii de valen ai ayotului folosesc orbitali hibridizai sp3, dintre care unul conine doi electroni, iar ceilali trei sunt ocupai de catre un singur electron. ntreptrunderea acestor trei orbitali cu orbitalii 1s de la trei atomi de hidrogen ar trebui s dea trei orbitali moleculari, cu unghiuritetraedrice de 109,5o. Dar hibridizarea nu este strict sp3; perechea de elecrtroni neparticipani cauzeaz o micare a unghiurilor H-N-H la 107o.

CAP.V. Corelatii structura proprieti

5.1. Proprieti fizice i fizico-mecanice


Amoniacul n condiii normale este un gaz incolor, cu miros caracteristic, puternic, neptor. Amoniacul anhidru lichid este amoniac gazos comprimat i lichefiat. Amoniacul lichid are, la 20oC, o presiune de vapori de 8,5 At. El se conserv n cilindri de oel. Amoniacul lichid fierbe la 33,5oC la presiune normal i se solidific la 77,7oC. Conine 82% azot i 18% hidrogen n greutate; volumul molecular la 0oC i 760 mmHg este 22,081 l; masa molecular 17,032; rezistena electric specific la 20oC este 0,0510-8 /cm. Limitele de explozie, pentru amestecurile de amoniac i aer sunt: ntre limitele 15,5 pn la 28% vol la 1 at i temperatura obinuit; ntre limitele 14,5 pn la 29,5% vol la 1 at i 100oC; ntre limitele 14 pn la 30% vol la 1 at i 250oC. Temperatura de aprindere a amoniacului fiind destul de nalt 917-1000oC, dup compoziia de NH3 aer (23 57% vol), amoniacul anhidru, n condiii de lucru poate fi considerat gaz comprimat neinflamabil. Amoniacul se dizolv foarte uor n ap: 1l ap de 0o dizolv 1150 litri de amoniac cutnd circa 900 g. La dizolvarea unui mol de NH3 (17 g) n ap se degaj 8,4 kcal. Soluia de amoniac au densitatea mai mic dect apa: 100 g soluie de NH3 saturat la 15o are densitatea 0,910 i conine 25% NH3. Prin nclzire, solubilitatea amoniacului n ap scade. Soluia apoas de amoniac conine speciile moleculare NH3, NH + i OH i 4 este o baz slab, foarte puin ionizat: NH 3 + H 2O NH + + OH 4 + NH 4 OH K6 = = 1,74 10 5 mol/l [ NH 3 ][ H 2O]

][

13

Gradul de disociere al soluiei normale de amoniac este 0,0042, ceea ce nseamn c numai 0,42% din totalul molecular NH3 dizolvate se combin cu moleculele de ap, dnd ioni NH + i OH , iar restul se afl n soluie sub form 4 de molecule hidratate, NH3. Ionul de amoniu se formeaz prin legarea unui proton de ctre perechea de electroni neparticipani ai moleculei NH3. Similar legrii protonului, moleculele de amoniac se pot uni cu muli ioni pozitivi, n special ioni ai metalelor grele, formnd ioni compleci (amino compleci). n amestec cu oxigenul amoniacul arde dnd ap i azot: 4 NH 3 + 3O 2 6H 2O + 2 NH 3 n prezena unui catalizator de platin, oxidarea amoniacului cu O2 din aer conduce la oxizi de azot.

5.2. Proprieti chimice


Amoniacul este un compus stabil la temperatur obinuit. Sub aciunea scnteilor electrice sau n contact cu catalizatori, la nclzire, se descompune parial n componente: 2NH3N2+3H2 Amoniacul nu arde n aer, dar arde n oxigen; rezult ap i azot: 4NH3+3O26H2O+2N2 n prezen de catalizatori (platin sau platin radiu) i prin nclzire (750o 800 C), oxidarea amoniacului duce la formare de oxid de azot: 4NH3+5O26H2O+4NO, reacie important pentru prepararea acidului azotic. Prin urmare, azotul, de la starea de oxidare -3, prin cedare de trei (respectiv cinci) electroni, se oxideaz la starea de oxidare 0 (respectiv +2), n timp ce oxigenul, de la starea de oxidare 0 este redus la starea de oxidare -2. Oxidanii puternici, cum sunt peroxidul de hidrogen, halogenii, etc. Oxideaz amoniacul n soluie apoas. De exemplu: 2NH3+3Cl26HCl+N2 6HCl+6NH36NH4Cl 8NH3+3Cl2N2+6NH4Cl Molecula de amoniac, avnd atomul de azot care dispune de o pereche de electroni neparticipani, este un puternic acceptor de protoni. Astfel poate aciona un ion de hidrogen formnd ionul de amoniu, NH + : 4
H H H : N : + H + H : N : H H H +

ca de exemplu n prezena apei: NH3+H2ONH4+HO,

14

sau a acizilor protonici, cnd rezult sruri de amoniu: NH3+HXNH4+XReaciile de formare a srurilor de amoniu sunt puternic exoterme i reversibile. Amoniacul manifest tendina de a se adiiona la un mare numr de molecule saturate. n modul acesta pot rezulta amoniacaii, n care amoniacul este adiionat la o sare (ca i apa n hidrai), ca de exemplu, SbCl5.6NH3, AgCl.3NH3: AgCl+3NH3 AgCl.3NH3 Soluia de amoniac reacioneaz cu cuprul n prezena oxigenului din aer i formeaz hidroxidul de tetraaminocupru(II), [Cu(NH3)4](OH)2, (reactivul Schweitzer), un bun dizolvant al celulozei. Dei amoniacul nu are proprieti acide, azomii de hidroge din molecula lui pot fi nlocuii cu metale i rezult amide, imide i nitruri, dup cum sunt nlocuii unul, doi sau toi trei atomii de hidrogen. De exemplu, prin trecerea unui curent de amoniac peste sodiu metalic rezult amida de sodiu: NH3+NaNaNH+1/2H2 Nitrurile se obin de obicei direct din elemente, la temperatur inalt.

5.3. Aciune biologic. Toxicitate. Poluare.


Amoniacul este un gaz incolor, cu miros neptor, care irit pielea, ochii i cile respiratorii. Este toxic i exploziv. Mirosul puternic l face detectabil ns la concentraii foarte mici, de 50 ppm, avertiznd astfel organismul care poate rezista destul de mult timp la concentraii de 200-300 ppm. Peste aceste concentraii se irit puternic nasul, ochii, cavitatea bucal, apar salivaia, transpiraia. La peste 700 ppm poate produce orbirea, dac nu se trateaz imediat, la 2000 ppm produce arsuri i iritaii ale pielii i chiar edem pulmonariar la 3000 ppm moartea prin sufocare n scurt timp. Amoniacul ptrunde prin toate membranele, inclusiv prin pielea intact. Datorit volumului molecular mic, penetraia este rapid. n timpul lichefierii, moleculele se asociaz in macromolecule, formarea acestor legturi fiind exoterm. La evaporare este necesar un consum suplimentar de cldur, pentru ruperea acestor legturi. De aceea la contactul direct piele-amoniac lichid, se produc leziuni termice grave. n cazul leziunilor la ochi, fenomenele de inflamare i iritare apar abia dup 24 ore, putnd provoca pierderea parial sau total a vederii. De aceea, verificarea etaneitii flanelor trebuie fcut riguros, iar transvazarea amoniacului lichid, cu mare atenie. Protecia contra gazelor de amoniac se face cu mti cu cartu filtrant sau cu mti izolante, n cazul unor concentraii mai mari. n acest caz, pe lng masca izolant, echipamentul de protecie mai cuprinde: gombinezon etan cu glug i fermoar, cu o uoar suprapresiune n interior, un aparat da respiraie aprovizionat cu aer comprimat din butelii i mnui. Pentru a evita acumulri de amoniac n atmosfera halelor, trbuie evitate scprile pe la flane i asigurat

15

ventilaia eficient. Amoniacul arde in aer la concentraii de 16-25% iar n oxigen domeniul este 15-79%. Asemenea amestecuri pot da explozii, dei amestecul amoniac-aer se aprinde greu, la peste 600oC. Contra focului provocat de amoniac, se utilizeaz dioxid de carbon, extinctorul cu spum sau cu ap. Amoniacul este depozitat i transportat n stare lichid, obinut astfel prin comprimarea i rcirea gazului. Deoarece amoniacul lichid are o presiune de vapori mare, chiar la temperatur obinuit (PNH3=10,485 atm la 300 K) containerele de nalt presiune se utilizeaz numai la cantiti mici sau medii.La cantiti mari, amoniacul se transport i depoziteaz la temperatura de -30oC la presiune atmosferic, vaporii fiind readui n lichid. Amoniacul uscat, lichid sau gaz, nu este coroziv pentru majoritatea materialelor. Umiditatea l face agresiv fa de matale ca: argint, zinc, cupru. Cu mercurul poate forma compusi explozivi. Este uor solubil n ap, formnd apa amoniacal, cu concentraie de 15-30%.

5.4. Utilizari.
Amoniacul este unul dintre cele mai importante produse ale industriei chimice de baz, datorit multiplelor sale ntrebuinri, att ca produs finit ct i ca produs intermediar. Principalele utilizri ale amoniacului sunt sistematizate n figura 5.1. Cea mai mare parte din producia de amoniac (circa 85%) se utilizeaz n industria fertilizanilor, fie direct, fie ca materie prim pentru alte produse cum sunt: ureea, azotatul de amoniu, fosfaii de amoniu, sulfatul de amoniu, ngrminte lichide i compuse, etc. n cantiti mai mici, amoniacul se utilizeaz la obinerea acidului azotic, a acrilonitilului, explozivilor, hidrazinei, amidelor, cianurii de sodiu, a unor colorani i medicamente precum i n industria petrochimic, industria hrtiei, industria metalurgic i cea frigorific. n ultimul timp utilizarea amoniacului s-a extins i n domeniul pilelor de combustie, la cercetrile meteorologice, geologice i oceanografice, precum i la obinerea unor gaze bogate n hidrogen, folosite la recoacerea oelurilor aliate, sintetizarea pulberilor de fier, etc. Amoniacul sintetic reprezint produsul intermediar prin care azotul atmosferic este legat ntr-o form reactiv produs din care se obin apoi toi compuii cu azot, inclusiv proteinele (peste 90% din producia compuilor cu azot).

16

Solutie NH2 OH

Nitrarea otelului

fabricarea acidului azotic

Fabricarea sodei calcinate (Solvay)

Gaz

Sruri de amoniu: NH4NO3 (NH4)2SO4, NH4Cl etc. ngrsminte agricole Sinteze organice Sinteze coloranti, medicamente, etc.

Laboratoare cu reactiv NH3 Degresant n curttorii chimice Rafinarea produselor petroliere

Neutralizant

Lichid

ngrsmint agricol

Solvent

Fig. 5.1. Schema cu ntrebuinrile amoniacului Amoniacul lichefiat se ntrebuineaz n fabricile de ghea artificial, deoarece amoniacul lichid se evapor cu rcire puternic. Soluiile diluate de hidorxid de amoniu sunt folosite n laboratoare chimice i n industrie, ca unul dintre cei mai importani reactivi, n medicin, ca activator al sistemului nervos i contra intoxicaiilor alcoolice, iar n gospodrie la splarea rufelor i la curatul petelor de grsime.

CAP.VI. Corelatii proprieti-performane-utilizri

17

6.1 Indici fizici si prevederi S.T.A.S sau norme


Amoniacul este un gaz incolor cu miros puternic neccios. Punctul de fierbere Punctul de topire Densitatea (gaz la 25 de grade) Densitatea (lichid la p.f) Presiunea vaporilor la 20 grade Temperatura critic Constanta Trouton Constanta dielectric Momentul electric Conductibilitatea specific (la -35 grade) Produs ionic (la -50 de gade) -33,35 grade C -77.7 grade C 0,771 g/l 0,681 g/cm3 8,5 atm 132,7 grade 23,3 cal/mol 22,7 1,49 D 1*10 la -11 ohm la -1 * cm la -1 1,9 * 10 la -33

Masa molecular calculat din densitatea gazului este 17. Deci n stare gazoas moleculele amoniacului nu sunt asociate. n stare lichid sunt asociate, mai slab ns dect ale apei (constanta lui Trouton este mai mare dect cea normal). n cristale moleculele NH3 sunt asociate prin legturi de Hidrogen, fiecare molecul fiind nconjurat de alte 6 (determinri cu raze X) Amoniacul, in ara noastr si n restul lumii, se fabric n stare lichid iar n ara noastr fabricarea, controlul, transportul i depozitara amoniacului trebuie s respecte prevederile din STAS 448-67.

CAP.VII. Bibliografie

18

1. C. Hagiu, C. Calistru, Tehnologia produselor i ngrmintelor cu azot, partea I

Tehnologia amoniacului, Iai, 1977.


2. C. Calistru, C. Leonte, C. Hagiu, I. Siminiceanu, Tehnologia ngrmintelor

minerale. ngrminte azotoase, vol. III, Iasi 1979.


3. N. Ionescu, Fabricarea amoniacului, a acidului azotic i a ngrmintelor cu

azot, Editura Tehnic, Bucureti, 1955.


4. C. Calistru, C. Leonte, Tehnologia ngrmintelor minerale, vol. I

ngrminte azotoase, Editura Tehnic, Bucureti, 1984.


5. M. Macoveanu, I. Curievici, Bazele tehnologiei chimice, vol IV, Iai, 1983.

6. STAS 448/1-84.

CAP.IX.Anexe

19

ANEXA I.

Ammonia 1
Ruth Francis-Floyd and Craig Watson2 Ammonia is a major metabolic waste product from fish. It is excreted across the gill membranes and in the urine. The primary source of ammonia in aquaculture systems is fish feed. When feed is eaten by fish it is metabolized into the energy, nutrients, and proteins used for survival and growth. As with all animals, there is waste produced by these normal metabolic processes. Ammonia is the principal waste product excreted by fish. In trace amounts, ammonia is odorless and colorless, so the only way for an aquaculturist to know if it is there is to test the water. Of all the water quality parameters which affect fish, ammonia is the most important after oxygen, especially in intensive systems. In small amounts, ammonia causes stress and gill damage. Fish exposed to low levels of ammonia over time are more susceptible to bacterial infections, have poor growth and will not tolerate routine handling as well as they should. Ammonia is a killer when present in higher concentrations, and many unexplained production losses have been caused by ammonia. In water, ammonia occurs in two forms, which together are called the Total Ammonia Nitrogen , or TAN. Chemically, these two forms are represented as NH 4 + and NH 3 . NH 4 + is called Ionized Ammonia because it has a positive electrical charge, and NH 3 is called Unionized Ammonia since it has no charge. This is important to know, since NH 3 , unionized ammonia (abbreviated as UIA), is the form which is toxic to fish. Water temperature and pH will effect which form of ammonia is predominant at any given time in an aquatic system.

The Nitrogen Cycle


In aquaculture, a mechanism called The Nitrogen Cycle eliminates ammonia from the water. As ammonia is excreted, it is converted to another compound called Nitrite (NO 2 ). Nitrite is also toxic to fish and is discussed in a separate publication. This change from ammonia to nitrite is accomplished by bacteria called Nitrosomonas . Another group of bacteria, called Nitrobactcr, convert nitrite to Nitrate (NO 3 ). Nitrate is not toxic to fish except at extremely high levels, and can be considered harmless. Nitrate is used by plants, including algae, for food. This constant change from ammonia to nitrite to nitrate is called the nitrogen cycle ( Figure 1 ).

20

Figure 1 . In ponds this process takes place in the surface layers of the mud, but in tanks or aquaria, a special place has to be provided for the bacteria to live and flourish. This is called a biological filter, or biofilter. For further information on biofilters, see Florida Cooperative Service Extension publication FA-12, Principles of Water Recirculation and Filtration in Aquaculture. One important point to mention about the nitrogen cycle, is that both groups of nitrifying bacteria need oxygen to function. If oxygen levels are not sufficient, the process can break down, and you will start seeing levels of ammonia and nitrite rise in the system. Ammonia Testing Everyone involved in aquaculture should invest in a water quality test kit. A good water quality management program will result in fewer fish disease problems, better growth and less use of chemical treatments. The cost of a water quality test kit will pay for itself many times over, both in numbers of fish saved, and increased production.

Interpreting the Ammonia Test


In healthy ponds and tanks, ammonia levels should always be ZERO. Presence of ammonia is an indication that something in the system is out of balance. However, it is only the unionized ammonia (UIA) which is toxic to fish. This toxicity begins as low as 0.05 mg/l, so the result of the TAN test needs to be further tested to find the actual concentration of UIA. To do this, the temperature and pH need to be measured. Once the pH and temperature are known, one can determine the fraction of UIA present from Table 1 . Find the temperature on the top, and the pH on the left. The number taken from the table is multiplied by the TAN to give the UIA in mg/l (ppm). This calculation is summarized in Figure 2 , and an example is given in Figure 3 . Anytime that the UIA is higher than 0.05 mg/l, the fish are being damaged. As the concentration rises above 0.05 mg/l it causes more and more damage, and at 2.0 mg/l fish will die.

Tables
Figura 2. Step-by-step guide to calculating the unionised ammonia

Step 1Use a water test kit to measure ammonia. The number from the kit is the TAN (Total Ammonia Nitrogen) Step 2Measure water temperature. Step 3Measure water pH. Step 4 Find the multiplication factor in Table 1 using the water temperature and pH. Step 5Multiply the TAN (step 1) and the factor from Table 1 (step 4). The answer is the Unionized Ammonia Nitrogen (UIA) in mg/L. If the number is larger than 0.05, the ammonia is harming the fish.

21

Table 1. Fraction of unionized ammonia in aqueous solution at different pH values and temperatures. Calculated from data in Emmerson, et al. (1975). To calculate the amount of unlonized ammonia present, the Total Ammonia Nitrogen (TAN) must be multiplied by the appropriate factor selected from this chart using the pH and temperature from your water sample. Temperature pH 7.0 7.2 7.4 7.6 7.8 8.0 8.2 8.4 8.6 8.8 9.0 9.2 9.4 9.6 9.8 42.0 (F) 46.4 50.0 10 53.6 12 57.2 14 60.8 16 64.4 18 68.0 20 71.6 22 75.2 24 78.8 26 82.4 28 86.0 30 89.6 32

6 (C) 8

.0013 .0016 .0018 .0022 .0025 .0029 .0034 .0039 .0046 .0052 .0060 .0069 .0080 .0093 .0021 .0025 .0029 .0034 .0040 .0046 .0054 .0062 .0072 .0083 .0096 .0110 .0126 .0150 .0034 .0040 .0046 .0054 .0063 .0073 .0085 .0098 .0114 .0131 .0150 .0173 .0198 .0236 .0053 .0063 .0073 .0086 .0100 .0116 .0134 .0155 .0179 .0206 .0236 .0271 .0310 .0369 .0084 .0099 .0116 .0135 .0157 .0182 .0211 .0244 .0281 .0322 .0370 .0423 .0482 .0572 .0133 .0156 .0182 .0212 .0247 .0286 .0330 .0381 .0438 .0502 .0574 .0654 .0743 .0877 .0210 .0245 .0286 .0332 .0385 .0445 .0514 .0590 .0676 .0772 .0880 .0998 .1129 .1322 .0328 .0383 .0445 .0517 .0597 .0688 .0790 .0904 .1031 .1171 .1326 .1495 .1678 .1948 .0510 .0593 .0688 .0795 .0914 .1048 .1197 .1361 .1541 .1737 .1950 .2178 .2422 .2768 .0785 .0909 .1048 .1204 .1376 .1566 .1773 .1998 .2241 .2500 .2774 .3062 .3362 .3776 .1190 .1368 .1565 .1782 .2018 .2273 .2546 .2836 .3140 .3456 .3783 .4116 .4453 .4902 .1763 .2008 .2273 .2558 .2861 .3180 .3512 .3855 .4204 .4557 .4909 .5258 .5599 .6038 .2533 .2847 .3180 .3526 .3884 .4249 .4618 .4985 .5348 .5702 .6045 .6373 .6685 .7072 .3496 .3868 .4249 .4633 .5016 .5394 .5762 .6117 .6456 .6777 .7078 .7358 .7617 .7929 .4600 .5000 .5394 .5778 .6147 .6499 .6831 .7140 .7428 .7692 .7933 .8153 .8351 .8585

10.0 .5745 .6131 .6498 .6844 .7166 .7463 .7735 .7983 .8207 .8408 .8588 8749. .8892 .9058 10.2 .6815 .7152 .7463 .7746 .8003 .8234 .8441 .8625 .8788 .8933 .9060 .9173 .9271 .9389

ANEXA II. Traducere la ANEXA I.

22

Amoniacul
Amoniacul este un deeu metabolic major produs de peti. Este eliminat peste membrana branheal i n urin. Sursa principal de amoniac n piscicultur este hrana petilor. Cnd hrana este mncat, ea este metabolizat n energie, substane nutritive i proteine folosite n supravieuire i cretere. Ca i cu toate animalele, se produc deeuri n urma aecstor procese metabolice. Amoniacul este principalul deeu eliminat de peti. Urmele de amoniac sunt incolore i inodore, deci singura cale pentru un piscicultor s stie ca exist este s testeze apa. Dintre toi parametri de calitate a apei care afecteaz petii, amoniacul este cel mai important dup oxigen, n special n sistemele intensive. n cantiti mici, amoniacul cauzeaz stress i daune la nivelul branhiilor. Expunerea petilor la cantiti mici de amoniac pe perioade mai mari sunt mai susceptibile la infecii bacteriale i o cretere slab. Amoniacul este letal n concentraii mari, i multe pierderi de producie au fost cauzate de amoniac. n ap amoniacul se gsete sub dou forme, care sunt numite total ammonia nitrogen, sau TAN. Chimic aceste dou forme sunt reprezentate de NH4+ i NH3. NH4+ este numit amoniac ionizat deoarece are sarcin pozitiv, i NH3 care este numit aminiac neionizat deoarece nu are nici o sarcin. Acest lucru este important deoarece doar amoniacul neionizat este toxic pentru peti. Temperatura apei i pH vor determina care form de amoniac este predominant.

Ciclul nitrogenului
n piscicultur, mecanismul numit Ciclul nitrogenului elimi amoniacul din ap. Cum este excretat amoniacul, el este tranformat n alt compus numit azotat (NO2). De asemenea dioxidul de azot este toxic pentru peti dar este discutat n alt publicaie. Aceast transformare de la amoniac la doxid de azot este fcut de o bacterie numit Nitrosomanas. Un alt grup de bacterii transform nitriii n nitrai (NO3). Nitraii nu sunt toxici pentru peti dect n concentraii foarte mari, i pot fi considerai inofensivi. Nitraii sunt folosii de plante, inclusiv algele ca hran.

Fig. 1.Ciclul nitrogenului n bazine acest proces are loc n straturile de le suprafaa ale noroiului, dar n acvarii, un loc special trebuie pus la punct pentru bacterii, sa triasc i s creasc. Acesta este numit filtru biologic sau biofiltru. Un lucru important de menionat despre ciclul nitrogenului este acela c amndou grupurile de bacterii au nevoie de oxigen pentru a tri. Dac nivelul de oxigen este prea mic procesul se poate ntrerupe.

Testele de amoniac

23 Fiecare implicat n piscicultur ar trebui s investeasc ntr-un kit de test al calitii apei. Un management bun al calitii apei va da roade in scderea numrului de boli ale petilor, cretere bun i folosirea mai puinor tratamente chimice.

Interpretarea testelor de amoniac


n bazine i acvarii nivelul amoniacului ar trbui s fie zero. Prezena amoniacului este un indicator ca ceva n sistem a dezechilibrat balana. Totui doar amoniacul neionizat care este toxic pentru peti. Acesta devine toxic de la concentraii de 0,05 mg/l, deci rezultatul testului Tan trebuie n continuare testate pentru a se determina cantitatea de amoniac neionizat. Pentru aceasta temperatura i pH-ul apei trebuie msurate. Odat aceste dou fiind cunoscute se poate determina fraciunea de amoniac neionizat din tabelul 1. Calculele ce trebuie fcute sunt date n tabelul 2 i exemplul dat n figura 3. dac concentraia crete mai mult de 0,a5mg/l este cauzat din ce n ce mai multe stricciuni asupra petilor i dac depete 2 mg/l petii mor.

Tabele
Figure 2. Step-by-step guide to calculating unionized (toxic) ammonia 1. Folosirea unui kit de msurare a amoniacului. Numrul obinut este TAN (cantitatea total de amoniac 2. Msurarea temperaturii apei 3. Msurarea pH-ului 4. Gsete factorul de multiplcare n tabelul 1 5. Calculeaz cantiatea de amoniac neionizat

Tabel 1. Fraciuni de amoniac neionizat n soluii apoase la diferite valori de pH i diferite temperaturi. Pentru a calcula cantitatea de amoniac nionizat, cantitatea total de amoniac trebuie nmulit cu factorul

24 potrivit. Temperature pH 7.0 7.2 7.4 7.6 7.8 8.0 8.2 8.4 8.6 8.8 9.0 9.2 9.4 9.6 9.8 42.0 (F) 46.4 50.0 10 53.6 12 57.2 14 60.8 16 64.4 18 68.0 20 71.6 22 75.2 24 78.8 26 82.4 28 86.0 30 89.6 32

6 (C) 8

.0013 .0016 .0018 .0022 .0025 .0029 .0034 .0039 .0046 .0052 .0060 .0069 .0080 .0093 .0021 .0025 .0029 .0034 .0040 .0046 .0054 .0062 .0072 .0083 .0096 .0110 .0126 .0150 .0034 .0040 .0046 .0054 .0063 .0073 .0085 .0098 .0114 .0131 .0150 .0173 .0198 .0236 .0053 .0063 .0073 .0086 .0100 .0116 .0134 .0155 .0179 .0206 .0236 .0271 .0310 .0369 .0084 .0099 .0116 .0135 .0157 .0182 .0211 .0244 .0281 .0322 .0370 .0423 .0482 .0572 .0133 .0156 .0182 .0212 .0247 .0286 .0330 .0381 .0438 .0502 .0574 .0654 .0743 .0877 .0210 .0245 .0286 .0332 .0385 .0445 .0514 .0590 .0676 .0772 .0880 .0998 .1129 .1322 .0328 .0383 .0445 .0517 .0597 .0688 .0790 .0904 .1031 .1171 .1326 .1495 .1678 .1948 .0510 .0593 .0688 .0795 .0914 .1048 .1197 .1361 .1541 .1737 .1950 .2178 .2422 .2768 .0785 .0909 .1048 .1204 .1376 .1566 .1773 .1998 .2241 .2500 .2774 .3062 .3362 .3776 .1190 .1368 .1565 .1782 .2018 .2273 .2546 .2836 .3140 .3456 .3783 .4116 .4453 .4902 .1763 .2008 .2273 .2558 .2861 .3180 .3512 .3855 .4204 .4557 .4909 .5258 .5599 .6038 .2533 .2847 .3180 .3526 .3884 .4249 .4618 .4985 .5348 .5702 .6045 .6373 .6685 .7072 .3496 .3868 .4249 .4633 .5016 .5394 .5762 .6117 .6456 .6777 .7078 .7358 .7617 .7929 .4600 .5000 .5394 .5778 .6147 .6499 .6831 .7140 .7428 .7692 .7933 .8153 .8351 .8585

10.0 .5745 .6131 .6498 .6844 .7166 .7463 .7735 .7983 .8207 .8408 .8588 8749. .8892 .9058 10.2 .6815 .7152 .7463 .7746 .8003 .8234 .8441 .8625 .8788 .8933 .9060 .9173 .9271 .9389

ANEXA III.

25 PRETURI SPOT SAPTAMNALE PENTRU PRODUSE CHIMICE SI PETROCHIMICE


trim I - 2000 (European spot prices- $/tonne) Produs/ Nafta Etilena Propilen Butadien Benzen Toluen Xilen Stiren Paraxilen Ortoxilen Metanol MTBE Amoniac saptam. 260 695 545 390 391,5 295 342,5 912,5 437,5 395 122,5 336 163 fob** 28.026.03 cif cif cif fob fob fob fob fob fob fob 108,5 fob cfr cif* 282 695 545 390 415,5 327,5 347,5 962,5 465 405 116 357,5 165 6.03fob** 13.03 cif cif cif fob fob fob fob fob fob fob 107 cif* fob cfr 314 735 550 390 415,5 345 373,5 1065 475,5 407,5 117 375 166,5 13.03fob** 20.03 cif cif cif fob fob fob fob fob fob fob 107 cif* fob cfr 289 790 590 390 405 340 373,5 1065 472,5 402,5 118 375 174,5 20.03fob** 27.03 cif cif cif fob fob fob fob fob fob fob 107 cif* fob cfr 27.033.04 3.0410.04 10.0417.04 257,5 810 cif 240 cif 244 cif cif 810 cif 815 cif 642,5 cif 642,5 cif 642,5 cif 390 fob 390 fob 390 fob 355 fob 367,5 fob 352,5 fob 325 372,5 1030 fob fob fob 440,5 fob 440,5 fob 440,5 fob 382,5 fob 402,5 fob 401 fob 123,5 386 fob** 125 cif* fob 123,5 392,5 fob** 125 cif* fob 123,5 385,5 fob** 125 cif* fob 174,5 cfr 174,5 cfr 174,5 cfr

325 372,5 1030 fob fob fob

325 347,5 1060 fob fob fob

Nota: Preturile spot sunt fob (free-on-board) NV Europa port, cif (cost, insurance and freight), FCA (free carrier), CFR (cost and freight); *material importat supus taxelor comune CE; **material CE, netaxabil.

Sursa: European Chemical News, 2000- revista editata de Reed Business Information Ltd., W Sussex, United Kingdom. Prelucrat: Mihaela Sandu

ANEXA IV.

Poluarea de impact

26

Poluarea de impact este poluarea produsa in zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare.
Starea atmosferei este evidentiata prin prezentarea urmatoarelor aspecte: poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice, situatia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de sera si unele manifestari ale schimbarilor climatice.In reteaua de supraveghere a poluarii de impact au fost efectuate masuratori privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile in suspensie, pulberile sedimentabile si o serie de poluanti specifici, stabilindu-se: concentratiile maxime si minime pe 24 ore; frecventa de depasire a concentratiei maxime admisibile (CMA) pe 24 ore; concentratiile medii anuale.

Poluari produse cu dioxid de sulf, oxizi ai azotului, amoniac si alte noxe


Pentru dioxidul de sulf concentratiile medii pe 24 ore au depasit CMA pe 24 ore (0,25 mg/m ) in urmatoarele localitati: Zlatna (1,448 mg/m - de 5,8 ori CMA); Baia Mare (0,336 mg/m de 1,34 ori CMA); Copsa Mica (0,648 mg/m de 2,6 ori CMA) si Medias ( 0,365 mg/m de 1,46 ori CMA). Depasirea CMA pe 24 ore s-a inregistrat cu frecvente de 12,56% la Zlatna, 1% la Baia Mare, 2,79% la Copsa Mica si 0,57% la Medias (figurile 1.1 si 1.2).
3 3 3 3 3

Pentru dioxidul de azot, valorile concentratiilor medii pe 24 ore au depasit CMA (0,1 mg/m ) in 4 localitati (Calan, Craiova, Baia Mare si Turnu Magurele). Cele mai mari valori s-au inregistrat la Baia Mare (0,307 mg/m de 3,07 ori CMA), Craiova (0,171 mg/m de 1,7 ori CMA, Turnu Magurele (0,104 mg/m - de 1,04 ori CMA), Calan (0,134 - de 1,34 ori CMA). Depasirea CMA pe 24 ore s-a inregistrat cu frecvente de 4,06% la Craiova si 5% la Baia Mare, 0,45% la Calan, 0,45% la Turnu Magurele. (figurile 1.3 si 1.4)
3 3 3 3

27

Pentru amoniac valorile concentratiilor medii pe 24 ore au depasit CMA (0,1 mg/m ) in 25 localitati (Hunedoara, Giurgiu, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Socola, Bularga, Pacurari, Borzesti, Comanesti, Moinesti, Tg. Ocna, Turnu Magurele, Brasov, Arad, Ploiesti, Rm. Valcea, Raureni, Stolniceni, Craiova, Suceava, Tulcea, Zalau, Tg. Jiu, Alba Iulia, Baia Mare). Cele mai mari valori s-au inregistrat la Moinesti (0,450 mg/m de 4,5 ori CMA), Zalau (0,432 mg/m de 4,3 ori CMA), Comanesti (0,360 mg/m de 3,6 ori CMA), Baia Mare (0,284 mg/m de 2,84 ori CMA), Borzesti (0,320 mg/m de 3,2 ori CMA), Suceava (0,192 mg/m de 1,92 ori CMA). Frecventele de depasire a CMA pe 24 ore pentru amoniac au atins 16,46% la Moinesti, 12,25% la Zalau, 11,31% la Comanesti, 7,5% la Baia Mare, 5,88% la Borzesti, 4,25% la Suceava. Depasirea CMA pe 24 ore pentru amoniac se datoreaza, in primul rand, prezentei industriei de ingrasaminte chimice care, in procesul de productie, elimina in atmosfera amoniac (figurile 1.5 si 1.6).
3 3 3 3 3 3 3

28

Pentru dioxidul de sulf concentratiile medii anuale au fost in general sub CMA anuala (0,06 mg/m ). Depasiri ale CMA anuale s-au inregistrat la Zlatna (0,103 mg/m punct Gara Patranjeni si 0,125 mg/m punct Scoala Generala); valori mai mari ale CMA anuale s-au inregistrat in localitatile Medias si Copsa Mica. Depasirea CMA pentru dioxid de sulf la Zlatna se datoreaza emisiilor de la SC Ampellum Zlatna. Pentru celelalte localitati, depasirea CMA la dioxidul de sulf se datoreaza proceselor de ardere a combustibililor cu continut ridicat de sulf.
3 3 3

Pentru dioxidul de azot valorile concentratiilor medii anuale au fost depasite in toate punctele situate in zona Craiova (CMA anuala 0,04 mg/m ). Cele mai mari valori s-au inregistrat in punctele Electroputere - 0,087 mg/m si IPM 0,083 mg/m . Depasirile CMA la dioxidul de azot se datoreaza, in primul rand, traficului rutier care s-a intensificat in ultimii ani. Pe de alta parte, procesele de combustie au de asemenea un aport important la poluarea atmosferei cu dioxid de azot, inregistrandu-se depasiri in zona marilor centrale termice.
3 3 3

Pentru amoniac valorile concentratiilor medii anuale au atins valorile cele mai mari in judetul Bacau, dupa cum urmeaza: 0,232 mg/m la Moinesti, 0,165 mg/m la Tg. Ocna si 0,152 mg/m la Comanesti. Deoarece standardul de calitate a aerului nu precizeaza o valoare maxima admisibila la amoniac pentru un timp de mediere de un an, concentratiile medii anuale nu se pot raporta la o valoare limita.
3 3 3

29

ANEXA V.
Muresul poluat cu amoniac si hipoclorit de sodiu Raul Mures a fost poluat cu amoniac si ioni de amoniu, precum si cu hipoclorit de sodiu provenit de la SC UPS SA Ocna Mures, inregistrandu-se moartea pestilor din rau in dreptul localitatii Miraslau, a informat Ministerul roman al Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului (MAPPM). Inspectorii Agentiei pentru Protectia Mediului Alba au fost sesizati telefonic, miercuri, de Asociatia Vanatorilor si Pescarilor din localitatea Aiud, ca pe raul Mures, in zona Miraslau, pluteau multi pesti de marime medie si mica, in stare avansata de descompunere. Inspectorii au recoltat probe de apa din aceasta zona, au efectuat analize chimice, insa nu au descoperit valori depasite ale unor indicatori care ar fi putut cauza o mortalitate piscicola in masa. De asemenea, ei au luat legatura cu conducerea SC UPS Ocna Mures, potentiala sursa de poluare aflata amonte de Miraslau. Potrivit declaratiei directorului unitatii, au fost facute spalari de coloane in instalatiile uzinei cu hipoclorit de sodiu, apele rezultate fiind evacuate prin canale speciale in raul Mures. In cursul zilei de ieri, inspectorii de mediu s-au deplasat din nou la Ocna Mures pentru prelevare de probe din Mures, aval si amonte de SC UPS Ocna Mures. Analizele efectuate de UPS ieri, la ora 8.00, indicau o valoare depasita fata de maxima admisa la ionul de amoniu. Analizele recoltate si efectuate de APM Alba tot ieri, la ora 12.00, amonte de Ocna Mures, indicau un pH de 9, fiind depasita concentratia maxima admisa, care este de 6,5-8,5. De asemenea, a fost depasita de peste 11 ori concentratia maxim admisa de amoniac, valoarea inregistrata fiind de 3,51 mg/l fata de CMA-0,3 mg/l si de aproape patru ori concentratia maxima admisa de amoniu (11,5 mg/l fata de CMA-3 mg/l). SC UPS Ocna Mures a fost sanctionata conform Legii mediului Inspectorul de mediu a observat, ieri, pesti morti plutind pe raul Mures, amonte de priza de captare a SC UPS SA Ocna Mures. Amoniacul cu mult depasit fata de maxima admisa si pH bazic, amonte de SC UPS, precum si evacuarile de hipoclorit de sodiu de la aceasta societate comerciala, care au accentuat poluarea, au dus la aparitia mortalitatii piscicole pe raul Mures, fiind necesara interventia urgenta a organelor abilitate din judetele situate amonte de zona poluata, pe cursul Muresului. SC UPS Ocna Mures a fost sanctionata conform Legii mediului, solicitandu-se intocmirea unui program special prin care sa fie sistata evacuarea apelor cu continut de hipoclorit de sodiu prin canalele de racire, precum si a altor deversari de ape uzate direct in raul Mures. Specialistii din MAPPM au declarat ca aceasta a fost o poluare accidentala, concentratiile constatate nefiind periculoase pentru om. Mortalitatea piscicola inregistrata, care nu a fost de masa, a fost cauzata, pe langa poluarea produsa, si de canicula care a determinat scaderea concentratiei oxigenului in apa. In plus, pestii sunt cei mai sensibili la poluare. Ei au adaugat ca aceasta poluare accidentala nu are urmari transfrontaliere. Luminita MOROIANU (Ziua - 07/07/00)

ANEXA VI.

30

Fabricarea ghetii artificiale prin racire cu amoniac


Fabricile de gheata se intalnesc ca unitati de productie independente, sau ca sectii anexe ale unor unitati mari consumatoare de frig: abatoare, fabrici de bere, fabrici de industrializarea laptelui, patinoare artificiale, antrepozite frigorifice. -Fabricarea ghetii sub forma de blocuri, prin racire indirecta; -Fabricarea ghetii sub forma de blocuri, prin racire directa; -Fabricarea ghetii marunte; -Acumularea frigului prin depunere de gheata pe tevile vaporizatorului.

Fabricarea ghetii sub forma de blocuri, prin racire indirecta


Agentul intermediar utilizat este clorura de calciu, avand temperatura ts=-7-10C. Agentul frigorific din aceste fabrici este de regula amoniacul, care vaporizeaza la temperaturi foarte scazute t0=-13-15C. Schema functionala a fabricii pentru producerea blocurilor de gheata prin racire indirecta este prezentata in imagine.

Schema functionala a fabricii pentru producerea blocurilor de gheata prin racire indirecta A-sala generatorului de gheata; B-depozitul de gheata 1-separator de lichid; 2-agitator de saramura; 3-bazinul generatorului de gheata; 4-forme cu apa supuse congelarii; 5-forme cu gheata supuse decongelarii; 6-bazin pentru decongelare; 7-masa cu suprafata inclinata; 8-bloc de gheata; 9-racitor de aer; 10-umplutor basculane; 11-pod rulant In continuare este prezentat bazinul pentru prepararea ghetii sub forma de blocuri, prin aceasta metoda.

31

Bazinul cu saramura pentru producerea blocurilor de gheata prin racire indirecta 1-vaporizator imersat; 2-bazin metalic izolat termic; 3-agitatoare; 4-forme pentru blocurile de gheata Bazinul pentru producerea ghetii are forma paralelipipedica si este confectionat din tabla, fiind izolat termic, de regula cu pluta. Formele metalice pentru formarea ghetii au forma unor trunchiuri de piramida cu baza mare in sus. Formele se aseaza pe niste juguri metalice prevazute cu roti de rulare pe caile montate in lungul bazinului. Jugurile cu formele scufundate in saramura se deplaseaza pe durata unui ciclu de fabricatie, in lungul bazinului. Actionarea se realizeaza cu un impingator manual sau hidraulic. Podul rulant ridica jugul cu formele aflate la sfarsitul procesului de congelare si asigura coborarea jugului cu formele in care se gasesc blocurile de gheata, in bazinul pentru decongelare. Bazinul pentru decongelare asigura topirea suprafetei blocului de gheata care adera la formele metalice si asigura astfel desprinderea blocului de gheata. Masa cu suprafata inclinata asigura transportul blocurilor de gheata spre depozitul de gheata. Depozitul de gheata este racit cu saramura rece sau chiar cu agent frigorific. Inaltimea de stivuire a ghetii in depozit este de cca. 2m. Temperatura de pastrare a ghetii este de aproximativ -3-5C. Aceasta metoda de producere a ghetii este caracterizata prin urmatoarele dezavntaje: Consumuri mari de energie si materiale; - Durata foarte mare de producere a blocurilor de gheata.

Fabricarea ghetii sub forma de blocuri, prin racire directa


Prin utilizarea racirii directe se inlatura dezavantajele racirii indirecte, asigurandu-se urmatoarele avantaje semnificative: - Se elimina utilizarea saramurii, care este coroziva; - Se reduc mult dimensiunile fabricii, prin eliminarea unor utilaje care nu mai sunt necesare: pod rulant, umplutor basculant, bazin pentru decongelare, etc; - Se micsoreaza diferenta de temperatura dintre apa si agentul frigorific, ceea ce produce doua efecte pozitive: - micsoreaza pierderile exergetice, deci reduce consumul de energie; - micsoreaza patrunderile de caldura, deci puterea frigorifica a instalatiei; - Se reduce numarul de compresoare prin micsorarea debitului volumic aspirat;

32 - Se reduce timpul de formare a ghetii; - Se pot automatiza procesele de lucru: - pe circuitul frigorific; - pentru operatiile de manevrare a formelor: umplere, golire, manipularea blocurilor de gheata; Exista doua procedee de producere a blocurilor de gheata prin racire directa, care au o mare raspandire in practica: Procedeul Wilbushewich denumit si "gheata rapida"; - Procedeul Grasso.

Procedeul Wilbushewich "gheata rapida"


Acest procedeu utilizeaza forme de tip trunchi de piramida, cu baza mare in jos si cu pereti dubli. In interiorul formei se introduc tevi duble coaxiale in care vaporizeaza agentul frigorific (amoniac). In imagine este prezentata o forma pentru obtinerea ghetii prin acest procedeu.

Forma pentru obtinerea ghetii prin procedeul Wilbushewich Circulatia agentului frigorific prin mantaua formei de gheata si prin tevile duble coaxiale, prezenta in imagine asigura formarea a doua fronturi de formare a ghetii, ceea ce asigura o durata foarte scurta de inghetare a apei. Capacul inferior al formei este mentinut inchis de un resort sau de o contragreutate. Inainte de introducerea apei in forme, se formeaza o pojghita subtire de gheata care etanseaza forma in zona capacului inferior. Dupa formarea blocului de gheata si marirea volumului apei cu cca. 910%, capacul inferior este fortat sa se deschida de presiunea creata de gheata, care rupe pojghita de etansare, formata initial. Evacuarea blocului de gheata este permisa si de sistemul de inversare a senului de circulatie a agentului frigorific prin instalatie, datorita caruia se realizeaza decongelarea superficiala a blocului de gheata, la contactul cu suprafetele metalice ale formei. Astfel in mantaua dubla si in tevile duble coaxiale, se introduc vapori calzi refulati de compresor. Durata acestei decongelari rapide este controlata de un ceas programator. La caderea din forme, blocurile de gheata sunt prinse pe un carucior cu masa telescopica. Fazele evacuarii blocului de gheata din forme sunt urmatoarele: - Pozitionarea caruciorului cu masa telescopica sub forma aflata in faza de decongelare; - Ridicarea mesei la nivelul formei; - Preluarea blocului de gheata eliberat din forma; - Coborarea mesei telescopice; - Transportul blocului pe caruciorul care ruleaza pe sine, in depozitul de gheata.

33 Procesul de fabricatie poate sa fie complet automatizat. Astfel, in timp ce una din forme se gaseste in faza de decongelare, toate celelalte se gasesc in diverse stadii ale acumularii de gheata. Transportul blocurilor de gheata poate sa fie mecanizat. Avantajele fata de fabricarea ghetii prin racire indirecta, sunt urmatoarele: - Timpul de congelare se reduce de la 18 h la numai 1,5 h pentru blocurile de 25 kg; - Suprafata ocupata se reduce cu 85%, ceea ce permite montarea unor asemenea fabrici de gheata inclusiv pe nave, unde problema spatiului este foarte acuta; - Masa totala a instalatiei se reduce cu 83%; - Consumul de energie se reduce cu 2030%; - Decongelarea se efectueaza intr-o masura mult mai redusa (la formarea ghetii prin racire indirecta, se realizeaza un exces de decongelare); - Se pot forma blocuri mari de gheta din apa de mare, fara separarea sarurilor (datorita congelarii rapide), iar aceste blocuri de gheata sunt foarte utile pentru refrigerarea pestelui, deoarece aceasta gheata se sparge fara a aforma muchii taioase; - Instalatia intra in regim in 2h, fata de 48h, cate sunt necesare fabricii prin racire indirecta; - Se reduce sarcina termica a condensatorului, deoarece in permanenta cate o forma lucreaza in regim de decongelare; Singurul dezavantaj al acestui procedeu il reprezinta forma mai complexa a formei, care atrage si costuri mai ridicate pentru producerea acestora, dar acest dezavantaj este compensat de necesarul de forme mult mai mic, pentru realizarea unei productii similare.

Procedeul Grasso
Acest procedeu utilizeaza tot racirea directa, iar la decongelare se utilizeaza tot vapori calzi refulati de compresor. Particularitatea fata de procedeul Wilbushewich consta in lipsa formelor, care sunt inlocuite de un bazin, asa cum se observa in figura.

Bazinul pentru formarea ghetii prin procedeul Grasso 1-bazin izolat termic; 2,4-conducte coaxiale; 3-alimentare cu agent frigorific lichid; 5-perete despartitor; 6-cutie; 7-evacuarea vaporilor de agent frigorific Blocul de gheata se formeaza in jurul conductelor 2 si 4.Alimentarea cu agent frigorific lichid, se realizeaza prin racordul 3, iar vaporii formati in urma preluarii de caldura de la apa, respectiv gheata, sunt aspirati de compresor prin racordul 7.

34 Alimentarea bazinului cu apa de la retea se realizeaza prin intermediul unui ventil cu plutitor, in vederea mentinerii constante a nivelului apei. Frontul de gheata se deplaseaza radial dinspre tevi spre marginea bazinului. Dupa unirea cochiliilor de gheata din jurul ghetilor, congelarea apei continua pana la formarea unui bloc de gheata cu marginile ondulate. Durata de formare a unui bloc de gheata de 25 kg este de 2,53 h, deci mai mare decat prin procedeul Wilbuschewich. Decongelarea cu vapori calzi este comandata si controlata printr-un ceas ceas programator. Dupa decongelare, blocurile se desprind si se ridica la suprafata. Un dispozitiv simplu impinge blocurile la marginea bazinului printre sarmele paralele montate la suprafata apei, care formeaza culoare de ghidare. De la marginea bazinului, blocurile de gheata sunt descarcate pe o banda transportoara care le duce in depozitul de gheata. Avantajele fata de procedeul Wilbuschewich sunt urmatoarele: - Lipsesc unele aparate cum sunt umplutorul, calea de rulare, caruciorul pentru colectarea si transportul blocurilor; - Procesul de fabricatie poate sa fie complet automatizat. Avantajele fata de fabricarea ghetii prun racire indirecta in bazine cu saramura sunt urmatoarele: -Costul de productie a ghetii este cu cca. 30% mai redus; - Suprafata ocupata este cu cca. 70% mai redusa; - Inaltimea necesara a salii pentru amplasarea echipamentelor este mult mai redusa.

Fabricarea ghetii marunte


Gheata marunta este necesara in industria alimentara pentru pastrarea prin refrigerare a unor produse cum sunt: pestele, fructele sau legumele. Exista doua motive pentru care este preferata fabricarea de gheata marunta pentru asemenea situatii: - Bucatile de gheata rezultate prin spargerea blocurilor prezinta muchii taioase care pot deteriora aceste produse; - Consumurile de energie si materiale pentru fabricarea blocurilor de gheata sunt mult mai mari decat daca se produce direct gheata marunta. In mod uzual, pentru fabricarea ghetii marunte se utilizeaza racirea directa.Se pot produce urmatoarele tipuri de gheata marunta: Gheata cilindrica sau tuburi de gheata Gheata solzi; Zapada brichetata.

Generatorul de gheata cilindrica sau tuburi de gheata


Acest tip de generator de gheata a devenit foarte raspandit in SUA si Europa, dupa cel de-al doilea razboi mondial.Gheata se formeaza intr-un strat de grosime redusa (525 mm) ceea ce face ca aceste aparate sa fie foarte productive. In imagine este prezentata schema de principiu a acestor aparate.

Schema de principiu a generatorului de gheata tubulara

35
1-dispozitiv de asigurare a curgerii peliculare; 2-manta cilindrica izolata termic; 3-tevi verticale; 4-placa tubulara; 5-cutit pentru taierea ghetii; 6-motor electric; 7-pompa; 8-separator de lichid

Agentul frigorific vaporizeaza la exteriorul tevilor, iar gheata se formeaza la interiorul acestora, prin solidificarea apei care curge pelicular.Dupa formarea stratului de gheata, urmeaza perioada de decongelare.Cilindrii, sau tuburile de gheata sunt taiati cu ajutorul cutitului 5 Apa care a curs prin tevi, s-a racit, dar nu a inghetat, este recirculata cu ajutorul pompei 7.Pentru producerea cilindrilor de gheata plini, durata formarii ghetii este mai mare, deoarece straturile de gheata mai groase introduc rezistente termice suplimentare.De regula se utilizeaza doua sau trei asemenea generatoare de gheata, care lucreaza decalat, pentru atenuarea solicitarilor termice la care este supusa instalatia imediat dupa decongelare. Cele trei faze de functionare a instalatiei sunt urmatoarele: - Alimentarea generatorului de gheata cu amoniac lichid si formatrea ghetii; - Evacuarea amoniacului lichid din generator, cu ajutorul compresorului; - Decongelarea cu vapori calzi, desprinderea ghetii, descarcarea si taierea ghetii. Avantajele fata de formarea blocurilor de gheata prin racire indireca sunt urmatoarele: - Consumul de energie si de metal este mult mai redus; - Suprafata ocupata este mult mai redusa; - Viteza de formare a ghetii este de 10 ori mai mare; - Costul ghetii obtinute este cu 3040% mai redus; Dezavantajul principal ale acestui procedeu este reprezentat de consumul mare de frig (cca. 670840 kJ/kg de gheata) datorita incalzirilor periodice in vederea decongelarii si a suprafetei mari de desprindere a ghetii, care trebuie decongelate.

Generatorul de gheata sub forma de solzi


Schema de principiu a acestui aparat este prezentata in imagine:

36

Schema de principiu a generatorului de gheata solzi 1-tamur interior; 2-tambur exterior; 3-arbore; 4-izolatie termica; 5-rola de deformare; 6-cutit razuitor; 7-gura de evacuare Tamburul interior orizontal este prevazut cu orificii pentru introducerea agentului frigorific. Astfel amoniacul vaporizeaza in interiorul tamburului, iar apa ingheata pe suprafata exterioara a acestuia intr-un strat foarte subtire.Turatia tamburului interior este foarte redusa, si anume de cca. 34 rotatii pe ora.Un mecanism special cu role 5, produce deformarea partiala a tamburului rotativ, asigurand astfel desprinderea stratului de gheata, care este taiat apoi cu ajutorul cutitului 6.Pentru formarea solzilor, tamburul este prevazut la exterior cu niste inele din cauciuc, montate la distanta egala cu latimea solzilor. Pe aceste inele, apa nu ingheata.

ANEXA VII.

37

Saskferco
MATERIAL SAFETY DATA SHEET
Supplier Information
Manufacturer: SASKFERCO PRODUCTS INC. P.O. Box 39 Kalium Road Belle Plaine, Saskatchewan S0G 0G0 Telephone (306) 345-4200 Fax (306) 345-2353 Emergency Telephone (306) 345-2262 (24 hours) Issue Date: December 2003

Section 1

Product Identification

Product Identifier:

Uses:

Formula:

Ammonia, Anhydrous 7664-41-7 Primarily used as a nitrogen fertilizer, also in plastics, explosives, animal feed, rubber and pulp and paper. Also used as a feedstock for production of a variety of nitrogen containing products and in some cleaning fluids. NH3

Section 2

Hazardous Ingredients
CAS# 7664-41-7
Weight % 99.8% LC50 (Inhalation) 4230 mg NH3/m3

Chemical Name Ammonia

LC50 (Intravenous) 45.5 mg NH3/kg bw

Section 3

Hazard Identification

Emergency overview: This product is corrosive and an inhalation hazard that may be fatal in high concentrations. Liquid ammonia can cause severe frostbite and permanent skin damage upon contact. Ammonia gas can cause respiratory and eye damage. Personal protective clothing and a full-face respirator are required when working with this product. Contact with ammonia requires immediate flushing with water and seek medical attention. Additional information is available in first aid section. Primary Routes of Entry: Ingestion, Skin Contact, Eye Contact

Section 4_________First Aid Measures ________________


FIRST AID PROCEDURES WHEN: In Contact With Eyes: Flush immediately, including under eyelids, for 15 minutes minimum. Seek medical attention. Quick action is critical to minimizing the risk of blindness. Flood affected areas with water. Once the area has thawed, carefully remove contaminated clothing. Contact with liquid ammonia will lead to clothing freezing to exposed skin. Seek medical attention. Remove victim to fresh air. Support breathing as required. 100% oxygen may be required, administered by a qualified personnel. Seek medical attention. Give large quantities of water to dilute. Excessive amounts may lead to vomiting. Seek medical attention.

In Contact With Skin:

Inhaled:

Ingested:

Section 5

Fire Fighting Measures

Flash Point: Flammability: Auto ignition Point: LEL: UEL:

Not Applicable, Gas at room temperature Flammable 651Cat1atm 16% v/v 25% v/v

Extinguishing media:

A water spray is recommended, but all extinguishing media are acceptable (water, CO2, dry chemical, and foam.) Gas flow should be stopped. Full protective equipment and a full-face NIOSH approved self-contained breathing apparatus should be worn as well as full protective clothing, a one or twopiece chemical suit. Containers exposed to fire should be kept cool with water. Avoid putting water directly on the ammonia spill, as this will increase the formation of ammonia vapors. Oil and combustible materials present will increase the fire hazard. Pure ammonia does not readily ignite, but ammonia-air mixtures can be more explosive between the explosive limits listed above.

Special Fire Fighting Procedures:

Explosive Data:

Section 6

Accidental Release Measures

Workers should always wear full protective clothing, a one or two piece chemical suit and self-contained breathing apparatus in unknown concentrations on ammonia. Approach the spill from upwind, and stop the flow of gas as soon as possible. Keep unprotected persons away from the spill area. Eliminate all sources of ignition. Use natural or positive pressure ventilation to disperse the vapors, in extreme cases use a water spray to knock down the ammonia vapors. Do not spray water directly on the spilled ammonia. If possible, dike the spill to control the area of contamination. Contact the manufacturer.

Section 7

Handling and Storage

Storage:

Store cylinders or tanks in a cool, well-ventilated area away from oxidizing agents, combustible materials, ignition sources, incompatible materials and protect from mechanical damage. Storage outdoors is recommended.

Handling Procedures and Equipment:

Workers must be trained in the handling of ammonia. Copper, copper bearing alloys such as brass, and bronze and galvanized steel are not suitable for handling ammonia.

Section 8

Exposure Controls/Personal Protection

Ventilation:

Local exhaust systems are required for adequate ventilation. Explosion proof motors are recommended with all ammonia vapor ventilation systems. Full face respirator is required whenever ammonia is handled. Goggles should be worn where there is the likelihood of exposure. A full face NIOSH approved ammonia cartridge type respirators be can used up to 300 ppm ammonia. Above this level, self-contained breathing apparatus must be used. For smaller spills, ammonia resistant clothing, a one or two-piece chemical suit should be used to prevent skin contact. Neoprene gloves should be worn for any direct handling of ammonia. Level A clothing (full encapsulating suit) should be used when handling large spills or vapour clouds. Safety showers and eyewashes should be employed at facilities for handling ammonia. At remote locations, an eyewash bottle and 200-gallon emergency water tanks, maintained at a temperature above freezing, is a minimum requirement.

Eye Protection:

Respiratory Protection:

Skin Protection:

Other Precautions:

EXPOSURE LIMITS: OSHA PEL ACGIH TLV OSHA(PEL-TWA)


3 15 min. STEL: 35 ppm, 27 mg/m 8 hr. TLV-TWA: 25 ppm TLVSTEL: 35 ppm35 ppm

Section 9

Physical and Chemical Properties


Colorless Gas Colorless liquid or gas with strong, pungent and irritating odor. 5 ppm -33.oC at 1 atm -78C 7600 mm Hg at 25C 0.696 g/mL at 20 C 17.03 -1.14 at 25 C 0.6818 at -33.35C and 1 atm 510-530 g/L at 20 C 11.6 (1.0 N)

Physical State: Appearance and Odor: Odor Threshold: Boiling Point: Freezing Point: Vapour pressure: Vapour density (air=1.0): Molecular Weight: Octanol/Water Partition Coefficient: Specific Gravity: Water Solubility: pH of Aqueous Solutions:

Section 10
Stability: Incompatibility: (Materials to Avoid)

Stability and Reactivity Data


Ammonia is a stable compound at room temperature. Ammonia is an alkaline gas that gives off heat when mixed with acids. Contact with chlorine gas or chlorine bleach can cause evolution of hazardous chloramine gas. Avoid contact with strong oxidizers, mercury, silver and hypochlorite. Ammonia is easy absorbed in water to evolve great amounts of heat and an ammonia vapor cloud. Thermal oxidation of ammonium can produce toxic fumes of ammonia and nitrogen oxides (NOx).

Hazardous products of decomposition:

Section 11

Toxicological Information
LC50 (rat, inhalation): 4230 total NH3/m3 No mortality (inhalation) The ingredient(s) of this product is (are) not classified as carcinogenic by NTP (National Toxicology Program), IARC (Internal Agency for Research on Cancer), or OSHA (Occupational Safety and Health Administration). No reproductive effects noted. No evidence for mutagenicity. Not teratogenic.

Toxicological Data (Acute, 1hr): Toxicological Data (Chronic): Carcinogenicity Data:

Reproductive Effects: Mutagenicity Data: Teratogenicity Data:

EFFECTS OF EXPOSURE WHEN: In Contact with Eyes: 100 - 200 ppm eye irritation 700 ppm eye irritation and tearing 2001000 ppm produces eye damage 100 ppm causes nasal irritation. 400 ppm immediate throat irritation 2500 - 6500 is life threatening after hour. 5000 - 10000 Mortality Contact with gas will cause severe burning pain and corrosive damage. Contact with liquid will cause tissue damage.

Inhaled:

In Contact with Skin:

Section 12

Ecological Information

Toxicological Data (Acute, 96 hr): LC50 (fish): 0.09 - 3.51 mg unionized NH3/L (21.4 - 279 mg total NH3/L) LOEC (algae): 0.5 - 1.0 mg N/L Toxicological Data (Chronic): NOEC (fish): 0.025 - 1.2 mg unionized NH3/L Do not contaminate bodies of water with ammonia. Small concentrations are harmful to aquatic life. Ammonia in waterways will also promote algae growth.

Section 13

Disposal Considerations

Consult local, provincial and federal environmental regulatory agencies for disposal procedures and sites.

Section 14

Transport Information

Controlled Products Regulations Classifications.....................................................2.2 (8) Identification Number..........................................................................................UN 1005 OSHA Hazard Communication (29CFR 1910.1200) Classification ...................#ID - 127 Canadian TDG Act Shipping Description Shipping Name......................................Anhydrous Ammonia U.S. DOT Classification......................................................................................2.3 Poison Gas; 2.2 Nonflammable gas WHMIS Hazardous Classification........................................................................Compressed Gas (A), Corrosive (E), Toxic (D1B)

Section 15_______Regulatory Information _______________


The Transportation of Dangerous Goods Regulations by Transport Canada regulates this product in transit in Canada. When in storage, it is under WHMIS and is required to have a supplier label and MSDS. This product is also listed on the Canadian Environmental Protection Act, domestic substances list.

Section 16

Preparation Information
December 2003 M. Cressman Saskferco Products Inc. Telephone (306) 345-4200

Date of MSDS Preparation: Prepared by:

NOTICE Seller warrants that this product conforms to the specifications stated herein. Buyer assumes all risks associated with its use, mixing, blending, treatment, storage, disposal, transportation, and handling whether alone or in combination with other substances. Seller makes no other warranty of any kind, expressed or implied, and all other warranties, including warranties of quality, merchantability, and fitness for a particular use, are disclaimed. Seller's liability is limited to purchase price.

Additional Information and Sources Used: 1. RTECS - Registry of Toxic Effect of Chemical Substances, On- line search, Canadian Center for Occupational Health & Safety, RTECS database, Vol. 1-V, 1985-1986 edition, Doris V. Seet, Ed., National Institute for Occupational Safety & Health, U.S. Dept. for Health and Services, Cincinnati, 1987. Sax, N. Irving, Dangerous Properties of Industrial Material, 10th Ed., John Wiley & Sons, Inc., New York, 2000. O'Neil, Maryadele J., Ed., The Merck Index, 13th ed., Merck and Co. Inc., Whitehouse Station, New Jersey, 2001. TFI Product Testing Program - April 2003, The Weinberg Group Inc., Washington, DC, 2003.

2. 3. 4.

ANEXA VIII. Traducere la Anexa VII.

PROTECIA MUNCII CU AMONIAC


Seciunea 1
Nume Produs: CAS#: ntrebuinri:

Informaii generale
Amoniac, Anhydrous 7664-41-7 n principal folosit ca ingrmnt din azot, n materiale plastice, explozivi, cauciuc, hrtie. De asemenea folosit ca materie prim pentru producerea unei varieti mari de produse pe baz de azot i n unele produse fluide de curat. NH3

Formula:

Seciunea 2
Nume Amoniac CAS #

Ingrediente periculoase
Greutate % 99.8% LC50 (Inhalare) 4230 mg NH3/m3 LC50 (Intravenos) 45.5 mg NH3/kg corp

7664-41-7

Seciunea 3
Urgenta:

Efecte

Acest produs este coroziv i dac este inhalat n cantiti mari poate provoca i moartea. Amoniacul lichid poate cauza degerturi grave i daune pielii la contact. Amoniacul gazos poate cauza daune cilor respiratorii i ochilor. Haine de protecie i masc sunt necesare dac se lucreaz cu acest produs. n caz de contact se spal cu ap i se consult medicul. Mai multe informaii in seciune de prim ajutor. Principalele ci de intrare: ingerare, contact cu pielea i ochii

Seciunea 4

Msuri de prim ajutor

Msuri de prim ajutor n caz de:


Contact cu ochii: n contact cu pielea: Inhalat: Ingerare: Imediat cltire cu ap, inclusiv sub pleoape, pentru minim 15 minute. Cutarea avizului medical. Acionarea rapid este foarte important pentru minimalizarea riscului de orbire. Cltirea abundent cu ap a zonei afectate. Odat ce zona s-a dezgheat, se iau hainele contaminate. Contactul cu amoniac lichid va duce la inghearea hainelor. Cere sfatul medicului. Victima se scoate la aer curat. Ajutor la respirat dac este nevoie. Admistrarea de 100% oxigen de personal calificat. Administrarea de cantiti mari de ap pntru diluie. Cantiti excesive poate duce la vomitare.

Seciunea 5
Temperatura de aprindere: Inflamabilitate: Punct de autoaprindere: LEL: 16% v/v UEL: 25% v/v Mediu de stingere: Procedee de combatere a incendiilor speciale:

Protecia mpotriva incendiilor


Nu e cazul, Gaz la temperatura camerei Inflamabil 651oC la 1 atm Un spray cu ap este recomandat, dar toate mediile de stingere sunt acceptate (ap, CO2, chimicale uscate, spum) Curgerea de gaz ar trebui s fie oprit. Echipament de protecie i masc de gaze. Containere expuse la foc trebuie tinute reci cu ap. A se evita stropirea cu ap a amoniacului varsat, deoarece aceasta va determina formarea vaporilor de amoniac. Prezena materialelor inflamabile si a uleiurilor vor crete pericolul de producere a incendiilor. Amoniacul pur nu se aprinde rapid, dar amestecul aer amoniac poate fi mai exploziv dect limitele date mai sus.

Prevenirea exploziilor:

Seciunea 6

Msuri in caz de eliberare accidental

Muncitorii ar trebui s poarte tot timpul echipament de protecie i masc de gaze n zone cu concentraii de amoniac necunoscute. Apropierea de amoniacul risipit se face din direcia curenilor de aer i eliberarea de gaz se oprete ct mai repede posibil. Persoanele neprotejate trebuie s stea departe de zona accidentului. Eliminarea tuturor surselor de aprindere. A se folosi cureni de aer naturali sau prin ventilaie pentru dispersia vaporilor, sau in cazuri extreme sau spray cu ap pentru coborrea vaporilor de amoniac. Nu pulverizai ap direct pe amoniacul vrsat. Dac este posibil nnuii zona pe care sa varsat amoniacul pentru a menine sub control zona contaminat.

Seciunea 7
Stare fizic: Miros: Persisten miros: Punct fierbere: Punct nghe: Presiunea vaporilor: Densitate: Masa molecular: Solubilitatea n ap: pH solutiilor apoase:

Prooprieti fizice i chimice


Gaz incolor Lichid sau gaz incolor cu miros puternic, neptor, iritant. 5 ppm -330C la 1 atm -780C 7600 mm HG la 250C 0.696 g/mL la 200C 17.03 510-530 g/l la 200C 11.6(1.0N)

Seciunea 8
Stabilitate: Incompatibiliti:

Stabilitate i reactivitate
Amoniacul este un copus stabil la temperatura camerei. Amoniacul este un gaz alcalin care eman cldur la amestecul cu acizi. n contact cu clor gaz sau hipoclorit poate determina degajarea de cloramin, gaz periculos. A se evita contactul cu oxidani

puternici, mercur, argint i hipoclorite. Amoniacul este uor absorbit de ap i se degaj o cantitate mare de cldur i un nor de vapori de amoniac. Produi periculoi de descompunere: Oxidarea termic a amoniacului poate produce gaze toxice de amoniac i oxizi de azot (NOx).

Seciunea 9
Date de toxicitate (Acut, 1 or): Date de toxicitate (cronic): EFECTELE EXPUNERII:

Informaii de toxicitate
LC50 (cobai, inhalare): 4230 total NH3/m3 Nue mortal (inhalare)

n contact cu ochii: 100 200 ppm iritarea ochilor 700 ppm iritarea puternic a ochilor 200 1000 ppm produce stricciuni ochilor. Inhaled: 100 ppm cauzeaz iritari nazale 400 ppm iritarea imediat a gtului 2500 6500 pune n pericol viaa dup or 5000 10000 mortalitate. n contact cu pielea: Contactul cu gazul va cauza arsuri grave, durere i stricciuni de natur coroziv. Contactul cu lichid va cauza stricciuni ale esuturilor.

Seciunea 10
Date toxiclogice (Acut, 96 ore): Date toxicologice (cronic):

Informaii ecologice
LC50 (pete): 0,09 3,51 mg neionizat NH3/L (21.4 279mg total NH3/L) LOEC (alge): 0.5 1.0 mg N/L NOEC (peti): 0.025 1.2 mg neionizat NH3/L