Nevoile fundamentale

Nevoile fundamentale
Printre modelele existente, modelul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului, sistematizate de Virginia Henderson se bazeaz pe atingerea independenei n satisfacerea acestor nevoi.

Majoritatea conceptelor i modelelor demonstreaz necesitatea abordrii persoanei prin prisma tuturor nevoilor, fiind relevant c asistenta medical, prin natura profesiei, acord ngrijiri persoanei - ca un ntreg bio-psiho-social, nu numai din punct de vedere medical.

Nevoile fundamentale
Starea de boal reprezint ruperea echilibrului creat de organism cu mediul su, stare ce constituie un semnal de alarm tradus printr-o suferin fizic i/sau psihic, o dificultate sau o inadaptare la o situaie nou, provizorie sau definitiv.

 Acest dezechilibru este un eveniment negativ pentru individ, ceea ce poate duce pn la respingerea social a pacientului din anturajul su. O nevoie fundamentale este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine, in apararea fizica si mentala.

Originea probabila a dependentelor este: lipsa de forta (pacientul nu poate) lipsa de vointa (pacientul nu vrea) lipsa de cunoastere (pacientul nu stie cum sa actioneze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale

 Dependenta poate sa intereseze aspecte biologice, psihologice, social, cultural si spiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte mai multe forme de dependenta: Potentiala Actuala Descrescinda Permanenta

 Nivelurile de interventii acordate in ingrijiri se clasifica astfel: ingrijiri de prevenire primara -se intelege mentinerea si promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor. Interventiile urmaresc: educatia sanitara, prevenirea specifica (vaccinuri) de prevenire secundara-urmareste interventiile curative (tratarea bolilor, prevenirea complicatiilor). Rolul asistentei este de a descoperi problemele aparute in timp de prevenire tertiana-urmareste recuperarea. Rolul asistentei este de sustinere a persoanei ingrijite in recuperare, pina la recuperarea independentei personale

 Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauzadependentei, reprezinta un obstacol major care impiedica satisfacerea uneia sau a mai multor nevoi fundamentale. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
Factori de ordin fizic Psihologic Social Spiritual Factori legati de insuficiente cunostiinte

Nevoile fundamentale
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. a respira; 2. a se alimenta i hidrata; 3. a elimina; 4. a se mica, a pstra o bun postur; 5. a dormi, a se odihni; 6. a se mbrca i dezbrca; 7. a-i menine temperatura corpului n limite normale; 8. a fi curat, a-i proteja tegumentele; 9. a evita pericolele; 10. a comunica; 11. a aciona dup credinele sale i valorile sale; 12. a se realiza; 13. a se recreea; 14. a nva.

 Manifestari de dependenta in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale

Nevoia de a respira

Definitie A respira reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator,necesar proceselor de oxidare a organismului,si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.

Aparatul respirator este format din: a. Cai extrapulmonare: cavitate nazala, faringe, laringe, trahee si bronhii; b. Plamanul stang si drept: cai intrapulmonare(arboreal ronsic), parenchin pulmonar, retea vasculara si limfatica, retea nervoasa(retea sanguina). Plamanul este acoperit de pleura viscerala si parietala

Nevoia de a respira
Etapele respiratiei
A)Ventilatia:reprezinta patrunderea aerului incarcat cu O2 in plamani si eliminarea aerului incarcat cu CO2 Ventilatia are doi timpi:inspiratia si expiratia;ea este influentata de: - permeabilitatea cailor respiartorii; - concentratia oxigenului in aerul respirat; - maturitatea centrului respirator bulbar; - expansiunea cutiei toracice; - functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia.

 B)Difuziunea gazelor-este procesul prin care O2 din alveolele pulmanare trece in capilarele perialveolare si CO2 din capilare trece in alveolele pulmanare. Este influentata de: - Diferenta de presiune a O2 in aerul alveolar si concentratia O2 din sange; - Starea peretelui alveolar; - Marimea peretelui alveolar;

 C)Etapa circulatorie:consta in conducerea O2 prin vasele arteriale la tesuturi si a CO2 adus de la tesuturi,prin vasele venoase,la plaman,pt a se elimina. Este influentata de: - Cantitatea de hemoglobina din sange; - Debitul cardiac; - Numarul de hematii; - Permeabilitatea retelei periferice arteriale; D) Etapa tisulara: schimbul de gaze dintre sange si tesuturi.

Factori care influenteaza nevoia de a respira

Factori biologici: - varsta, sexul(femeile val. mai mari), statura(H mica-nr resp.mai mare), somnul(nr resp.mai mic), postura,alimentatia(infl.umiditatea cailor resp.), exercitiul fizic Factori psihologici: emotiile, plansul, rasul Factori sociologici: mediul ambiant, climatul, locul de munca.

 MANIFESTARI DE INDEPENDENTA Frecventa respiratiei = numarul de respiratii pe minut(r/min.): V.N nou nascut -30-50r/min 2 ani -25-35 r/min 12 ani- 15-25 r/min Adult-16-18 r/min batrani -15-25 r/min

 Amplitudinea = volumul de aer care patrunde si se elimina din plamani la fiecare respiratie;(profunda sau superficiala) Ritmul = pauzele egale dintre respiratii; Zgomotele normal respiratia estelinistita, in somn,devine mai zgomotoasa Simetria miscarilor respiratorii = miscari simultane de ridicare si coborare in inspir si expir;

Tipul de respiratie : - costal superior-intalnita la femei,prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice,datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei; - costal inferior-intalnita la barbat,prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice; - abdominal-intalnita la copii si varstnici,prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice; Mucozitati-mucoasa respiratorie este umeda,secretii reduse,transparente,dense; Tusea reprezinta o expiratie fortata,prin care se elimina secretiile din caile respiratorii;este un fenomen de protectie al organismului.

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII Problema de dependenta: 1. alterarea vocii; 2. dispnee; 3. obstructia cailor respiratorii Surse de dificultate: Surse de ordin fizic:alterarea mucoasei respiratorii Surse de ordin psihologic: anxietate(frica), stresul Surse de ordin sociologic: poluarea, climatul(altitudine inalta) Lipsa cunoasterii: de sine, a mediului ambiant, a altor persoane.

1.Alterarea vocii-poate fi cauzata de procese inflamatorii. Manifestari de dependenta a.Disfonie-anomalie a calitatii vocii care devine ragusita, stinsa, prea ascutita, prea grava sau bitonala (emiterea simultana a doua sunete). Disfonia poate avea o varietate de cauze, dintre care cea mai comuna este inflamarea corzilor vocale datorita unei infectii virale. Alte cauze posibile sunt infectiile bacteriene, surmenajul vocii, inhalarea unor iritanti (fumat, etc.), sinuzita cronica, boala de reflux gastroesofagian, tuberculoza, sifilis si cancer laringian

b. Afonie- este o tulburare de vorbire care

const n lipsa sau pierderea vocii datorit lezrii laringelui sau inervaiei acestuia, cavitii bucale sau muchilor implicai n actul vorbirii, cu pstrarea capacitii de a articula. Poate aprea n tumorile laringelui, n tuberculoz, n sifilis, n laringite simple, dup traheotomie, n intoxicaia cu beladon

c.Senzatia de sufocare- lipsa de aer

2.Dispnee- este o tulburare a respiratiei caracterizata prin modificarea ritmului si intensitatii miscarilor respiratorii. Dispneea are la baza o patrundere insuficienta in tesuturi sau o asimilare (captare) insuficienta de catre acestea a oxigenului. Toate acestea au drept consecinta o scadere consecutiva a proceselor oxidative tisulare, astfel incat va creste nivelul CO2 in sange, dispneea devenind o reactie de adaptare a organismului la lipsa de oxigen si acumularea CO2. Subiectiv ea se traduce prin senzatia "lipsei de aer", prin prezenta constienta a unui "disconfort respirator".

Polipneea (hiperpneea) este dispneea ce se caracterizeaza prin accelerarea ritmului respirator. Tahipneea este o respiratie rapida si superficiala foarte putin eficace. Bradipneea consta intr-o diminuare a ritmului respirator. - poate fi o dispnee cu inspir prelungit (in afectiunile obstructive ale cailor aeriene superioare) sau cu expir prelungit (astm bronsic, emfizem pulmonar, bronsiolita capilara).

Apnee-oprirea repiratiei Amplitudine modificata-respiratie superficiala sau profunda Hiperventilatie-patrunderea unei cantitati mari de aer in plamani
Ortopnee-pozitie fortata,cu bratele atarnate pe langa corp,bolnavul stand sezand Hemoptizie-hemoregie exteriorizata prin cavitate bucal,provenind de la plamani Cianoza-tegumente vinete la nivelul extremitatilor:nas,buze,lobul urechii,unghii.

 Respiratia neregulata este expresia unei iritatii a centrului respirator. Sunt cunoscute trei tipuri de respiratie neregulata: A. respiratia Cheyne-Stokes caracterizata prin alternanta de polipnee neregulata ca amplitudine, cu apnee care poate dura 1030 de secunde. Apare in ateroscleroza sistemica, hipertensiunea intracraniana, hemoragii cerebrale, tumori.

 B. respiratia Biot - se manifesta prin miscari respiratorii intrerupte periodic de apnee cu durata de 5-30 de secunde. Este intalnita in meningite, septicemii, stari de agonie. C. respiratia Kussmaul este o respiratie in patru timpi, profunda, zgomotoasa.

 Din punct de vedere al raportului intre fazele respiratiei (inspir-expir) dispneea se poate clasifica in: dispneea inspiratorie (inspirul este mult prelungit), dispneea expiratorie (expirul mult prelungit), dispneea mixta (sunt afectate ambele faze ale respirariei), dispnee de efort

 3. OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII produsa de procese inflamatorii, corpi straini, deformari ale nasului. Manifestari de dependenta:
Respiratie dificila pe nas (bolnavul respira pe gura), Secretii abundente nazala(secretii mucoase,purulente,sangguinolente.) Epistaxis(hemoragie nazala), Deformari ale nasului (deviatia de sept nazal, traumatisme), Stranut(expirare fortata), Aspiratie pe nas(lichide), Tuse(uscata sau umeda persistenta) Cornaj(zgomot inspiratorcu caracter de suieratura) Tiraj (depresiune respiratorie a partilor moi ale toracelui suprasternal, epigastru intercostal).

Obiective

INTERVENTIILE ASISTENTEI (Plan de ingrijire) LA PACIENTII CU DEFICIENTE RESPIRATORII indepartarea secretiilor nazale, aport de lichide, umezirea aerului din incapere folosirea batistei individuale, de unica folosinta pentru a nu imprastia pacientul asezat in decubit dorsal, capul in hiperextensie,comprima cu policele septul nazal, nara care singereaza timp de 5-10 minute, aplica comprese reci pe frunte, nas sau ceafa, introducere de tampoane imbibate in solutie hemostatica (apa oxigenata,adrenalia 1 la mie, gelaspor), pacientul nu-si va sufla nasul;

Pacientul sa respire liber, pe nas Pacientul sa nu devina sursa de infectie Secretiile; oprirea hemoragiei nazale (epistaxis)

Epistaxis

Pacientul sa prezinte mucoase umede si integre Pacientul sa inghita fara dificultate Pacientul sa fie echilibrat psihic Pacientul sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectii Pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie

la nivelul faringelui si laringelui umezeste aerul din incapere, repaus vocal absolut, comunicare nonverbala; intreruperea alimentatiei solide si se indica lichide caldute, gargara cu solutii antiseptice; pregatire pacient pentru tehnici de ingrijire, explorare; evitarea aglomeratiei, a schimbarilor bruste de temperatura, alimentatie echilibrata la nivelul plaminilor, bronhiilor asigurare cu aer curat, stare de confort, umidificare, pozitie corespunzatoare pentru interventii, aspirare secretii, administrarea medicatiei prescrise: antitusive, expectorante, bronhodilatatoare, decongenstionante.

Obiective

Interventiile pentru mentinerea sau favorizarea expansiunii pulmonare

exercitii
spirometrie drenajul toracic Hidratarea umidificare

respiratie profunda, cite 5-10 minute/zi, de 3-4 ori pe zi;

spirometru de debit, spirometru de volum evacuarea lichidului din cavitatea pleurala; sisteme de drenaj (cu 1, 2 sau 3 flacoane). Interventiile pentru mobilizarea secretiilor nebulizarea (cu atomizor), tapotament (lovirea peretelui toracic, cu mina, ritmic, pe toata suprafata timp de 1-2 minute

drenajul postural
Interventii pentru mentinerea cailor respiratorii libere

prin schimbarea pozitiei pacientului la 20-30 de minute

cu ajutorul pipei Guedel (se foloseste pentru a nu-si inghiti limba); intubatia traheala: intubatie orotraheala, cu ajutorul laringoscopului si a sondei traheale, efectuata de medic; aspiratia oro si nasofaringiana(cu ajutorul aparatelor electrice si sonde Nelaton); traheostomia(orificiu la nivelul traheei, prin incizie chirurgicala, prin introducerea unei canule); aspiratia traheobronsica(introducerea unei sonde prin canula si aspirarea cu ajutorul unor dispozitive);

Interventii pentru oxigenarea tisulara

oxigenoterapia prin: sonda nazala, prin masca, ochelari pentru oxigen, cortul de oxigen.

Montarea pipei guadel

Pipa Guedel poate fi folosita la orice pacient inconstient, rolul ei fiind mentinerea libera a cailor aeriene superioare. Pipa de marime corespunzatoare si corect introdusa va apasa baza limbii mpiedicnd caderea acesteia n spate, spre faringele posterior. Hiperextensia capului i ridicarea mandibulei Tehnic: o mn plasat pe fruntea pacientului mpinge uor capul spre spate, n timp ce cealalt mn ridic mentonul producnd extensia structurilor cervicale anterioare

 Introducerea pipei Gedel n cavitatea bucala se face tinnd pipa cu concavitatea n sus. Cnd vrful pipei atinge bolta palatina (cerul gurii) se roteste 180 de grade si se continua naintarea pna ce capatul extern ajunge la nivelul arcadelor dentare.

Cu capul asezat n hiperextensie se aplica partea ngusta a mastii pe baza nasului, plasam ferm masca pe fata si o mentinem ferm cu degetele de o parte si de alta a orificiului mastii cu ridicarea concomitenta a mandibulei cu celelalte degete.

 Observarea i msurarea respiraiei. Are ca scop: de a da un indiciu al evoluiei bolii i de a observa dac apar anumite complicaii: Tipul respiraei Amplitudinea miscrilor respiratorii Ritmul i frecvena.

Materiale necesare: Ceas cu secundar Foaie de observaie Creion sau pix de culoare verde

 Interveniile asistentei: Aezm pacientul n decubit dorsal (pe spate) i ii explicm tehnica ce urmeaz s-o efectum. Plasm mna cu faa palmar pe torace i numrm inspiraiile timp de un minut: ritmul, aplitudinea. Se noteaz cu pix verde. Cum se noteaz pe foaia de temperatur: valoarea este nscris pe fiecare linie orizontal.