Sunteți pe pagina 1din 4

Ideologia promovata de revista Dacia literara

n istoria literaturii romne, perioada cuprins ntre 1830 i 1860 este cunoscut sub denumirea de perioada paoptist. Generaia nou ce se formeaz n larma ideilor nou , folosind chiar cuvintele lui Alecu Russo, face parte din aa-numitul Romantism naional pe care l creeaz prin oper, idealuri i convingeri. Acest curent este o mbinare eterogen a clasicului, romanticului i realismului. (contextul istoric) Revista Dacia literar apare n ianuarie 1840 la Iai; prin articolul-program Introducie, semnat de Mihail Koglniceanu vor fi enunate principalele idei ce au nsufleit ntreaga micare cultural paoptist. Acestea vor fi reluate n aproape toate revistele literare importante din epoc (Propirea, Junimea romn, Romnia literar .a). ntr-o perioad n care puinele publicaii existente prezentau preponderent fapte politice, aceast revist face not discordant i este prima care se angajeaz s publice doar lucrri literare. Att titlul, semnificativ pentru idealul Unirii, ct i dorina de a lupta pentru ca romnii s aib o limb i o literatur comun pentru toi, anticipau rolul pe care aceast revist urma s-l aib n epoc. Dacia literar i-a grupat pe cei mai importani scriitori ai epocii, i anume pe M. Koglniceanu, C. Negruzzi, V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Al. Donici. Aparitia revistei marcheaza un moment important in evolutia culturii romanesti, chiar daca va fi suspendata dupa primele 3 numere. (articolul Introductie) Articolul Introductie, publicat in primul numar al revistei, contine ideile lui Kogalniceanu referitoare la unitatea cultural a tuturor romanilor fiind considerat programul romantismului romanesc. In deschiderea articolului, Kogalniceanu, elogieaza meritele inaintasilor sai: Grigore asachi si I. Heliade Radulescu, care in 1829 au scos primele publicatii literare romanesti, caracterizandu-

le drept cele mai bune foi ce avem astazi. Alaturi de Albina Romaneasca scoasa de Asachi si curierul romanesc scos de Radulescu la Bucuresti, Kogalniceanu mai mentioneaza si gzata de Transilvania scoasa de G. Baritiu, impreuna cu suplimentul acesteia, Foaie pentru minte, inima si literatura. Dupa ce elogieaza meritele predecesorilor sai, specifica si partea lor negative: faptul ca acorda prea putina atentie literaturii, invinuindu-le ca sunt prea provincial, avand colora locala. De asemenea isi propune ca Dacia Literara sa fie o foaie ce s-ar indeletnici numai cu literature nationala, cu productiile romanesti, fie din orice parte a daciei, numai sa fie bune. Kogalniceanu considera ca bazandu-se pe experienta inaintasilor sai, succesul revistei sale este asigurat. De asemenea isi propune sa insumeze in paginile revistei compunerile originale a redactiei si a conlucratorilor sai. Dacia literara propunandu-si sa fie astfel un repertoriu general al literaturii romanesti, in care ca intr-o oglinda se vor vede scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiecare cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau. Meritul revistei consta si in faptul ca indrumatorul ei arata necesitatea existentei in literature romana, a unui spirit critic pe care si-l propune sa-l fondeze prin aceasta revista: critica noastra va fi nepartimitoare, vom critica cartea iar nu persoana. Vrajmasii ai arbitrului nu vom fi arbitrary in judecatile noastre literare. Kogalniceanu afirma in continuoare ca telul revistei sale este de a realiza unitatea culturala a romanilor : telul nostru este relaizarea dorintei ca romanii sa aiba o limba si o literature comuna pentru toti. In final Kogalniceanu se pronunta impotriva traducerilor, despre care afirma ca nu fac parte din literatura pentru ca omoara duhul national. De asemenea adreseaza cititorilor indemnul de a se inspira din realitatile istorice si din folclor : istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si depoetice. Chiar daca se pronunta impotriva traducerilor Kogalniceanu accepta sa publice is paginile revistei traduceri valoroase si originale. In ultima parte a articolului, Kogalniceanu vorbeste despre componentele revistei prima parte care va ocupa de compuneri originale, partea a doua va cuprinde articole din jurnalele

romanesti , partea a treia va publica carti noi din provinciile tarii iar partea a patra numita "Telegraful Daciei" va informa publicul despre noile aparitii si scriitori romani. (text studiat in care se regasesc ideiile din Dacia literara) Nuvela Alexandru Lapusneanul este o creatie care se incadreaza perfect in pasoptism si ilustreaza ideiile promovate de revista lui Kogalniceanu. Este o scriere de inspiratie istorica nationala,inspiratia nationala fiind unul dintre principalele idei din Dacia literara ,(Evul Mediu), prin tema sa, personajele sale si culoarea epocii (mentalitati, comportamente, vestimentatie, relatii sociale, obiceiuri, limbaj). Negruzzi s-a inspirat din scrieri vechi, mai ales din cronica lui Grigore Ureche. De aici a luat informatia despre intoarcerea lui Lapusneanu impotriva dorintei marilor boieri i episodul uciderii celor patruzeci si sapte de boieri. (tema) Nuvela nfieaz ntmplri din a doua domnie a lui Alexandru Lpuneanul. Este prezintata cum Alexandru Lapusneanul se intoarce din Constantinopol cu o armata de turci penrtu a se sui din nou pe tronul Moldovei. Lapuseanul domneste ca un tiran, masacrand oamenii de rand si pe cei patruzeci si sapte de boieri. La final si Alexandru Lapuseanul sfarseste tragic, bolnav de friguri, calugartit, in cetatea Hotin, unde este otravit de propria sotie, Ruxanda. (compozitie, actiune) Nuvela are o compozitie echilibrata, echilibru care este realizat prin organizarea textului narativ in patru parti, fiecare avand cate un moto semnificativ. Prima parte :Dac voi nu m vrei, eu v vreu! cuprinde expozitiunea (intoarcerea lui Alexandru Lapusneanul la tronul Moldovei si intalnirea cu solia formata din: Veverita, Spancioc, Sroici si Motoc) si intriga (hotararea domnitorului de a-si relua tronul cu orice pret). Partea a doua:Ai s dai sama, doamn- sunt cuvintele rostite de vaduva unui boier si adresate doamnei Ruxanda, ca o amenintare pentru crimele nfaptuite de sotul ei. Aceasta parte corespunde, ca moment al subiectului, desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente declansate de reluarea tronului de catre Lapusneanul: fuga lui Tomsa, incendierea cetatilor,

confiscarea averilor boieresti, uciderea unor boieri, interventia lui Ruxanda in incercarea de a-l convinge pe domnitor sa nu mai ucida si promisiunea pe care acesta i-o face. In partea a treia: Capul lui Motoc vrem!, autorul descrie mai multe scene romantice, prin caracterul memorabil sau exceptional: participarea si discursul domnitorului la slujba religioasa, ospatul de la cetate si uciderea celor 47de boieri, omorarea lui Motoc de multime si leacul de frica pentru doamna Ruxana. Capitolul cuprinde punctul culminant. De m voi scula, pre multi am sa popesc si eu! este motoul partii a patrea si sunt cuvintele lui Lapusneanul, care, revenit la realitate, ii ameninta pe cei care voiau sa-l calugareasca. Dupa patru ani de la ospat, Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este calugarit. Deoarece isi revine, ameninta sa-i ucida pe toti, iar de frica de a-i face rau fiului ei, Ruxanda accepta sfatul mitropolitului Teofan si al boierilor, acela de a-l otravi pe domnitor. Prin inspiraia din istoria nationala, nuvela Alexandru Lapusneanul , scris de Costache Negruzii, reprezint una dintre creaiile de seam ale epocii paoptiste. In opinia mea, o trstur definitorie a generaiei paoptiste este credina n fora cuvntului scris i n menirea scriitorului de a fi o prezen activ, vie n viaa social, contribuind la progresul societii romneti. Dup 1848, romantismul patriotic se stinge treptat, fcnd loc marilor clasici (Eminescu, Slavici, Caragiale, Creang) fiecare stabilind un tipar pe genul literar i curentul abordat. Ideile lor vor fi preluate i duse la maturitate de reprezentanii Junimii.

S-ar putea să vă placă și